Transcrierea Manuscrisului Radicali de Ordin

1
„SE SPUNE CĂ FĂRĂ EDUCAȚIE NU AVEM VIITOR”
În anul 1975 tatăl meu Ilie Ciorăscu ( trecut în unele acte Ilie Ciorescu, Ili Ciorăscu, Ili
Ciorescu, Ilie Ciorăscu) s-a pensionat din funcția de operator la siguranța circulației C.F.R
Buzău și așa a început să rezolve probleme de matematică din culegere cu fata unei
verișoare din partea mamei.
În perioada 1976-1984 mergeam cu părinții vara cu cortul la Borsec, continuând sa
mergem până în 1989. Eu eram nemulțumită că nu știam să extrag radicalul de ordinul 3
dintr-un număr întreg sau zecimal și trebuia să folosesc tabelele matematice. Așa am
început cu tatăl meu să căutăm ca să găsim metoda de extragerea radicalului de ordin 3, 5,
7, etc. Caietul este scris de tatăl meu în perioada 1980-1984. Sper să lecturați cu plăcere
aceste notițe și să ne iertați greșelile.
Prof. Valentina Stănescu (Ciorăscu)
CAPITOLUL I
EXTRAGEREA RĂDĂCINII DE ORDINUL „n”
DEFINITIA ȘI PROPRIETĂȚILE PRINCIPALE ALE RĂDĂCINII ȘI RADICALILOR.

Se numește rădăcină sau radical de ordinul „n” a unui număr dat „A”, numărul „a” care
ridicat la puterea „n” să dea pe „A”. Adică a n= A . Deci „a” este rădăcina de ordinul
„n” din „A”. Putem scrie a¿ √n A . Semnul √ ❑ se numește radical. „A” este numărul de
sub radical, din care se extrage rădăcina. „n” este indicele radicalului și arată ordinul
rădăcinii și se scrie în deschizătura unghiului. Întotdeauna n≥ 2 și n€N. Extragerea
rădăcinii și ridicarea la putere sunt operațiuni inverse. Deci extragerea rădăcinii este o
operație inversă ridicării la putere, căci prin această operație se caută baza puterii. Proba
extragerii rădăcinii se face prin ridicarea la putere. Exemplu: √2 81=9. Pentru verificarea
egalității, ridicăm pe 9 la puterea doi(pătrat). Dacă obținem numărul 81 de sub radical,
atunci numărul 9 este adevărata rădăcină pătrată a lui 81. Indicele rădăcinii pătrate nu se
scrie. Exemplu: în loc de √2 81 se scrie √ 81.
Rădăcina poate fii: A) Rădăcină aritmetică; B) Rădăcină algebrică.
A) Rădăcina este aritmetică dacă se extrage numai dintr-un număr pozitiv și ea însuși este tot
un număr pozitiv. A extrage rădăcina aritmetică de ordinul „n” dintr-un număr pozitiv,
înseamnă a afla un număr pozitiv „a” care ridicat la puterea „n” să fie egal cu ”A”, adică
a n ¿ A, unde A ¿ 0. Spunem că „a” este rădăcina aritmetică de ordinul „n” din „A”, iar a
≥ 0. Putem scrie: a ¿ √n A .
PROPRIETĂȚI
a) Există numai o singură rădăcină aritmetică de un ordin dat a unui număr dat. Exemplu:
1 ¿ √81=9 2 ¿ √ 64=8 .
2
b) Unui număr pozitiv mai mare, îi corespunde o rădăcină pozitivă de același ordin mai mare,
iar unui număr mai mic, îi corespunde o rădăcină de același ordin mai mică. Exemple:
1 ¿ √ 49=¿ 7; 2 ¿ √36=6 ; 3 ¿ √ 25=5;
49¿ 36 rezultă √ 49> √ 36 deci 7¿ 6 ;
36 ¿ 25 rezultă √ 36> √ 25 deci 6¿ 5 ;
25 ¿ 49 rezultă √ 25< √ 49 deci 5¿ 7.
c)Întotdeauna rădăcina aritmetică este mai mare ca zero sau cel mult egală cu zero. Scriem
a≥ 0.
B) Rădăcina este algebrică dacă nu se pune condiția să fie extrasă dintr-un număr pozitiv și
nici ea însuși să fie pozitivă.
Exemplu: √n A=a ,înțelegem că „A” poate fi atâ t pozitiv câ t și negativ, iar ră dă cina „a”
poate fi și pozitivă și negativă . Valoarea dublă a ră dă cinii se notează prin două semne (
± ¿ : plus (+¿ și minus (−¿)
PROPRIETĂȚI
a)Rădăcina de un ordin fără soț (impar) dintr-un număr pozitiv este întotdeauna un număr
pozitiv, deoarece un număr negativ ridicat la o putere fără soț dă un număr negativ.
Exemple:
√3 27=3; √5 243=3 ; √7 128=2 ; 11√ 177147=3.
b)Rădăcina de un ordin fără soț (impar) dintr-un număr negativ este întotdeauna un număr
negativ, deoarece un număr pozitiv ridicat la putere fără soț sau cu soț dă un număr pozitiv.
Exemple:
√3 −64=−4 ; √5 −243=−3 ; √7 −2187=−3 ; √9 −572=−2.
c)Rădăcina de un ordin cu soț (par) dintr-un număr pozitiv dă două valori de semne
contrarii, care au aceeași valoare absolută.
Exemple: √ 36=+ 6 ; √36=−6 ; √2 36=±6=√ 36.
Deoarece ¿ Valoarea dublă a rădăcinii o notăm prin punerea a două semne înaintea valorii
absolute a rădăcinii.
Exemple: √ 36=±6 ; √4 2401=± 7 ; √2 25=± 5.
La radicalii cu soț (pari) de ordin „n” pentru a face deosebire între rădăcina aritmetică și
algebrică notăm:
-Numai rădăcini aritmetice cu : √ A ;√4 A ; √6 A ; … etc.
Exemple:
Rădăcini aritmetice : √ 16=4 ; √2 9=3 ; √4 16=2 ; √6 64=2.
-Numai rădăcini algebrice cu : ± √ A ; ± √4 A ; ± √6 A ; … etc .
Exemple :
3
Rădăcini algebrice : ± √16=± 4 ; ± √2 9=±3 ; ± √4 16=± 2; ± √6 64=±2.
d)Rădăcina de un ordin cu soț (par) dintr-un număr negativ nu poate fi un număr pozitiv sau
unul negativ deoarece nici unul din ele ridicate la o putere cu soț (pară) nu dau un număr
negativ. Un număr negativ ridicat la o putere pară dă un număr pozitiv. Un număr pozitiv
ridicat la o putere pară sau impară nu poate să dea un număr negativ și întotdeauna este
pozitiv. √ −49 nu este egal nici cu +7 nici cu−7 și nici cu un alt număr. S-a admis ca
rădăcina de ordin par a unui număr negativ să fie numită, „număr imaginar”
4
PROPRIETĂ ȚI ALE RADICALILOR
a)Valoarea unui radical nu se schimbă dacă înmulțim indicele radicalului și exponentul

cantității de sub radical cu același număr. Adică: √n A m =np√ Amp s-a înmulțit cu „p”;
6
√2 A= √ A3 s-a înmulțit cu 3.
b)Valoarea unui radical nu se schimbă dacă împărțim indicele radicalului și exponentul
np
cantității de sub radical cu același număr. Adică: √ A mp=√n Am s-a împărțit cu
12
„p”; √ A6 =√4 A 2=√ A s-a împărțit cu 3 și 2.
Simplificarea unui radical înseamnă împărțirea indicelui radicalului și a exponentului
cantității de sub radical prin același număr.
ADUCEREA RADICALILOR LA ACELAȘI INDICE
Înlocuirea unor radicali, cu alți radicali, care să fie egali cu cei (pe care îi înlocuim) dați,
însă să aibă aceleași indice.
Indicele comun este c.m.m.m.c al indicilor radicalilor dați. Exponenții cantităților de sub
fiecare radical dat se înmulțește cu câtul dintre c.m.m.m.c al indicilor și indicele
radicalului respectiv.
Exemplu: √ a3.√4 a5 . 15√ a2 c.m.m.m.c al indicilor ¿ 60.
60
√ a96 . 60√ a75 . 60√a 8=60√ a96 a75 a 8=60√ a173 .
RIDICAREA UNUI RADICAL LA PUTERE
Pentru a ridica un radical la o putere, îi lăsăm indicele neschimbat și ridicăm cantitatea de

sub radical la acea putere.
3 3
Exemplu: ( √6 A ) =√6 A 3; ( √3 6 ) =√3 63
EXTRAGEREA RĂDĂCINII DINTR-UN PRODUS
Pentru a extrage rădăcina de ordinul „n” dintr-un produs, extragem rădăcina de ordinul „n”
din fiecare factor și apoi înmulțim rezultatele obținute, deoarece produsul mai multor
radicali de același ordin este egal cu radicalul de același ordin din produsul cantităților de
sub radicali.
Adică : √n A x B x C x D=√n A x √n B x √n C x √n D
5
Exemple:
√ 64 x 25 x 36= √ 64 x √25 x √ 36=8 x 5 x 6=240

√ 27 x 64 x 125 x 216 ¿ √3 27 x√3 64 x √3 125x √3 216=3 x 4 x 5 x 6=360 √5 32 x 243 x 1024=√5 32 x
3
√5 243 x √5 1024=2 x 3 x 4=24

EXERCITII.
Sa se extragă rădăcina din produs.√ 4 x 81 x 121 x 144=? √ 16 x 36 x 64 x 169=?
2
√ 25 x 100 x 225 x 324 x 4=? √3 8 x 64 x 125=? √3 27 x 64 x 125=? √ a 4 b 6 x c 2 x d 8=?
√ m2 x 4 x k 4 x 2 x a6 x 8=? √3 a3 x 3 x b3 x 6 x a 27 b 18=?
Dacă sub radical este o sumă sau o diferență de doi termeni nu se extrage rădăcina separat
din fiecare termen. Întâi se efectuează suma, sau diferența dintre termeni și apoi se extrage
rădăcina.
Este greșit a se scrie că : √ 64+36 ¿ √ 64+ √ 36=8+6=14 ,deoarece √ 64+36=√ 100=10.
De asemeni este greșit a se scrie că : √ 25−9 ¿ √ 25− √ 9=5−3=2 ,
deoarece √ 25−9=√ 16=4 .
Atunci putem scrie că: √ A + B≠ √ A+ √ B; √ A−B ≠ √ A−√ B .
-Rezultă că rădăcina unei sume nu este egală cu suma rădăcinilor părților sumei.
-Rădăcina unei diferențe nu este egală cu diferența rădăcinilor părților diferenței.
Exemplu: √ 5 oo+125=√ 625=25 ; √3 468−343=√3 125=5;
√ 149−5=√ 144=12 ; √ 132−11=√ 121=11.
EXTRAGEREA RĂDĂCINII DINTR-O PUTERE
Pentru a extrage rădăcină dintr-o putere al cărui exponent se împarte exact la indicele
radicalului, se împarte exponentul la indicele radicalului.
Adică: √n A m =A m /n , unde „n” este divizor a lui „m”.
Exemple: √ a2=a2 /2=a ; √ 24 =24 /2=22;
√3 366=366 /3 ¿36 2 ; √5 x 10=x 10/5 =x 2 ; √7 x14 =x 14/ 7=x 2;
√4 x 12=x 12 /4 =x3.
EXTRAGEREA RĂDĂCINII DINTR-O FRACȚIE
Pentru a extrage rădăcina de ordinul „n” dintr-o fracție, extragem rădăcina de ordinul „n”
din numărător separat și rădăcina de ordinul „n” din numitor separat, după care se
efectuează împărțirea.
A √n A
Adică :
√
n
=
B √n B
sau se efectuează împărțirea de sub radical (√ AB ) și după aceea
n
extragem rădăcina din cât.

Exemple:
25 √2 25 5 3
2 25 3 729 √ 729 9 3 729
√
2
= 2 = =0,8 sau
16 √ 16 4 16
2
√
=√ 0,64=0,8.
27
= 3
√
= =3 sau
√27 3 27
3
= √ 27=3.
√
6
Rădăcina aproximativă, cu o anumită aproximație, se află prin transformarea mai întâi a
fracției ordinare în fracție zecimală, scoțând de „n” ( indicele radicalului) ori mai multe
zecimale decât cele ce vor fi în rădăcina căutată.
1 2
Exemplu cu aproximație
1000
;
3 √
=√0,666666=0,816.
Putem proceda și astfel: transformăm numitorul într-un pătrat perfect. În acest caz
3 ¿ 3 x 6 = 18 = √ 18 = √ 18
înmulțim ambii termeni cu numitorul. Exemplu:
6 6x6
rămâne de extras rădăcina din 18, rezultatul îl împărțim la 6 ≤ 0,707.
√ √ √
62 √ 6 2 6
,
Sau descompunem numitorul în factori primi; din această descompunere se observă ce

factori primi nu se repetă de „n” ori ( adică indicele radicalului).Pe aceștia îi înmulțim de
atâtea ori până ce se repetă de „n” ori. Exemplu:
5 5 5x 2 10 10 10
= 2 2 = √ =√ .
√ √
18
=
2x 3 x3
=
√
2x 3x 3 x2 2 3 2 x 3 √ 6
Rămâne să calculăm numai pe √ 10 , iar din exemplul de mai sus rămâne să calculăm
numai pe √ 18 după care efectuăm împărțirea dacă nu vrem să-i lăsăm sub formă de
fracție.
EXTRAGEREA RĂDĂCINII DINTR-UN RADICAL
Rădăcina de un anumit ordin dintr-un radical, este un radical care are indicele egal cu
produsul dintre indicele radicalului dat și indicele rădăcinii ce vrem să o extragem, iar
cantitatea de sub radical este aceiași ca și cea de sub radicalul dat.
m n p m n p
Adică: √ √ √ A= √ A . Se poate scrie și în sens invers, adică. √ A= √ √ √ A .
mnp mnp
8 6 3 3
Exemple: √ 81= √ √ √ 81=√ √ 9= √ 3 ≈ 1,73 ; √729=√ √ 729=√ 27=3 ;
12 3 3 3
√ 4096= √ √ √ 4096=√ √64=√ 8=2. Această metodă se folosește la extragerea rădăcinii
dintr-un radical de indice „n” care admite ca divizori pe 2,3,5, 7, 11, 13,….. adică
numere prime. Numere prime sunt numerele care admit ca divizor numai pe 1 și pe
el însuși.
Exemplu: când se cere a se extrage rădăcina de ordinul 4, 6, 8, 9, 10, 12, 14, 15, 16, 18,
20, 21, 22, 24, 25, 26, 27, …etc.,
Putem scrie:
4 6 3 8 9 3 3 10 5 12 3 14 7 15 5 3
√ A= √ √ A ; √ A=√ √ A ; √ A=√ √ √ A ; √ A= √ √ A ; √ A=√ √ A ; √ A=√ √ √ A ; √ A=√ √ A ; √ A= √√ A ;
16 3
√ A ¿ √4 √4 A=√ √ √ √ A ; 18√ A=√3 √3 √ A ; 20√ A=√5 √ √ A ; 21√ A=√7 √3 A ; 22√ A=11√ √ A ; 24√ A=√ √ √ √ A ;
5 5 3 3 3
√ A=√ √ A ; √ A= √√ √ A ; … … … … … e tc . … … … … .
25 27
Din exemplele de mai sus se constată că se întrebuințează mai mult extragerea

rădăcinii de ordinul 2, 3, 5, 7, ….
Din acest motiv vom insista mai mult asupra acestor extrageri.
SCOATEREA UNUI FACTOR DE SUB RADICAL
7
Pentru a scoate de sub radical un factor, îi împărțim exponentul prin indicele radicalului.
√n anp x b=√n anp x √n b=anp /n x √n b=a p x √n b .
Dacă rădăcina unui număr nu se poate extrage exact, scriem numărul sub formă de
produs a două numere ( dacă se poate), ca să putem extrage rădăcina din unul.
Exemplu :
3
√ 1875= √ 625 x 3=√ 252 x 3=25 √ 3 ; √ 288=√ 144 x 2=√122 x 2=12 √ 2 ; √3 16=√3 8 x 2= √ 23 x 2=2 √3 2 .
INTRODUCEREA UNUI FACTOR SUB RADICAL
Dacă un radical este înmulțit cu un număr, putem introduce acest număr sub radical
înmulțindu-i exponentul prin indicele radicalului. a q √n b=√n anq x b .
Exemplu: 2√ 5= √ 22 x 5= √ 4 x 5 ¿ √ 20 .
NOTĂ: Pentru completa lămurire a scoaterii unui factor de sub radical sau introducerea lui
sub radical, se va obține prin studiul „ valorii numerice a unei expresii iraționale”.
ELIMINAREA RADICALULUI DE LA NUMITOR
Pentru a elimina radicalul de la numitorul unei fracții, amplificăm fracția cu o putere a

numitorului, astfel ca din noul numitor să se poate extrage rădăcina exactă.
5 5
a a x b √ a x b √ a x b 5 a 5 a x b4 √ a x b 4 √ a x b4
Exemplu:
√ √
b
=
bxb
=
√b 2
=
b
; =
b b x b4 √ √
= 5 5 =
√b b
;
În general:
n n n n
a n a x bn−1 n a x bn−1 √ a x bn−1 √ a x bn−1 n−2 n−2
n a n ax b n a xb √ a x b n−2 √ a x bn−2
√ √
n
b
=
b x bn−1
=
√bn
= n n =
√b b b √ √
; sau 2 = 2 n−2 =
b xb √
bn
= n n =
√b b
.
PUTEREA PERFECTĂ
Un număr întreg „A” se spune că este la putere perfectă, dacă putem găsi două numere
întregi „a” și „n” astfel ca să avem egalitatea: A ¿ an
Exemple: 121¿ 112 ; 625=25 2 ; 729=93 ; 243=35 ; etc .
CAPITULUL II
ELEMENTELE NECESARE EXTRAGERII RĂDĂCINII DE ORDINUL „n”
Pentru generalizarea extragerii rădăcinii de ordin „n”, extragem rădăcina de ordinul, 2, 3, 4,

5, 6 și 7. Pentru aceasta ne folosim de tabelul numerelor naturale de la 1 la 9 ridicate la
puterea 2, 3, 4, 5, 6, 7.
8
TABEL 1
N N2 N3 N4 N5 N 6 N7
1 1 1 1 1 1 1
2 4 8 16 32 64 128
3 9 27 81 243 729 2187
4 16 64 256 1024 4096 16384
5 25 125 625 3125 15625 78125
6 36 216 1296 7776 46656 279936
7 49 343 2401 16807 117649 823543
8 64 512 4096 32768 262144 2097152
9 81 729 6561 59049 531441 4782969
10 100 1000 10000 100000 1000000 1000000
NUMERE CARE NU AU O PUTERE PERFECTĂ CÂND SE EXTRAGE O

