S OCIE T A T E A D E $TIIN TE MATE M A TI C E DI N R. S.

R O MANI A

CUl(G(RI U( PROBlIMI
DE ,,
.MAl(MAJICI - APllCAJt
. Colectiv de autori: .
profesori: IOANA AL EXANDRESCU, CORNELIU DRAGUT, ILIE PETRE IAMBOR,
TITUS POP.ESCU, PETRE PREOTEASA, ELIFERIE ROGAi, ROMUL US
. . S FICHI,_ IOAN TOMESCU

Coordonator:
- Acad. N. TEODORESCU

- ·BUCURE�TI, 1976
 Taxe P.T.T. pl_atite cu· aprobarea rir. 1-37/226 din 12,ianuarie 1977

�/;
 CUPRINSUL

1) Prezentare: Acad. N. TEODORESCU. • •• • • • • • . ....•..• 5

2) Capitolul I: Comblnatorica �i Teoria grafurilor IOAN TOMESCU • 11
3) Capltolul II: Cercetari· operationale ILIE PETRE IAMBOR .•••.... 66
1. Problema transporturilor
\
2. Probleme de programare liniara
·4) Capilol�l 111: lnformlltica PETRE PREOTEASA . 117
5) Capiiolul IV: Prelucrarea metalelor
CORN;ELIU DRAGUT; IOANA ALEXANDRESCU ••••. 160
. 6) Capitolul V: Fizica · �i electrotehnica ROMULUS SFICHI; ELIFERIE ROGAi 202
7) • CapiiolulVI: Probleme recreative cu caracter aplicativ TITUS POPESCU. 2·18
A.,, Enunturi
B. Indicatii �i raspunsuri
8) Capilolul VII=- Probleme de concurs pentru admiterea 1n tnvatamlntul superior
tehnic ILIE PETRE IAMBOR • 276
A. Enunturi �i solutii•
B. E11unturi �i indicatii

3
 ._..,..--.

. Ori, in aceste condi#i ·_ profuziunea de culegeri de probleme care 86

,oferll, - unui tinar ingrijorat de eventualitatea unui ina'UCcea de'Oine dlJluniJ,..
toare, zll,paoe,te fi adesea deruteaza gra'D min#le tinere, care 88 g4s88o gata
sil, o<>'nsume zeoi de culegeri unde gasesc sute 1i mii de probleme, adeaea
de mai multe ori, in mai multe culegeri, sub semnaturi diferite, dar de ao�ea,i
inspiraJie.
<Jeea oe nu gd8e,te un tinar domic de a se pregati prin oulegerile de
probleme, este un sprijin organizat fi Bistematio in mersul sau inainte
prin disoiplinele matematice,: _ un aua:iliar fortifiant al ounoa,terii aoti'De
,i fructuoase, inapiratoare d_e in'OestigaJie independenta. Aoeasta, fiindc4
in multe cazuri culegerile _ urmeaza o tradiJie stabilita de-a lungul aniUJ'I',
lnscii,unatlJ, acum 30-40 ,ani/ uneori Ji m,a,i in urmo,, dar ne'Oerificatil, in
lumina oerinjelor actuale. Pei corpul , considerat solid 11i 'Diguros al cule­
gerilor de probleme de alta data, s-au grefat, in conformitate cu inciziile
imtoitoare, diferite capitole introduse in vederea modernizarii tn'Dii;Ja,mintului
matematic, aau 8-au 8008 altele in 'Dederea aceluia,i soop. 1'n, domeniile
�derne apar adesea ea:erciJii artificiale sau teoreme degkizate in probleme,
variaJii pe aceeaJi tema, care pina la urmil, nu imbog4Jesc nici _ conceptual
nioi teknio prea mult arsenalul de mijloace de investigaJie matematica al
tinarului. .Ao88ta cauta, in consecinJa, acele culegeri care se potriv88c cu
ceea ce se di, de obicei l,a lucririle _ scrise in instituJia respecti'Da. Daoa ae
schimbl, ce'Da in tradiJia oomisiei de concurs, sau a profesorului e.xaminator,
apar lacune gra'De Ji Cf.JnBecinJe corespunzatoare.
.M'ldJi autori de culegeri de probleme cauta cu multa asiduitate sa 88
adapteie cerinJelor locale fi momentane ale concursurilor 11i e(l;O,mene�.
Adesea ei ae 11i inapira mutual constituind prin aceasta o solidaritate ce·
se impune, culti'Dind ,,;, promovind unele linii de problem(!,tica rituala. Ramin
de8igur _ f,i autori care concep atlfel, poate mai puJin programatic, culege­
rile de probleme, care iubesc acest� joouri intelectuale pe care le-0t..u practicat
ei inJifi cu emoJie estetica Ji sportivl, intr-o adolescenJ4 de care ifi mai
amint88c cu calaura. Astfel de autori ifi trii88c opera fi se cufundi in
ea cu nostalgia 'Oisatoare a epocilor in care se straduiau sii, rezol'De o pro­
blema intr-o atmosfera de u,oara- ,i pasionata ameJeala, de prima iubire.
Astfel de autori sint, dupil, socotinJa noastra, profes<Yri innascU,i,
inaemnaJi cu 'lJOcaJia propO'Daduirii cuno11tinJelor _§i b'UCuriei nobile a in11a­
'JH,turii ce cauta J�lurile inalte al(J desa'Dirfirii, ale desll,'Dirfirii personalitll,pii.,
al� desavirJirii pentru viaJa.
Este u,or sa criticam fi poate Ji mai 'U§OT sa laudam, dar niu mai
este tot atit de UfOT all, ea:plicam de ce facem una sau cealalta. 1n nioi una din
aceste posturi nu am p'J!,tea realiza mai mult 1i mai· bine, daoa nu am pune
tn faJa criteriile de eval'IJ,(!,re ·,i de preJuire fi ea atare ne-am g4si in pos­
tura mu,tei la arat. Pentru a e'Dita o astfel de situaJie incorecta; vom tncerca ·
. sa schiJam astfel de criterii pe care. le consideram valabile fi· ckiar obliga-
torii astazi.
Primul dintre acestea este ea orice culegere de probleme trebuie sa
fie un auxiliar viu �i util al invafamintului a,a cum acesta este conceput
, fi integrat in,. aoti'Oitatea sociala. Ori, invatiimintul · in fara noastra trebu.ie
sa fie, in epoca .de fa�a �i in perspeotiva urmatorilor ani, unitar �i inte-
grat.
6
 :. . ·r .

