Opusul, inversul si modulul unui numar rational

(exercitii rezolvate matematica clasa a 7-a)

EXEMPLE)

1) Să se determine opusul, inversul și valoarea absolută(MODULUL) următoarelor numere raționale:

OBS) Opusul, inversul și modulul numărului rațional 0 este tot 0.

ALTE exemple: 
a)Opusul lui -7 este +7, inversul lui -7 este -1/7 (-1 supra 7) iar modulul lui -7 este |-7|=+7.
1
b)Inversul numărului rațional 4/7 este numărul rațional 7/4. Opusul este -4/7. Modulul lui 4/7=|4/7|=4/7.
2) Ecuații rezolvate cu modul în mulțimea numerelor raționale:

2
3
Rădăcina pătrată. Tabel cu principalii radicali pe
care îi folosiți în calcule

 EXPLICAȚII PĂTRAT PERFECT/ RĂDĂCINA PĂTRATĂ(radical):

4
  În tabelul de mai sus observăm că numărul natural 4 este pătrat perfect deoarece poate fi scris ca
pătratul unui număr natural:

 iar rădăcina pătrată(radicalul) a numărului natural pătrat perfect 4 este 2:

 definiții la B).

5
REZOLVARE FIȘĂ DE LUCRU:
EX. 1) Arătați că următoarele numere naturale sunt pătrate perfecte:

a) 25;

R: 25=52

b) 81;

R: 81=92

c) 121;

R: 121=112

d) 225.

R: 225=252

EX. 2) Aflați rădăcina pătrată a următoarelor numere naturale pătrate perfecte:

 a) 49;
 (√=radical)
 R: √49=√72=7
 b) 100;
 R: √100=√102=10
 c) 196;
 R: √196=√142=14
 d) 441.
 R: √441=√212=21

EX. 3) Calculați:

 (√=radical)
 a) √49+√64;
 R: √49=√72=7
 √64=√82=8
 √49+√64=7+8=15.
 b) (√100-√36)∙√25;
 R: √100=√102=10
 √36=√62=6
 √25=√52=5
 (√100-√36)∙√25 =(10-6)∙5=

6
  =4∙5=20.
 c) (√81-√144)∙√256;
 R: √81=√92=9
 √144=√122=12
 √256=√162=16
 (√81-√144)∙√256 =(9-12)∙16 =(-3)∙16=
 = – 48.

Partea intreaga si partea fractionara a unui numar

rational (exercitii rezolvate matematica clasa a 7-a)
PARTEA ÎNTREAGĂ A UNUI NUMĂR RAȚIONAL x, notată [x], este cel mai mare număr întreg mai mic sau
egal cu x. PARTEA FRACȚIONARĂ A UNUI NUMĂR RAȚIONAL x, notată {x}, este diferența dintre numărul
rațional x și partea sa întreagă: {x}=x-[x].
EXEMPLE: Să se calculeze partea întreagă și partea fracționară a numerelor 1,73 și -1,73.
REZOLVARE:
 partea întreagă a lui 1,73: [1,73]=1.
 partea fracționară a lui 1,73: {1,73}=1,73-[1,73]=1,73-1=0,73.
 partea întreagă a lui -1,73: [-1,73]= -2.
 partea fracționară a lui -1,73: {-1,73}= -1,73-[-1,73]= -1,73-(-2)= -1,73+2=0,27.

EXERCIȚII REZOLVATE:
EX. 1) Scrieți partea întreagă și partea fracționară a numerelor:
a) -9/2;
b) |-9/2|;
EX. 2) Scrieți partea întreagă a numărului -6,35 și partea fracționară a numărului -4,72.
EX. 3) Aflați partea întreagă și partea fracționară a fiecărui număr scris mai jos:
a) 3,83;
b) 0,65;
c) -5,66;
d) -3,8;
e) 2,73(9);
f) -0,(7).
REZOLVARE EX. 1):
a) -9/2
-9/2=(- 9 supra 2) = -9:2= -4,5.
[-4,5]= -5.
{-4,5}= -4,5-[-4,5]= -4,5-(-5)= -4,5+5=0,5.
b) |-9/2|
|-9/2| = modul de -9/2=+9/2=9:2=4,5.
[4,5]=4.
{4,5}=4,5-[4,5]=4,5-4=0,5.