RĂDĂCINĂ PARĂ
Din tabel constatăm că orice număr care se termină cu o cifră de la 1 la 9, indiferent

câte cifre are numărul ridicat la puterea 2, 6, 10, 14, … etc. adică în progresie
aritmetică ÷ 2 ,6 ,10 , 14 , … cu rația 4 , primul termen al progresiei fiind puterea 2 nu
se termină în cifrele 2, 3, 7 și 8. Deci numerele care se termină în cifrele 2, 3, 7 și 8 nu
au putere perfectă atunci când se extrage rădăcină de ordinul numerelor din progresia
aritmetică anterioară.
Numerele terminate în cifrele de la 1 la 9 și ridicate la puterea 4, 8, 12, 16, … adică în
progresie aritmetică ÷ 4 ,8 , 12 , … . cu rația 4, primul termen al progresiei fiind puterea
4, nu se termină în cifrele 2, 3, 4, 7, 8 și 9.
Deci numerele care se termină în cifrele 2, 3, 4, 7, 8 și 9 nu au putere perfectă atunci
când se extrage rădăcina de ordinul numerelor din progresia aritmetică anterioară.
CIFRA ÎN CARE SE TERMINĂ UN NUMĂR RIDICAT LA O PUTERE IMPARĂ
Din tabel se observă că orice număr terminat în cifrele de la 1 la 9 ridicate la puterea 3,

7, 11, 15, … adică în progresie aritmetică ÷ 3 ,7 ,11 , 15 , … cu rația 4, primul termen al
progresiei fiind 3 se termină în câte o cifră bine determinată indiferent de câte cifre are
numărul după cum urmează:
TABEL 2
Orice număr terminat în:
1 ridicat la puterea, 3, 7, 11, … se termină în 1

9
De asemeni din tabel se observă că orice număr terminat în cifrele de la 1 la 9

ridicat la puterea 5, 9, 13, … adică în progresie aritmetică
÷ 5 , 9 ,13 , 17 , … cu rația 4 , primul termen alprogresiei fiind 5, se termină tot în aceeași
cifră în care s-a terminat numărul dat.
TABEL 3
Orice număr terminat în:
1 ridicat la puterea 5, 9, 13, … se termină în 1

Concomitent cu TABELUL 1 ne folosim și de formula ( a+ b )n. Formule utilizate.
n n (n−1) n−2 2 n ( n−1) (n−m+1) n−m m n

(a+ b)n=a n+ an−1 b+ a b +…+ … .. a b +b
1 1 2 1 2 m
Ridicarea unui binom la puterea „n” dă un polinom omogen. Primul monom este „ a n ”
iar ultimul monom este „b n ” și fiecare are coeficientul „1”.
Se constată că exponentul la partea literară „a” a monoamelor este în progresie

aritmetică descrescătoare cu rația 1 ÷ n , ( n−1 ) , ( n−2 ) , ( n−3 ) , … … , 2, 1. Exponentul
la partea literară „b” a monoamelor este în progresie aritmetică crescătoare cu rația 1
÷ 1 ,2 , 3 , 4 , … … , ( n−2 ) , ( n−1 ) , n .
„a n și b n” au coeficientul „1” iar pentru aflarea coeficienților de la monoamele ce conțin

pe „a” și „b” ne folosim de tabelul lui Newton în care sunt calculați coeficienții
binomului de la puterea „1” până la puterea „10”.
Vezi
TABELUL 4.
Coeficienții binomului lui Newton
10
11
n (a+b)10
1 1 1
2 1 2 1
3 1 3 3 1
4 1 4 6 4 1
5 1 5 10 10 5 1
6 1 6 15 20 15 6 1
7 1 7 21 35 35 21 7 1
8 1 8 28 56 70 56 28 8 1
9 1 9 36 84 126 126 84 36 9 1
1
0 1 10 45 120 210 252 210 120 45 10 1
-Sau ridicăm binomul la puterea respectiva.
n (n−1) (n−2) (n−3) (n−4)

TABEL: (a+ b)5 …………
1 2 3 4 5
Triunghiul lui Pascal
1
1 2 1
1 3 3 1
1 4 6 4 1
1 5 10 10 5 1
1 6 15 20 15 6 1
1 7 21 35 35 21 7 1
1 8 28 56 70 56 28 8 1
1 9 36 84 126 126 84 36 9 1
1 10 45 120 210 252 210 120 45 10 1
12
(a+ b)2=a2 +2 ab+ b2
(a+ b)3=a3 +3 a 2 b+ 3 a b2 +b3
(a+ b)4=a4 + 4 a3 b+ 6 a2 b2+ 4 a b3 +b 4
(a+ b)5=a5 +5 a 4 b+10 a3 b2 +10 a2 b3 +5 ab 4 + b5
(a+ b)6=a 6+ 6 a5 b+15 a 4 b 2+ 20 a3 b3 +15 a2 b4 +6 ab5 +b6
(a+ b)7=a7 +7 a6 b+21 a5 b2 +35 a4 b 3+ 35 a3 b4 +21 a2 b5 +7 ab 6+ b7 .
RELAȚIA DINTRE COEFICIENȚI ȘI EXPONENȚI
Pentru a evita prea multe calcule, putem întrebuința relația, dintre coeficienți și
exponenții lui „a” și „b” după cum urmează.
Înmulțim coeficientul primului monom care este „a n” și are coeficientul „1” cu

exponentul lui „a” de la același monom și împărțim produsul la exponentul lui „b” de la
monomul următor, adică cu exponentul lui „b” de la monomul la care aflăm coeficientul (
al doilea monom).
Pentru aflarea coeficientului de la al treilea monom, înmulțim coeficientul de la

monomul doi cu exponentul lui „a” de la același monom și produsul îl împărțim la
coeficientul lui „b” de la monomul al treilea. ș.a.m.d.
13
Pentru aflarea coeficienților termenilor al unui binom la puterea „n”, fără a efectua
înmulțirea, trecem partea literară cu exponenții în progresie aritmetică descrescătoare
pentru „a” și crescătoare pentru „b”
Exemplu TABELUL 5
Trecem coeficienții în fața părții literare și astfel am obținut pe (a+ b)11 fără a mai
înmulții binomul de 11 ori.
Coeficientul termenilor unei sume ridicat la puterea „n” și relația dintre putere și
coeficientul termenilor.
Exemplu (a+ b)11
14
Trecem coeficienții în fața părții literare și astfel am obținut pe (a+ b)11 fără a mai
înmulții binomul de 11 ori.
Din TABELUL1 se constată că din șirul numerelor naturale sunt multe numere care n-au
intrat în acest tabel. Din aceste numere, nu se poate extrage numai rădăcina întreagă și
se pot extrage și zecimale deoarece rămâne rest. Din aceste numere se pot extrage o
infinitate de zecimale. În șirul numerelor naturale sunt foarte multe numere carte nu au
putere perfectă. Exemple:
√ 3 ; √ 5 ; √3 9 ; √3 25 ;
√4 85 ; √4 260 ; √5 12; √5 33;
√6 66 ; √6 730 ; √7 11 ; √7 21 ;
√8 4 ; √8 81 ; √9 472 ; √9 263 .
15
Din numerele care nu au putere perfectă se extrag o infinitate de zecimale; însă vom lua
1 1 1
rădăcina aproximativă cu aproximație de o unitate, ; ; ; ș.a.m.d.
10 100 1000
EXTRAGEREA RĂDĂCINII APROXIMATIVE
a)Rădăcina aproximativă cu o eroare mai mică decât unu ( cu aproximație de o unitate)

prin lipsă,
-se numește rădăcină de ordinul 2, 3, 4, 5, 6, 7, . . . . n aproximativă cu o eroare mai mică
decât unu, numărul cel mai mare al rădăcinii părții întregi, care ridicat la puterea
respectivă ……nu întrece numărul dat, adică :
√ 2 = 1,414… dar 12 <2 rezultă 1 ¿ 2 R ≈ 1 prin lipsă
√ 3 = 1,732… dar 13 <3 rezultă 1 ¿ 3 R ≈1 prin lipsă
√ 11 ¿ 3,316 … dar 32 <11 rezultă 3 ¿ 11 R ≈ 3 prin lipsă
b)Rădăcina aproximativă cu aproximație de o unitate prin adaos.

Pentru a extrage rădăcina de ordinul 2, 3, 4, 5, 6, 7, ….n aproximativ cu o
aproximație de o unitate, trebuie să extragem cea mai mare rădăcină întreagă din
partea întreagă a numărului dat. Numărul aflat este rădăcina aproximativă prin
lipsă, pentru că îi lipsește până la valoarea exactă, un număr oarecare ( mai mic
decât unu ). Mărind această rădăcină cu unu, obținem un număr care conține un
adaos peste rădăcina exactă. Acest adaos este mai mic decât unu. Această
rădăcină a părții întregi mărită cu unu este numită rădăcina aproximativă cu
aproximație de o unitate prin adaos.
√ 2 = 1,414… 12 <2 dar 22 >2 ¿>¿ 4 ¿2R≈2 prin adaos
√ 3 = 1,732… 12 ¿ 2 dar 22 >3=¿ 4> 3 R ≈ 3 prin adaos

22 >3=¿ 4> 2 R ≈ 2 prin adaos
√ 11 = 3,316… 32 <11 dar 4 2 >11=¿ 16>11 R ≈ 4 prin adaos
1
c) Rădăcina aproximativă cu aproximație de .
10
Aceasta înseamnă că rădăcina este o fracție zecimală, care la partea zecimală are o
singură cifră (adică zecimile).
1
1)Pentru a avea rădăcina cu aproximație de prin lipsă, se ia rădăcina cu partea
10
întreagă plus zecimea de la partea zecimală care satisface următoarea condiție:
16
Rădăcina ridicată la puterea respectivă ( de ce ordin este ) nu întrece numărul dat (prin
lipsă). Exemple:
√ 2 = 1,414… 1,4 2<2=≫1,96< 2 R ≈ 1,4 prin lipsă
√ 3 = 1,372… 1,72 ¿ 3=≫2,89<3 R ≈ 1,7 prin lipsă
√ 11 = 3, 316… 3,33 <11=≫10,89<11 R ≈ 3,3 prin lipsă
1
2)Rădăcina cu aproximație de prin adaos.
10
Dacă mărim cu o zecime, zecimile rădăcinii, iar rădăcina obținută o ridicăm la puterea
respectivă ( de ce ordin este ) va întrece numărul dat. Am obținut rădăcina
1
aproximativă cu aproximație de prin adaos. Exemple:
10
√ 2 = 1,414… 1,4 2<2 dar 1,52 >2=≫ 2,25>2 R ≈1,5 prin ada os
√ 3 = 1,732… 1,72 <3 dar 1,82 >3=≫3,24> 3 R ≈ 1,8 prinadaos
√ 11 =3,316…3,32 <11dar 3,42 >11=≫ 11,56>11 R ≈ 3,4 prinadaos
1
d) Rădăcina aproximativă cu aproximație de .
1oo
Aceasta înseamnă că rădăcina este o fracție zecimală care are la partea zecimală
numai zecimi și sutimi care satisfac următoarele condiții.
1)Zicem că este prin lipsă când rădăcina ridicată la puterea respectivă

( de ce ordin este ) să nu întreacă numărul respectiv. Exemple:
√ 2 = 1,414… 1,412 <2=≫ 1,98<2 R ≈ 1,41 prinlipsă
√ 3 = 1,732… 1,732 <3=≫2,92<3 R ≈ 1,73 prinlipsă
√ 11 = 3,316… 3,312 <11=≫10,95<11 R ≈ 3,31 prinlipsă
2)Dacă mărim cu o sutime, sutimile rădăcinii, iar rădăcina obținută, o ridicăm la

puterea respectivă (de ce ordin este) va întrece numărul dat ( prin adaos). Exemple:
√ 2 = 1,414 1,412 <2 dar 1,422 >2=≫2.01>2 R ≈1,42 prinadaos
√ 3 = 1,732 1,732 <3 dar 1,742 >3=≫3,02>3 R ≈ 1,74 prinadaos
17
√ 11 = 3,316 3,312 <11 dar 3,322> ¿ 11 ¿ ≫11,02 >11 R ≈3,32 prinadaos .
1
e) Rădăcina aproximativă cu aproximație de .
1000
Aceasta înseamnă să găsim o rădăcină compusă din unități întregi, zecimi, sutimi și
miimi care satisfac următoarele condiții:
1)Zicem că este prin lipsă când rădăcina ridicată la puterea respectivă (de ce ordin este )
să nu întreacă numărul respectiv. Exemple:
√ 2=1,414 1,414 2< 2=≫ 1,999< 2 R ≈ 1,414 prinlipsă .
√ 3=1,732 1,7322< 3=≫ 2,999<3 R ≈1,732 prinlipsă .
√ 11=3,3163,316 2<11=≫ 10,995<11 R ≈ 3,316 prinlipsă .
2)Dacă mărim cu o miime, miimile rădăcinii, iar rădăcina obținută o ridicăm la puterea
respectivă (de ce ordin este ) va întrece numărul dat (prin adaos). Exemple:
√ 2=1,414 1,414 2< 2dar 1,4152 >2=≫ 2,002>2 R ≈ 1,415 prin adaos
√ 3=1,732 1,7322< 3 dar 1,7332 >3=≫3,003> 3 R ≈ 1,733 prin adaos
√ 11=3,3163,316 2<11 dar 3,317 2>11=≫ 11,002>11 R ≈ 3,317 prin adaos.
Deci atunci când se cere să luăm rădăcina aproximativă cu aproximație de o unitate vom
extrage numai rădăcina întreagă, pe care o luăm cu aproximația cerută. Când se cere cu
1
aproximație de , luăm partea întreagă a rădăcinii și o zecimală (zecimile). Când se
10
1
cere cu aproximație de , luăm partea întreagă a rădăcinii și două zecimale (zecimile
100
1
și sutimile). Când se cere cu aproximație de , luăm partea întreagă a rădăcinii și
1000
trei zecimale ( zecimile, sutimile, miimile).
Vom studia extragerea rădăcinii din numere întregi

care se împart după cum urmează:
A)Extragerea rădăcinii din numere întregi care au puterea perfectă, adică nu rămâne
rest după terminarea extragerii rădăcinii din toate grupele numărului.
B)Extragerea rădăcinii din numere întregi care nu au putere perfectă, la care rămâne
rest după terminarea extragerii rădăcinii din toate grupele numărului.
Extragerea rădăcinii din numere zecimale
18
care se împart după cum urmează:
A)Numere zecimale care au putere perfectă, adică nu rămâne rest după terminarea
extragerii
B)Numere zecimale care nu au puterea perfectă, adică rămâne rest după terminarea
extragerii din toate grupele.
Din numerele la care rămâne rest fie întregi, fie zecimale se pot scoate o infinitate de
zecimale. Proba se face la rădăcina care s-a extras din numere întregi care nu au putere
perfectă și la numere zecimale. Proba constă în:
Ridicarea rădăcinii obținută la puterea respectivă. La rezultat se adună restul. Suma lor
trebuie să dea numărul din care s-a extras rădăcina. În caz că nu dă, înseamnă că s-a
greșit la calcule. Pentru a determina dacă restul conține întregi se înmulțește zecimalele
rădăcinii cu indicele radicalului iar numărul dat reprezintă câte zecimale sunt în rest. Se
numără cifrele de la dreapta la stânga și după numărul respectiv se pune virgula.
CAPITOLUL III
EXTRAGEREA RĂDĂCINII DIN NUMERE ÎNTREGI
A)Extragerea rădăcinii din numere întregi care au putere perfectă (nu rămâne rest).
1)Extragerea rădăcinii de ordinul doi (pătrată )

Se dă numărul 923521.
Pentru a extrage rădăcina pătrată din acest număr, despărțim numărul de la dreapta
spre stânga în grupe de câte două cifre, iar ultima grupă poate avea una sau două cifre
(92 35 21 ). Extragerea rădăcinii se face de la stânga spre dreapta. La această
extragere ne folosim de formula ¿ + 2 ab + b 2 din care a 2 se află din prima grupă din
stânga numărului. Restul formulei (expresiei) 2ab + b 2 ne ajută la calcularea
următoarelor cifre a-le rădăcinii. Pentru ușurarea calculelor la adunarea termenilor
expresii se trece unul sub altul. Exemplu 2ab
2
b
---------------
CALCULAREA PRIMEI CIFRE
Din prima grupă din stânga numărului care este 92 aflăm pe a 2 .

