Liviu Radulescu Margareta Ailincai ·

de
fizica

Editura didactica 1i pedagogica, Bucureiti-1972

 Prefata

trtA eleuii �olilor. g�ner:ale, *

Lucro,rea de [ata cupr.inde,. in. noua sa edif.ie, probleme-intrebifri de (izica atit pen­
# pentru elevii liceewr.
· Fetul cum au- f.ost pr.imite ,,Problamele-int,:ebiiri" din edi{.iile 1965 §i 1968 _ne
ti'tliir.e!JJB convingerea- _ ea lucr.a,,ea este: utili1,,,.,_fiiind o:comp.latare necesara ,.. alaturi de J?r<>­
bl�mele de calcul. Prin contopirea celor douii lucriiri revizuito.§i completatB.s--a� urmiirit
-sii· se -puna,, intr,-un singur voZum·, l(l,o tndemina elevilor de virste dtif.erut.e, probleme cu
d/i,'flerse grade de difioultate; t'n scopul; infelogorii·. trepta:te,. de la simplu·: la complex,. a.
ftmomenelbr # legilor din· f.iziciL
Printre problemele de fizica� care· const'itziie un· mij�oc eficace d'e· a· realiia o stn'nsa'
wgiJ,turii intre teorie §,i practica, merita o atentie deosebita probleme[ei-intrebari,. Zn a-i
ciiror enunt §i rezolvare nu predomina aspectul numeric, ci interpretarea fizicii a f eno­
me�_lor.,; bazata pe o. cunoa§tere temeinica a legilor [undamentale.
Rezolvt"l},<L problem"e-intrebari,. olavii tr:ebuie sa· obser.v.a cu: aten/ie,, amanunt#
fenomenele, soi le recunoascii; §i sa le inter.pr.eteze.. Cu acest prilej: ei i§..i £nsll$esc o expri�
rrtare corecta, ftii-ntifica, folosind termeni adeovafi.
Prin con#nutul for,. prolllemele· trezesc' ouriozitatea· el,evilon, ii oriente�i1: atunci
cind stnt puff ln fata unor situatii· noi;· prin, rezol()area, problemelor ei· iri. dezvoUa
. spiritul critic, ajungina,· sa respinga ceea ce· nu corespunde· reali>tatii• formi'n<lu-Ji fn,
acest fel: 0 opinie §tiintifica.
0 serie de probleme fac apcl la posibilita/ile de experimentatori ale elevilor, ii
tndreapta catre Zncerciiri practice, ceea ce ii aduce in contact direct cu latura concreta
a fenomenelor, le formeaza §i dezvolta spiritul de cercetare §tiin/ifica.
Folbsind probleme-intrebari, profesorul imprima lec/iei un caracter formativ.
Problemele-intrebari pot _ fi puncte de plecare necesare pentru desfli.f urarea logica
a unei teme care se predii; ele sint de asemenea un mij loc de consolidare a materialului
studiat.
Lucrarea de fa/a poale servi profesorilor in procesul predarii, in -cercurile cu elevii
§i in general elevilor ea §i tuturor celor care iubesc fizica $i doresc sii-$i corisolideze fi
sii-§i extindii cuno�tinfele sau sa se pregiileascii pentru diferite concursuri.

3
 \·'

Jn dorinfa ea luerarea de fata sa constituie in buna p'arte -q,n ajutor tn predarea

· lecti!lor, problemele au . fost a§ezate tn ordinea capitolelor · din programele §Colare §i
dupa gradul de dificultate.
In luerarea de fata s-au introdus peste ·200 de probleme-intrebari noi, unele
ref eritoare la · capitole noi introduse ·in manuale altele pentru a completa eapitole vecfi,i.
Am dat· uneori rezolvari attt pe o eale simpla, mai pufin riguroasa, cit §i in mod
riguros, pentru ea proble,riele sa fie acesibile atit elevilor din clasele in care cuno§­
tinfele sint insuficiente_ pentru o rezolvare riguroasa, cit §i pentru elevii din ultimel�> _
clase care pot da o astfel de rezolvare�
Raspunsurile la •probleme sint de multe ori mai amplu justificate, prezentate mai,'..
ana'litie, bazate pe rafionamente, in scopul de a obi§nui pe elevi ea atunei cind)i _se__-
pare evidenta explicafia fenomenelor sa nu dea un riispuns fara a se fi bazat pe prin� _ ·
cipiile §i legile eunoseute. Jn rezolvarea unor probleme am folosit aparatul matematic, ·
pentru a-i obi�nui pe elevi sa mearga sigur §i reped e la rezolvarea corecta a problemei� ·.
Elec,ii capata astfel siguranta _in minuirea instrumentul�i matematic, imbinat cu inte: ·
legerea fenomenului fizic.
S-a constatat ea este necesar ea toate problemele-intrebari sa aiba raspunsuri eit
mai complete §i clare. Riispunsurile la multe d in problemele-intrebari nu sint intot­
aeauna �or de dat, iar lipsa acestor raspu_nsuri poate pune pe elevi in situatia de a nu
sesiza, cuprinde sau patrunde fenomenele in complexitatea lor, de a riispunde astfel ·
tncomplet sau gre1it. ·
! n rezolvarea problemelor-intrebari se va fine seama 1i de faptul ea este necesara
o examinare atenta nu numai a textului problemelor, dar §i a figurilor date la enun;­
turi, :ntrucit ele confin referiri. la anumite date, situajii importante pentru rezolvari
· (egalitatea sau neegalilatea lungimilor, supra(etelor, volumelor, unghiurilor, pozitiile
corpurilor, directia §i sensul euren#lor, razelor d_e lumina etc.). Se intelege ea prin, -
aceasta se pune in valoare §i o anumita latura a spiritului de obserc,afie a rezolvitorilor. - .
Am dorit ea aceastii lucrare sa fie o ilustrare vie, o completare substantiala a mate­
rialului predat in jcoala generala §i in licee, sub forma deosebita a Zntrebarilor insotit� -­
de riispunsuri. Nu putem pretinde decU ea am semnalat parietatea aspectelor din fenii­
menele fizice, eonvill§i fiind, ea fiecare profesor Pa gasi nenu111:arate alte exemple inte-
resante p folositoare.
Sintem lncredinfafi ea acei care vor citi fi folosi aeeasta carte vor face obser_vatii
critice 1i sugestii utile pentru tmbunatatirea lucrarii. . ,
AUTORII

' ., !
. Enunturi
 O�iectul fizieit Misural'ea l11ngimHor,
suprafetelor, volumelor §i 'masei corpurI1or

O 1-1. In care dintre cazurile de mai jos au loc fenomene fizice?

a. Arderea lemne1or in soba;
b. spargerea unei ce�ti care cade pe podea;
c. baterea unui cui intr-o scindura;
d. evaporarea apei dintr-o farfurie;
e. clopo\elul suna;
f. ruginirea unui cui la.sat la umezeala;
g. reflec�area razelor de lumina pe o oalinda.
O 1-2. Profesorul traseaza pe tabla diviziunile (la scara marita) unei rigle gra­
. _ date situata le, nivelul ochilor elevilor. El fixeaza in dreptul unei diviziuni (adica
pe o direc\ie perpendiculara la tabla, dusa prin acea diviziune), la 50 cm de
_ tabla, un indicator vertical �i cere tuturor elevilor din primul rind de banci sa
citeasca diviziunea din dreptul indicatorului. Se constata ea citirile fa.cute de
eievii afla\i la capetele �irului de banci stnt diferite. De ce? Cum vor fi erorile
daca se va a§eza indicatorul mai aproape de tabla?
O 1-3. Unele rigle gradate au partea pe care sint imprimate gra.datiile, in
forma de pana (fig. 1-3). Prez1nta aceasta vreo importan\a pentru masurarea
exacta a lungimilor cu acele rigle?
O 1-4. Care este volumul de li_­
chid cuprins intre doua diviziuni ala­
turate pentru fiecare din mensu­
rile reprezentate in figurile • 1-4.1
,§i' 1-4.2?

