Scribd
Încărcați
965 vizualizări3 pagini

Sisteme Simetrice

Documentul prezintă metoda de rezolvare a sistemelor de ecuații simetrice prin introducerea unor necunoscute auxiliare reprezentând suma și produsul necunoscutelor inițiale, reducând astfel sistemul la ecuații de gradul întâi și al doilea. Sunt prezentate câteva exemple rezolvate pas cu pas pentru ilustrarea metodei.

Încărcat de

Rotaru Catalin
Drepturi de autor
© © All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
965 vizualizări3 pagini

Sisteme Simetrice

Documentul prezintă metoda de rezolvare a sistemelor de ecuații simetrice prin introducerea unor necunoscute auxiliare reprezentând suma și produsul necunoscutelor inițiale, reducând astfel sistemul la ecuații de gradul întâi și al doilea. Sunt prezentate câteva exemple rezolvate pas cu pas pentru ilustrarea metodei.

Încărcat de

Rotaru Catalin
Drepturi de autor
© © All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

Sisteme de ecuaţii simetrice

O ecuaţie în doua necunoscute se zice simetrică dacă înlocuind   cu   şi   cu   ecuaţia nu se schimbă.
Exemplu:

1) 

Înlocuind   cu   şi   cu   se obţine:  , adică aceeaşi ecuaţie  este o ecuaţie simetrică.

2)  . Înlocuind   cu   şi   cu     care nu este aceeaşi ecuaţie   nu este o ecuaţie
simetrică.

Rezolvarea sistemelor de ecuaţii simetrice se face astfel: se introduc necunoscutele auxiliare   şi   date de relaţiile:

 şi  .

Prin introducerea acestor noi necunoscute   şi  , în foarte multe cazuri sistemul simetric se reduce la un sistem de ecuaţii format

dintr-o ecuaţie de gradul întâi şi o ecuaţie de gradul al doilea în necunoscutele   şi  .


Pentru a face aceste substituţii se vor mai folosi următoarele identităţi:

Exemplu:

Soluţie:

 este echivalent cu sistemul:

 
I.     sunt rădăcinile ecuaţiei 

 nu are soluţii reale

II. 

 ecuaţia nu are soluţii reale


(sistemul nu are soluţii reale).

Exemplu: Să rezolvăm sistemul  {x+xy=21


y =10

 Vom forma ecuația de gradul al doilea în z : z2-10z+21=0.


Aceasta are soluțiile z1=3 si z2=7. Așadar, sistemul are soluția S={(3, 7), (7, 3)}.

Exemplu : {3 x2−2x+ xyxy ++32 y=59


y=−34

{ 2( x + y )+ xy=59
3(x + y)−2 xy =−34

notăm s=x+y , p=xy și înlocuim : 3 s−2 p=−34 ⟺ … p=35 { 2 s + p=59


{ s=12
x+y=12
xy=35
x=12-y
y(12-y)=35
12y-y²=35
y²-12y+35=0
Δ=144-4*35=4 y₁=(12+√4)/2=7     ⇒ x₁=12-7=5
y₂=(12-√4)/2=5     ⇒ x₂=12-5=7
{ xy + x + y=11
Exemplu : x ² y + y ² x=30
Notam xy=P  de la produs
si x+y=S, de la suma
sistemul devine
x+y+xy=S+P=11
x²y+xy²=xy(x+y)=S*P=30

la bunul simt S=5 si P=6 sau S=6 si P=5


dar riguros
construim ecuatia
 z²-11z+30=0
z²-5z-6z+30=0
z(z-5)-6(z-5)=0
(z-5)(z-6)=0
z1=5  S=5  P=6
z2=6  S=6 p=5

acum avem x+y=5  xy=6

iarasi
z²-5z+6=0
(z-2)(z-3)=0
z1=3     x=3 y=2 Solutia 1
z2=2     x=2 y=3 solutia 2
dar avem si

z²-6z+5=0
 z1,2= (6+-√(36-20)) /2
 z1,2=(6+-4)/2
z1=5  x=5  y=1 solutia 3
z2=1  x=1  y=5 solutia 4

Exemplu :

S-ar putea să vă placă și