Căutăm ce număr ridicat la puterea doua dă pe 92. Constatăm că 92 = 81. Deci a= 9. Pe
10 nu-l putem lua deoarece din fiecare grupă obținem o cifră de la 0 la 9 inclusiv și nu
două cifre, iar 9 este ce-a mai mare cifră de la zero până la 10 exclusiv. Dacă admitem și
pe 10 atunci 102=100 și avem81<92<100.
19
9 este prima cifră a rădăcinii pe care o trecem la rădăcină, iar pătratul lui =81 pe care îl
scădem din 92 mai rămâne rest 11 lângă care coborâm următoarea grupă care este 35
formând noul număr 1135 din care trebuie să calculăm a doua cifră.
CALCULAREA CELEI DE A DOUA CIFRĂ
Pentru a calcula a doua cifră a rădăcinii înmulțim rădăcina obținută cu 10 deoarece față
de a doua cifră ce trebuie să o calculăm trece pe locul zecilor. Atunci avem :
a = 9 x 10 = 90
care devine a din expresia 2ab + b 2 . Înlocuim pe a din expresie și obținem:
2 x 90 b + b 2=180 b+b2
Adunăm coeficienții lui b : 180 + 1 = 181 și vedem de câte ori se cuprinde în 1135:
1135 : 181 = 6
Deci b = 6 . Înlocuim pe b din expresie cu 6. Obținem:
180 x 6 + 62 = 1080 + 36 = 1116
pe care-l scădem din 1135 și rămâne rest 19. Pe 6 îl trecem la rădăcina care devine 96.
Lângă rest coborâm următoarea grupă care este 21 formând numărul 1921 din care
trebuie să calculăm a treia cifră.
MODUL DE CALCUL LA A TREIA CIFRĂ
Pentru a calcula a treia cifră a rădăcinii, înmulțim rădăcina cu zece deoarece față de a
treia cifră a rădăcinii, unitățile rădăcinii trec pe locul zecilor, iar a zecilor pe locul
sutelor. Avem:
a = 96 x 10 = 960
care devine a din expresia 2ab + b 2. Înlocuim pe a din expresie cu valoarea obținută și
obținem:
2 x 960 b + b 2= 1920 b + b 2.
Adunăm coeficienții lui b adică 1920 + 1 = 1921 și vedem de câte ori se cuprinde în
1921:
1921:1921 = 1. Deci b = 1.
Înlocuim pe b din expresie cu 1 și obținem : 1920 + 1 =1921 pe care îl scădem din
1921 și nu mai rămâne rest. Pe 1 îl trecem la rădăcină care devine 961.
Rădăcina numărului 923521 este 961. Din exemplul dat reiese că b este bine calculat,
când diferența dintre număr și suma termenilor este mai mică decât suma.
20
Sunt cazuri când numărul din care trebuie să aflăm pe „b” , împărțit la coeficienții lui „b”
dă un cât mai mare. Care înlocuit în expresie, suma termenilor este mai mare decât
numărul. În acest caz luăm numere mai mici prin încercări succesive, până ce suma
termenilor este egală cu numărul sau mai mic decât numărul cu condiția ca diferența să
fie mai mică decât suma termenilor.
Sunt cazuri când câtul depășește de zece. În acest caz valoarea lui „b” trebuie căutată
printre numerele 6, 7, 8 și 9 prin încercări succesive.
EXTRAGEREA RĂDĂCINII CUBICE
Din aritmetică cunoaștem proprietățile înmulțirii:

a)Înmulțirea este comutativă, adică într-un produs de mai mulți factori se poate schimba
ordinea factorilor și rezultatul nu se schimbă.
b) Înmulțirea este asociativă, adică într-un produs de mai mulți factori se pot înlocui mai
mulți factori prin produsul lor efectuat.
c)înmulțirea este distributivă față de adunare și scădere, adică pentru a înmulți o sumă
algebrică printr-un număr, înmulțim fiecare termen al sumei cu acel număr și adunăm
produsele. Exemplu:
(4+6+7+8)x3 = 4x3 + 6x3 +7x3 + 8x3 = 12 + 18 + 21 + 24 =75
d)pentru a înmulți un produs de mai mulți factori printr-un număr, se înmulțește numai
unul din factori prin acel număr.
Exemplu:
21
(2 x 3 x 4) x 6 = (6 x 2) x 3 x 4 = 12 x 3 x 4= 36 x 4=144
Sau (2 x 3 x 4) x 6 =2 x (6 x 3) x 4= 2 x 18 x 4= 36 x 4=144
și așa mai departe se înmulțește 6 cu 4 apoi cu 2 și 3.
e)Pentru a înmulți un număr printr-un produs de factori, se poate înmulți acest număr
cu primul factor, rezultatul cu al doilea, apoi rezultatul cu al treilea și așa mai departe.
Exemplu: 6 x (2 x 3 x 4) = 6 x 2 x (3 x 4) =12 x (3 x 4) = 12 x 3 x (4) =36 x 4 =144
La extragerea rădăcinii cubice ne vom folosi de proprietatea „c” al înmulțirii. Atunci vom
avea: 163 x 163 = (100+63) x 163
sau 163 x 163 = (100+63)(100+63)= (100+63)2 .
Atunci
1633 vom avea(100+ 63)3 sau (160+3)3 .
Atunci vom folosi formula:
(a+ b)3=a3 + 3 a 2 b+3 a b2+ b3.
Din tabelul de mai jos observăm că atunci când un număr se termină cu câte o cifră de la
0 - 9 indiferent câte cifre are numărul, cubul numărului se termină în aceiași cifră, bine
determinată (corespunzătoare cifrei respective. Exemple:
22=8 ; 123=1728 ; 223=16648; 423=74088.
Dar între 8 și 1728 sau între 1728 și 16648 și așa mai departe, sunt și alte numere
terminate în 8 care nu sunt cuburi perfecte. Din aceste numere care nu sunt cuburi
perfecte vom obține numere cu zecimale atunci când extragem rădăcina cubică din ele.
TABEL
13=1 ; 113=1331 ; 213=9261;

23=8; 123 =1728; 223 =10648;
33=27 ; 133=2197 ; 233 =12167;
4 3=64 ; 143=2744 ; 243 =13824 ;
53=125 ; 153 =337 253=15625 ;
63 =216 ; 163=409 263=17576 ;
73 =343; 17 3=4913; 27 3=19683 ;
83 =512; 183 =5832; 283 =21952 ;
93 =729; 19 3=6859 ; 293=24389 :
103=1000 203 =8000 ; 303=27000.
Pentru extragerea rădăcinii cubice dintr-un număr întreg se vor despărți de la dreapta
spre stânga câte trei cifre iar ultima grupă poate avea una, două sau trei cifre. Exemple:
1 728 ultima grupă are o cifră
24 389 ultima grupă are două cifre
997 002 999 ultima grupă are trei cifre.
Pentru extragerea rădăcinii din numere zecimale se procedează în felul următor:
22
-De la virgulă spre stânga se împarte în grupe de câte trei cifre, ca și cum ar fi număr
întreg Iar de la virgulă spre dreapta câte trei cifre, acolo unde nu sunt 3 cifre se va
completa cu zerouri atât cât sunt necesare pentru completarea a trei cifre.
-Atunci când numărul întreg nu este un cub perfect al unui număr se vor scoate întregii,
iar după terminarea scoaterii rădăcinii întregi se pune virgula după ultima cifră a
rădăcinii întregi, iar la rest se adaugă câte trei zerouri pentru fiecare zecimală pe care
dorim să o scoatem.
MODUL DE EXTRAGERE A RĂDĂCINII CUBICE
Începem de la stânga spre dreapta exemplu: √3 4330747 ¿ √3 4 330 747

Luăm prima grupă din stânga numărului care este 4. Numărul ridicat la puterea a treia
pentru a da 4 este cuprins între 13 și 23 adică: 13 <4 <23 atunci 1< 4< 8.
Deci îl luăm pe 13=1 x 1 x 1=1 pe care îl scădem din 4 și mai rămâne rest 3. La rădăcina
cubică trecem 1. Lângă rest coborâm următoarea grupă 330 și vom avea 3330. Pentru
aflarea celei de a doua cifră a rădăcinii ne folosim de formula
a 3+3 a2 b+ 3 a b2 +b3
a 3 este egală totdeauna cu prima cifră de la extragerea rădăcinii cubice, în cazul nostru
este 13 . Deci a 3=13=1 care s-a calculat.
De acum rămâne expresia 3 a2 b+3 ab 2+ b3 cu ajutorul căreia vom afla următoarele cifre
ale rădăcinii cubice.
Rădăcina cubică 1 obținută îl înmulțim cu 10 (zece) deoarece față de următoarea cifră
pe care vrem să o calculăm devine zece. Atunci vom avea: 1 x 10 = 10 acest număr
devine „a” din expresia :
3 a2 b+3 a b 2+ b3 atunci vom avea :3 x 102 b+3 x 10 x b 2+ b3=3 x 100 x b+30 b2 +b 3=300 b+30 b 2+ b3
din această formulă observăm cât trebuie să fie „b” pentru a înmulți pe 300 cu b, pe 30
cu b 2 și ridicat b 3 ca toți acești factori adunați să
nu depășească 3330.
Deducem că b=6 atunci vom avea :
300 x 6 + 30 x 62 +6 3=1800+1080+216=3096.
Scădem pe 3096 din 3330 mai rămâne rest 234 lângă care coborâm și următoarea
grupă 747, atunci obținem 234747.
Acum rădăcina va fi 16. Pentru a afla următoarea cifră luăm rădăcina obținută și îl
înmulțim cu 10 ca mai sus și va deveni : a = 16 x 10 = 160
Din expresia:
3 a2 b+3 ab 2+ b3 vom avea :3 x 1602 x b+3 x 160 x b2 +b3=3 x 25600 x b+ 480 x b2 +b 3=76800 b+ 480 b2+ b3 .
Observăm cât trebuie să fie „b” pentru a înmulți pe 76800 cu b, pe 480 cu b 2 șib 3
adunate să nu depășească 234747; reiese că b=3, atunci vom avea:
76800 x 3 + 480 x 32 +33 =230400+4320+27=234747 pe care îl scădem din 234747;
numai rămâne rest deci numărul a fost un cub perfect. Cifra 3 o trecem la rădăcina
cubică care devine 163. Deci rădăcina cubică a numărului 4.330.747 este 163.
23
Pentru ușurarea calculelor expresia 3 a2 b+3 ab 2+ b3 se poate scrie una sub alta pentru a
fi ușor de adunat
√3 4330747=√3 4 330 747=163
Întrucât se utilizează numere la puterea a doua e bine să cunoaștem pătratul

următoarelor numere:
12=1 112=121 212=441

22=4 122=144 222=484
32=9 132=169 232=529
4 2=16 14 2=196 24 2=556
52=25 152 =225 252=625
62 =36 162=256 26 2=676
72 =49 172=289 27 2=729
82 =64 182=324 28 2=784
92 =8119 2=36129 2=841
102=100 202 =400 302=900
a)Rădăcina pătrată dintr-un număr care nu este pătrat perfect: √ 2; √5 ; √ 14 ; etc

b)Rădăcina cubică dintr-un număr care nu este cub perfect: √3 2; √3 3 ; √3 5 ; √3 15 ; etc.
Aceste numere sunt numere iraționale; adică numere zecimale care au o infinitate de
zecimale care nu se succed periodic, se numesc numere iraționale.
Exemple cu două cifre:
√3 1331=√3 1331=¿ 11 ; √3 2744=√3 2744=14 ; √3 85184=√3 85 148=44
24
25
Cu trei cifre:
√3 4330747=√3 4 330 747=163 ; √3 1860867=√3 1860 867=123
26
Cu patru cifre:
√3 1784770597= √3 1 784 770597=1213
27
Numere iraționale
√3 2=1,259
28
Extragerea rădăcini cubice se poate face ușor până la 4(patru) cifre, ale rădăcinii cubice
iar mai mult de 4 cifre trebuie de făcut calcule cu cifre destul de mari care sunt foarte
greu. Din acest motiv se vor întrebuința logaritmi la numere mai mari.
√3 5=1,709 ; √3 88=4,447 ,
1,7093=4,991443829+0,008556171=5,000000000
29
4,44 3=87,528384 +0,471616=88,000000
4,447 3=87,943022623+0,056977377=88,000000000
30
2)Extragerea rădăcinii de ordinul 3(cubică) din numere întregi – putere perfectă
Pentru extragerea rădăcinii de ordinul 3 dintr-un număr se procedează după cum

urmează:
-Numărul se împarte în grupe de câte 3 cifre de la dreapta spre stânga iar ultima grupă
din stânga poate avea de la 1 la 3 cifre.
-Extragerea rădăcinii se face de la stânga spre dreapta.
-La această extragere ne folosim de formula
¿b + 3a b 2+b 3
Din care a 3 se află din prima grupă din stânga numărului. Restul formulei (expresia)
3 a2 b+3 a b 2+ b3 ne ajută la calcularea următoarelor cifre ale rădăcinii. Pentru ușurarea
calculelor termenii expresiei se trec unul sub altul ca în exemplul. Exemplu
√3 1785212044091=√3 1.785.212 .044 .091.
-Despărțim numărul de la dreapta spre stânga în grupe de câte 3 cifre. Ultima grupă din
stânga are o cifră.
-Din prima grupă din stânga numărului care este 1 aflăm pe a 3.
-Căutăm ce număr ridicat la puterea 3 ne dă pe 1. Constatăm că este 1. Ridicăm pe 1 la
puterea 3 adică 13=1 , pe care-l scădem din 1 și nu mai rămâne rest.
-Coborâm următoarea grupă care este 785, formând numărul 785 din care trebuie să
calculăm pe a doua cifră.
-Pentru a calcula pe a doua cifră a rădăcinii, înmulțim rădăcina obținută cu zece
deoarece față de a doua cifră, trece pe locul zecilor. Atunci avem:
a = 1x10 = 10
care devine „a” din expresia 3 a2 b+3 a b 2+ b3. Înlocuim pe „a” din expresie cu valoarea
obținută și obținem:
3 x 102 b+3 x 10 b 2+ b3=300 b+ 30 b2+ b3 . Adunăm coeficienții lui „b” adică: 300+30+1
=331 și vedem de câte ori se cuprinde în 785.
785 :331 =2 Deci b=2
Înlocuim pe „b” din expresie cu 2 și obținem:
300 x 2 +30 x 22 +23=600+120+ 8=728 pe care-l scădem din 785 și rămâne rest 57.
Pe 2 îl trecem la rădăcină care devine 12.
Lângă rest coborâm următoarea grupă care este 212 formând numărul 57212 din care
trebuie să aflăm a treia cifră.
Pentru a calcula a treia cifră a rădăcinii, înmulțim rădăcina obținută cu 10 deoarece
unitățile din rădăcină trec pe locul zecilor, iar zecii trece pe locul sutelor față de a treia
cifră.
Putem scrie că: a = 12 x 10 =120 care devine „a” din expresie. Înlocuim pe „a” în
expresie cu valoarea obținută și obținem:
3 x 1202 b+3 x 120 b 2+b 3=43200b +360 b2 +b3 .
Adunăm coeficienții lui „b” adică: 43200 +360 +1 = 43561 și vedem de câte ori se
cuprinde în 57212, adică 57212 : 43561 =1. Deci b=1.
Înlocuim pe „b” din expresie cu 1 și obținem:
31
43200 x 1 + 360 x 12 +13=43200+ 360+1=43561 și îl scădem din 57212 și rămâne rest
13651 lângă care coborâm următoarea grupă 044, formând numărul 13651044 din
care trebuie să calculăm a patra cifră a rădăcinii.
Pe 1 îl trecem la rădăcina care devine 121.
Pentru a calcula a patra cifră a rădăcinii înmulțim rădăcina obținută cu 10 deoarece,
unitățile trec pe locul zecilor, zecii trec pe locul sutelor și sutele trec pe locul miilor față
de a patra cifră a rădăcinii. Atunci avem:
a= 121x10 = 1210
care devine „a” din expresie. Înlocuim pe „a” din expresie cu valoarea obținută. Atunci
avem:
3 x 12102 b+3 x 1210 b 2+ b3=4392300 b+3630 b2 +b3 .
Adunăm coeficienții lui „b” adică 4392300 + 3630 + 1 = 4395931 și vedem de câte
ori se cuprinde în 13651004 și se constată că de 3 ori. Deci b=3.
Înlocuim valoarea lui „b” în expresie și obținem 13209597 pe care-l scădem din
13651044 și rămâne rest 441447.
Lângă rest coborâm următoarea grupă care este 091 formând numărul 441447091
din care trebuie să calculăm a cincea cifră.
Pe 3 îl trecem la rădăcina care devine 1213.
Pentru a calcula a cincea cifră a rădăcinii înmulțim rădăcina obținută cu zece, deoarece
unitățile rădăcinii trec pe locul zecilor, zecii pe locul sutelor, sutele pe locul miilor și
miile pe zecile de mii față de a cincea cifră a rădăcinii. Atunci avem:
a = 1213 x 10 = 12130
care devine „a” din expresie. Înlocuim pe „a” cu valoarea și obținem:
3 x 121302 b+3 x 12130 b 2+ b3=441410700b +36390 b2 +b3 .
Adunăm coeficienții lui „b” și obținem 441410700 + 36390 +1 = 441447091 și
vedem de câte ori se cuprinde în 441447091. Constatăm că este 1. Deci b=1.
Înlocuim valoarea lui „b” în expresie și obținem 441447091 pe care-l scădem din număr
și nu mai rămâne rest. S-au terminat și grupele. Trecem pe „1” la rădăcină care
devine 12131.
√3 1785212044091=√3 1785 212 044 091=12131
32
Sunt cazuri când câtul dintre număr și suma coeficienților lui „b” este mai mare decât 9,
atunci se caută valoarea lui „b” prin încercări succesive, luând numere mai mici.
3)Extragerea rădăcinii de ordinul 4 din numere întregi la putere perfectă
La extragerea rădăcinii de ordinul 4 putem utiliza două metode:

a)Extragerea rădăcinii cu ajutorul formulei (a+ b)4 și a tabelului 1
b)Extragerea rădăcinii dintr-un radical.
33
a)Pentru a extrage rădăcina de ordinul 4 dintr-un număr se procedează după cum
urmează.
-Numărul se împarte în grupe de câte 4 cifre de la dreapta spre stânga, iar ultima grupă
din stânga poate avea de la 1 la 4 cifre.
Extragerea rădăcinii se face de la stânga spre dreapta. La această extragere ne folosim de
formula
(a+ b)4=a4 + 4 a3 b+ 6 a2 b2+ 4 a b3 +b 4 și a tabelului 1.
„a 4 ” se află din prima grupă din stânga numărului.
Iar restul formulei (expresia)
4 a3 b+6 a 2 b 2+ 4 a b 3+ b4
Ne ajută la calcularea următoarelor cifre ale rădăcinii. Pentru ușurarea calculelor la
adunare termenii expresii se trec unul sub altul.
Exemplu
√4 294499221=√4 2.9449 .9221
Despărțim numărul de la dreapta spre stânga în grupe de câte 4 cifre. Ultima grupă are
o cifră. Din prima grupă din stânga numărului care este 2 aflăm pe a 4.
Căutăm ce număr ridicat la puterea 4 dă 2. Din tabel constatăm că este cuprins între
14 <2< 24 sau 1<2<16.
Luăm pe a=1 iar a 4=1 4=1 pe care-l scădem din 2 și mai rămâne rest 1, lângă care
coborâm următoarea grupă 9449, formând numărul 19449 din care trebuie să calculăm
pe a doua cifră.
Pe 1 îl trecem la rădăcină.
Pentru a calcula a doua cifră înmulțim rădăcina cu 10 care devine „a” din expresie, adică
a=1x10 =10.
Restul se procedează ca la extragerea rădăcinii pătrate și rădăcinii cubice
√4 294499921=131
34
La calcularea cifrei a doua a rădăcinii trebuie sa împărțim pe 19449:4641=4
18564
==885
însă la înlocuirea lui „b” cu valoarea obținută, suma termenilor este mai mare decât
numărul, atunci am luat pe 3. Se întâmplă în unele cazuri câtul să fie și 10. În acest caz
se ia jumătate + 1 = 5 + 1 =6 cu care facem încercări. Aceste diferențe mari între cât și
valoarea reală a lui „b” se ivesc la calcularea celei de a doua cifră a rădăcinii și în special
la rădăcini de ordinul 3,……..,n. La celelalte cifre apare aceasta diferență când b=7 - 9,
care ridicat la puterea respectivă cu coeficienții dau termeni mari.
b)Bazându-ne pe extragerea rădăcinii dintr-un radical putem scrie
√4 A= √√ A ; Deci √4 2.9449.9921=√ √2.9449 .9921
I)Extragem rădăcina pătrată din 2.9449.9921
II)Iar din rădăcina pătrată obținută, extragem rădăcina pătrată
35
36
37
38
39
4)Extragerea rădăcinii de ordinul 5 din numere întregi putere perfectă
Pentru a extrage rădăcina de ordinul 5 dintr-un număr se procedează după cum

urmează.
-Numărul se împarte de la dreapta spre stânga în grupe de câte cinci cifre, iar ultima
grupă din stânga poate avea de la 1 la 5 cifre.
Extragerea se face de la stânga la dreapta. La această extragere ne folosim de formula
(a+ b)5=a5 +5 a 4 b+10 a3 b2 +10 a2 b3 +5 a b 4 +b5 și a tabelului 1.
a 5 se calculează din prima grupă din stânga numărului iar restul formulei (expresia)
5 a 4 b +10 a3 b2 +10 a2 b3 +5 a b 4+ b5 ne ajută la calcularea următoarelor cifre ale rădăcinii.
Pentru a obține pe „a” din această expresie înmulțim cu 10 rădăcina aflată anterior.
Restul de calcule sunt asemenea ca la extragerea pătrată și cubică.
Exemplu:
√5 52521875=35
40
Exemplu
Metoda întrebuințată la extragerea rădăcinii de ordinul 2 și 3 se folosește și la