Fig.1 - 3 Fig. 1 - 4.1 Fig. 1 - 4.2

7
cumferint,a (in- puncte ea B, C, D etc.)? Care este locul geometric al pm19telor
in care se gasesc toate bilele diµ_ problema precedenta la un moment oarecare?:·
O 1-32. Explicati de ce chiar atunci cind ploua lini§tit (picaturile de a.pa cad_
vertical) §i va aflat,i intr-un vehicul aflat in mi§care rectilinie §i -uniforma, 'vetl'etj,
· · ·
pe gea,mul lateral ea picaturile pa.r sa ca.da oblic s.i venind spre voi.

. \

C
\

F · E
Fig. 1 - 31 Fig. 1 - 33

O 1-33. 0 harca cu motor trebuie sa traverseze un riu, perpendicular pe direotia

de ourgere -a acestuia, din A in B (fig. 1-33}. Pentru aoea.sta este Iiecesar sa · ·
se orienteze cirma in a§a fel incit ha.rca sa aiha direc\ia AC. Este oare mai mica
ori mai ma.re viteza baroii (fa.ta de a.pa) deoit viteza, �u care curge apa riului?
0 1-34. lncotro trehuie sa se indrepte barca din prohlema 1-33 daca este ·
necesar sa ajunga din C in A? Ba.rca va trebui sa aiha o viteza ma:i mare decit
',

a apei riului? Ce direc\ie trehuie sa ia harca pentru ea viteza sa fie oit mai mica?
O 1-35. Daca o barca este condusa pe o direct,ie perpendiculara celei a cursu]ui
riu]ui pe care plute§te, viteza · sa rezultanta va fi mai mare ori mai mica decit
cea a riului? De oe?

Mi�care circulara. Mi�care de rotatie

O 1-36. Ce fel de mi§care descriu part,ile componente ale bicicletei fata de

cadrul sau? (Lua.t,i cazul cind bicicleta se mi§ca rectiliniu §i uniform).
O 1-37. Care punct al rotilor unui tra,ctor aflat in mis.care se deplaseaza cu o
viteza periferica mai mare: eel de pe periferia ro\ii din spate, ori eel de pe pe­
riferia rot,ii din fat,a? Care din a,ceste puncte descrie un numar mai mic de rotat,ii
intr-un minut? Exista vreun punct al ro\ilor care nu se, deplaseaza fat,a de tractor?
O 1-38. Se s.tie ea Luna executa o mis.care de revolut,ie in jurul Pamintuhii.
Cum explicat,i atunci faptul ea vedem numai o a.numita parte a Lunii s.i nici­
odata ceala.lta fat,a?

12
 _3-171. 0 buca.ta de gheata plute,te pe apa dintr-un pahar complet · plin. Ce
se va intimpla. dace. se va; topi gheata?. Se va va.rsa apa din pahar?
3-172. Ce se tntimpla cu nivelul lichidului dJn tubul ba1onului umplut ou
lichid, daca. se cufunda halonul intr-un vas cu apa.Moarte rece (fig. 3-172}? Dar

--
�·
-
--
- -
ff--

Fig. 3-168 Fig. 3-172

daoa s-ar 1noalzi lichidul din halon. ou ajutorul unei mici rezistente electriee par­
curse de curent ti afla.ta in centrul halonului?
3-173. Cum ar fi g�adata soara unui termometru, daca s-ar folosf apa in loo
de merour? Ce inconveni�nte ar prezenta . aoest termometru?
S-174. Ce se 1ntimpla cu .un corp solid care plute�te, daca se·incalze1te lichidul
QU care este in contact?
3-175. Putem tine o masa mai mare de liohicl vara, intr-un vas metalic, decit
iarna?
Q 1-176. Dupa ce a spalat paharele, gospodina le a�aza ou gura in jos pe o fats."
de masd de mu9ama,. De ce daol le spala cu apa fierbinte constata ea, dupa raoire,.
mu1amaua. s-a :homhat pu}in spre interiorul paharului?
O 3-177. Pe ·ce fenom��e fizice se hazeaza utilizarea ventuzelor? ·
Q 3-178. In prescriptiile de utilizare a buteliilor de aragaz se arata ea este inter­
zis sl se tina huteliile in apropierea sohelor, caloriferelor, ori in plin soare, sau sa.
se inca.lzeasca buteliile in apa fierbinte. ExpliQati de ce trebuie respectate aceste
masuri de preca.utie ti ce fenomene se produc daca nu se iine seama de recomandirile
fa.cute.
Q 3-179. Intr-un vas cu apa avind o temperatura inai ridicata declt a. aeru]ui di�
camera, se cufunda in intregime un halon de sticla gol, al ca.rui dop are un mic ori-.
ficiu. Dupa. ce s-a tinut cltva timp halonul in a.pa calda, se astupa cu dege�ul orifi­
ciul Ji se cufunda din nou in intregime acelafi halon intr-un alt vas cu apa, de
• data a.oeasta 1nsa la. temperatura oamerei. Eliberind orificiul prin indepartarea d·ege-. · .

77
 -
catia poate fi extinsa ti in ca.zul unei cusaturi; aceasta se desface fo�rte greu, deoa­
rece numarul de gauri, ea f}i frecarea, este foarte mare. Cind · acp-e,rieaza
· o· forta· mai
mare, se poa,te rupe a.ta sau materia,lul.
1-270. Virtejul este o pir.ghie de ordfoul intii. Raza axului pe care este infa­
s.urata. fr.inghia este bratul fortei rezistente (greutatea caldarii),, iar 'distanta de la
centrul a.xului_ pina. 1a ma,nivela cu care se invirte§te virtejul este bra\ul for\ei active
(forta musculara) (fig. 1-270.R). Forta F 1 cu care virtejul ridica uniform galea.ta
,/