7
REZOLVARE EX. 2):
[-6,35]= -7.
{-4,72}= -4,72-[-4,72]= -4,72-(-5)= -4,72+5=0,28.
REZOLVARE EX. 3):
a) 3,83
[3,83]=3.
{3,83}=3,83-[3,83]=3,83-3=0,83.
b) 0,65
[0,65]=0.
{0,65}=0,65-[0,65]=0,65-0=0,65.
c) -5,66
[-5,66]= -6.
{-5,66}= -5,66-[-5,66]= -5,66-(-6)= -5,66+6=0,34.
d) -3,8
[-3,8]= -4.
{-3,8}= -3,8-[-3,8]= -3,8-(-4)= -3,8+4=0,2.
e) 2,73(9)
[2,73(9)]=2.
{2,73(9)}=2,73(9)-[2,73(9)] =2,73(9)-2=0,73(9).
f) -0,(7)
[-0,(7)]= -1.
{-0,(7)}= -0,(7)-[-0,(7)]= -0,(7)-(-1)= -0,(7)+1=-7/9+1 =-7/9+9/9 =2/9 =0,(2).

Media aritmetica.Media geometrica. Media

armonica. Media patratica. Inegalitatea mediilor

8
9
EXEMPLE:

10
11
 Exercitii rezolvate -Multimea numerelor
IRATIONALE (R\Q). Cum determinati daca un
numar este intreg, real, rational, natural sau
irational
N⊂Z⊂Q⊂R
-Ce înseamnă că mulțimea N este inclusă în mulțimea Z? N⊂Z: practic orice număr care este natural este și număr
întreg.
-EXEMPLU: Cum 5 este număr natural și N⊂Z => 5 este și număr întreg. 
ATENȚIE! Nu merge și invers. – 4 (minus patru) este număr întreg dar nu este și număr natural.
-Însă deoarece Z⊂Q: orice număr întreg este și număr rațional. Așadar -4 este și număr rațional. 
ATENȚIE! Nu merge și invers. 3/5(trei supra cinci) este număr rațional dar nu este și număr întreg.
-Însă deoarece Q⊂R: orice număr rațional este și număr real. Așadar 3/5 este și număr real. 
ATENȚIE! Nu merge și invers. √2 (radical din 2) este număr real dar nu este și număr rațional.
–N=mulțimea numerelor naturale={0, 1, 2, 3, …, 100, 101, 102, …10000, …etc}
–Z=mulțimea numerelor întregi= conține numerele întregi pozitive(numere naturale) și numere întregi negative
={…, -4, -3, -2, -1, 0, 1, 2, 3, …, 100, 101, 102, …10000, …etc}
–Q=mulțimea numerelor RAȚIONALE= {m/n (m supra n), cu m și n numere întregi și n diferit de zero}
=conține numerele naturale, numerele întregi și fracțiile oridnare/zecimale finite și periodice.
-Numărul 15 este natural. Așadar 15 este și număr întreg și număr rațional (N⊂Z⊂Q). 
Numărul -10 este întreg (însă nu și natural). Numărul -10 este și rațional. Numărul 1,2 este rațional (nu este
natural și nu este întreg).
MULȚIMEA NUMERELOR IRAȚIONALE. MULȚIMEA NUMERELOR REALE:
–R\Q=”R minus Q”=mulțimea numerelor IRAȚIONALE =mulțimea numerelor care se pot scrie zecimal cu o
infinitate de zecimale care nu se repetă reciproc (calculați √2=1,41.., √3=1,7.., √5, √7 etc. folosind un
calculator).
–Orice număr de forma √x (radical din x) este IRAȚIONAL dacă x nu este pătratul unui număr rațional.
EXEMPLE: orice radical care nu se poate calcula direct: √2, √3, √5, √6, √7, √8, √10, √11 etc sunt toate
NUMERE IRAȚIONALE. √4=2 nu este un număr irațional, √9=3 nu este un număr irațional etc.
-OBS –π (pi) este un număr IRAȚIONAL, π=3,1415…etc. Găsești mai multe despre numărul PI în acest
articol: Numărul PI π
–R=mulțimea numerelor REALE =reuniunea dintre mulțimea numerelor raționale și mulțimea numerelor
iraționale!
-exemple: orice număr natural, întreg, rațional și orice radical este un număr real. Numărul 25 este natural, întreg,
rațional și REAL (N⊂Z⊂Q⊂R). Numărul √3 este irațional dar este și număr real!

EXERCIȚII REZOLVATE:
Precizați care dintre numerele din fișa de mai jos
sunt: a)numere naturale, b)numere întregi, c)numere raționale, d)numere reale și e)numere iraționale.