Unitar inseamm-4 baza.t pe o conceplie unitara, iar aceaBta concepjie

ute in 8istemul noatru social, corwepjia materialist dialectica fi i�ioil.
l Prin urmare in'Oll,jll,mintul se va dezvolta pe· o baza ,tiinJifica fi 11a ·cOfl,Bti­
tui o acti'Ditate sociala de pregatire pentru. viaJa, pentru o profesiune, pentru,
cercetare, pentru deZ'Ooltarea ftiinjei fi a aplicajiilor_ acesteia ·tn practica, -
Bocialll,.
Integrat, vnseamna legat de ne'Voile societalii, de construC,ia Bocialista,
corespunzator etapelor succesive ale acestei construclii. Ori, in etapa actuala
de construC,ie a societaJii socialiste mlultilateral dez'Doltate, etapit a re'OoluJiei
teknico-,tiinjifice in Jara noastra, cerinja integritrii pri'Defte integrarea· in'Dit­·
Jamtntului cu cercetarea §i prod'U,Cf,ia.
·
1n calitatea sa de · au(l)iliar acti'V fi util al invaJMnintului, orice oule­
gere de probleme trebuie sa, reflecte procesul de integrare poate chiar mai
pregnant dectt manoolele, intrucU alegerea problemelor poate fi trebuie sit
l : fie Jacutit in mod deliberat legatit de toate aspectele pedagogice ale integritrii�
.Aceasta nu inseamnit, cum s-ar putea crede, ea orice problema tre,buie· sit · se
refere la practica productiva, sa aiba o formulare in termeni din 'Oiaj'a de
toate zilele a industriei, economiei, transporturilor, sanatll,Jii, justiJiei sau
cult'Urii. 0 problema poate fi f ormulata -tn t'ermenii cei mai ·abBtra<Jli, cu
. condiJia de a ser'Oi la inJelegerea, adincirf3a §i folosirea unui fenomen. mate­
matic, al .unui instrument, a unei metode matematfoe ; in aceste condiJii' ea
este un au(l)iliar al invaJamintului teoretic integrat fi unitar.
Un al doilea criteriu in alcatuirea unei culegeri de probleme eate ordo­
narea pedagogica a problemelor in capitole iji a capitolelor in cadrnl vo­
lumului, deci o sistematizare, obligatorie a inaintarii cititorului in teri-.
tori'tl,l creat de tematica manualelor, teritoriu care trebuie e(l)plorat in detaliu
p,:in e(l)erciJii fi probleme, deci prin f olosirea u�eltelor teoretice fumizate
de teorie.
0 astfel de sistema�izare implic4 experienJa pedagogica efectuata pe
materialul destinat culegerii, de aceea f olosirea fara verificare· a unor pro­
-Zeme luate din r6'0iste sau din culegerile altora (fara macar a cita sursa,
cum se intimpla adesea) este. daunll,toare 'U/11,itaJii concept'11,0,le a culegerii.
Uneori imprumutul merge chiar fi ptnll, la eventualele gre,eli sau stingacii
in mtnuirea instrumentelor matematice. Evident ea astfel de practici nu
rint · recomandabile §i ar Ji bine s4 dispara ctt · mai repede din straduinJele
. -unor autori care iau termenul culegere tntr-un sens' prea larg.
Un al treilea criteriu este aplicabilitatea metodelor �i te'hnicilor folo­
site pe o scam cit mai larga. 1ntr-ade'Var, aplicabilitatea matematioii este
o calitate care decurge din f aptu� et ea · modeleaza toate formele de mi1care,,
a materiei, fiina JtiinJa structuril.or comune tuturor acestor f orme. De aceea,
problemele · trebuie sa demonstreze aceasta apZicabilitate vncepind ckiar cu
domeniul matematicii insa1i.
1nlanJuirea logica a raHonamentelor este bazata tocmai pe aceasta
aplicabilitate, fiindc4 fraza .A. => B indica odatd cu ' implicaJia1- si aplicabi­
litatea propozijiei .A. pentru edificarea l11,i B. • · ·
· Matematica este aplio�bila intii -tn ·ea insl/,fi, legile interne ale .de�­
wltarii disciplinelor pe · baza raJionamentului deductiv a'Ot,na tocmai acest
rol esenJial de a cond'IJ,ee aplicabilitatea teoremelor cunoscute in demonstrareii
altora noi. Dar matematica s-a dovedit aplicabila fi in alte ramuri ale ftiin­
lei� in tehnica, in economie, in arta Ji. in culturd. 0 culegere de probleme tre�

. '1
 buie sa . pled_eze a_ceastll,_ aplicabi_litate, nu prin declaraJii de credinJIJ, al8
�u!orului, ci prin ememple _bine alese, bine 8ubliniate, numerpase fi vari(!,te�
. · Un al p"atrulea cr.iteriu este operativitate_a modul�a EJi globala, mod11,!"
�ra tnsepintnd pe porJiuni oine delimitate fi bine' ordonate, globala tnsem­
n�nd in ansambluZ ei, ·astfel tnctt cititorul sa 8e poata �ntoarce in orioe punct,
la orice problema pentru a recolta; de . acolo mijloace, artificii sau metode
pentru rezolvarea altor prp�leme.
· O�legerea de probleme de matematici �p�icate pe care Societatea d(}
ftiinJe inatem(!,tice din R. 8. Romdnia o editeazlJ,, are _caracter metodic · ea
,i celelalte douli, volume intitulate lJfatematica in ,coal(!, generala ,i. Mate­
matica tn liceu pe - care le completeaza ea un auwiliar pe care U 1Joim .. 1Jiu
fi util pe linia directoare a tematicii acestor volume : pe�tru un invdJamint
unitar
· ,i integrat. ·_ _ . .
Oulegerea este o luorare coleotiva ,_:. semnata de mai. multi autori, ea
fi celelalte volume. Ea este coordor,,ata cu grija ·de a satisface cele patru
criterii menJiqnate mai inainte fi se adreseaza in primul · rind profesorilor
liceelo'r . de specialitate cu gind"!,l d,e a-i orienta spre o preda1·e cit mai adec-
a
vata di8ciplinelor de matematici ·ezevilor lor. · .•
. · Este adevll,rat ea program'ele analitice ale materiilor · sint acelea�i
in toate· culegerile de licee, dar acea8ta nu inseamna decit ea adresam
culegerea profesorilor tuturor categ<>riilor de licee. Stapinirea disciplinelor
de matematici aplicate ea fi a teknicilor de: aplica1·e a matemat(cii
in alte discipline fi in practica devine obligatorie in cadrul proces'ltlui de
·integrare a inaJamintului cu C6'1YJe�area 1i producJia, in ca�rul unui inva­
Jamint unitar ,j integrat, tn cadrul pre{iatirii constructorilor 8ocietaJii socia­
li8te multilateral dezvoltate, in oadrul cincinalului revoluJiei teknioo-,tiin-
Jifice in Jara noastra. . . ·
Dar culegerea 86 adreseaza �i elevilor, tn primul rind elevilor liceeli:>r
de specialitate, . carora la cur8urile cu caracter teknic li se prezinta, prob­
leme cu specific teknio sau economi_c, probleme de matematioi apUcate.
.A..stfel de probleme apar fi tn, concursurile de adrn,itere in faculta# · tehniee
'tji in 1coli po�tliceale Ji credem ea. ar Ji bine sa: apara din ce in ce ·mai
des in toate formele de pregatire Ji de ea:amen sau, concurs. 1ntr-adevar, elevii
fac praotica productiva, uneori in ateliere-l}coala,, alte ori cliiar in intreprin­
deri _ productive. Este indispensabil sa se ajunga la oonv.ingerea ea munca