Fig. 1 - 270.R Fig. 1 - 271.R"

este de a.titea ori mai mare decit for\a F care ac\ioneaza asupra manivelei, de cite
ori lungimea MO a manivelei este mai mare decit raza NO a axului: Fi=Mo f}i
F NO
F 1 = G. Acest mecanism transforma. mi§carea de rotatie a manivelei in mif}ca­
re de tra.nslatie a gale\ii.
1-271. Un corp a,ezat pe un pla.n tnclinat aluneca spre baza planului, daca
frecarea dintre el ti suprafata planului este destul de mica. Din aceasta rezulta ea
a.supra oorpului lucreaza o forta pe o directie paralela cu planul inclinat; ea nu poate
pr.oveni decit di� greutatea corpului f}i deoi este o oomponenta a greuta\ii corpului
{forta F 1 din fig.1.-271.R). Dar greutatea corpului are ea efeot nu numai ooborirea
pe planul inolinat, oi totodata produce f}i o apasare asupra planului dupa o diree\ie
perpendiculara pe plan·; aoeasta este deoi oealalta componenta . a.greuta\ii corpului
(for.ta F2 din fig. 1-271.R). For\ele F 1 f}i F2 au impreuna a,oela§i efect ea ti greutatea
oorpului.
1�272. Urolnd sania pe derdelufJ, deoi pe un plan inolinat, este neoesar sa in­
vingem componenta greuta\ii care aotioneaza de-a lungul planului f}i forta de frecare.
Tragtnd sania p·e un teren orizontal, intreaga greutate a oorpului aetionind dupa
directia verticala asupra pamintului, nu mai exista componenta orizontala. Ram-ine
r.;a invingem numai forta de frecare pentru ea sania sa poata inainta.
1-273. Greutatea este o for\a care actioneaza pe directia verticala in jos. Forta
➔
de apasare P este perpendiculara pe planul aooperi§ului; ea se datore,te (is.i are ori-
ginea .in) forta de greutate G. tn locul fortei G se poa�e considera ea actioneaza. forta
➔ ➔

J5 - Probleme - lntrebliri de fizicll 225

\
 mult ou ctt l}i viteza de variatie (��),' respectiv f�ecventa curentului aJternativ
sste mai ridicata.. Astral se explica pentru ce curentul alternativ cu frecyen\e
·elativ joase (de ex. v = 10 kHz) are o adincime de patrundere (dista.nta spre
lentrul conductorului la care intensitatea curentului scade de e ori, e = 2,71 =
=baza logaritmilor naturali) relativ mare (a = 0,7 mm), in timp co curentii de
ra.diofrecventa. (ex. v = 100 MHz
utiliza.\i tn televiziune) patrund 1 0-----------------
-------- ­
foarte putin in conductorul din 3 «>- .....--------
cupru (a = 7µ.m). nu/ --t--.------+t------
r--
4-2l3. ln insta.latiile electri-
ce de alimentare eu eurent alter-
nativ monofa.zat se folosesc doua
fire din eele patru ale sistemului
stea cu fir neutru ; unul din ace-
stea este un fir de faza, iar altul a
este un fir de nul (l}i este legat -
CU prunintul, figura 4 - 213.R). ·: Fig. 4 - 213.R
Cind atingem firul de nul (pozi-
tia a), corpului nostru nu i se aplica mc1 o tensiune, deoarece atit miinile cit
i,i picioa.rele se afla in legatura cu pamintul. Cind insa atingem firul de faza. 3
(poziiia b), atunci supunem corpul unei tensiuni egale �u tensiunea dintre firul
de faza i,i pa.mint (firul de_ nul); v�loarea acestei tensiuni este pentru unele retele
de 120. V, iar pentru altele de 220 V. Prin corp trece un curent i; daca inten­
sitatea aeesuia depal}el}te o anumita limita, atingerea. firului de ia.za. poate fi
mortala.
4-214. Urmarind problema 4-213 se intelege ea daca se va atinge oo vlr­
ful creionului de tensiune firul de faza, atunei tensiunea dintre fir �i eorpul
omului (a.flat in contact cu pamintul) va produce aprinderea. becului cu neon. Daca
:becul nu. se aprinde, inseamna fie ea firul a.tins este firul de nul, fie cA tensiunea
in instala.tia cercetata este iri.suficienta pentru a. produce aprinderea becului.
Rezistorul R are un rol dublu, acela de a proteja de electrocutare pe
eel care face determinarea (limitind intensita.tea curentului care strabate ·corpul sau),
preoum l}i rolul de a nu permite sa se distruga hecul daca tn mod accidental sau
voit s-ar a.duce in contact c cu firul de nul ori cu alta piesa meta.lica legata la
pamtnt.
4-215. Se l}tie ea relatia care da puterea in curent alternativ este: P= UI coscp.
Daca se Iucreaza cu un factor de putere mic, atunci nu se va putea ohtine
o putere P necesara sub o tensiune data U, decit trimilind in linia de a.limentare­
un curent de intensitate I mai ma.re. Dar prin acea.sta se vor produce pierderi
mari prin efect Joule in ipfa§urarile generatoarelor, in linia de transport, tran­
sforma\oare. Un remediu simplu es�e acela de a conecta tn circui� r.ondensatoare
373-
 care, _decalind curentul inaintea tensiunii (invers de?it motoarele §i transformatoJJf
rele}, reduc unghiul de decalaj cp, adica maresc factorur de putere §i deci mic i
§Jreaza. -ourentul necesar pentru a �ispune de o anumita putere activa P. 1

4�216. ln curent alternativ, infa§urarea primara a transformatorului prezinta

o irnpedanta.Zmare, deoarece el poseda un mare numar de spire §i un miez magnetic,
(XL este mare); rezistenya R a. bobinajului insa. este mica.
Pentru aceasta intensitatea curentului care trece prin bobina sa primara are o
\
valoare redusa: conform legii lui Ohm, in curentul alternativ: J = U = 1 u •.•
z y R +Xl 1
Daca se alimenteaza. transformatorul in ourent oontinuu ,. atunci faptul ca.1
infa§urarea primara are o inductania. mare nu prezinta nici o importanta.; numai
re�istenta. R a bobinajului va limita intensitatea curentului continuu: J' = "!!.
. R
S-a. ariltat insa ea R � XL, deci se trage concluzia ea J' )> I. A,a.dar, un
transformator alimentat cu o tensiune de valoare normala in curent 'contim u
fie ea ·se va arde (daca. sursa de curent poate debita. o energie atit de mare §i in
circuit nu exista. sigurante) ,. fie ea se vor topi sigurantele retelei de curent con­
tinuu (daca firele lor sint mai subtiri deeit conductorul infa§urarii primare a
transformatorului).
4-217. Unghiul de decalaj cp dintre tensiune �i curent este determinat prin
rela.tia cunoscuta.:
.• .
·1
LCJ>-­
C CJ>
tgcp ---­
R
Fenome�ul de rezonanta. are loo atunci cind reactanta circuitului se anuleaza:
1
X0 =LCJ>0 -- =0,
Cooo
deci cind
1
CJ>o =
VL c·
Cind frecventa curentului dat de generator ( v) este mult mai mica decit frecventa 1

de rezonanta a circuitului CJ>

· ( v0 = 2no) , atunci bobina din circuit
.
prezinta o reac- :
. !

ta.nta. inductiva neglijabila LCJ> C:! 0. :I

In acest caz, circuitul se coinporta ea o capacitate, in serie cu rezistenta bobinei,

�i dupa cum se §tie, curentul este decalat inaintea tensiunii. Dimpotriva, oind free- : 1

venta curentului dat de generator este mult mai mare decit frecventa de rezo-
nan�a. a circuitului (deci v )> v0 ), atunci reacta.nta capacitiva este neglij�bila
. ( <i>�
C::! 0). ln acest oaz, tensiunea este decalata ina,intea curentului din circuit,
. .
. (•
-ea intr-un circuit care contine doar bobina (inducta.nta in serie cu o rezistenta).
374

. I
--·1_______
� 4....:.218. Se a�aza palma miinii drepte pe fir, cu fata spre magnet, astfel ea dege-
tul mare intins lateral sa indice sensul in care a deviat polul N al acului mag•
I
netio din figura. Sensul curentului va fi sensul aratat de cele patru. degete. ale
mtinii. Prin urmare, curentul va avea sensul aratat in figura 4-218.R; in (a)
va fi polul pozitiv al generatorului.
Pentru a se na§te daci in cadru un curent electric de a,cest sens, va trehui t
conform regulii miinii drepte, sa rotim cadr.ul in sensul aratat de sageata din
figura.