extragerea rădăcinii de ordinul 6 cu deosebirea că numărul dat se împarte în grupe de
câte șase cifre iar ultima grupă poate avea de la 1 la 6 cifre. Ne ajutăm de tabelul 1.
Formula folosită este:
(a+ b)6=a 6+ 6 a5 b+15 a 4 b 2+ 20 a3 b3 +15 a2 b4 +6 a b5 +b6 .
Exemplu : √6 1061520150601=101
41
Când numărul din care extragem rădăcina este mai mic decât suma coeficienților lui „b”
din expresie se trece zero la rădăcină și se coboară următoarea grupă.
La această extragere a rădăcinii de ordinul 6 putem folosi și extragerea rădăcinii
dintr-un radical adică:
6 3 2
√ A= √√ A
Deci √6 1 061520150601= √3 √2 1 061520150601.
În primul rând extragem rădăcina pătrată din număr .
42
Rădăcina pătrată este 1030301, din ea extragem rădăcina cubică.
43
Atunci avem
Atunci :√6 1061520150601 = √3 √2 1061520150601=101
Metoda folosită la extragerea rădăcinii pătrată și cubică se folosește și la extragerea

rădăcinii de ordinul 7 cu deosebire că numărul se împarte în grupe de câte șapte cifre,
iar ultima grupă din stânga poate avea de la una la șapte cifre. Ne ajutăm de tabelul1.
Formula folosită este
(a+ b)7=a7 +7 a6 b+21 a5 b2 +35 a4 b 3+ 35 a3 b4 +21 a2 b5 +7 a b 6 +b7
Din care a 7 este prima cifră a rădăcinii.
Restul formulei (expresia)
7 a6 b+ 21a 5 b 2+35 a4 b3 +35 a3 b 4 +21 a2 b5 +7 a b6 +b 7
ne ajută la aflarea următoarelor cifre ale rădăcinii.
√7 3404825447 = 23
44
Metoda folosită la extragerea rădăcinii pătrată și cubică se folosește și la această

extragere cu deosebirea că numărul se împarte în grupe de câte 11 cifre iar ultima grupă
din stânga poate avea de la una la unsprezece cifre. Ne folosim de tabel în cazul că este
trecută în tabel. Formula întrebuințată este :
(a+ b)11=a11 +11 a10 b+55 a 9 b 2+165 a 8 b 3+ 330 a7 b4 + 462 a6 b5 +462 a5 b6 +330 a 4 b7 +165 a3 b8 +55 a2 b9 +11 a b10
11
√ 11156683466653165551101 = 101
45
EXTRAGEREA RĂDĂCINII DIN RADICALI
Extragerea rădăcinilor din radicalii de indici 6 – 9 – 12 – 15 - 18 – 21 – 24 – 28 – 30 etc.
La acești radicali ne vom folosi de proprietățile radicalilor aritmetici. Adică :

6 3 2
√ A= √√ A
această proprietate vom aplica la toți radicalii a căror indici au ca divizori numai pe 2, 3,
5 și 7. Atunci vom avea:
6 3 2
√ 531441=√ √531441
46
Întâi extragem rădăcina pătrată din 531441
√2 531441=729
Din rădăcina obținută (729) extragem rădăcina cubică. Adică :
√3 729=9
Deci 9 este numărul care ridicat la puterea 6 , a dat numărul 531441.

La fel se procedează și cu următorii radicali:
3 3 5 2 3 2 2 7 2
√ A= √ √ A ; √ A=√ √ A ; √ A=√ √ √ A ; √ A=√ √ A ;
9 10 12 14
15 3 3
√ A ¿ √5 √3 A ; 18√ A=√ √3 √2 A ; 21√ A=√7 √3 A ; 24√ A=√ √2 √2 √2 A ;
25 7 5
√ A ¿ √5 √5 A ; 28√ A= √√2 √2 A ; 30√ A= √ √3 √2 A .
N N2 N3 N4 N5 N6 N 7 N8
1 1 1 1 1 1 1 1
2 4 8 16 32 64 128 256
3 9 27 81 243 729 2187 6561
4 16 64 256 1024 4096 16384 65536
5 25 125 625 3125 15625 78125 390725
6 36 216 1296 7776 46656 279936 1679616
7 49 343 2401 16807 117649 823543 5764781
8 64 512 4096 32768 262144 2097152 16777216
9 81 729 6561 59049 531441 4782969 43046721
10 100 1000 10000 100000 1000000 10000000 100000000
47
B) EXTRAGEREA RĂDĂCINII DIN NUMERE ÎNTREGI
CARE N-AU PUTERE PERFECTĂ (RĂMÂNE REST)
1)Extragerea rădăcinii de ordinul doi (pătrată)
Numărul se împarte în grupe de câte două cifre de la dreapta la stânga ca la numere

întregi la putere perfectă.
Se extrage rădăcina din număr, după același procedeu ca la numere întregi la putere
perfectă. După terminarea extragerii rădăcinii se pune virgulă după ultima cifră a
rădăcinii. La rest se adaugă câte o grupă de două zerouri pentru fiecare zecimală ce
dorim să o aflăm.
Extragerea se continuă spre dreapta ca la numere întregi. Modul de extragere este la
fel. Pentru aflarea lui „a” din expresie se înmulțește rădăcina anterioară cu zece fără
a se ține seama de virgulă. Rădăcina se ia cu aproximație deoarece din aceste
numere se pot scoate o infinitate de zecimale.
Exemplu: √2 677429 = 823,0607
PROBA :
(823,0607)2=677428,91588449+8411551=677429,00000000
48
Din exemplul dat se constată că numărul s-a împărțit în grupe de câte două cifre de la
stânga la dreapta. Extragerea a început cu prima grupă din stânga numărului
continuând spre dreapta până la terminarea grupelor și extragerea rădăcinii din
ultima grupă. Constatăm că rămâne rest. Punem virgula după ultima cifră a
rădăcinii. La rest adăugăm câte două zerouri pentru fiecare zecimală ce dorim să o
extragem. Pentru calcularea lui „a” din expresia lui 2ab + b 2 se înmulțește rădăcina
anterioară aflată cu 10, fără a se ține seamă de virgulă. Aceasta o facem pentru
simplificarea calculelor, deoarece trebuie dedus din primul „a”, adică a din prima
grupă. În cazul nostru este a=8.
Pentru aflarea următorului „a” din expresie trebuie înmulțit cu 10 deoarece față de
a doua cifră ocupă locul zecilor a=8x10 =80 după calcularea lui „b” adunăm pe
80+b = 80+2= 82 pe care-l înmulțim cu 10 =820 pentru a afla a treia cifră fiindcă
față de a treia cifră 2 ocupă locul zecilor, iar 8 locul sutelor. La aflarea lui b=3
adunăm 820+3=823. Pentru a afla pe a patra cifră înmulțim pe 823 x 10 = 8230.
Acum 3 ocupă locul zecilor, 2 locul sutelor, 8 locul miilor, stabilind pe b=0.
Adunăm 8230+0=8230. Înmulțim cu 10 (8230 x 10 = 82300) = 82300 la care
adunăm b =6 = 82300+6= 823006 și așa mai departe
82306 x10 =823060
b=0 823060+0 =823060
823060x10 =8230600
b=7 8230600+7 = 8230607
Ultimul număr este chiar rădăcina numărului însă numai că nu are virgulă: celelalte
numere calculate sunt rădăcinile anterioare ale numărului. Pentru a evita aceste
calcule de adunări s-a recurs la înmulțirea rădăcini anterioare cu 10 pentru aflarea
următoarei cifre, iar la rădăcina zecimală să nu se considere virgula atunci când se
calculează pe „a” din expresie. În exemplu dat putem lua „rădăcina aproximativă cu
o eroare mai mică decât unu” prin lipsă sau mărită cu o unitate (prin adaos).
În acest caz luăm numai rădăcina întreagă.
-Prin lipsă de o unitate rădăcina este 823 deoarece
8232 <677429 sau 677329<677429 .
-Prin adaos de o unitate rădăcina este 824 deoarece
824 2> 677429 sau 678976>677429.
1
-Dacă considerăm rădăcina cu o aproximație de
10
înseamnă că rădăcina să aibă o zecimală. În cazul nostru rădăcina este 823,0.
1
-Prin lipsă de rădăcina este 823,0 deoarece
10
823,02 <677429 sau 677329< 677429.
1
-Prin adaos de rădăcina este 823,1 deoarece
10
823,12 >677429 sau 677493,61>677429
49
1
-Dacă considerăm rădăcina cu aproximație de
100
Înseamnă că rădăcina are două zecimale. În cazul nostru rădăcina este 823,06.
1
-Prin lipsă de : 823,06 deoarece 823,062 <677429 .
100
823,062 =677427,7636<677429
1
-Prin adaos de : 823,07 deoarece 823,072 >677429 .
100
823,072 =677444,2249>677429
1
-Cu aproximație de rădăcina are 3 zecimale. În cazul nostru este 823,060.
1000
1
-Prin lipsă de : 823,060 deoarece 823,0602 <677429
1000
823,0602=677427,763600< 677429
1
-Prin adaos de : 823,061 deoarece 823,0612 >677429.
1000
823,0612=677429,409721>677429
1
-Cu aproximație de rădăcina are 4 zecimale. În cazul nostru 823,0607.
10000
1
-Prin lipsă de : deoarece 823,06072 <677429
10000
1
-Prin adaos de : deoarece 823,06082 >677429.
10000
2)Extragerea rădăcinii de ordinul 3 (cubică) din numere întregi care nu au putere

perfectă.
Numărul dat se împarte de la dreapta spre stânga în grupe de câte 3 cifre iar ultima
grupă poate avea de la 1 la 3 cifre.
Extragerea se începe cu prima grupă din stânga continuând spre dreapta până la
terminarea tuturor grupelor avute iar la sfârșit rămâne rest. Pentru a scoate zecimale se
pune virgula după ultima cifră a rădăcinii aflate, iar la rest se adaugă câte o grupă de câte
3 zerouri pentru fiecare zecimală ce dorim să o aflăm. Ne folosim de binomul
(a+ b)3=a3 +3 a 2 b+ 3 a b2 +b3 .
a 3 se calculează din prima grupă din stânga numărului.

Iar restul formulei (expresie) 3 a2 b+3 a b 2+ b3 ne ajută la aflarea următoarelor cifre.
La calcularea lui „a” din expresie 3 a2 b+3 a b 2 +b 3 atunci când se calculează zecimale
nu se ține seama de virgulă. Calcularea rădăcinii se procedează la fel ca la numerele la
putere perfectă
50
√3 88=4,447
Proba: 4,447 2=87,943022623+0,056977377=88,000000000
1
Rădăcina 4,447 este cu aproximație de prinlipsă 4,447 3< 88.
1000
3)Extragerea rădăcinii de ordinul 4 din numere întregi care n-au putere perfectă.
Numărul dat se împarte în grupe de câte 4 cifre de la dreapta spre stânga. Ultima grupă
din stânga numărului poate avea de la 1 la 4 cifre.
Extragerea începe cu prima grupă din stânga continuând spre dreapta până la
terminarea tuturor grupelor avute iar la sfârșit rămâne rest.
Pentru a scoate zecimale se pune virgulă după ultima cifră a rădăcinii aflate, iar la rest se
adaugă câte o grupă de 4 zerouri, pentru fiecare zecimală ce dorim să o aflăm. Ne ajutăm
de tabelul 1 și de binomul
(a+ b)4=a4 + 4 a3 b+ 6 a2 b2+ 4 a b3 +b 4 .
a 4 se calculează din prima grupă din stânga numărului. Iar restul formulei(expresie)
4 a3 b+6 a 2 b 2+ 4 a b 3+ b4 ne ajută la aflarea următoarelor cifre. La calcularea lui „a”
din expresia 4 a3 b+6 a 2 b 2+ 4 a b 3+ b4 nu se ține seama de virgulă. Metoda de
calculare este aceeași ca la numere întregi cu putere perfectă.
√4 4289 = 8,09
Proba :8,09 4=4283,45379361+5,54620639=4289,00000000
51
1
Rădăcina este 8,09 cu aproximație de prin lipsă: 8,09 ¿ 4289.
100
La această extragere a rădăcinii de ordinul 4 putem folosi și extragerea rădăcinii
dintr-un radical (adică)
4 2 2 4 2 2
√ A= √ √ A=√ √ A deci √ 4289= √ √ 4289=√ √ 4289.
În primulrând extragem rădăcina pătrată din 4289 , apoi din rădăcina pătrată ,
extragem rădăcina pătrată .
√ 4289=√ 42 89 = 65
52
Luăm rădăcina cu aproximație de o unitate prin lipsă R ≈ 65
Acum extragem rădăcina pătrată din 65
53
√ 65 = 8,06
Deci √4 4289 ¿ 8,06.
4)Extragerea rădăcinii de ordinul 5 din numere care n-au putere perfectă
Numărul se împarte în grupe de câte cinci cifre de la dreapta spre stânga. Ultima
grupă din stânga numărului poate avea de la 1 la 5 cifre. Extragerea începe cu prima
grupă din stânga, continuând spre dreapta până la terminarea tuturor grupelor
avute, iar la sfârșit rămâne rest. Pentru a scoate zecimale se pune virgulă după
ultima cifră a rădăcinii, iar la rest se adaugă câte o grupă de cinci zerouri pentru
fiecare zecimală ce dorim să o aflăm. Ne servim de tabelul 1 și binomul
(a+ b)5=a5 +5 a 4 b+10 a3 b2 +10 a2 b3 +5 ab 4 +b5 .
Iar restul formulei (expresiei)
5 a 4 b +10 a3 b2 +10 a2 b3 +5 a b 4+ b5 ne ajută la calcularea următoarelor cifre ale
rădăcinii.
La calcularea lui „a” din expresia 5 a 4 b +10 a3 b2 +10 a2 b3 +5 a b 4+ b5 nu se ține seama
de virgulă.
Metoda de calculare este aceeași ca la numere întregi putere perfectă.
√5 52512721 = 34,9
54
5)Extragerea rădăcinii de ordinul 6 din numere întregi care n-au putere perfectă
Numărul se împarte în grupe de câte șase cifre de la dreapta spre stânga. Ultima
grupă din stânga, continuând spre dreapta până la terminarea tuturor grupelor avute
și la sfârșit rămâne rest. Pentru a scoate zecimale se pune virgula după ultima cifră a
rădăcinii, iar la rest se adaugă câte o grupă de șase zerouri pentru fiecare zecimală ce
dorim să aflăm. Ne servim de tabelul 1 și binomul
(a+ b)6=a 6+ 6 a5 b+15 a 4 b 2+ 20 a3 b3 +15 a2 b4 +6 a b5 +b6 .
6 a 5 b +15 a 4 b 2+ 20 a3 b3+15 a2 b4 + 6 a b5 +b 6 ne ajută la calcularea următoarelor cifre ale
rădăcinii. La calcularea lui „a” din expresie nu se ține seama de virgulă. Metoda de
calcul este aceiași ca la numere întregi cu putere perfectă.
Exemplu : √6 371 = 2,6
55
La extragerea rădăcinii de ordin 6 se poate folosi și extragerea rădăcinii dintr-un
radical, adică:
6 3 2 6 3 2
√ A= √√ A deci √ 371=√ √ 371.
Aceastămetodă este mult mai perfectă .
La calcularea cifrei a doua pentrua afla pe „ b ”împărțim
307000000 : 21766121 = 14 și rest 3274306.
În acest caz luăm jumătatea lui 14 adică 7 însă dă suma coeficienților prea mare.
Luăm pe b=6 care este adevărata valoare a lui „b” deoarece diferența dintre număr
56
și suma termenilor este mai mică. Deci Diferența dintre număr și suma termenilor
trebuie să fie mai mică. În acest caz „b” se stabilește prin încercări succesive.
6)Extragerea rădăcinii de ordin 7 din numere întregi care n-au putere perfectă
Numărul se împarte în grupe de câte șapte cifre de la dreapta spre stânga. Ultima
grupă din stânga, continuând spre dreapta până la terminarea tuturor grupelor
avute, și la sfârșit rămâne rest. Pentru a scoate zecimale se pune virgula după ultima
cifră a rădăcinii, iar la rest se adaugă câte o grupă de șapte zerouri pentru fiecare
zecimală, ce dorim să aflăm. Ne servim de tabelul 1 și binomul
iar restul formulei ( expresiei )
7 a6 b+ 21a 5 b 2+35 a4 b3 +35 a3 b 4 +21 a2 b5 +7 a b6 +b 7 ne ajută la calcularea următoarelor
cifre ale rădăcinii. La calcularea lui „a” din expresie nu se ține cont de virgulă.
Metoda de calculare este aceeași ca la numere întregi la putere perfectă.
√7 46 = 1,72
57
Proba
( 1,72 )7=44,53476124377088 +
Rest 1,46523875622912
Total 46,00000000000000
La calcularea cifrei a doua din exemplu, la aflarea lui b

450000000 : 9487171 = 47
37948684
=70513160
66410197
=4102963
Câtul fiind mai mare de 10, valoarea lui „b” trebuie căutată printre numerele 6, 7, 8 și
9 prin încercări succesive
C) GENERALIZAREA EXTRAGERII RĂDĂCINII DE ORDINUL „n”