de oonstru<JJie socialista in etapa actuala fi cu atit m_ai mi1,lt in viitor, . se
il_esfa,oara la un inait nivel 1tiinJific Ji tehnie l}i ea pune probleme oare
cer o. pregatire speciala. · ·
.Acest volum -va fi prirnul dintr-o serie de culegeri de probleme de ma­
·iematici a1licate fi dorim 8a- deschidem gustul profesorilor ,i elevilor pen­
tru a()tµJt gen de probleme. pentru . a propune fi rezolva probleme inedite fi
puse de activitaJile producti'De cele mai variate. . .
· Pentru a liriifti temeri.le celor care ifi inckipuie ea matematicile apli-
ca�e. nu stimuleazl, gindirea fi maiestria matematic4 la un nivel demn de
un ade'D4rat ma·tematioian de calitate, . 'Oom trece rapid in revista organiza­
rea 'Oolumului. Problemele nu Bint·prezentate la intjmpl�re, nioi in cadrul
_unei · anumite ·discipline teoretice,. ci p_e capito�e elaborate ji,ecare de un
�utor, cu gini!,ul de a 8tringe laolalta prob�eme care oer ,r pun in joc o
categorie de - teknici matematice, sau o problematica unitara. Asifel, primul
capitol conJin� probleme de combina�oricll, fi teoria grafurilor. D� fiecare

8
 -,- •,:,

Capltolul I

COHBINATORICA �· TEORIA G�AFURIL·on

PROBLEME DE ORDONANTARE TEMPORAL!

. Sa presupunem ea, trebuie sa prelucram n produse Pu P2, ••• , P,,

la dona m�ini M1 �i M2; orice prod us P1 trebuie sa fie prelu�ra,t mai intii
·
pe M1 a,poi pe ma�ina M2 •·
Oind o malilina, este ocupata cu un produs P,1 ea nu poate prelucra
in �i timp un. alt produs P,1 • Durat� timplllui de prelucrare a pro­
dusului P, pe �a�ina M, �ste data de o matJ:ice
(tu), ... 1,2
, ... 1,2, ····"

Problema care se pune este aceea a minimizari� timpului total de

in�tivitate al ma�inii M2 , sau ceea ce este a�ela�i lucru, a minimizarii
timpului total de prelucrare a celor n produse la cele doua, ma�ini.
Acest timp total de prelucrare este alcatuit din timpul de activitate
aJ �inii M2 plus timpul de inactivitate (timpul mort) al ma�inii M2 , deoa­
rece ma�ina M1 lucreaza tot timpul, prelucrind. cele n produse intr-o
ordine oarecare. - · .
1n fig. 1 am dat un exemplu in care 6 produse sa fie prelucrate la.
2 ma�ini. .
Aceasta reprezentare se nume�te ,,diagrama lui Gantt". Timpii de
executie sint reprezentati prin dreptunghiuri albe, iar tim.pii de a�teptare
ai inaJjinii M2 sint reprezentati prin dreptunghiuri .ha�urate.

I}
t
.
''

Fig. l.

Prol,)lcme
1. Sa se demonstreze valabilit_atea algoritmului lui Johnson pentru rezol-
varea acestei pro bleme, algoritm care are urmatorii pa.,i : .
1) 1n matricea timpurilor (t11) se alege cea mai mica valoare, fie eat,••