2.

Mulțimi de numere

a. Mulţimea numerelor naturale (N);

b. multimea numerelor întregi (Z);
c. mulțimea numerelor raționale (Q);
d. mulțimea numerelor iraționale (ℝ\Q)
Mulţimea numerelor naturale (N);

• Axiomele lui Peano

• Sisteme de numeraţie: sistem pozițional (scrierea în baza 10) și sistem
nepozițional (scrierea cu cifre romane)
• Operaţii cu numere naturale: adunarea și scăderea – proprietăți, înmulțirea
și împărțirea - proprietăți, teorema împărțirii cu rest; puterea cu exponent
natural a unui număr natural; pătratul unui număr natural, reguli de calcul
cu puteri
• Divizibilitatea numerelor naturale, divizor, multiplu, criterii de divizibilitate
cu: 2, 3, 4, 5, 9, 10; numere prime, numere compuse; descompunerea unui
număr natural în factori primi, aflarea c.m.m.d.c., c.m.m.m.c. a două sau mai
multe numere naturale
Axiomele lui Peano
• În logica matematică , axiomele Peano , cunoscute și sub numele de axiome
Dedekind – Peano sau postulatele Peano , sunt axiome pentru numerele naturale
prezentate de matematicianul italian Giuseppe Peano din secolul al XIX-lea . Aceste
axiome au fost utilizate aproape neschimbate într-o serie de investigații matematice,
inclusiv în cercetarea întrebărilor fundamentale dacă teoria numerelor este
consecventă și completă .
1.Prima axiomă afirmă că constanta 0 este un număr natural 0 este un număr natural.
Următoarele patru axiome descriu relația de egalitate. Deoarece sunt logice valabile în
logica de ordinul întâi cu egalitate, nu sunt considerate a face parte din „axiomele
Peano” în tratamentele moderne.
2. Pentru fiecare număr natural x, x = x. Adică egalitatea este reflexivă.
3. Pentru toate numerele naturale x și y, dacă x = y, atunci y = x. Adică egalitatea este
simetrică.
4. Pentru toate numerele naturale x, y și z, dacă x = y și y = z, atunci x = z. Adică
egalitatea este tranzitivă.
5. Pentru toate a și b, dacă b este un număr natural și a = b, atunci “a” este, de
asemenea, un număr natural. Adică, numerele naturale sunt închise sub
egalitate. Axiomele rămase definesc proprietățile aritmetice ale numerelor
naturale. Se presupune că sunt închise sub o funcție S „ succesor” cu o singură
valoare.
6. Pentru fiecare număr natural n, S (n) este un număr natural. Adică, numerele
naturale sunt închise în conformitate cu S.
7. Pentru toate numerele naturale m și n, m = n dacă și numai dacă S (m) = S (n).
Adică S este o injecție. 8. Pentru fiecare număr natural n, S (n) = 0 este fals.
Adică, nu există un număr natural al cărui succesor este 0. Axiome Peano
8. Pentru fiecare număr natural n, S (n) = 0 este fals. Adică, nu există un număr
natural al cărui succesor este 0. Axiome Peano
Sisteme de numeraţie: sistem pozițional (scrierea în
baza 10) și sistem nepozițional (scriereacu cifre
romane)
• Un sistem de numerație pozițional este un sistem de numerație în
care valoarea indicată de o cifră este valoarea cifrei înmulțită cu o
putere a unei constante numită bază. Ordinea puterilor bazei este
succesivă, de la dreapta la stânga, cu puterea 0 la ultima cifră în cazul
întregilor
• Exemplu: Scriere in baza 10
• Sistem nepozițional: În sistemele numerice nepoziționale, valoarea pe care o
denotă nu depinde de poziția cifrei din intrarea numerică. Un exemplu de
sistem numeric nepozițional este sistemul roman, care folosește literele
latine ca numere.
â
2. Prețul unei ciocolate costă la un magazin 8 lei iar la un alt magazin costă 10
lei.
• a) Cât la sută reprezintă prețul de la primul magazin față de cel de al doilea?
• b) Cu cât la sută este mai mare prețul la cel de al doilea magazin față de
primul?
• Compararea fracţiilor cu acelaşi numitor/numărător; introducerea şi
scoaterea întregilor dintr-o fracţie
• introducerea şi scoaterea întregilor dintr-o fracţie
• Adunarea și scăderea fracțiilor ordinare cu același numitor

• Fracţii zecimale: compararea fracțiilor zecimale

• Transformarea unei fracţii zecimale în fracţie ordinară
• Sunt 3 reguli
• In cazul in care avem fractii zecimale finite, la numitor punem o putere a lui 10 egala cu
numarul de zecimale aflate in afara perioadei
• In cazul fractiilor periodice simple la numitor se pun atatia de 9 cate zecimale am in
interiorul perioadei
• In cazul faractiilor periodice mixte punem atatia de 9 la numitor cate zecimale sunt in
perioada si atatia de 0 pentru zecimalele. Să reșinem că ăn cazul acestor din urma fractii
mixte la numarator se scriu toate zecimalele fara perioada din care se scad zecimalele
aflate in afara perioadei
• Transformarea unei fracții ordinare în fracție zecimală
 • Aproximări
• Aprox. prin lipsa dacă este 4 sau mai mic
• Aprox. prin adaos dacă este 5 sau mai mare
• Atentie la aproximare- la ordinul zeciilor , sutelor, miilor sau zecilor de mii
• Operații cu numere raționale: adunarea şi scăderea fracţiilor zecimale cu un
număr finit de zecimale nenule;
 • înmulţirea și împărțirea fracţiilor zecimale cu un număr finit de zecimale nenule
• Deplasăm virgula peste atatea cifre cat este puterea lui 10.