12
13
14
 Scoaterea si introducerea factorilor de sub radical
(exercitii rezolvate matematica clasa a 7-a
Scoaterea factorilor de sub radical se utilizează de exemplu pentru a compara numere reale de forma a·√b sau
pentru a efectua calcule cu radicali (adunări, scăderi).
EXEMPLE -SCOATEȚI FACTORII DE SUB RADICAL:
O să vă învăț să scoateți factorii de sub radicali în 2 metode:
–Metoda I –descompuneți numărul în factori primi (iar perechile „ies” de sub radical; dacă există mai multe
perechi le înmulțiți).
–Metoda II –scrieți numărul ca un produs care să conțină un radical ce se poate calcula direct(un pătrat perfect):

15
EXEMPLE -INTRODUCEȚI FACTORII SUB RADICAL:
 Ca să introduceți un factor sub radical trebuie sa îl ridicați la puterea a 2-a:

16
17
18
19
 Calcule cu radicali -Adunarea și scăderea
numerelor reale de forma a√b (exerciții rezolvate
matematică clasa a 7-a)
Suma numerelor reale a și b este un număr real unic notat a+b. Operația prin care se obține suma a două numere
reale se numește adunare. REGULĂ DE CALCUL:
 a√x+b√x=(a+b)√x, x>0;
 EXEMPLU: 2√7+5√7=(2+5)√7=7√7.
Diferența numerelor reale a și b este un număr real unic, notat a-b, și care reprezintă suma dintre a și opusul
lui b, adică a-b=a+(-b). REGULĂ DE CALCUL:
 a√x-b√x=(a-b)√x, x>0;
 EXEMPLU: 3√7-9√7=(3-9)√7=-6√7.
OBSERVAȚIE 
–Se fac operații de adunare(scădere) doar dacă aveți același radical (se adună, se scad doar coeficienții -termenii
din fața radicalului care se repetă).
Dacă nu avem același radical atunci trebuie să scoatem factorii de sub radical (acolo unde este posibil). 
EXEMPLE: √2+√7 nu se calculează(radicalii sunt diferiți și nu putem scoate factorii de sub radical),
5√7-2√3 nu se calculează(radicalii sunt diferiți și nu putem scoate factorii de sub radical). În schimb √12+√27 se
poate calcula întrucât putem scoate factorii de sub radical.
√12+√27=2√3+3√3=5√3(după scoaterea factorilor de sub radical a rămas același radical √3, și am putut efectua
adunarea).

Inmultirea numerelor reale. Calcule cu radicali -

Inmultirea numerelor reale de forma a√b (exerciții
rezolvate matematică gimnaziu)
Produsul numerelor reale a și b este un număr real unic, notat a·b. Operația prin care se obține produsul a două
numere reale se numește ÎNMULȚIRE. REGULI DE CALCUL cu RADICALI:
 √x·√y=√(x·y), x,y>0;
 EXEMPLU: √2·√3=√(2·3)=√6.

Alte exemple: √2·√2=√4=2; *direct √5·√5=5; √96·√96=96 etc.

 (a√x)·(b√y)=(a·b)·(√x·√y), x,y>0;
 EXEMPLU: 2√7·5√3=(2·5)·(√7·√3)=10√21.

ÎNMULȚIREA NUMERELOR REALE. PROPRIETĂȚILE ÎNMULȚIRII:

20
 
comutativitatea: x·y=y·x, ∀x,y∈R;

EXEMPLU: -5·4=4·(-5)=-20.

asociativitatea: (x·y)·z=x·(y·z), ∀x,y,z∈R;

EXEMPLU: (√2·√3)·√5=√2·(√3·√5) <=>√6·√5=√2·√15 <=>√30=√30.

1 este ELEMENT NEUTRU: x·1=1·x, ∀x∈R;

EXEMPLU: (2√5)·1=1·(2√5)=2√5.

distributivitatea în raport cu adunarea: x·(y+z)=x·y+x·z, ∀x,y,z∈R;

EXEMPLU:7√2·(√5+√8)=7√10+7√16=7√10+7·4=7√10+28.

distributivitatea în raport cu scăderea: x·(y-z)=x·y-x·z, ∀x,y,z∈R;

EXEMPLU:4√2·(√3-√2)=4√6-4√4=4√6-4·2=4√6-8.

orice număr x∈R, x≠0 are un invers (1/x)∈R, notat x-1

x·x-1=x·(1/x)=x/x=1.
ÎNMULȚIREA NUMERELOR REALE. EXERCIȚII
REZOLVATE:

EX 1). CALCULAȚI:
a) (-6)·(-11);
b) 3·(-5)-(-12);
c) 4√7·√3;
d) -3√5·(-6√3);
e) -√15·√3+√2·√10;
REZOLVARE EX. 1):
a) (-6)·(-11)=+66;
b) 3·(-5)-(-12)=-15+12=-3;
c) 4√7·√3=4√21;
d) -3√5·(-6√3)=+18√15;
e) -√15·√3+√2·√10= -√45+√20= -3√5+2√5=(-3+2)√5=-1√5=-√5;