DINTR-UN NUMĂR ÎNTREG CARE ARE SAU NU PUTERE PERFECTĂ
-Pentru a extrage rădăcina de ordin „n” dintr-un număr întreg se procedează după cum
urmează:
=Numărul se împarte în grupe de câte „n”cifre. Numărul cifrelor din grupă este egal cu
ordinul rădăcinii (ce indice are radicalul)
=Împărțirea numărului în grupe se face de la dreapta spre stânga. Ultima grupă din
stânga numărului poate avea de la 1 la n cifre.
58
La extragere ne folosim de tabelul Numărul 1, care ne ajută la stabilirea primei cifre a
rădăcinii, precum și de binomul
n n ( n−1 ) n−2 2 n ( n−1 ) … .. ( n−m+1 ) n−m m n
( a+ b )n=an + an −1 b+ a b + … .+ a b +b
1 1 x2 1 x2 x…. xm
din care an e ste egal cu prima cifră a rădăciniiridicat la puterea „n ” .
Iar restul formulei ( expresiei)
n n−1 n ( n−1 ) n−2 2 n ( n−1 ) … … … . ( n−m+1 ) n−m m n
a b+ a b +…+ a b +b
1 1 x2 1 x 2 x … … .. x m
ne poate ajuta lacalculareaurmătoarelor cifre alerădăcinii.
Din fiecare grupă a numărului se va afla câte o cifră din șirul numerelor naturale de la
0 la 9.
CALCULAREA PRIMEI CIFRE A RĂDĂCINII
Extragem rădăcina de ordinul „n” din prima grupă din stânga numărului. Căutăm
numărul primei grupe în tabel, dacă este egal cu valoarea unui număr de la 1-9 ridicat la
puterea „n”. În caz afirmativ vedem ce număr a fost ridicat la puterea „n”. Numărul găsit
va fi prima cifră a rădăcinii. Dacă nu este egal cu nici o valoare, atunci căutăm între ce
valori este cuprins numărul. Stabilind între ce valori se cuprinde, luăm valoarea mai
mică și vedem ce număr îi corespunde. Numărul care îi corespunde va fi prima cifră a
rădăcinii. Numărul găsit se ridică la puterea „n” (se ia din tabelul 1) și se scade din
prima grupă. Lângă rest coborâm următoarea grupă (a doua) și formează numărul din
care trebuie să calculăm a doua cifră a rădăcinii. La rădăcină trecem cifra obținută.
Pentru calcularea următoarelor cifre ne ajutăm de expresia:
n n−1 n (n−1) n−2 2 n ( n−1 ) … … … (n−m+1) n−m m n
a b+ a b+ a b +b
1 1x 2 1 x2 x……… x m
Unde n = ordinul rădăcinii (indiciile radicalului)
CALCULAREA CELEI DE A DOUA CIFRĂ
Înmulțim prima cifră a rădăcinii cu 10 care devine „a” din expresie. Valoarea lui „a”
obținută se înlocuiește în expresie și se fac toate calculele. După înlocuire și efectuarea
tuturor calculelor rămâne necunoscut numai „b” de la
b + b 2+ … … … … … … .+ bn−1 +bn
care au acum coeficienți, produsul dintre coeficienți și valoarea lui „a” la puterea
respectivă, iar b n are întotdeauna coeficientul 1. Adunăm toți coeficienții de la „b”
pâna la „b n” inclusiv. Încercăm de câte ori se cuprinde suma coeficienților în numărul
din care trebuie să calculăm a doua cifră a rădăcinii. Numărul dat va fi „b” pe care-l
înlocuim în expresie. După efectuarea calculelor, adunăm toți termenii. Suma obținută
trebuie să fie cel mult egală cu numărul respectiv sau mai mică. Însă diferența dintre
număr și suma termenilor să fie mai mică decât suma termenilor. În cazul când suma
este mai mare decât numărul, trebuie să luăm pe „b” mai mic prin încercări.
59
La calcularea lui „b” din expresie sunt cazuri când suma coeficienților se cuprinde mai
mult de 10 ori, În acest caz luăm pe „b” prin încercări de la jumătatea lui zece plus unu
10
+1 adică 5+1=6.
2
După stabilirea lui „b” și înlocuire în expresie, adunăm termenii iar suma o scădem din
numărul respectiv.
Lângă rest coborâm următoarea grupă (a treia), care împreună formează numărul din
care trebuie să calculăm pe a treia cifră a rădăcinii. La rădăcină trecem valoarea lui „b”
care este a doua cifră a rădăcinii.
CALCULAREA CELEI DE A TREIA CIFRĂ A RĂDĂCINII
Luăm rădăcina obținută, care are două cifre și o înmulțim cu 10 astfel devenind „a” din
expresie. Înlocuim pe „a” din expresie cu valoarea obținută. Facem calculele respective,
după care adunăm toți coeficienții lui „b” și vedem de câte ori se cuprinde în numărul
din care trebuie să calculăm a treia cifră a rădăcinii care va fi „b” aproximativ. Îl
înlocuim în expresie. Dacă suma termenilor este mai mare decât numărul, „b” trebuie
micșorat. Dacă suma termenilor este egal cu numărul, înseamnă că „b” a fost stabilit
bine. Dacă suma termenilor este mai mică decât numărul iar diferența lor este mai mică
decât suma termenilor înseamnă că „b” a fost stabilit bine.
În cazul când diferența este mai mare decât suma termenilor înseamnă că trebuie să
mărim pe „b”.
După stabilirea lui „b”, efectuăm calculele respective iar suma o scădem din număr.
Valoarea lui „b” o trecem la rădăcina care este a treia cifră.
Și așa se procedează până la terminarea tuturor grupelor.
Când după calcularea ultimei cifre a rădăcinii nu rămâne rest, înseamnă că numărul
este la putere perfectă.
În cazul când rămâne rest, înseamnă că numărul nu este la putere perfectă. Din aceste
numere se pot extrage zecimale.
Pentru extragerea zecimalelor, se pune virgula la rădăcină după ultima cifră, iar la rest
se adaugă câte o grupă de „n” zerouri pentru fiecare zecimală ce dorim să o aflăm. Din
aceste numere se pot scoate o infinitate de zecimale. Cifrele zecimalelor se află prin
același procedeu. Adică înmulțim rădăcina aflată anterior cu 10 pentru a afla pe „a” din
expresie. Înlocuim pe „a” cu valoarea obținută după efectuarea calculelor. Adunăm
coeficienții de la „b” cu ajutorul cărei sume determinăm pe „b”. După înlocuirea lui „b”
cu valoarea aflată și efectuarea calculelor, adunăm toți termenii iar suma o scădem din
număr. Lângă rest mai adăugăm o grupă de „n” zerouri pentru următoarea cifră,
procedând ca mai înainte.
=După ce coborâm la rest o grupă, fie la extragerea rădăcinii întregi sau zecimală, iar
suma coeficienților lui „b” este mai mare decât numărul din care trebuie să aflăm cifra
rădăcinii, punem zero la rădăcină, iar lângă număr coborâm următoarea grupă cu care
formează noul număr din care trebuie să calculăm următoarea cifră a rădăcinii,
procedeul fiind același.
60
Rădăcina unui număr întreg va avea atâtea cifre în câte grupe a fost împărțit numărul.
Radicalii de indice „n”, iar „n” admite ca divizori numere prime (2, 3, 5, 7, 11,……..) vom
utiliza extragerea rădăcinii dintr-un radical
Adică:
m p q
√ A= √√ √ A
n
n= m x p x q
Dar m, p și q sunt numere prime.
CAPITOLUL IV
EXTRAGEREA RĂDĂCINII DIN NUMERE ZECIMALE
A)Numere zecimale care au putere perfectă, adică numere la care nu rămâne rest
B)Numere zecimale care n-au putere perfectă, adică numere la care rămâne rest
A)EXTRAGEREA RĂDĂCINII DIN NUMERE ZECIMALE CARE AU PUTEREA PERFECTĂ
1)Extragerea rădăcinii de ordinul 2 (pătrată) din număr zecimal la putere perfectă.
Numărul se împarte în grupe de câte două cifre după cum urmează

- Partea întreagă se împarte de la virgulă spre stânga în grupe de câte două cifre, iar
ultima grupă poate avea una sau două cifre.
- Partea zecimală se împarte de la virgulă spre dreapta în grupe de câte două cifre, iar
ultima grupă va avea două cifre, deoarece, orice număr zecimal ridicat la pătrat,
numărul obținut va avea de două ori mai multe zecimale. Rădăcina va avea atâtea cifre la
partea întreagă în câte grupe a fost împărțită partea întreagă a numărului. Partea
zecimală a rădăcinii va avea atâtea cifre în câte grupe a fost împărțită partea zecimală a
numărului.
Dacă partea întreagă a numărului este zero, atunci și partea întreagă a rădăcinii este tot
zero.
Procedeul de extragerea rădăcinii este același ca și la numerele întregi, cu singura
deosebire că după terminarea extragerii rădăcinii din toate grupele părții întregi se pune
virgula la rădăcina după ultima cifră aflată, iar lângă rest coborâm prima grupă din
dreapta virgulei continuând spre dreapta până la terminarea tuturor grupelor. În cazul
când s-a omis punerea virgulei la rădăcină nu este nici un pericol, deoarece știm că din
fiecare grupă obținem o cifră.
În acest caz stabilim grupele de la partea întreagă sau zecimală și despărțim numerele
respective.
Exemplu: se dă numărul 99,6004 = 99, 60 04 din care să extrage rădăcina pătrată.
Împărțim partea întreagă de la virgulă spre stânga în grupe de câte două cifre, iar partea
zecimală de la virgulă spre dreapta. Extragerea rădăcinii începe din stânga numărului
spre dreapta. Prima grupă din stânga este 99, se caută ce număr ridicat la pătrat să dea
61
pe 99. Însă nu este nici un număr, dar 92 =81 care este cea mai mare cifră de la zero la 9.
Numărul 99 este cuprins între 81 ¿ 99<100 dar 100=10 2 . Din inegalitate se vede că 99
¿ 102 . Rădăcina este 9. Ridicăm pe 92 =81 pe care-l scădem din 99. Rămâne rest 18.
Punem virgula la rădăcină după 9 deoarece grupa pe care trebuie să o coborâm este
după virgulă. După aceasta coborâm prima grupă din dreapta virgulei care este 60
formând numărul 1860 din care aflăm a doua cifră. Ne folosim de expresia
2ab +b 2 din binomul (a+b)2 .
Pentru calcularea celei de a doua cifră a rădăcinii, care este prima zecimală, înmulțim
rădăcina anterioară cu 10 adică 9 x 10 = 90 care este „a” din expresie, unde o înlocuim
și obținem: 2 x 90b + b 2=180 b+b2 . Adunăm coeficienții lui „b” și „b 2”
(180 +1=181) și vedem de câte ori se cuprinde în număr. Constatăm că de 10 ori. Dar
dintr-o grupă se obține o singură cifră nu două. Atunci luăm pe 9 și avem
180 x 9 + 92 =1620+81=1701 pe care-l scădem din 1860, 1860 – 1701 = 159 care este
mai mic decât 1701. Deci 9 este a doua cifră a rădăcinii pe care o trecem lângă prima.
Lângă rest coborâm pe 04 formând numărul 15904 din care aflăm a treia cifră a
rădăcinii (a doua zecimală). Înmulțim noua rădăcină 99 x 10 = 990 care este „a” din
expresie, fără a ține seama de virgula de la rădăcină. Avem
2 x 990b + b 2=1980 b+b2 . Adunăm coeficienții 1980 + 1 = 1981 iar pe
15904 : 1981 = 8 rezultă că b = 8.
Avem: 1980 x 8 + 82 =15840+64=15904 pe care-l scădem din 15904 și nu mai rămâne
rest.
√ 99,60 04 = 9,98
62
Se dă numărul 0,78 49 96 din care să aflăm rădăcina pătrată. Partea întreagă fiind zero,
se împarte în grupe numai partea zecimală de la virgulă spre dreapta în grupe de câte
două cifre. Rădăcina la partea întreagă este zero. Punem virgula după zero de la
rădăcină și coborâm prima grupă din dreapta virgulei. Pentru calcularea următoarelor
cifre ale rădăcinii ne ajutăm de expresia 2ab + b 2 . Pentru a găsi pe „a” din expresie
înmulțim rădăcina anterioară cu 10.
a = 0 x 10 = 0
Înlocuim în expresie: 2 x 0 x b + b 2=b2 .
În acest caz când rădăcina întreagă este zero, din expresie rămâne de calculat pe b 2 ,
adică din prima grupă după virgulă – care este 78. Căutăm ce număr ridicat la puterea 2
să dea pe 78. Nu este nici unul, căci 82 =64 iar 92 =81. Deci 64 ¿ 78<81. Îl luăm pe 8
care ridicat la pătrat =64 pe care-l scădem din 78 – 64 = 14 lângă care coborâm pe
49 formând numărul 1449 din care trebuie să aflăm a doua zecimală. Pe 8 îl trecem la
rădăcină. Înmulțim rădăcina fără a considera virgula și avem
08 x 10 = 80= 8 x 10 =a - deoarece zero înaintea numerelor întregi nu are sens.
Înlocuim pe „a” în expresia 2 x 80 x b + b 2=160 b+b2 . Adunăm coeficienții lui b:
b = 160 + 1 = 161 iar pe 1449 : 161 = 9 care este prea mare, încercăm cu 8. Avem
160 x 8 + 82 =1280+64=1334 pe care-l scădem din 1449 – 1344 = 105 care este mai
mic ca 1344 este bine stabilit „b”. La fel se procedează la aflarea următoarelor cifre ale
rădăcinii.
√ 0 , 78 49 96 = 0,88
63
2)Extragerea rădăcinii cubice din numere zecimale perfecte
-La numere zecimale perfecte se pot scoate atâtea zecimale câte grupe de 3 cifre are
partea zecimală.
Partea întreagă a numărului se împarte de la virgulă spre stânga în grupe de câte trei
cifre, iar ultima grupă din stânga poate avea de la una la trei cifre.
Partea zecimală se împarte de la virgulă spre dreapta în grupe de câte trei cifre. Ori ce
număr zecimal ridicat la puterea treia, numărul obținut are de trei ori mai multe
zecimale. Extragerea începe de la stânga spre dreapta până la terminarea tuturor
grupelor de la partea întreagă și zecimală ca la numere întregi, având grijă să punem
virgula la rădăcina după ce am extras rădăcina din toate grupele de la partea întreagă a
numărului.
-La calculul lui „a” din expresia 3 a2 b+3 a b 2+ b3 când extragem zecimalele nu se ține
seama de virgula de la rădăcină, și se consideră ca întreagă.
Când partea întreagă a numărului este zero, partea întreagă a rădăcinii este tot zero.
Folosim binomul:
(a+ b)3=a3 +3 a 2 b+ 3 a b2 +b3 .
a 3 se află din prima grupă din stânga numărului, iar restul formulei (expresiei)
64
3 a2 b+3 a b 2+ b3 ne ajută la calcularea următoarelor cifre ale rădăcinii. Când suma
coeficienților lui „b” este mai mare decât numărul din care extragem cifra rădăcinii,
punem zero la rădăcină și lângă număr coborâm următoarea grupă.
Exemplu √3 85288 ,586773 832=√3 85288 , 586 773 832=44,018
3)Extragerea rădăcinii de ordinul 5 din numere zecimale care au putere perfectă
Numărul zecimal ridicat la puterea 5 va avea de cinci ori mai multe zecimale.
-Partea întreagă se împarte în grupe de câte cinci cifre de la virgulă spre stânga, ultima
grupă poate avea de la una la cinci cifre.
-Partea zecimală se împarte de la virgulă spre dreapta în grupe de câte cinci cifre.
65
Rădăcina va avea atâtea cifre în câte grupe a fost împărțit numărul. Partea întreagă a
rădăcinii va avea atâtea cifre câte grupe a avut partea întreagă a numărului. Partea
zecimală are atâtea cifre în câte grupe a fost împărțită partea zecimală.
-Extragerea se începe cu prima grupă din stânga numărului continuând spre dreapta
până la terminarea tuturor grupelor avute, ca la numere întregi, având grijă să punem
virgula la rădăcină după ce am extras rădăcina din partea întreagă a numărului.
Formula întrebuințată este:
(a+ b)5=a5 +5 a 4 b+10 a3 b2 +10 a2 b3 +5 a b 4 +b5 .
a 5 se află din prima grupă din stânga numărului, iar restul formulei (expresiei)
5 a 4 b +10 a3 b2 +10 a2 b3 +5 a b 4+ b5 ne ajută la aflarea următoarelor cifre ale rădăcinii
întregi și zecimală. Ne ajutăm și de tabelul 1 la aflarea primei cifre a rădăcinii ca la
numere întregi.
Când partea întreagă este zero, rădăcina are partea întreagă tot zero. M Restul calculelor
sunt aceleași ca la numere întregi. Exemplu
√5 0 , 005177583776749=√5 0 , 00517 7583776749=0,349
66
4)Extragerea rădăcinii de ordinul 7(șapte) din numere zecimale care au putere perfectă
Numărul zecimal ridicat la puterea șapte are șapte ori mai multe zecimale.
-Partea întreagă se împarte în grupe de câte șapte cifre de la virgulă spre stânga, ultima
grupă poate avea de la una la șapte cifre.
-Partea zecimală se împarte de la virgulă spre dreapta în grupe de câte șapte cifre
fiecare.
Rădăcina va avea atâtea cifre în câte grupe a fost împărțit numărul. Partea întreagă a
rădăcinii va avea atâtea cifre câte grupe a avut partea întreagă a numărului. Partea
zecimală are atâtea cifre în câte grupe a fost împărțită partea zecimală.
-Extragerea se începe cu prima grupă din stânga numărului continuând spre dreapta
până la terminarea grupelor avute, ca la numere întregi, având grijă să punem virgula la
rădăcină după ce am extras rădăcina din partea întreagă a numărului.
Formula întrebuințată este:
(a+ b)7=a7 +7 a6 b+21 a5 b2 +35 a4 b 3+ 35 a3 b4 +21 a2 b5 +7 a b 6 +b7 .
a 7 este prima cifră a rădăcinii extrase din prima grupă din stânga numărului.
cifre ale rădăcinii întregi și zecimale. Ne ajutăm și de tabelul 1 la aflarea primei cifre a
rădăcinii. Restul calculelor sunt aceleași ca la numere întregi.
Exemplu
√7 2238 ,54314446892101= √7 2238 , 5431444 6892101=3,1
67
B) EXTRAGEREA RĂDĂCINII DIN NUMERE ZECIMALE CARE N-AU PUTERE PERFECTĂ
(rămâne rest).
1)Extragerea rădăcinii pătrate din numere zecimale care nu au putere perfectă
Numărul este compus din partea întreagă, din cifrele ce se găsesc la stânga virgulei, iar
partea zecimală din cifrele ce se găsesc la dreapta virgulei.
Partea întreagă se împarte în grupe de câte două cifre de la virgulă spre stânga, iar
ultima grupă din stânga poate avea una sau două (1 sau 2) cifre.
Partea zecimală se împarte de la virgulă spre dreapta în grupe de câte două cifre. Dacă
ultima grupă nu are două cifre, atunci adăugăm un zero pentru completare. În cazul
când dorim să scoatem mai multe zecimale, adăugăm câte o grupă de două zerouri
pentru fiecare zecimală, ce dorim să aflăm.
Extragerea rădăcinii se începe cu prima grupă din stânga numărului continuând spre
dreapta până la terminarea tuturor grupelor ca la numere întregi. Însă când s-a terminat
de extras rădăcina din toate grupele de la partea întreagă se pune virgula la rădăcină,
după care se continuă mai departe.
Atunci când nu s-a pus virgulă la rădăcină, după terminarea extragerii tuturor cifrelor
din toate grupele avute și din grupele adăugate de noi (zerouri), se numără câte grupe
am avut la partea întreagă, și vom despărți la rădăcină atâtea cifre de la stânga spre
dreapta, după ultima, punem virgula, care cifre vor, reprezenta partea întreagă a
rădăcinii. La această extragere ne ajutăm de binomul
68
(a+ b)2=a2 +2 ab+ b2 .
a 2 se află din prima grupă din stânga numărului. Restul de formulă (expresie)
2ab + b 2 ne ajută la calcularea următoarelor cifre ale rădăcinii. Valoarea lui „a” din
expresia 2ab + b 2 se calculează prin înmulțirea rădăcinii anterior extrasă cu 10. La
extragerea zecimalelor la calcularea lui „a” nu se ține seamă de virgula de la rădăcină.
Din aceste numere se pot extrage o infinitate de zecimale.
La această extragere luăm rădăcina aproximativă, cu o aproximație de o unitate prin
1 1 1
lipsă sau adaos. Se poate lua cu aproximație de ; ; prin adaos sau lipsă
10 100 1000
după caz.
Se folosește aceeași metodă ca la numere întregi și zecimale cu putere perfectă, modul
de calcul fiind același. Exemplu
√2 46 , 37 81=6,8; √ 46 ,37 81=6,8
2)Extragerea rădăcinii cubice din numere zecimale care nu au putere perfectă
Numărul se împarte în grupe de câte trei cifre astfel:

-Partea întreagă de la virgulă spre stânga în grupe de câte trei cifre iar ultima grupă din
stânga poate avea de la una la trei cifre.
-Partea zecimală de la virgulă spre dreapta în grupe de câte trei cifre. Dacă ultima grupă
din dreapta nu are trei cifre, se completează cu atâtea zerouri câte sunt necesare pentru
completarea grupei. Când dorim să scoatem mai multe zecimale, adăugăm grupe de câte
trei zerouri pentru fiecare zecimală în plus.
69
-Extragerea rădăcinii se începe din partea stângă a numărului continuând spre dreapta.
La terminarea extragerii din grupele părții întregi, se pune virgula la rădăcină, iar la rest
se coboară prima grupă din dreapta virgulei, se continuă extragerea spre dreapta până
la terminarea tuturor grupelor. În cazul când nu s-a pus virgulă la rădăcină nu prezintă
nici o dificultate, deoarece se pot stabili și ulterior cifrele care aparțin părții întregi.
La extragere ne ajutăm de binomul
(a+ b)3=a3 +3 a 2 b+ 3 a b2 +b3 .
a 3 se calculează din prima grupă din stânga numărului. Restul formulei (expresiei)
3 a2 b+3 a b 2+ b3 ne ajută la calcularea următoarelor cifre ale rădăcinii. Când partea
întreagă a numărului este zero, partea întreagă a rădăcinii este tot zero. Se folosește
aceiași metodă de extragerea și calcularea cifrelor ca la numere întregi și zecimale
perfecte. Exemplu:
√3 0,088 … … … … .= √3 0,088 000 000 000=0,447
Proba:
0,4473 =0,087943022623 + 0,000056977377 =0,088000000000.
70
√3 0,088=0,4447 ; √3 0,088000000000=√3 0.088 000 000 000 = 0,447
3)Extragerea rădăcinii de ordinul 5 din numere zecimale care nu au putere perfectă
71
-Numărul se împarte în grupe de câte cinci cifre după cum urmează:
Partea întreagă, de la virgulă spre stânga, iar ultima grupă poate avea de la una la cinci
cifre.
Partea zecimală, de la virgulă spre dreapta. Dacă ultima grupă din dreapta nu are cinci
cifre, atunci se completează cu zerouri atât câte sunt necesare pentru completarea
grupei. Dorind să obținem mai multe zecimale, adăugăm câte o grupă de cinci zerouri
pentru fiecare zecimală ce dorim să o aflăm în plus.
Extragerea rădăcinii se începe din partea stângă a numărului continuând spre dreapta.
La terminarea extragerii din grupele părții întregi, se pune virgula la rădăcină, iar la
rest se coboară prima grupă din dreapta virgulei. Se continuă extragerea spre dreapta
până la terminarea tuturor grupelor. În cazul când nu s-a pus virgula la rădăcină nu
prezintă nici o dificultate, deoarece se pot stabili și ulterior cifrele care aparțin părții
întregi. La extragere ne ajutăm de binomul
(a+ b)5=a5 +5 a 4 b+10 a3 b2 +10 a2 b3 +5 a b 4 +b5 .
5 a 4 b +10 a3 b2 +10 a2 b3 +5 a b 4+ b5 ne ajută la calcularea următoarelor cifre ale rădăcinii.
Când partea întreagă a numărului este zero, partea întreagă a rădăcinii este tot zero.
Pentru calcularea cifrelor rădăcinii se folosește aceiași metodă ca la numere intregi și
zecimale perfecte.
Exemplu: √5 0,0184528227= √5 0 , 01845 28227=0,450
72
4)Extragerea rădăcinii de ordin 7 dintr-un număr zecimal care n-are putere perfectă
-Numărul se împarte în grupe de câte șapte cifre după cum urmează:

Partea întreagă, de la virgulă spre stânga, iar ultima grupă din stânga poate avea de la
una la șapte cifre.
Partea zecimală, de la virgulă spre dreapta. Dacă ultima grupă din dreapta nu are șapte
cifre, atunci se completează cu zerouri atâtea câte sunt necesare. Dorind să obținem
mai multe zecimale, adăugăm câte o grupă de șapte zerouri pentru fiecare zecimală ce
dorim să o aflăm în plus.
Extragerea rădăcinii începe din partea stângă a numărului continuând spre dreapta.
73
La terminarea extragerii din grupele părții întregi, se pune virgula la rădăcină, iar la
rest se coboară prima grupă din dreapta virgulei. Se continuă extragerea spre dreapta
până la terminarea tuturor grupelor. La extragere ne ajutăm de tabelul 1 și binomul
(a+ b)7=a7 +7 a6 b+21 a5 b2 +35 a4 b 3+ 35 a3 b4 +21 a2 b5 +7 a b 6 +b7 .
cifre ale rădăcinii. Pentru extragerea rădăcinii se folosește aceiași metodă ca la
numere întregi și zecimale perfecte.
Când suma coeficienților lui „b” este mai mare decât numărul din care aflăm cifra
rădăcinii se pune zero la rădăcină iar lângă număr se coboară următoarea grupă.
Exemplu:
√7 2238 ,54314446892203=√7 2238, 5431444 6892203=3,01
C) GENERALIZAREA EXTRAGERII RĂDĂCINII DE ORDINUL „n”

DIN NUMERE ZECIMALE CE SUNT LA PUTERE PERFECTĂ ȘI DIN
NUMERE ZECIMALE CE NU SUNT LA PUTERE PERFECTĂ
-Partea întreagă se împarte de la virgulă spre stânga în grupe de câte „n” cifre (ce indice
are radicalul). Ultima grupă din stânga poate avea de la una la „n” cifre.
-Partea zecimală se împarte de la virgulă spre dreapta în grupe de câte „n” cifre (ce
indice are radicalul).
74
Numerele zecimale care au putere perfectă, grupele din partea zecimală vor avea
fiecare câte „n” cifre, deoarece un număr zecimal ridicat la puterea „n”, partea zecimală
are de „n” ori mai multe zecimale de câte a avut.
-Numerele zecimale care nu au putere perfectă, au provenit dintr-o fracție ireductibilă.
La aceste numere dacă ultima grupă din partea zecimală nu are cifre complete, se
completează cu zerouri, câte sunt necesare. Dacă dorim să obținem mai multe zecimale,
vom adăuga câte o grupă de „n” zerouri pentru fiecare zecimală ce dorim să o aflăm în
plus.
La extragere ne folosim de binomul
n n(n−1) n−2 2 n ( n−1 ) … … ..(n−m+1) n−m m n
(a+ b)n=a n+ an−1 b+ a b +… …+ a b +b .
1 1x 2 1 x 2 x … … .. x m
Prima cifră a rădăcinii este a n și se calculează din prima grupă din stânga numărului
cu ajutorul tabelului 1. Restul formulei (expresiei)
n( n−1) n−2 2 n ( n−1 ) … …(n−m+ 1) n−m m n
a n−1 b+ a b +… …+ a b +b
1 x2 1x 2x ……x m
ne ajută la calcularea celorlalte cifre ale rădăcinii.
Extragerea începe din partea stângă a numărului spre dreapta până la terminarea
grupelor din partea întreagă, punem virgula la rădăcină, după care lângă rest coborâm
următoarea grupă, care este prima după virgulă și se continuă spre dreapta cu
extragerea până la terminarea tuturor grupelor.
CALCULAREA PRIMEI CIFRE A RĂDĂCINII
Căutăm un număr ridicat la puterea „n”, să dea numărul din prima grupă din stânga
numărului, sau căutăm numărul primei grupe din tabelul 1, dacă este egal cu valoarea
unui număr de la 1 la 9 ridicat la puterea „n”. În caz afirmativ vedem ce număr a fost
ridicat la puterea „n”. Acesta va fi prima cifră a rădăcinii. Dacă prima grupă nu este
egală cu nici o valoare, atunci căutăm între ce valori este cuprins numărul. Stabilind
între ce valori se cuprinde, luăm valoarea mai mică și vedem ce număr îi corespunde.
Numărul care îi corespunde va fi prima cifră a rădăcinii. Numărul aflat se ridică la
puterea „n” (se ia din tabelul 1) și se scade din prima grupă. Lângă rest coborâm
următoarea grupă (a doua) formând numărul din care trebuie să aflăm a doua cifră a
rădăcinii. Prima cifră a rădăcinii aflate o trecem la rădăcină.
CALCULAREA CIFREI A DOUA
Pentru calcularea lui „a” din expresie înmulțim rădăcina obținută cu 10. Înlocuim
valoarea lui „a” în expresie, făcând calculele respective. După aceasta adunăm toți
coeficienții lui b, b 2 , … … … . , bn și vedem de câte ori se cuprinde în număr. Acest
număr va fi „b” aproximativ, deoarece poate fi mai mic, care se stabilește prin încercări.
Sunt cazuri când câtul este mai mare decât zece, aceasta înseamnă că „b” este cuprins
între 6 și 9. După stabilirea valorii lui „b” o înlocuim în expresie. Adunăm toți termenii
75
și suma lor se scade din număr. Suma trebuie să fie mai mică sau cel mult egal cu
numărul din care se scade. Diferența trebuie să fie mai mică decât suma termenilor.
Cifra aflată se trece la rădăcină. Lângă rest coborâm următoarea grupă.
Pentru calcularea următoarei cifre a rădăcinii se înmulțește rădăcina aflată anterior cu
10 care devine „a” din expresie. Calculele se repetă ca la aflarea cifrei a doua a rădăcinii.
Când se termină extragerea din partea întreagă se pune virgula la rădăcină, apoi
continuându-se spre dreapta cu extragerea. Din fiecare grupă se extrage numai câte o
cifră a rădăcinii. Dacă după extragerea rădăcinii din toate grupele nu mai rămâne rest
înseamnă că numărul zecimal a fost la putere perfectă. În cazul când rămâne rest se
poate scoate o infinitate de zecimale, însă noi vom calcula rădăcina aproximativă.
-Însă sunt cazuri când unele numere zecimale ridicate la o putere, având un număr mare
de zecimale, noi luându-l cu aproximație l-am transformat în număr zecimal care nu este
la putere perfectă.
-Rădăcina aproximativă cu aproximație de o unitate prin lipsă sau adaos este un număr
întreg.
1
-Rădăcina aproximativă cu aproximație de prin lipsă sau adaos, este un număr
10
zecimal cu o singură zecimală.
1
100
zecimal cu două zecimale.
1
1000
zecimal cu trei zecimale.
După ce coborâm la rest o grupă, fie la rădăcina întreagă sau zecimală, iar suma
coeficienților lui „b” este mai mare decât numărul din care trebuie să aflăm cifra
rădăcinii, atunci punem zero la rădăcină, după care coborâm următoarea grupă lângă
numărul anterior. Dacă partea întreagă a numărului este zero, atunci partea întreagă a
rădăcinii va fi zero. Această metodă de extragere o putem numii:
„extragerea rădăcinii de ordinul „n” cu ajutorul binomului la puterea „n” , (a+ b)n ”
n n (n−1) n−2 2 n (n−1) (n−m+ 1) n−m m n

(a+ b)n=a n+ an−1 b+ a b +…+ ………………. a b +b
1 1 2 1 2 m
CAPITOLUL V
METODE DE EXTRAGEREA RĂDĂCINII PĂTRATE ȘI CUBICE
A)Extragerea rădăcinii pătrate
76
Numerele întregi se împart de la dreapta spre stânga în grupe de câte două cifre, iar
ultima grupă are una sau două cifre.
Numerele zecimale se împart astfel:
-Partea întreagă se împarte de la virgulă spre stânga în grupe de câte două cifre iar
ultima grupă are una sau două cifre.
-Partea zecimală se împarte de la virgulă spre dreapta iar dacă ultima grupă nu are
două cifre se adaugă un zero.
1)METODA CE SE FOLOSEȘTE ÎN ȘCOLI

√ 74 , 4769=√ 74 , 47 69=8,63
Se calculează prima cifră din prima grupă din stânga numărului. Căutăm ce cifră
ridicată la pătrat dă pe 74. Găsim 82 <74 <92 . Deci rădăcina este între 8 și 9. Luăm
ca rădăcină cifra 8 și este prima cifră a rădăcinii. Pătratul lui 82 =64 îl scădem din
74, rămâne rest 10 lângă care coborâm următoarea grupă 47 formând numărul
1047 din care calculăm a doua cifră a rădăcinii. Punem virgula la rădăcină. Dublăm
rădăcina aflată, adică 8+8=16 sau 8 x 2 =16 pe care îl scriem sub linia rădăcinii în
dreapta linii verticale. Vedem de câte ori se cuprinde 16 în 104(adică în zecii
numărului 1047). Se constată de 6 ori. Lângă 16 scriem pe 6 și obținem 166 pe care
îl înmulțim tot cu 6 și dă 996 pe care-l scădem din 1047, rămâne rest 51. Lângă rest
coborâm următoarea grupă 69 formând numărul 5169 din care trebuie să aflăm a
treia cifră a rădăcinii. Pe 6 îl trecem la rădăcina care devine 8,6. Dublăm pe
86+86=172 sau 86x2=172pe care-l scriem sub a doua linie orizontală în dreptul
numărului din care aflăm a treia cifră a rădăcinii. Vedem de câte ori se cuprinde 172
în 516( adică în zecii numărului 5169). Se constată că de 3 ori. Scriem pe 3 după 172
adică 1723 pe care-l înmulțim tot cu 3, dând 5169 pe care-l scădem din 5169. Când
se lucrează bine restul este mai mic decât dublul rădăcinii plus 1 (unu). Dacă restul
este mai mare decât dublul rădăcinii găsite, înseamnă că rădăcina este mai mare și
trebuie mărită ultima cifră prin încercări.
77
2)METODĂ FOLOSITĂ ÎN ANUL 1955 LA EXTRAGEREA RĂDĂCINII PĂTRATE ÎN
ȘCOLI.
REGULĂ Pentru a extrage rădăcina pătrată dintr-un număr întreg, îl despărțim de

la dreapta la stânga în grupe de câte două cifre fiecare, cu excepția primului grup
(din partea stângă) care poate fi și de o singură cifră.
-Pentru a găsi prima cifră a rădăcinii, extragem rădăcina pătrată din primul grup
-Pentru a găsi a doua cifră, scădem din primul grup pătratul primei cifre a rădăcinii;
lângă rest, coborâm grupul al doilea și numărul zecilor numărului astfel obținut îl
împărțim la dublul primei cifre a rădăcinii; numărul întreg obținut îl supunem
încercării.
Încercarea se face astfel: după linia verticală (la stânga restului) scriem dublul
numărului aflat mai înainte al rădăcinii și lângă el, în partea dreaptă, scriem cifra pe
care o încercăm; numărul astfel obținut îl înmulțim cu aceiași cifră, supusă
încercării. Dacă numărul obținut din înmulțire este mai mare decât restul, cifra pe
care o încercăm nu este bună și trebuie să încercăm următoarea cifră mai mică.
Cifrele următoare ale rădăcinii, le aflăm prin aceleași procedee.
Dacă, după ce coborâm la rest un grup, numărul zecilor numărului obținut este mai
mic decât dublul părții aflate a rădăcinii, punem zero la rădăcină, coborâm grupul
următor și continuăm operația.
Exemplu:
√ 8714304=√ 871 4304=2952
3)EXTRAGEREA RĂDĂCINII PĂTRATE DINTR-UN NUMĂR ÎNTREG