F -

F
Fig. -4 - 218.R Fig. 4 - 219.R

4-219. Pentru ea 1nchizind circuitul pe o rezisten\a mica, in circuit ia na§tere­

un eurent ou intensitate :rp.are, fortele de interaotiune care apar sint §i ele deosebit
de ma.ri ti rotorul este puternic frtn�t.· lntr-adevar, curentul J care strabate spirele
rotorului (curent produs datorita feriomenului de induc\ie electromagnetica) ar&
sensul indicat in figura 4-219.R; sensul poate fi gasit aplicind regula miiniidrepte.
Conduotorul (spira,) strabatut de curent §i a.flat in oimpul de induc\ie magnetica.
B este supus unei forte electromagnetice F' = Bll, cu a.tit ma.i mare, ou cit J este
mai ma.re. Conform regulii miinii stingi, dindu-se sensul lui J §i al lui B, se gase-
9te ea for\ele F' formeaza un ouplu care se opune mi§carii rotorului.
4.-220. Cind se inoaroa aoumulatorul ,. curentul trebuie sa. intre prin borna sa
pozitiva., contrar deoit 1n cazul in care sursa produce curent electric. Aplicind regula
miinii drepte pentru latura CD a, spir�i, se gase§te ea trecerea curentului se face in
sensul necesar (de la C spre D), numai -daca. aceasta. latura coboara. Prin folosire a
a.oeleia§i reguli se gase�te ea in acela§i timp Iatura .AB trebuie sa uroe. Atadar,
pentru ea acumulatorul sa. se incarce, spira trebuie invirtita in sensul aoelor oeasor•
nioului.
Daca se folose§te aoela§i dispozitiv ea motor, atunci curentul dat de acumulator-·
stra.ba�e la,turile de la D spre C ,. respectiv de la B spre A. Aplicind regula miinii
stingi pentru latura CD ,. se gase�te ea aceasta ooboara., ia.r latura AB urea.
Prin urma.re, spira dispozitivului se invirte§te in a.oela§i sens, atit eind funotio­
neaza. ea dinam ce 1ncarea aoumula.torul, oit §i eind fune\ionea.za ea eleetromotorul
a.limentat de la. aeela�i acumula.�or, fara a modifica lega.turile dintre acestea.
375
 4-221. Ctnd magnetii se roteso treotnd prin fa.ta. bobinei ,. liniile otmpuhifmar
netio intersecteaza. spirele aoesteia. §i 1n conduotorul _tnfa.§urarii iau na§tere ouren
de inductie. lntrucit la. apropierea polului nord de bobina ore§te numarul de lhi 1

care o strabat, iar cind a.celati pol (continutnd rotatia) se departeaza, numarul c
linii scade, curentul indus produs in prima parte a mi§carii este de sens contra
fata de curentul care va. fi indus in timpul oelei de-a doua parti. Ctnd in oontinuar
polul urmator (polul sud) se apropie de bobina, sensul curentului indus se pastreaza
pentru ea apoi, .o data cu departarea aceluia§i pol sud de b�binl, curentul indus si
i§i inverseze din nou sensul. Se vede de aici ea generatorul produce curent a.Iternati,
al ca.rui sens se schimba de doua ori, cind discul executa. o jumatate de rotatie
ou alte cuvinte, frecventa curentului alternativ este de doua ori mai mare decii
frecven\a cu care se rote§te axul generatorului.
4-222. Tramvaiul este aotionat de motoare electrice de curent continuu et
excitatie tip serie. Pentru a treoe de la viteze ma.i mioi la viteze mai mari, s-e· obit;
nuie§te sa. se foloseasca atit variatia tensiunii aplicate motoarelor prin scoaterea dir
oirouit a unei portiuni de reostat (fig. 4-222.R.1) clt ti trecerea de la alimentare�
In serie a celor doua motoare la alimentarea lor in paralel (fig. 4-222.R.2).
In oricare dintre cazuri tnsa, prin trecerea brusca la o tensiune de alimentare
mai mare (pentru fiecare dintre motoare), cre�e brusc ti curentul.
Aceasta. cre,tere este foarte importanta, deoarece 1n scurtul interval de timp a,1
eomutarii fa.cute, rotorul nu are posibilitatea. sl atinga o viteza mai mare; tensiunea
oontraelectromotoare Ee care va lua na§tere va fi mica ,. iar ourentul I (tintnd eont 1
r
M-,uurn--

r r

R
u
u.�)l.
'1 2

Fig. 4- 222.R.1 Fig. 4- 222.R.2

-de relatia ounosouta U = Ee + lr) va ajunge a.tit de intens, tncit va. decla.n§a. sigu-.
ranta automata.
4.-223. Deoareoe intensitatea curentului alternativ va.ria.za in timp, o data ou
aceasta se sohimba ti numarul de linii a.le cimpului magnetic care strabat miezul fero­
magnetic. Da.ca. miezul este masiv, 1n el se induc curenti care au o intensitate mare,
intrucit rezistenta metalului are o valoare redusl. Daca. s-ar folosi astfel, miezul
·s-ar incalzi puternic (v. efectul termio al ourentului electric Q = Rl2t jouli) t s-ar
-cheltui deci in mod inutil energie de la reteaua de a.limentare, s-ar putea distruge
izola\ia infa§urarilor a,flate deasupra sa. ,i astfel s-ar putea. produce scurtcirouite.,
Dimpotriva. ,. folosind miezuri fa.cute din ta.ble (tole) sub\iri de o\el ea.re au aria seo­
iiunii redusa §i deoi au o rezistenta. mai mare, intensitatile curentilor care iau na,tere 1

_prin fenomenul de induc\ie electromagne\icl sin� ma.i mici ti mi�ul se incalze§\e

376
putin. In mod ob�nuit se adauga 1n etelul din care se fac tolele o oantitate · mica
d,e siliciu, pentru a mari ti mai :mult rezistenta ti a reduce\deci incalzirea acestora.
4-224. ln C (tn circuitul secundar al transformatorului), pentru ea transf9rma•
torul este coboritor de tensiune. Becul de acolo func\ioneaza deci cu ·un curent cu
intensita.te ma.i ma.re 12 = P ;tensiunea sa de alimentare U2 fiind mai mica decit
U2
tensiunea U 1 a becului din B.
4.-225 .. Miezul din tole al transformatorului constituie un circuit magnetic
ramificat. Fluxul magnetic Cl>A din portiunea centrala se distribuie in doua fluxuri
egale Cl> B a.ta. .tnctt coriform unei eoua\ii a.semanatoare
cu eouatia lui Kirchhoff <I>A = 2 (l>B (v. fig. 4-225.R).
Latimea tQlelor 1n A este dubla fata de latimea brate- tJs
lor {a = '2b) adica.. ti seotiunea miezului central · este ·
de doua ori mai mare (SA -= 2SB>· As:t,fel induc\ia
· magnetics. B are aceeati valoare 1n ·.oricare ramura a
· eircuitului magnetic, caci BA = <PA iar BB = <P =
B
SA SB
=s <PA/2 = BA .
S.A/2 Fig •. 4 - 225.R