• Pentru inmultirea care nu are 10 punem numerele sub numere, ca la

inmultirea obisnuita și punem virgula după atatea zecimale cate are prima
fractie.
• Pentru fractiile care au aumbele zecimale, virgula se pune după atatea cifre
(adunam zecimalele, nu numerele zecimalelor)
Numere iraționale

• Reguli de calcul cu radicali

• Radicalul unui produs
• Radicalul unui produs de numere raţionale pozitive este egal cu
produsul radicalilor numerelor raţionale respective.

• Radicalul câtului Radicalul câtului a două numere raţionale pozitive

este egal cu câtul radicalilor celor două numere raţionale.

• Introducerea factorilor sub radical

• Algoritmul de extragere a rădăcinii pătrate a unui număr natural prin
descompunerea numerelor în produs de factori primi
• Operații cu numere iraționale
• Adunarea radicalilor

• Scăderea radicalilor

• Observatie Nu putem să adunăm (scădem) termeni care conțin radicali diferiți

• Înmulţirea radicalilor

• Împărţirea radicalilor
Rădăcina pătrată a unui număr natural pătrat perfect
• Fie "a" un număr natural pătrat perfect. Numărul natural "n" cu proprietatea:

• se numeşte rădăcină pătrată a numărului "a" şi se notează:

• Exemplu :
• Algoritmul de extragere a rădăcinii pătrate a unui număr natural prin
descompunerea numerelor în produs de factori primi
• Pentru a scoate factorii de sub radical, vom proceda în felul următor:
- Descompunem numărul în factori primi (împărțim numărul dat la numere
prime: 2, 3, 5, 7, etc);
- Factorii care se repetă, se grupează câte doi și reținem doar unul din ei;
- Factorii astfel grupați vor ieși în fața radicalului și se înmulțesc, iar factorii fără
pereche (cei încercuiți) rămân sub radical și se înmulțesc;
- Dacă toți factorii au pereche, atunci numărul respectiv este pătrat perfect și nu
vom mai avea radical; dacă nu există factori pereche, atunci scoaterea
factorilor de sub radical nu este posibilă.
• Numere întregi
• Compararea numerelor întregi
• Două numere întregi a și b sunt în relația a < b dacă, reprezentându-le pe axă, b este situat la dreapta lui a.
• Pentru a compara două numere întregi, vom ține cont de următoarele aspecte:
• numărul 0 este mai mic decât orice număr întreg pozitiv; ex: 0 < +5
• dintre două numere întregi pozitive, este mai mare cel cu modulul mai mare; ex: +32 > +10
• numărul 0 este mai mare decât orice număr întreg negativ; ex: 0 > -6
• dintre două numere întregi negative, este mai mare cel cu modulul mai mic; ex: -8 > -12
• orice număr întreg pozitiv este mai mare decât orice număr întreg negativ; ex: 7 > -14.
• umerele întregi pozitive corespund numerelor naturale și scrierea semnului „+” în fața acestora este
opțională. 
• Introducerea numerelor întregi a fost necesară pentru a putea efectua operația de scădere. În clasele mai
mici, la numere naturale, ați învățat că nu putem efectua scăderea 3-10. Însă, în mulțimea numerelor
întregi, orice operație de scădere are rezultat.
• Compararea și ordonarea numerelor intregi
• Pe o dreaptă fixăm un punct O numit origine, o unitate de măsură și un sens pozitiv indicat de săgeată.
Punctului O îi corespunde numărul zero. Obținem astfel o axă a numerelor, pe care vom reprezenta câteva
numere întregi. Nu le putem reprezenta pe toate, pentru că mulțimea numerelor întregi este infinită.
Axa numerelor întregi
• Sensul de creștere este cel indicat de săgeată. Astfel, numerele întregi care sunt situate la
dreapta, sunt mai mari decât cele situate la stânga.
• Exemple:
• +3>−5+3>-5+3>−5
• −4>−7-4>-7−4>−7
• +7>+2+7>+2+7>+2
• Numere intregi – Opusul unui număr întreg
• Numerele întregi care sunt situate la aceeași distanță față de origine se numesc numere
întregi opuse.
• De exemplu, 4 și -4 sunt numere opuse, pentru că ambele sunt situate la o distanță de 4
unități față de zero. Vom spune că numărul 4 (sau +4) este opusul lui -4, iar -4 este opusul
lui 4. Alte exemple de numere întregi opuse: -15 și +15; 9 și -9.
• Numere intregi – Modulul unui numar intreg
• Distanța de la poziția unui punct pe axă până la originea axei, se
numește modul sau valoare absolută. Modulul unui număr întreg x se
notează astfel: |x|.
• Exemple:
• ∣−3∣=3|-3|=3∣−3∣=3
• ∣+18∣=18|+18|=18∣+18∣=18
• ∣0∣=0|0|=0∣0∣=0
• ∣16∣=16|16|=16∣16∣=16
• Modulul unui număr întreg este întotdeauna mai mare sau egal cu zero.
• Prin urmare, modulul unui număr întreg pozitiv x este chiar x. Iar modulul unui număr întreg
negativ –x este egal cu opusul său. Așadar, dacă x > 0 atunci:
• ∣+x∣=x|+x|=x∣+x∣=x
• ∣−x∣=−(−x)=+x=x|-x|=-(-x)=+x=x∣−x∣=−(−x)=+x=x
• Numerele întregi opuse sunt egale în modul, dar au semne contrare.
• Exemple:
• ∣4∣=∣−4∣=4|4|=|-4|=4∣4∣=∣−4∣=4
• ∣−7∣=∣+7∣=7|-7|=|+7|=7∣−7∣=∣+7∣=7
• Pentru a compara două numere întregi, putem ține cont și de următoarele aspecte:
• dintre două numere întregi pozitive, este mai mare cel cu modulul mai mare (numerele întregi
pozitive corespund numerelor naturale); ex: +12>+11;
• dintre două numere întregi negative, este mai mare cel cu modulul mai mic (ex: -5>-7 pentru că |-
5|=5, |-7|=7, 5<7;
• orice număr pozitiv este mai mare decât orice număr negativ (ex: 6>-12);
• 0 este mai mare decât orice număr întreg negativ și mai mic decât orice număr întreg pozitiv (ex: -
3<0<2).
 • Operații cu numere întregi: adunarea, scăderea, înmulțirea, împărțirea
• Dacă cele două numere au același semn (PLUS și PLUS +a+a/ MINUS și MINUS
    -a-a) se efectuează adunarea numerelor (fără semne) iar la rezultat se pune
semnul comun lor EXP -6-7= – (6+7)= -13, +5+10 = +(5+10)= +15.
• Dacă cele două numere au semne diferite ( PLUS și MINUS +a-b/ MINUS și
PLUS -a+b) se efectuează scăderea numerelor (din numărul mai mare scădeți
numărul mai mic – dar fără semne) iar rezultatul va avea semnul numărului
mai mare EXP -10+3 = numărul mai mare 10 (fără semn ) – numărul mai mic
3 (fără semn) 10-3 = -7 (rezultatul va avea semnul lui 10(minus))
• ATENȚIE! Produsul a două numere întregi pozitive este un număr întreg pozitiv:
• (+)·(+)=(+)
• Ex: (+5)·(+3)= +15.
• Produsul a două numere întregi negative este un număr întreg pozitiv:
• (-)·(-)=(+)
• Ex: (-2)·(-6)= +12.
• Produsul a două numere întregi de semne contrare este un număr întreg
negativ:
• (-)·(+)=(-)
• Ex: (-5)·(+6)= -30;
• (+)·(-)=(-)
• Ex: (+2)·(-9)= -18.
• Împãrțirea
•
Regulã. Pentru a împãrþi douã numere întregi împãrþim modulele lor iar rezultatului îi punem semnul "+"
dacã numerele au acelaºi semn, sau "-", dacã numerele au semne diferite.

Fie a, b numere naturale. Avem:

• 
• (+a):(+b)= +a:b
• 
• (-a):(-b)= +a:b
• 
• (+a):(-b)= -a:b
• 
• (-a):(+b)= -a:b
• Exemple
-32:(+4)=-8; (-72):(-8)= 9;+56:8=+7=7; -45:5=-9.

Nu orice împãrþire de numere întrgi are ca rezultat un numãr întreg: de exemplu -6:(-4) nu este numar
intreg.
• Un număr întreg este un număr de forma +n sau –n, unde n este un număr natural oarecare. Numărul 0
este un număr întreg; lui 0 nu îi ataşăm nici un semn.
Mulţimea numerelor întregi se notează cu Z. Deci Z={0,+1,-1,+2,-2,+3,-3,…..}.

Numerele întregi precedate de semnul “+” sunt numere întregi pozitive. Mulţimea lor se notează cu
Z+={+1,+2,+3,+4……}.

Numerele întregi precedate de semnul “-“ sunt numere întregi negative. Mulţimea numerelor întregi
negative se noteză cu

Z -={-1,-2,-3,-4…….}.
• Avem Z=Z+U {0}U Z -.
Orice număr natural poate fi considerat număr întreg prin ataşarea
semnului “+” n=+n. Deci: ZÉ N.