DUPĂ Dr. „D. H. ZIMMERMANN”
Numărul se împarte în grupe de câte patru cifre de la dreapta la stânga prin linii
verticale iar ultima grupă din stânga poate avea 5 sau 6 cifre. Din grupele de 4 cifre
78
se vor extrage câte două cifre ale rădăcinii. Din grupa de 5 - 6 cifre se va extrage 3
cifre ale rădăcinii.
Exemplu:
√ 14474763911298769= √ 14474 7639 1129 8769=12031 11 13
Prima grupă din stânga este 14474 din care se extrage primele trei cifre ale
rădăcinii. Se caută în tabelă ce număr cu trei cifre ridicat la pătrat să dea 14474.
Găsim în tabelă 14400 ¿ 14474<14644 adică 1202 <14474<1212 . Luăm ca rădăcină
pe 120 care ridicat la pătrat dă 14400 pe care-l scădem din 14474, rămânând rest
74; lângă rest coborâm următoarea grupă 7639 și formând un rest 747639.
Dublăm rădăcina aflată adică 120 x 2 = 240 (sau 120+120=240) pe care îl trecem
sub rădăcină în dreptul restului în dreapta. Luăm numărul sutelor din rest adică
7476 : 240 = 31 pe care îl trecem la rădăcină. În stânga restului trecem dublul
rădăcinii pe 240 alături de el trecem pe 31 formând numărul 24031 pe care îl
înmulțim tot cu 31 iar produsul îl scădem din restul anterior. Rămâne rest 2678
lângă care coborâm pe 1129 formând noul rest 26781129. Dublăm rădăcina
12031 x 2 = 24062 ( sau 12031+12031=24062) pe care îl trecem în dreapta și în
stânga numărului. Luăm numărul de sute din rest adică 267811 : 24062 (dublul
rădăcinii)=11 următoarele cifre ale rădăcinii.
La rădăcină trecem pe 11 care devine 120 31 11.
La dublul rădăcinii anterioare din stânga trecem alături pe 11 care devine 2406211
pe care îl înmulțim tot cu 11 adică 2406211 x 11= 2648321 pe care-l scădem
26781129 – 2648321 =312808 lângă care coborâm următoarea grupă 8769
formând restul 3128088769. Dublăm rădăcina avută, adică
1203111 x 2=2406222 pe care o trecem in dreapta și stânga restului. Împărțim
sutele de la rest adică 31280887 la dublul rădăcinii din dreapta și obținem 13 pe
care îl trecem lângă dublul rădăcinii din stânga pe care-l înmulțim tot cu 13 și
obținem 3128088769 pe care îl scădem din rest și numai rămâne rest.
B)Extragerea rădăcinii cubice
1)În tabelele matematice uzuale de E. Rogai și C. Teodorescu ediția 1973 este dată
metoda de a extrage rădăcina cubică dintr-un număr întreg. Numărul dat se împarte în
79
grupe de câte trei cifre de la dreapta la stânga. Ultima grupă din stânga poate avea două
cifre sau chiar o singură cifră.
Se caută numărul al cărui cub se cuprinde în prima grupă din stânga
numărului. Cubul numărului găsit se scade din prima grupă.
Restului i se alătură prima cifră a grupei următoare. Numărul obținut se împarte la
întreitul pătratului primei cifre a rădăcinii. Câtul obținut poate fi a doua cifră a rădăcinii
căutate sau un număr mai mare sau mai mic prin încercări succesive, care să permită
efectuarea scăderii. Numărul format de cele două cifre ale rădăcinii se ridică la cub și se
scade din numărul format de primele două grupe din stânga ale numărului dat.
Lângă restul obținut, coborâm prima cifră de la a treia grupă. Numărul obținut se
împarte la întreitul pătratului primelor două cifre a rădăcinii. Câtul obținut poate fi a
treia cifră a rădăcinii căutate sau un număr mai mare sau mai mic prin încercări
succesive, care să permită efectuarea scăderii. Numărul format de cele trei cifre ale
rădăcinii se ridică la cub și se scade din numărul format de primele trei grupe din stânga
ale numărului dat.
La restul obținut coborâm prima cifră de la a patra grupă și operația se continuă în mod
asemănător. Restul trebuie să fie mai mic decât întreitul sumei dintre rădăcină și
pătratul rădăcinii plus unu. Exemple:
1 ¿ √3 5929741=181
Deoarece 49 : 3 = 16 câtul este prea mare, întrucât dintr-o grupă nu putem obține decât
1
o singură cifră și atunci luăm din 16=8 cu cifra care facem încercare.
2
3
2 ¿ √11239424=224
80
1)√3 5 929 741=181
Deoarece 49 : 3 = 16 câtul este prea mare, întrucât dintr-o grupă nu putem obține
1
decât o singură cifră și atunci luăm din 16=8 cu cifra care facem încercare.
2
3
2)√ 11 239 424=224
2)Extragerea rădăcinii cubice după metoda D. H. Zimmermann
Exemplu:
√3 17 4 1 4 7 4 9 5 6 5 8 05 8 8 1 7 3 91 9 8 9 7=12031 11 13
81
Numărul s-a împărțit de la dreapta spre stânga în grupe de câte șase cifre iar ultima
grupă din stânga are de la șapte la nouă cifre. Din grupele de șase cifre se va obține
câte două cifre la rădăcină. Din grupa de șapte la nouă cifre se obțin trei cifre la
rădăcină. Extragerea se face de la stânga la dreapta. Din prima grupă de 7 cifre se
află cubul numărului de trei cifre. Se caută ce număr de trei cifre ridicat la cub să dea
1741474. Din tabelă se găsește
1728000 ¿ 1771561 ¿ 2197000 adică 1203 <¿ 1741474 ¿ 1213 .
Luăm ca rădăcină 120 pe care-l trecem la rădăcină iar cubul îl scădem
1741474 – 1728000 = 1347495. Cu prima grupă am terminat.
Trebuie să aflăm următoarele două cifre ale rădăcinii din grupa doua. Lângă rest
coborâm primele două cifre din grupa doua formând numărul 1347495 pe care-l
împărțim la triplu pătratului rădăcinii avute (120) care dă câtul 31 se ia numai
numere întregi.
Câtul 31 reprezintă cele două cifre ale rădăcinii pe care le trecem la rădăcină care
devine 12031.
Din numărul 1347495 scădem triplu pătratului rădăcinii anterioare înmulțit cu 31
cifrele rădăcinii din grupa doua. Lângă rest coborâm următoarele 2 cifre din grupa
doua formând numărul 829565 din care scădem triplu rădăcinii anterioare (120)
înmulțit cu pătratul cifrelor rădăcinii aflate 312. La rest coborâm ultimele două
cifre din grupa doua formând numărul 48360580 din care scădem cubul celor
două cifre ale rădăcinii aflate 313 după care rămâne rest.
Aflăm următoarele două cifre ale rădăcinii din grupa treia. Lângă rest coborâm
primele două cifre din grupa treia, formând numărul 4833078958 pe care-l
82
împărțim la triplu pătratului rădăcinii avute (12031). Câtul 11 reprezintă
următoarele două cifre ale rădăcinii. Din număr scădem triplu pătratului rădăcinii
(12031) înmulțit cu 11. La rest coborâm următoarele două cifre din care scădem
triplu rădăcinii înmulțit cu pătratul lui(112 ). La rest coborâm următoarele două
cifre din care scădem cubul celor două cifre ale rădăcinii. Pentru aflarea celor
două cifre din a patra grupă lângă rest coborâm primele două cifre din grupă
care număr îl împărțim la triplu pătratului rădăcinii avute (1203111)
Câtul reprezintă cele două cifre ale rădăcinii și se continuă mai departe ca mai sus.
C)Determinarea unei rădăcini pătrate la mai multe numere,
Determinarea unei rădăcini pătrate la mai multe numere, cu ajutorul unei rădăcini
dintr-un număr, prin transformarea valorilor respective prin înmulțire și împărțirea
numărului de sub radical cu 100 la o putere întreagă, prin schimbarea virgulei la
cea din urmă valoare.
Exemplul 1.
Se dă √ 53,6=7,32280 cu ajutorul cărei rădăcini să aflăm rădăcina din numărul 53,6
prin înmulțire și împărțire cu 100, 1002 ,100 3 , etc … … … … …. Scriem:
√ 53,6=7,32280
100
√
√ 5360= 5360 x
100
= √ 102 x 53,6 = 10√ 53,6=10 x 7,32280=73,2280 .
10000
√
√ 536000= 536000 x
ș.a.m.d.
10000
=√ 53,6000 x 100 2=100 √ 53,6=100 x 7,32280=732,280
100 53,6 √53,6 7,32280

√
√ 0,536= 0,536 x =
100 √
2
=
10
=
10
=0,732280
10
10000 53,6 √ 53,6

√
√ 0,00536= 0,00536 x =
10000 2
√
= =0,0732280 ș.a.m.d.
100 100
Ca bază s-a luat √ 53,6=7,32280. Numerele celelalte au provenit din înmulțirea

numărului de sub radical cu 10.
Exemplul 2.
La radical (√ 10) întotdeauna 10 de sub radical trebuie să fie la putere fără soț
(impară) care se înmulțește și împărțește cu 100 la o putere întreagă.
√ 10=3,1622777
√ 10 x 100= √ 10 x 102 =10 √ 10=31,622777
√ 10 x 1002= √10 x 10000=√10 x 100 2=100 √10=316,22777
83
√ 10 x 1003= √10 x 1000000=√10 x 1000 2=1000 √10=3162,2777
√ 10 x 1004 =√ 10 x 100002=10000 √10=31622,777
1
Dacă împărțim pe 1 la √ 10 ( =1 : √ 10), iar 10 de sub radical este la o putere fără
√ 10
soț, pentru aflarea valorii, cu ajutorul valorii de transformare înmulțim sau împărțim
1
cu √ 10 vom avea 1 : √ 10 care provine din fracția ordinară prin raționalizarea
√ 10
numitorului vom obține:
1 1 x √ 10 10
= = √ 2 ¿ √10 ¿ √ 10 : 10 =3,1622777 : 10 = 0,31622777
√ 10 √ 10 x √ 10 √ 10 10
Conform enunțului: având pe
1 1 1 x √ 10 10 10 3,1622777 1 1: √10
înmulțim cu √10 avem = = √ 2=√ = =0,31622777 sau = =
√ 10 √ 10 √ 10 x √ 10 √10 10 10 √ 10 √ 10: √ 10
1 1 x √ 10 10 10
1 : √ 1000= = = √ 4 = √ 2 ¿ √1 o = √ 10 :100=0,031622777.
√ 1000 √ 10 x √ 10 √10 10 100
3
1 1 x √10 10 10 10
1 : √ 100000= = = √ 6 = √ 3 = √ = √10 :1000 =0,0031622777
√ 100000 √ 10 x √ 10 √ 10 10 1000
5
Putem scrie că:

1 : √ 10= √ 10 : 10 =3,1622777 :10 = 0,31622777
1 : √ 1000= √ 10 :100 = 3,1622777 : 100 = 0,031622777
1 : √ 100000=√ 10 :1000 = 3,1622777 : 1000 = 0,0031622777
1 : √ 10000000=√ 10 :10000 = 3,1622777 : 10000 = 0,00031622777
ș.a.m.d.
1)avem :
√ 314=√ 10 x 31,4= √ 10 x √ 31,4 dar √ 10=3,1622777 și √31,4=5,6036 ; atunci avem : √10 x √ 31,4=3,16227
În cazul doi numărul se împarte și se înmulțește cu 100 avem:
100
√ 314=
√ 100
x 314=√10 2 x 3,14=10 √ 3,14=?
Dar √ 3,1< √ 3,14< √ 3,2

Folosim interpolarea, adică aflăm cele 4 sutimi;
√ 3,2=1,7889
√ 3,1=1,7607
1,7889 – 1,7607 = 282 x 0,4 =112,8 ≈ 113.
84
1,7607 + 0.0113 =1,7720
Atunci √ 314=10 √3,14=17,720 .
Când numărul se înmulțește și se împarte cu 100

Atunci:√ 0,03145=
√ 3,145 =¿
10
√ 3,2=1,7889 și √ 3,1=1,7607
1,7889 – 1,7607 = 282 x 0,45 =126,9 ≈ 127
1,7607 + 0,0127 = 1, 7734
De unde √ 0,03145=
√ 3,145 = 1,7734 =0,17734.
10 10
Se dă numărul 10500 din care trebuie să extragem rădăcina pătrată. Notăm:
y = 10500 sau 10000 + 500
2
a =10000 a 2+b a 2=10000
a = 100 a = √ a2= √ 10000=100
b = 500 b = y - a 2=10500−10000=500
Putem scrie:
a2 (a ¿¿ 2± b)
√ y=√ a ± b= 2
a 2
√ =a
a2 ± b
a 2
b
√
=a 1 ± 2 . ¿
a √
1 ab 1 1
√ y=a ± ( )( ab ) ± 12 x 14 x 36 a ( ab )( ab )( ab ) −12 x 14 x 36
− x a
b
2 a2 2 4 a 2 2 2 2 2
5 b b b b 1 1 3 5 7 b b b b b
8 ( a )( a )( a )( a ) 2 4 6 8 10 ( a )( a )( a )( a )( a )
x a 2 2
± x x x x a
2 2 2 2 2 2 2
1 ab 1 1 b 2 1 1 3 b 3 1 1 3 5 b 4 1 1 3 5 7 5
b
√ y=a ±
2a 2
− a 2 ±
24 a ( )
a 2 −
246 a 2468 a ( )
a 2 ± a 2
2 4 6 8 10 a ( ) ( )
1 b 1 1 b2 1 1 3 b3 1 1 3 5 b4 1 1 3 5 7 b5
√ y=a ± − a ± a − a ± a
2 a 2 4 a 4 2 4 6 a6 2 4 6 8 a8 2 4 6 8 1 o a10
1 b 1 b 1 b 1 1 3 b2 b 1 1 3 5 b3 b 1 1 3 5 7 b4 b
√ y=a ± − ± − ±
2 a 2 a 4 a2 2 4 6 a3 a 2 2 4 6 8 a5 a 2 2 4 6 8 10 a7 a2
1b 1 b 3 b 5 b 7 b
√ y=a ± −x 1 ±x −x 3 ±x
2a 4 a2 2 6 a2 8 a2 4 10 a 2
Atunci:
1 b 11 b b 113 b b b 1135 b b b b 1135 7 b b b

{
√ y=a 1 ± 2 − 2 2
2a
± 2 2 2
− ( )( a )
24 a 2 2 2 2
±
246 a( )( a )( a )
2 2
2468 a ( )( a )( a )( a ) ( )( a )( a
2 4 6 8 10 a
85
1 b 11 b 2 113 b 3 1135 b 4 1135 7 b 5
{
√ y=a 1 ± 2 −
2 a 2 4 a2
±
( )
2 4 6 a2
−
( )
2 4 6 8 a2
±
( )
2 4 6 8 10 a2 ( )
−… … . .
}
√ y=x 0 ± x 1−x 2 ± x 3−x 4 ± x 5−x 6 ± … … .
x 0=a ;
1b
x 1= ;
2a
1 b
x 2= x
4 a2 1
3 b 1 b
x 3= 2 x 2= 2 x 2
6a 2a
5 b
x4 = 2 x3
8a
7 b
x 5= x
10 a2 4
Valoarea lui „x” o trecem în dreapta lui x cele cu semnul plus; cele cu minus la
mijloc iar în marginea din dreapta valoarea lui √ y luăm zece zecimale se pot lua
numai x 0 ; x 1 și x2 la care calculăm 4 (patru) zecimale
y = 10500
a 2=10000
a = 100
b = 500
De unde:
√y
x 0=a=100 100
1 500
x 1= =2,5000000000102,5000000000
2 100
1 500
x 2= 2,5=¿ −0,01250000000 102,4875000000
4 10000
1 500
x 3= 0,0125=0,0003125000102,4878125000
2 10000
5 500
x4 = 0,0003125=−0,0000097650 102,4878027350
8 10000
7 500
x 5= 0,000009765=0,0000003417102,4878030767
10 10000
86
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Proba √ 10500=¿ 102,5003128417 - 0,0125097650 = 102, 4878030767
Pentru ușurarea calculelor se va lua numai x 0 ; x 1 și x2 cu 6 zecimale. După cum se

observă când luăm numai
x 0 ; x 1 și x2 , √ y=102,487500 ,iar dacă luăm până la x 5 inclusiv cu 10 zecimale
√ y=102,4878030767 diferența este mică .
D)Determinarea unei rădăcini cubice
Determinarea unei rădăcini cubice la mai multe numere, cu ajutorul unei rădăcini
dintr-un număr, prin transformarea valorilor respective prin înmulțire și împărțirea
numărului de sub radical cu 1000 la puterea respectivă, prin schimbarea virgulei la
cea din urmă valoare.
√3 55,5=3,8144
3 55500 1000 3
3
√ 55500=
√ 1
x
1000
3
=√ 55,5 x 1000=10 √ 55,5=10 x 3,8144=38,144
1000 3 55,5 √3 55,5 3,8144

3
√3
√ 0,0555= 0,0555 x
1000
=
1000
=
√
10
=
10
=0,38144
1000 2 3 55,5 √3 55,5 3,8144

√
√3 0,0000555= 3 0,0000555
1000 2
=
√ =
10002 100
=
100
=0,038144
10003 3 55,5 √3 55,5 3,8144

√
√ 0,0000000555= 3 0,0000000555
3
10003
=
√ =
10003 1000
=
1000
=0,0038144
Ca bază s-a luat √3 55,5=3,8144 cu ajutorul căreia am determinat rădăcina la restul de

numere care au provenit din înmulțirea numărului de sub radical cu 1000 sau cu
1000 la o putere întreagă.
Înmulțirea lui 10 de sub radical cu 1000 sau 1000 la o putere întreagă.
√3 10 2,154434
3
√3 10000=√ 103 x 10=10 √3 10=10 x 2,154434=21,54434
3 3
√3 10000000=√ 10 x 106 =√ 10 x 100 3=100 √3 10=100 x 2,154434=215,4434
3
√3 10000000000=√ 10 x 10003=1000 √3 10=1000 x 2,154434=2154,434
Înmulțirea lui 100 de sub radical cu 1000 sau 1000 la putere întreagă.
87
Exemplu:
√3 100=4,641588
3
√3 100000=√3 10 x 1000=√10 x 10 3=10 √3 10=46,41588
3 3
√3 100000000=√ 10 x 106 =√ 10 x 100 3=100 √3 10=464,1588
√3 100000000000 ¿ √3 10 x 10003=1000 √3 10=4641,588
Împărțind pe 1 la √3 10 ; √3 100 ; √3 10000 ; √3 100000 ; √3 10000000; √3 100000000

Obținem:
3 1 1
1 : √ 10= 3 = 3 x 3
√3 100 = √3 100 = √3 100 3
¿ √ 100: 10=0,4641588
√ 10 √ 10 √100 √3 1000 10
3 3 3
3 1 1 √ 10 √ 10 √ 10 3
1 : √ 100= 3 =3 x 3 =3 = =√ 10 :10=0,2154434
√ 100 √ 100 √10 √ 1000 10
3 1 1 √3 100 √3 100 =√3 100 :100=0 , 04641588

1 :√ 10.000= 3 = = =
√ 10 x 10 10 √3 10 10 x √3 10 x 100 100
3
3
3 1 1 √ 10 √3 10 √3 10 3
1:√ 100.000= = x = = =√10 :100¿ 0,02154434
10 √3 100 10 √3 100 √3 10 102 100
3 1 1 √3 100 =√3 100 :1000=0,00464158

1 : √ 10.000.000= 3 = =
√10 x 10 6 102 √3 10 103
3 1 1 √3 10 =√3 10 :1000=0,002154434
1:√ 100.000.000= 3 = =
√10 6 x 100 102 √3 100 103
Putem scrie:
1 : √3 10= √3 100 :10=0,4641588
1 : √3 10.000= √3 100 :100=0,04641588
1 : √3 10.000.000=√3 100:1000=0,004641588
1 : √3 100= √3 10 :10=0,2154434
1 : √3 100.000=√3 10 :100=0,02154434
1 : √3 100.000.000=√3 10:1000=0,002154434
ș.a.m.d.
Se dă numărul 1048000 să aflăm rădăcina cubică. Notăm:

y= 1048000
a 3=1000000
a=100
b=48000
b întotdeauna este egal cu y N −a 3=b adică 1048000 – 1000000 =48000
b = 48000
88
Putem scrie:
b
3 3
√ y=√ a3 ± b=a 3 1 ±
√ a3
1 b 12 b b 125 b b b 125 8 b b b b 1 2 5 8 11 b b b
3
{
√ y=a 1 ± 3 −
3a3 3
± 3( )( a )
3
36 a 3
− 3 3 3
369 a ( )( a )( a )
3
± 3 3 3
3 6 9 12 a( )( a )( a )( a ) ( )( a )( a )
3 6 9 12 15 a
1 b 1 2 b 2 1 2 5 b 3 1 2 5 8 b 4 1 2 5 8 11 b 5 1 2 5 8 11 13 b 6
3
{
√ y=a 1 ± 3 −
3a 3
±
( )
36 a3
−
369 a 3( )
± 3
−
3 6 9 12 a ( ) 3 ( )
± … ….
3 6 9 12 15 a 3 6 9 12 15 18 a( ) }
.
√3 y=x 0 ± x 1−x 2 ± x 3−x 4 ± x 5−x 6 ± … … … … … … .
1 b 2 b 1 b 5 b
x 0=a ; x 1= ; x 2= x ¿
3 1
x ; x 3= 3 x 2 ;
3 1
3a 3
6a 3a 9a
8 b 2 b 11 b 13 b
x4= x ¿
3 3
x: x 5= x; x 6= x ; …………………………..
12 a 3 a3 3 15 a3 4 18 a3 5
Atunci avem :
1 b 1 b
√3 y=x 0 ± x 1−x 2 dar x 0=a ; x 1= 3 2
; x 2= 2 x 1 ;
3a
a
√y
x 0=100 100
1 48000
x 1= 1,600000 101,600000
3 10000
1 48000
x 2= 1,6−2,560000 99,040000
3 10000
Proba: √ 1048000=101,600000−2,560000=99,040000
√3 1048000=99,040000
CAPITOLUL VI
DISTRACTIV
89
Cum se poate ști ce număr întreg de la 1 la 100 a fost ridicat la puterea 3, 5, 7, fără a se
face calculul.
Pentru aceasta ne servim de tabelul 1, iar tabelul 2 și 3 sunt ușor de reținut în ce cifre
se termină un număr ridicat la puterea respectivă.
Exemplu:
Se dă că N 3este egal cu 85.184 ( N 3=85.184) . Numărul obținut se termină în 4. Știm
că un număr ridicat la puterea treia pentru a se termina în 4, însușii numărul se
termină în 4, deci a doua cifră este 4. Despărțim pe 85184 în grupe de câte trei cifre de
la dreapta spre stânga. Ultima grupă este 85. Căutăm în tabel ce număr îi corespunde.
Însă nu se găsește, dar vedem între ce numere se cuprinde. Găsim 64 ¿ 85<125.
Vedem ce număr îi corespunde lui 64. Găsim pe 4 3=64. Prima cifră este 4. Deci
numărul este 44. ( 44 3=85.184 ¿
Din tabel știm că orice număr se termină în:
În 1 ridicat la cub numărul obținut se termină în 1

Sau ne folosim de următorul tabel ușor de memorat.