4.-226. Se tnra,oara citeva zeoi de spire (n spire) de strxna foarte suh\ire.trecind-o

ou grija printre izolatia de deasupra ultimei tnfa§urari a transf ormatorului �i toJ ele
ea.le; apoi se alimenteaza hlfaturarea prim.are. la tensiunea nominala U 1 §i se masoara
tensiunea U · de la bornele infaturarii provizorii. Rela\ia de directa propor\ionali..
tate tntre tensiuni ti numerele de spire Ui = Ua = . . . = E'permite sa. se foloseasca
n1 n2 . n
valorile tensiunilor masurate pentru aflarea numerelor de spire n1 nu,
U1
n2 i=

. . u
CD
I

,s::::s n� etc.
u

Fig. 4 - 227.R.1 Fig. 4 - 227.R.2

4-227. ln primul caz, oele doua. hifa�urari secundare stnt legate in aerie tn !
a�a fel inolt tensiunile alternative U� ti u; sint in concordan\a de faza .�i se
tnsumeaza {fig. 4-227.R.1). ln al doilea,.eaz, cele doua. tensiuni alternative fiind in
opozi\ie de faza (deoarece se leagii sftrtiiul uneia. din\re infa.gurh'i cu incepu�ul a.Iteia),

377.
se obtine- o·tensiune egaJa cu diferenta tensiunilor date de fiecare infa�urare in parte i
(f-ig. 4-227.R.2). Se va observa ea pentru ambele bobinaje secundare s,a consider�t:
acelati sans de infa�urare.
I
I

4-228. Daca s-a.r folosi un rezistor legat in serie cu becul de lanterna, s-ar pierde
If energie foarte mare (in acest rezistor) fa\a de ene�gia utila. (consumata de bee). \:
· Folosind transformatorul coboritor . de tensiune, acesta absoarbe de_ la retea 1

energia. necesa.ra funciionarii becului �i in plus o ener·gie (mica) necesara magneti­

zarii fierului (tolelor), precum ti incalzirii {foarte
slabe) a infaJurarilor.
1ntr-adevar, considerind un bee de Ianterna care· func­
tioneaza tn mod normal sub o .tensiune U1 = 3,5 V f}i ah-
soarbe un curent I = 0,3A, atunci, dacl tensiunea retelei este
U,:: 120V, surplusul de tensiune U1 = 120 -· 3,5 116,SV =
reprezinta caderea de tensiune pe r ezistorul care este tnse­
fig. 4 - 228.R riat cu becul (fig. 4-�28.R). Curentul din circuit trebuie sa
fie de 0,3A; tnseamna ea este necesar un rezistor:

R2 ::;::: U2 = 116,5 V = 1 165 °" 388 O.

I 0,3 A 3
111 acest rezistor se Va werde prin efect Joule, 0 putere:
P2 = J2R2 = 0,32 • 388 = 0,09 · 388 °" 85 W.
A§adar, bccul va consuma P 1 � U 11 = 3,5 • 0,3 °" 1W, tn timp ce pentru ea el sa poatA.
functiona normal se va absorbi de la retea o putere totala:

Se lucreazli deci cu un randament foarte m ic, total dezavantajos:

- P1 1
1) 1 - - = -·°' 0,027 8 ad"lea -
1) 1- o1.
2 , 7 810•
P 36

Aceasta in timp c e folosirea uli.ui transformator permite sa se l ucreze cu un randament de.

eel putin 80%
4-229. Deoarece, cit timp nu se suna la sonerie, prin circuitul secundar al
transformatorului nu trece nici un c�rent; in acest caz transformatorul joaca acela§i
rol ea o simpla bobina cu miez de fier, avtnd o mare reactanta XL (spire multe �i
miez magnetic) §i o rezistenta relativ mica R.
Din ca.uza aceasta. decalajul q> dintre tensiune Ji curent este foarte mare ( cos q> =
_
= y R•·· 9R+Xl_) �i prin urmare puterea a.ctiva absorbita de transformator este foarte
1

redusa (P = Ul cos q>). Rezulta a§adar ea §i energia consumata. intr-un timp oarecare
este atit de •mica, incit nu poate fi inregistrata. de catre contor; curentul absorbit
este �tit de slab, incit discul contorului nu poa.te fi pus in mitcare de rota\ie.

378
 .. Cind insa 1n circuitul secundar al transformatorului se consuma o puteresuficient
le mare (cind suna soneria), cre§te ti puterea ahsorhita de la reiea de catre acest a.pa­
·at, deci ti energia. ahsorbita, a§a. incit contorul o poa,te acum inregistra.
4-230. Transformatorul folosit in a,cest tip de ciocan de lipit este un transfor­
mator cohoritor de tensiune. ln cirouitul sa.u secundar se ob\ine o tensiune U2 foarte
redusa. (de ordinul a 0,5-1V), dar curen\i 12 cu intensitate foarte mare (de ordinul
zecilor de amperi),
· conform rela\iei cunoscute U 1 = 12 • Deoarece cantitatea de
Ua 11
ca.ldura degajata la trecerea curentului prin bucla de cupru (care constituie virful
ciocanului de lipit) este direct propor�iona,la cu puterea electrica Q ,_ P = R2.ij,
se constata ea se poate ob\ine o incalzire suficienta chiar en o bucla din conductor
metalio de rezisten\a R 2 redusa ,. datorita intens�ta\ii foarte mari a curentului /2•
Pentru a ob\ine un curent atit de intens, circuitul seoundar are doar citeva, spire,
fa.cute insa din conductor foarte gros ,. pentru ea majoritatea ca.derii de tensiune
(U2) sa se produca pe bucla de cupru �i deci cea ma,i mare parte a cantita\ii de cal­
dura sa se degaje in aceasta: Q ,_ P = R 2..ij = U2I2 , raminind ea incalzirea infa­
vurarii secundare sa fie comparativ redusa.
4 - 231. Cit timp nu se apasa pe intrerupatorul K, prin infaipirarea bobinei
B 1 oircula un eurent cu intensitate foarte mica, deoarece bobina are un numar mare
de spire ,i deci inductan\a L ,. rea.ctan\a indu�tiva. CJlL §i impedan\a Z ·sint mari. De
la reiea se absoa.rhe o energie foa.rte mica, necesara doar pentru a, acoperi energia
preluata pentru inca.lzirea miezului din fier (tolelor) datorita fenomenului de his­
terezis, ourentilor turbionari ,i conductorului din oupru - datorita efectului Joule.
Lam.a l oentrala, din fier ,. vibreaza foarte slab. Cind se apasa pe K, se scurtcircui­
tea.za infaturarea B2 tji in circuitul sa.u a.pare un curent datorita t.e.m. de induc\ie
(B2 este similara infa§urarii secundare a unui transformator). Apare un consum supli­
mentar· de energie datorita caruia cre§te intensitatea curentului din B 1 ,i deci �i
a cimpului magnetic, respectiv a fluxului magnetic prin miezul din fier. Aafel lama
Z este atrasa puternic §i incepe sa vihreze cu amplitudine mare, lovind cu virful a
clopotul soneriei eare suna.
Ava.ntajele ace!,tui tip de sonerie sint evidente: nu mai este necesa,r nici trans­
formatorul de sonerie, nici soneria; cind se suna nu se mai produc scintei tji nici
intreruperi repetate ale circuitului care provoaca parazi\i pentru aparatele de ra.diQ
ti televiziune; nu se ma.i ,,arde" contactul de la lama vibratoare.
4 - 232. Da, deoarece hnpedan\a · circuitului secundar fiind foarte micl
(scurtcircuitare), intensitatea curentuhii din a.ceasta infa§urare cre§te intr-o masura
insemnata (de altfel ea l}i ourentul din oircuitul primar) §i daca transformatorul nu
are siguran\e, prin incalzirea puternioa a celor doua bobinaje se distruge izola\ia.
conductoarelor sa.u se poate produce chiar topirea lor.
· 4 · - 233. Deoarece materialul feromagnetic are proprietatea de a-�i va.ria dimen•
siunile prin magne�iza.re� ce o sufera la. trecerea curen�ului electric prin infal}urare
379

' '
(magnetostrio�mne). De exemplu, daca i�tensitatea cimpului magnetic este mare,
.