CALCULE CU RADICALI. EXERCIȚII
REZOLVATE:
EX 2). CALCULAȚI a·b dacă:
a) a=-6√3-2√3 și b=4√6+11√6;
b) a=8√2-3√2 și b=-4√5+√5;
c) a=√48+3√27 și b=-√80+√45;
d) a=-4√54+√24 și b=-√32-2√18.
REZOLVARE EX. 2):
b) a=8√2-3√2 și b=-4√5+√5 =>a=5√2 și b=-3√5.
 a·b=5√2·(-3√5)=-15√10.
d) a=-4√54+√24 și b=-√32-2√18. R:
 √54=3√6; √24=2√6;
21
  a=-4·(3√6)+2√6 =-12√6+2√6= -10√6.
 √32=4√2; √18=3√2.
 b=-4√2-2·(3√2) =-4√2-6√2 =-10√2.
 a·b=-10√6·(-10√2)=+100√12=100·(2√3)=200√3.
Încercați singuri EX. 2) -a și c(tema 1).
EX 3). Aflați aria unui dreptunghi cu lungimea L și lățimea l (exprimate în cm) dacă:
a) L=23√5-2√20 și l=5√15;
b) L=7√3+√48 și l=3√21.
Știind că aria unui dreptunghi este <Lungimea ori lățimea>, încercați singuri să rezolvați EX. 3) -a și b(tema
2).
EX 4). Calculați media aritmetică(ma) și media geometrică(mg) a următoarelor numere reale:
E1) a=√2-1 și b=1+√2;

Operatii in R- Rationalizarea numitorului unei

fractii
Raționalizarea numitorului unei fracții 
Raționalizarea numitorului irațional al unei fracții se referă la a amplifica fracția cu un număr irațional, astfel
încât numitorul ei să devină număr rațional (dacă aveți la numitor radical din a, trebuie să amplificați cu radical
din a, ca să scăpați de radical).
EXEMPLE
Daca numitorul este de forma a*radical din b, trebuie sa amplificati cu radical din b:

22
23
*Dacă numitorul este de forma radical din a – radical din b, se amplifică cu conjugata, adică cu radical din a+
radical din b, iar la numitor va rămâne a-b; *Dacă numitorul este de forma radical din a+radical din b, se
amplifică cu conjugata, adică cu radical din a-radical din b, iar la numitor va rămâne tot a-b. 
Iar pentru numitorii de forma a-radical din b sau a+radical din b, rezolvarea se face la fel-amplificare cu
conjugata:

24
25
 Sisteme de ecuatii liniare rezolvate cu METODA
REDUCERII
Exemplu de sistem de ecuații liniare cu 2 necunoscute REZOLVAT folosind metoda reducerii:

26
Ce presupune metoda reducerii (aplicată în exemplul de mai sus):
 se stabilește necunoscuta care va fi redusă și se înmulțesc cele două ecuații ale sistemului cu
numerele corespunzătoare astfel încât prin adunarea ecuațiilor obținute(după înmulțire) aceasta să se reducă. Se
obține o ecuație cu o necunoscută;
 se rezolvă ecuația cu o necunoscută obținută;
 se revine cu necunoscuta determinată în una din cele două ecuații ale sistemului inițial și se
determină și cealaltă necunoscută.
SISTEME echivalente -exemplu REZOLVAT:
 Două sisteme se numesc ECHIVALENTE dacă au aceeași mulțime de soluții.

27
 Sisteme de ecuatii liniare rezolvate cu METODA
REDUCERII
Sisteme de ecuații liniare rezolvate folosind METODA REDUCERII
În exemplul rezolvat de mai jos avem un sistem de două ecuații liniare cu două necunoscute: x și y. Acolada indică
faptul că trebuie simultan îndeplinite cele două condiții. Soluția sistemului este soluția comună a celor două ecuații.
Prin rezolvarea sistemului înțelegem determinarea mulțimii soluțiilor sale.
Exemplu de sistem de ecuații liniare cu 2 necunoscute REZOLVAT folosind metoda reducerii:

28
 Ce presupune metoda reducerii (aplicată în exemplul de mai sus):
 se stabilește necunoscuta care va fi redusă și se înmulțesc cele două ecuații ale sistemului cu numerele
corespunzătoare astfel încât prin adunarea ecuațiilor obținute(după înmulțire) aceasta să se reducă. Se obține o
ecuație cu o necunoscută;
 se rezolvă ecuația cu o necunoscută obținută;
 se revine cu necunoscuta determinată în una din cele două ecuații ale sistemului inițial și se determină și
cealaltă necunoscută.
SISTEME echivalente -exemplu REZOLVAT:
 Două sisteme se numesc ECHIVALENTE dacă au aceeași mulțime de soluții.

29
 EXERCIȚII REZOLVATE -metoda reducerii:
E1) Rezolvați următoarele sisteme de ecuații:

30
 E2) Rezolvați următoarele sisteme de ecuații cu metoda reducerii:
 sunt rezolvate sistemele de la e(sistem cu modul) și de la f(sistem cu radicali). Sistemele marcate cu T sunt
pentru lucru individual(temă)!

31
32