13=1 103=1000
23=820 3=8000
33=27 303=27000
4 3=64 403 =64000
53=125 503 =125000
63 =216 603=216000
73 =34370 3=343000
83 =51280 3=512000
93 =729 903=729000
103=1000 1003 =1000000 .
Pentru a afla numărul, căutăm între ce numere se încadrează N 3=85.184; vedem că este
între 40 și 50 prima cifră va fi 4 și ultima este 4 deci numărul ridicat la cub este
44 3=85184.
90
Exemplu: se dă N 3=59319 ; știm că este cuprins între 30 și 40;
3 3
deoarece 30 =27000iar 40 =64000 prima cifră este 3 iar a doua cifră este 9 deoarece
se termină în 9 căci orice număr terminat în 9 ridicat la cub se va termina tot în 9.
Numărul căutat este 39. (393=59.319 ¿
Exemplu: se dă numărul 35.937 prima cifră este 3 deoarece se cuprinde între

27.000 și 64.000 adică a numărului 303 și 40 3. A doua cifră este 3 deoarece orice
număr ce se termină în 3 ridicat cub numărul obținut se va termina în 7 conform
tabelului. Aceasta este valabil numai atunci când se dă numai numere cubul perfect al
unui număr, ci nu numere iraționale. Numărul a fost 333=35.937
Exemplu:
Se dă N 3=148 877 . Întrucât numărul se termină în 7 a doua cifră este 3 deoarece
orice număr terminat în 3 ridicat la cub se termină în 7. Despărțim în grupe de trei
cifre de la dreapta spre stânga. Ultima grupă din stânga este 148.
Avem 148. Căutăm în tabelul 1, îl găsim că se cuprinde 125 ¿ 148<216
Vedem ce număr îi corespunde lui 125; îl găsim pe 5 (53=125 ¿ .
Deci prima cifră este 5. Rezultă că numărul a fost 53 ( 533=148 877 ¿ ,
Aflarea unui număr ce a fost ridicat la puterea 5 atunci când se dă rezultatul ridicării la
puterea 5 a numărului de la 1 – 100.
Exemplu:
Se dă numărul N 5=¿ 39135393 . Întrucât numărul se termină în 3, a doua cifră este 3,
deoarece orice număr ridicat la puterea 5 se termină în aceeași cifră î care sa terminat
numărul înainte de a fi ridicat la puterea cincea.
Despărțim numărul în grupe de câte cinci cifre de la dreapta spre stânga. Ultima grupă
este 391. Căutăm în tabel ce număr ridicat la puterea 5 dă 391. Constatăm că este
cuprins între 35 <391< 45 , 243<391<1024. Luăm pe cea mai mică adică pe 3 care este
prima cifră. Deci numărul căutat este 33 (335=39135393¿
Exemplu:
Se da numărul N 5=¿39135393¿ 391 35393 .
Pentru aceasta ne folosim de următorul tabel:
15=1 105=100000
25=32 205=3200000
35=24330 5=24300000
4 4 =1024 40 5=102400000
55=3125505 =312500000
65 =7776 605=777600000
75 =1680770 5=1680700000
85 =32768 805=3276800000
95 =59049 905=5904900000
91
105=100000 1005 =10000000000
Numărul este cuprins între 305 și 40 5 .

Prima cifră va fi 3 ; a doua cifră va fi 3 deoarece se termină în trei. Întrucât orice
număr ridicat la puterea 5 se termină în aceeași cifră în care s-a terminat numărul
înainte de ridicare la puterea 5. Deci numărul căutat este 33. (33¿¿ 5=39135393). ¿
Se dă N 7=3404825447=340 4825447 . Întrucât numărul se termină în 7 a doua cifră este

3. Iar 340 este cuprins între 27 <340<37 deci prima cifră este 2. Numărul căutat este v
23. (237 =3404825447 ¿.
17=1 107=10000000
27=128 207 =1280000000
37 =2187 307=21870000000
4 7=16384 407 =163840000000
7 7
5 =7822550 =782250000000
67 =279936 607=2799360000000
77 =823543 707 =8235430000000
87 =209715280 7=20971520000000
97 =4782969 907 =47829690000000
107 =100000001007 =100000000000000
FORMULE UTILE
(a+ b)2=a2 +2 ab+ b2
(a+ b)3=a3 +3 a 2 b+ 3 a b2 +b3
(a+ b)4=a4 + 4 a3 b+ 6 a2 b2+ 4 a b3 +b 4
(a+ b)5=a5 +5 a 4 b+10 a3 b2 +10 a2 b3 +5 a b 4 +b5
(a+ b)6=a 6+ 6 a5 b+15 a 4 b 2+ 20 a3 b3 +15 a2 b4 +6 a b5 +b6
(a+ b)11=a11 +11 a10 b+55 a 9 b 2+165 a 8 b 3+ 330 a7 b4 + 462 a6 b5 +462 a5 b6 +330 a 4 b7 +165 a3 b8 +55 a2 b9 +11 a b10
92
93
94
TABELUL VI
n n2 n3 √2 n √3 n
0,1 0,01000 0,00100 0,31623 0,46416

0,2 0,04000 0,00800 0,44721 0,58480
0,3 0,09000 0,02700 0,54772 0,66943
0,4 0,16000 0,06400 0,63246 0,73681
0,5 0,25000 0,12500 0,70711 0,79370
0,6 0,36000 0,21600 0,77460 0,84343
0,7 0,49000 0,34300 0,83666 0,88790
0,8 0,64000 0,51200 0,89443 0,92832
0,9 0,81000 0,72900 0,94868 0,96549
1,0 1,00000 1,00000 1,00000 1,00000

1,1 1,21000 1,33100 1,0488 1,0323
1,2 1,44000 1,72800 1,0954 1,0627
1,3 1,69000 2,19700 1,1402 1,0914
1,4 1,96000 2,74400 1,1832 1,1187
1,5 2,25000 3,37500 1,2247 1,1447
1,6 2,56000 4,09600 1,2649 1,1696
1,7 2,89000 4,91300 1,3038 1,1935
1,8 3,24000 5,83200 1,3416 1,2164
1,9 3.61000 6,85900 1,3784 1,2386
2,0 4,00000 8,00000 1,4142 1,2599

2,1 4,41000 9,26100 1,4491 1,2806
2,2 4,84000 10,6480 1,4832 1,3006
2,3 5,29000 12,1670 1,5166 1,3200
2,4 5,56000 13,8240 1,5492 1,3389
2,5 6,25000 15,6250 1,5811 1,3572
2,6 6,76000 17,5760 1,6125 1,3751
2,7 7,29000 19,6830 1,6432 1,3925
2,8 7,84000 21,9520 1,6733 1,4095
2,9 8,41000 24,3890 1,7029 1,4260
3,0 9,00000 27,0000 1,7321 1,4422

3,1 9,61000 29,7910 1,7607 1,4581
3,2 10,2400 32,7680 1,7889 1,4736
3,3 10,8900 35,9370 1,8166 1,4888
3,4 11,5600 39,3040 1,8439 1,5037
3,5 12,2500 42,8750 1,8708 1,5183
3,6 12,9600 46,6560 1,8974 1,5326
95
3,7 13,6900 50,6530 1,9235 1,5467
3,8 14,4400 54,8720 1,9494 1,5605
3,9 15,2100 59,3190 1,9748 1, 5741
4,0 16,0000 64,0000 2,0000 1,5874

4,1 16,8100 68,9210 2,0248 1,6005
4,2 17,6400 74,0880 2,0494 1,6134
4,3 18,4900 79,5070 2,0736 1,6261
4,4 19,3600 85,1840 2,0976 1,6386
4,5 20,2500 91,1250 2,1213 1,6510
4,6 21,1600 97,3360 2,1448 1,6631
4,7 22,0900 103,823 2,1697 1,6751
4,8 23,0400 110,592 2,1909 1,6869
4,9 24,0100 117,649 2,2136 1,6985
5,0 25,0000 125,000 2,2361 1,7100

5,1 26,0100 132,651 2,2583 1,7213
5,2 27,0400 140,608 2,2804 1,7325
5,3 28,0900 148,877 2,3022 1,7435
5,4 29,1600 157,464 2,3238 1,7544
5,5 30,2500 166,375 2,3452 1,7652
5,6 31,3600 175,616 2,3664 1,7758
5,7 32,4900 185,193 2,3875 1,7863
5,8 33,6400 195,112 2,4083 1,7967
5,9 34,8100 205,379 2,4290 1,8070
6,0 36,0000 216,000 2,4495 1,8171

6,1 37,2100 226,981 2,4698 1,8272
6,2 38,4400 238,323 2,4900 1,8371
6,3 39,6900 250,047 2,5100 1,8469
6,4 40,9600 262,144 2,5298 1,8566
6,5 42,2500 274,625 2,5495 1,8663
6,6 43,5600 287,496 2,5690 1,8758
6,7 44,8900 300,763 2,5884 1,8852
6,8 46,2400 314,432 2,6077 1,8945
6,9 47,6100 328,509 2,6268 1,9038
7,0 49,0000 343,000 2,6458 1,9129

7,1 50,4100 357,911 2,6646 1,9220
7,2 51,8400 373,248 2,6833 1,9310
7,3 53,2900 389,017 2,7019 1,9399
7,4 54,7600 405,224 2,7203 1,9487
7,5 56,2500 421,875 2,7386 1,9574
96
7,6 57,7600 438,976 2,7568 1,9661
7,7 59,2900 456,533 2,7749 1,9747
7,8 60,8400 474,552 2,7928 1,9832
7,9 62,4100 493,039 2,8107 1,9916
8,0 64,0000 512,000 2,8284 2,0000

8,1 65,6100 531,441 2,8460 2,0083
8,2 67,2400 551,368 2,8636 2,0165
8,3 68,8900 571,787 2,8810 2,0247
8,4 70,5600 592,704 2,8983 2,0328
8,5 72,2500 614,125 2,9155 2,0408
8,6 73,9600 636,056 2,9326 2,0488
8,7 75,6900 658,503 2,9496 2,0567
8,8 77,4400 681,472 2,9665 2,0646
8,9 79,2100 704,969 2,9833 2,0724
9,0 81,0000 729,000 3,0000 2,0801

9,1 82,8100 753,571 3,0166 2,0878
9,2 84,6400 778,688 3,0332 2,0954
9,3 86,4900 804,357 3,0496 2,1029
9,4 88,3600 830,584 3,0659 2,1105
9,5 90,2500 857,375 3,0822 2,1179
9,6 92,1600 884,736 3,0984 2,1253
9,7 94,0900 912,673 3,1145 2,1327
9,8 96,0400 941,192 3,1305 2,1400
9,9 98,0100 970,299 3,1464 2,1472
10,0 100,000 1000,000 3,1623 2,1544.
97
AMINTIRI DESPRE FAMILIE
Mulțumesc bunicului meu, GHEORGHE M. CIORESCU, institutor la școala din

Liveni-Manoleasa Prut, personalitate reformatoare a vremurilor, căruia
„ generația recunoscătoare” i-a ridicat un monument în curtea Bisericii din Liveni-
Manoleasa Prut.
În fotografie este monumentul care îl cinstește pe bunicul meu, alături de
cei trei fii: preotul Vasile, agricultorul Gheorghe și operatorul C.F.R. Ilie .
Deși tatăl meu, Ciorăscu Ilie s-a născut în 1915, iar bunicul Gheorghe M. Ciorescu, a
decedat în 1917, s-a dovedit că tatăl meu a moștenit gena bunicului, dovedind
reale calități intelectuale, voință și încredere de nezdruncinat.
Ca nepoată și fiică, consider că Dumnezeu a fost cel care m-a îndrumat să
adun aceste documente, pentru a rămâne mărturie vie, celor interesați.
Cu recunoștință veșnică spre amintirea celor iubiți
Profesor Valentina Stănescu (Ciorăscu)
septembrie - octombrie 2012

București
98

Transcrierea Manuscrisului Radicali de Ordin

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Transcrierea Manuscrisului Radicali de Ordin

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1

„SE SPUNE CĂ FĂRĂ EDUCAȚIE NU AVEM VIITOR”

EXTRAGEREA RĂDĂCINII DE ORDINUL „n”

DEFINITIA ȘI PROPRIETĂȚILE PRINCIPALE ALE RĂDĂCINII ȘI RADICALILOR.

a)Valoarea unui radical nu se schimbă dacă înmulțim indicele radicalului și exponentul

ADUCEREA RADICALILOR LA ACELAȘI INDICE

RIDICAREA UNUI RADICAL LA PUTERE

Pentru a ridica un radical la o putere, îi lăsăm indicele neschimbat și ridicăm cantitatea de

EXTRAGEREA RĂDĂCINII DINTR-UN PRODUS

√ 64 x 25 x 36= √ 64 x √25 x √ 36=8 x 5 x 6=240

√5 243 x √5 1024=2 x 3 x 4=24

EXTRAGEREA RĂDĂCINII DINTR-O PUTERE

extragem rădăcina din cât.

Sau descompunem numitorul în factori primi; din această descompunere se observă ce

EXTRAGEREA RĂDĂCINII DINTR-UN RADICAL

Din exemplele de mai sus se constată că se întrebuințează mai mult extragerea

SCOATEREA UNUI FACTOR DE SUB RADICAL

INTRODUCEREA UNUI FACTOR SUB RADICAL

ELIMINAREA RADICALULUI DE LA NUMITOR

Pentru a elimina radicalul de la numitorul unei fracții, amplificăm fracția cu o putere a

ELEMENTELE NECESARE EXTRAGERII RĂDĂCINII DE ORDINUL „n”

Pentru generalizarea extragerii rădăcinii de ordin „n”, extragem rădăcina de ordinul, 2, 3, 4,

NUMERE CARE NU AU O PUTERE PERFECTĂ CÂND SE EXTRAGE O

Din tabel constatăm că orice număr care se termină cu o cifră de la 1 la 9, indiferent

CIFRA ÎN CARE SE TERMINĂ UN NUMĂR RIDICAT LA O PUTERE IMPARĂ

Din tabel se observă că orice număr terminat în cifrele de la 1 la 9 ridicate la puterea 3,

1 ridicat la puterea, 3, 7, 11, … se termină în 1

De asemeni din tabel se observă că orice număr terminat în cifrele de la 1 la 9

1 ridicat la puterea 5, 9, 13, … se termină în 1

Concomitent cu TABELUL 1 ne folosim și de formula ( a+ b )n. Formule utilizate.

n n (n−1) n−2 2 n ( n−1) (n−m+1) n−m m n

Se constată că exponentul la partea literară „a” a monoamelor este în progresie

„a n și b n” au coeficientul „1” iar pentru aflarea coeficienților de la monoamele ce conțin

Coeficienții binomului lui Newton

-Sau ridicăm binomul la puterea respectiva.

n (n−1) (n−2) (n−3) (n−4)

Triunghiul lui Pascal

(a+ b)3=a3 +3 a 2 b+ 3 a b2 +b3

(a+ b)4=a4 + 4 a3 b+ 6 a2 b2+ 4 a b3 +b 4

(a+ b)5=a5 +5 a 4 b+10 a3 b2 +10 a2 b3 +5 ab 4 + b5

(a+ b)6=a 6+ 6 a5 b+15 a 4 b 2+ 20 a3 b3 +15 a2 b4 +6 ab5 +b6

(a+ b)7=a7 +7 a6 b+21 a5 b2 +35 a4 b 3+ 35 a3 b4 +21 a2 b5 +7 ab 6+ b7 .

RELAȚIA DINTRE COEFICIENȚI ȘI EXPONENȚI

Înmulțim coeficientul primului monom care este „a n” și are coeficientul „1” cu

Pentru aflarea coeficientului de la al treilea monom, înmulțim coeficientul de la

Exemplu (a+ b)11

EXTRAGEREA RĂDĂCINII APROXIMATIVE

a)Rădăcina aproximativă cu o eroare mai mică decât unu ( cu aproximație de o unitate)

√ 3 = 1,732… dar 13 <3 rezultă 1 ¿ 3 R ≈1 prin lipsă

√ 11 ¿ 3,316 … dar 32 <11 rezultă 3 ¿ 11 R ≈ 3 prin lipsă

b)Rădăcina aproximativă cu aproximație de o unitate prin adaos.

√ 2 = 1,414… 12 <2 dar 22 >2 ¿>¿ 4 ¿2R≈2 prin adaos

√ 3 = 1,732… 12 ¿ 2 dar 22 >3=¿ 4> 3 R ≈ 3 prin adaos

√ 11 = 3,316… 32 <11 dar 4 2 >11=¿ 16>11 R ≈ 4 prin adaos

√ 3 = 1,372… 1,72 ¿ 3=≫2,89<3 R ≈ 1,7 prin lipsă

√ 11 = 3, 316… 3,33 <11=≫10,89<11 R ≈ 3,3 prin lipsă

√ 3 = 1,732… 1,72 <3 dar 1,82 >3=≫3,24> 3 R ≈ 1,8 prinadaos

√ 11 =3,316…3,32 <11dar 3,42 >11=≫ 11,56>11 R ≈ 3,4 prinadaos

1)Zicem că este prin lipsă când rădăcina ridicată la puterea respectivă

√ 2 = 1,414… 1,412 <2=≫ 1,98<2 R ≈ 1,41 prinlipsă

√ 3 = 1,732… 1,732 <3=≫2,92<3 R ≈ 1,73 prinlipsă

√ 11 = 3,316… 3,312 <11=≫10,95<11 R ≈ 3,31 prinlipsă

2)Dacă mărim cu o sutime, sutimile rădăcinii, iar rădăcina obținută, o ridicăm la