�tunci fierul se s�urteaza. ln cazul transformatorului, curentul alternativ produci

un cimp magnetic variabil l}i o data cu a.cea.sta au loc contractari l}i alungiri sue:
cesive ale tolelor, osciiaiii mecanice, pe care le percepem sub forma de zbirniit
4. - 234:. Infa§urarea BC comu�a circuitului generatorului §i circuitului recep�
torului R este s�rabatuta de cureniii 1 1 §i 12 in sensuri opuse (fig. 4-234. R), adica
..------. A de un curent cu intensitate redusa §i deci se poate uti­
liza chiar un conductor cu rezistenla mai mare d ec1t
la transformatoarele obi§nuite. Cum insa la bornele
sarcinii R trebuie sa. se obtina o anumita tensiune,
B adica e obligatoriu ea por�iunea BC sa. aiba un anu-

._.,. __
i,
__
___,.�
C
1 ; � R mit numar de spire, deci un conductor cu o anumita
r0.____J_
__,
lungime, reiese ea acel conductor poate fi mai sub-
tire. Economia care rezulta constituie unul din!
Fig. 4 - 234.R a.vantajele autotransformatorului.
4 - 235. Daca inainte de a. a,pasa pe intrerupatorul K becul lumina slab, dura
tnchiderea. circuitului de curent continuu (tn ca,zul oa. intansita.tea Clllrentului este
sufioient de mare) intensitatea. luminoa.sa va crel}te. Ace�t fapt se datorel}te satura:rii
miezului magnetic al transformatorului sub a.oiiunea cimpului magnetic intens creat de
ourentul conthmu (punctul M pe curba. de magnetizare din fig. 4-235. R). Se remarca
faptul ea in M permea,bilita.tea µ. este foarte redusa in comparaiie cu µ pentru un
punct, din regiunea. norma.la de lucru t de ex. N, 1ntrucit unei crel}teri AH a intensi- 1

taiitor cimpului magnetic 1i corespunde o crel}tere AB mult ma.i mica a intensita­

iilor induc\iei ma.gnetioe. Din a.cea.sta ca.uza inductania. La. infal}urarilor scade muit,
ceea oe are importania desigur doar pentru 1nfal}urarea. alimenta.ta cu curent a.lter-
na.tiv. Odata cu mic§orarea inductan\ei Lscade §i reac- B
+
tania induotiva. XL =CJlL§i impedaniaz-:- VR1 CJl 2L2
pe car.a o prezinta. bobina pentru curentul alternativ. �B ��=::=;��r--
Astfel se explica pentru ce cre§te intensita,tea I =
'
= z·
u (U = tensiunea. data de generatorul G de
curent a.lternativ) §i deci cre§te intensitatea luminii
data de bee.
Esta de remarcat faptul ea o a,stfel de experienta AH H
permite sa se obiina o mare va.riatie a puterii cedate Fig. 4 - 235.R

in ourent a.lternativ, ch�ltuind pentru a.ceasta o putere mica in circuitul de curent

continuu. Daca in locul intrerupatorului K se conecteaza. o rezistenta. variabila cu
valone potrivit a.leasa, atunci se poate rea.liza o coma.nda (un reglaj) foarte
economic (cu cheltuiala mica de energie __§i cu un dispozitiv ieftin in a.nsamhlu)
§i fin al puterii ceda,te consumatorului de curent alternativ.
Trebuie meniionat ea in practica fenomenele §i schemele amplificatoarelor mag­
netice: sint mult mai complexe, cazul a.rata.� aioi fiind doar un exemplu simplifica.t
foarte mult.

380
 4 - HO. Daca. tensiunea anodica. ( Ua) aplicata. unei diode din exterior oste i
nula �i cirJuitul anodic al tubului e;te intrerupt, este firesc ea intensitatea curen- :
tului anodic sa fie nula. Daca insa. circuitul anodic nu ·este intrerupt, a,tunci, pentru
a stabili daca exists. curent anodic sau nu, trebuie luati in considerare ma.i mul�i
factori. AsUel trebuie tinut seama, de faptul ea electronii emi�i de catre catod nu
pleaca to�i cu aoeea§i viteza.; acei care poseda · o energie cinetioa sufioient de mare
pot invinge respingerea pe care o sufera din partea celorlal\i electroni (care slnt
grupa.ti intr-un nor in apropierea catodului) §i ajung la anod constituind· astfel un
curent prin tubul electronic.
Pe de aJta parte, chiar daca. aparent Ua = 0, in realitate exista. o mica. dife­
ren�a. de potential (de contact), datorita. faptului ea metale de natura. diferita. 1 {cum
ar fi, de exemplu, nichelul pentru anod �i tungstenul pentru catad) sint puse in con­
tact, daca. nu direct, prin intermediul firului de cupru de legatura; in exemplul dat,
nichelul cedeaza. electroni tungstenului cu care este adus in contact, devenind astfel
mai pozitiv decit acesta. In afara. de cele aratate, · trecerea curentului anodic prin
dioda este condi�ionata (pentru cazul Ua = 0) �i de modul de conectare · al anodu· ...
Jui fata de bornele + sau - ale filamentului.
In situa\ia din figura 4-240 1 circula prin tub un curent mai intens deeit in cazu l
din figura 4-240.2, deoarece anodul fiind legat la borna + a bateriei de incalzire,
are un potential mai pozitiv deolt toate celelaJte puncte ale filamentului in afara
extremitatii sale pozitive (trebuie tinut sea.ma de ·caderea de potential existenta
de-a lungul filamentului).
_ In cazul din figura 4-240.2 anodul este in orice caz mai negativ decit oriee
punct al filamentului (cu e.x:c�p\ia
· extr. emita.tii de la· borna negativa a bateriei).
Daca nu ar exista fac- ·
,,�--�
torii amintiti mai sus, a­
tunci in aoeasta ultima si­
tuatie curentul anodic ar
trebui sa fie nul.
4-241. Curentul pulsa•
· toriu care rezulta prin re­
dresarea ambelor alternante
poate fi nivelat (filtrat) ,i

--,
mai u,or ,i curentul astfel .
. ohtinut are o forma mult . .. .
ma.i a.propiata de oea a. cu- >
I
�t
. rentului continuu·. Cel mai Fig. 4- 241.lt
simplu mijloc de a realiza
aceasta filtrare este de a. conecta la bornele de ietireale redresorului un condensator·do
mare capacitate (de obicei electrolitic). Acest condens�tor se incarca 1n momentele Jn
care curentul pulsatorului redresa� trace prin valoarea· 'Jui maxima ti se descaica
uUerior cind curentul dat de tubuifle redresoare scade, facind astfel ea. variatiile ·in-­
tensitatii curen�ului sa fie mult mai mici (fig. 4-241.R). �adar condensa.torul
I
· 382
 fnm9.gazineaza. energie in cimpul sau electric in momentele in care curentul dat de
tuburi este mare �i oedea.za. apoi.aceasta. energie a.paratului de radioreceptie in momen­
tele cind curentul da.t de redresoare est� mio sau lipse�te; in acest fel condensatorul
joa.ca un rol nivela�or al intensitatii curentului de alimentare.
4-242. In ambele cazuri � data cu scaderea rezistentei de sarcina cre§te inten­
sitat�a our3ntului redresat §i ·totodata. marindu-se caderea de tensiune pe rezistenta
:nte1•0.a a ·redresorului, tensiunea la bornele sarcinii scade intr-o oarecare masura.
Tensnmea sea.de tnsa. maf putin in cazul redresarii ambelor alternante pentru ea re­
(lresorul prezinta doua ca.i de trecere a curentului, adica are rezisten}a interna mai �
mica.
4-243. Conform raspunsului de la problema precedenta se tntelege ea o data 7
ou cr�erea rezistentei de sa.reina se mare§te §i tensiunea redresata. Cind rezistenta
de saroina este deconectata. (Rs = oo), tensiunea redresata ea.pa.ta valoa.rea cea mai
· ma.re posibila, fa.pt care poa.te duce la strapungerea dielectricului condensatorilor de
filtraj � daca (�i a.ceasta se intimpla. frecvent) ace§tia nu sint destinati sa suporte o
tensiune atit · de. ridicata.
4-244:. ln a.cest caz se poate deteriora tubul redresor, deoarece datorita scurt­
oircuitului existent intre hornele de ie§ire �le redresorului, intensitatea curen­
tului nu mai este limitata. de rezistenta pe care o oferea receptorul. Intensitatea cres­
oind foarte mult se-ajunge fie la. situatia in care filamentul tubului redresor se poate
topi, fie ea datorita bombarda.rii anodului de catre un numar extrem de mare de e­
lootroni, metalul a.cestuia se fnro§e�te �i la r indul sau se tope§te. De asemenea, da­
torita. curentului foarte intens se poate a.rde infa§urarea secundara a transformato­
torului.
4-245. Ma.surind tensiunea data de redresor cu voltmetrul de mica rezistenta
interioara, redresorul va da. un curent de intensitate
. mare (I= E ) , caderea de
R+r .
tensiune (Jr) pe rezistenta sa interioara va cre§te, 1n timp ce tensiunea la hornele
sale va fi mai mica (U = E - lr).
Cind se alimenteaza apara,tul de radio de la redresor, curentul consumat de a­
parat fiind mic, ca.derea de tensiune in redresor este �i ea mica, insa tensiunea de
la ·borne are o vafoare. ridicata. Da.ca. aceasta tensiune este cu mult mai mare decit
cea sub ea.re functionea.za. in mod normal aparatul, atunci intensitatea curentului
anodic din_ fiecare tub electronic (destfoa.t sa. lucreze ou curenti foarte slabi) cre§te atit
de- mult, inctt·,. filamentele se topesc..
4-246. La inceput cind se apasa. pe intrerupatorul K, placa devine pozitiva.
ti atrage electr�nii emi�i de catodul incalzit; miliampermetrul din circuit indica
trecerea unui curent anodic cu o- valoare destul de mare.
Indata dupa. aceasta,_din fluxul de electroni care- se indreapta spre a.nod o parte
rimln pe grila, incarcind-o negativ (ei nu a,u pe unde sa se scurga).
lntre grila. �i ca.tod se-formeaza un cimp· electric care frineaza venirea altor e 4

lectroni §i astfel ourentul anodic al .triodei scade. Grjla, care se inc�rca mercu

383
 negativ, eapata. un potential sufieient de mare pentru a aduce la zero valoarea
curentului prin trioda. Se spune ea tubul s-a autohlocat.
4-247. Pentru o anumita tensiune de grila (de ex. ug = - 2V; in fig. 4-f!.47 se
va trasa paralela la axa ordonatei prin dreptul abscisei cu ae�asta valoare) vor.trece
un numar cu attt mai mare de electroni spre anod, adiea. intensitatea. curentulU:i a­
nodic va fi cu attt mai mare cu ctt ctmpul electric dintre anod §i catod, deci tensi-
. unea anodica va fi mai mare. A�adar1 earacteristica superioara corespunde tensiunii
anodice celei mai mari (ua1 > u<I:! ).
4-248. Factorul de amplificare µ = - Aua,
g a
i :..._ constant al triodei este cu atit
Au
·. mai mare .cu ctt pentru a produce o variatie Aia a intensitatii curentului anodic,
tntr-un sens, este nevoie de o variatie a tensiunii anodice Aua mai mare fata de va­
riatia tensiunii de grila Aug care reu§e�te sa produca o· variatie egala, dar
in sens contrar (-Aia), a§a incit, drept urmare a ambelor variatii, ia sa revina la
valoarea initiala. Una din cauzele pentru care Aug < Aua poate produce
aceea§i varia\ie Aia, adica unul din motivele pentru care µ. . este :o marime
supraunitara· este aceea ea grila se afla mai aprompe de catod decit a.nodul.
Astfel pentru o aceea§i va.loare a tensiunii aplicate tntre_grila.fi ca.tod Ugc , respectiv
tntre anod §i oatod Uac , intensitatea otmpului electri� E0c da.torit grilei este mat
ma.re (Ege = Ug c >Eac = Uac , otnd U0c = Uac , deoarece dista�ta dac ·> .d9c, §i deci
doc dac
fi actiunea tensiunii u0 e ma.i importanta dectt a tensiunii ua • La faptul -ca.
influenta. pe care o are t·ensiunea anodica asupra intensitaiii curentuJui ·anodic este
mai mica dectt cea a tensiunii de grila mai contribuie fi ·raptul ·c·a grila con-stituie
un ecra.n tntre anod fi catod, mictorind intensitatea cinlpului Eac • Pr.in 1.1.lmaret
tntr-o trioda cu grila deasa ,. ctmpul datorit anodului este .mai pu}in intens .decit
daca. grila, este rara; deci pentru producerea. unei variatii Ai"' este necesara. o
variatie Aua mai mare, ceea ce tnseamna ea µ este �ai mare.
4-249. Din figura 4-249 R. 1 se observa ea la orioe tnaliime s-ar trasa o pa...
ralela la axa tensiunii de grila, cele doua oaracterist'ici ale primului t'Ul, o vor inter­
secta-o in doua puncte situate la. o distanta mai mica decit cara.ctetisticile -celui..
lalt tub. lntuctt s-a considerat ea se lucreaza· cu acelea�i tensiuni anoi'iee, .a,dica!
u;1 - u;1 = u;1 - u;a sau AUu.1 = A:ua1 iar Au-ga· > .Aug1 , rezulta ea tubul 2
are un factor de ampl1·r·1care cu o va 1oare. ma1 mica
. . -.
µ2 =- Auaa
. Aug2 < µ1 = -
Aua1
ia = ct4 Au.g1 i =. dll
4

A�adar, conform celor aratate la problema 4-248, prima trioda are grila mai
deasa.
Daca se due tangentele la caraoteristicile corespunzatoare tensiunilor anodice
oele mai maria.le fie�arui \ub 1 pen�ru cazul otnd tensiunea de grila este·nula, adicl
584
�n punotele M §i N {v. fig. 4-249.R.2} se constata ca unghiul fa.crt de tangenta in M.
m axa liu este mai mare, deci prima trioda. are panta ma.i lllar� {«1 > «2, adioa
�g «1 > tg cx2, deci 81 > 82).

Ug
_fig. 4- 249.R.1 Fig. 4- 249.R.2
4-250. lntre eleotrozii oricarui tub electronic, existind un ·dielectric, se afla
o capacitate. Astfel, in cazul triodei, intre anod §i grila se afla o capacitate, notata
: de ohicei Cao, a carei valoare este mica, dar a carei importanta nu poate fi totdeauna.
neglijata.
Folosind trioda. ea amplificator al unor tensiuni alternative ou frecventa. din
1
ce tn c·e mai ridica.ta, se ajunge la o anumita frecventa. 2 la situatia in care reactanta
capaoitiva Xcao = -· -1- a intervalului a.noda-grila · sa scada. a.tit de mult (de-
. roCao
oarece v cre§te, cre�te §i @ = 21tv}, incit o parte insemnata din tensiunc,a de la ie-
§irea amplificatorului (din circuitul anodic al triodei} poate sa ajunga datorita exis-
1 tentei capa,citaiii Ca0, la intra.re� in a.mplificator (circuitul grilei}.
ln acest fel (a.nalog cazului din problema nr. 7 -15 efect miorofonic} amplifica­
, torul nu-�i mai poa.te indeplini functia sa, deoareoe se transforma tn oscilator, fiind
tndeplinita oonditia A� = 1, despre care se vorbe§te la locul indicat.
Trebuie retinut ea prin cele de mai sus s-a descris doar una dint.re- cauzele
pentru care o trioda ohi§nliita nu poate fi folosita pentru amplificarea semna.lelor
· cu frecventa. prea ridicata.
4-251. Prin tnca.lzirea metalului cre§te viteza de deplasare a electronilor li­
beri din reteaua sa cristalina, dar se maresc §i amplitudinile oscilatiilor nodurilor
reieiei. ln a,cest fel cre§te numarul de ciocniri ale electronilor cu nodurile §i tre­
cerea lor se face mai greu, intensitaiea curent�lui sea.de, adica. rezistenta metalului
cre§te. La semiconductoare, care au foarte putini eleotroni liheri la teinperaturi
joase, prin inca.Izire se da electronilor suficienta. en01;gie pentru a se 'Putea
25 - Probleme - lntrebliri de fizicll 385
deplasa ,. constitui�deur�ntul e�ectric. ln a.ce�t caz, sca�erea rezis�en�ei produsf
_ _
p-e· s-eama eleetro:a,1for ehberat,1• este mult ma1 insemnata· decit imp1ed1carea
. meri
sului lor datorita cre§terii agitat,iei nodurilor re\elei. i
4-252. Cit timp temperatura apei este scazuta, termistoruJ, fiind §i el recc, arc
o rezistenta. mare. Curentul J care strabate rezistorul R §i termistorul T legate in,
serie, va dana§tere unei cade_ri de tensiune Ur = IR r relativ mare la hornele termi­
storului, a.dica: intre plusul ha.teriei §i haza. tranzistorului . .Aceasta inseamna ea po­
tentia-1ul ha;zei a devenit mai negativ decit cind apa din acvariu era mai calda. De1
aceea cre§te intensitatea curentuhii de colector, care strahatind infa§urarea electro­
magnetuJ.qj·, .pr0duce atragerea armaturii sale §i astfel se.-inchide circuitul becu]ui. !

Apa incepe sa se incalzeasca. n·aca temperatura· a.p�j d-epa§e§te 9 a,n1:1m��ta valoar�;

_ {care este determinata de marimile. R,. Rr , par.ametrii tranitstorului, rezistenta in:•:
fa§Urarii,electnomagnetului §i de.vafoarea tensiunii date de haterie), atunci procesele1
descrise maiisus se petrec in sens ihvers: rezistenta t.ermistorului seade, seade UT . i

, · U'BE (tem.siunea dintre ha.zif §i emitor) potent,ialul hazei de:vine mai put,in nega-:
tiv� curentul de colect0r sca.d·e, armatura coboara, ciTcuitul de alimentare al beculu•i I

se intrerupe §i'. astlieI apa nu va mai fi incalzita. Desigur ea schema d·e fa.ta este mult :
simplificata:·-fa1a d'e o- soliemacare in realitate,trebuie sa pr.ezinte o sensihilitate mult
marita ea �i o stahilitate mai buna §i o alimentare ma,i puiin casti&itoare decit de
la e llaterie (?_·e la un mic redresor).
4-253.. Deaarece cristaluJ este· in. intr.egime electric·neutru, suma sarcinilor cores-
.
1
I
punzatoar-e'.pon.t.iunii ce c.onµile fon:i poziti:vi este egala cu suma sarcinilor poriiunilor
cu ioni negativi. Daca concentratia impurit-a\ilor cu care-siht dotate cele doua.'.regi- r

uni p· §in slat eg.ale., at1mci,desig:ur-cai fti lai�imile .por.tiunilor regiunii de trecere sint .'
acelea§.i. Da.cif 1Il6a coneentratia.. _in, impu..nita-µ trivrulente a cristalului in regiunea p I
I

estemairidfoata decit concentratia impuritati_ Jor pentavalente- in regjunea n, atunci

ion·n negativi din regiunea p ocupa o portiune mai lata- decit cea in care se afla ionii 1

p02;itiv:i d1in r-egiu.m�a- ·n a: j0nc�hm:ii.

4?-254'. 0 d·a.,ta. cu cne§,terea temperat.urii se mare�te � numarul de .purtatori de !
sarci:na ,. deoarece_ in reiea exista.-energie sufic.ient�. pentru ea Jegaturile -de valenta
sa fie _rupte.. Ca. urmara cr.e§te intensitatea curenWor care: strabat, jonciiunea dispo-· ,
zitivului semiconductor (dioda,_ f.I!anzistor.).. De exempfo, la o cre�tere a temperaturii
cu 10°C interuritatea curentului se dubleaza la o j,onotiune, semiconductoare cu Ge�
Cre§terea intensitatii curentului duce la d..-egajarea unei cantitati d·e caldurii supli•
nie.atare, pnan efect Joule la j_onc�iune, iar cre§t_ erea. temperaturiiduce la o noua mar ire
a intensitat,j.i curentului §i a§a mai departe.. Daca nu se Iimiteaza cre§t.erea, curentulu i,
dispozitivul semiconductor se cLegrade.a,za sau chi� se.tope§te�
4-255. ln ca�m-1 cind di0cl.a-este·polarizata direct, intensitatea curentuluf.cre§te
foal'te mulfr. �exponen�ia;l) cu tenmunea: apHcata, jon-cr\;iunea; se: ince.lze§te, semicon­
ductamll se. paate topi, dioda- se distruge·.. Daca: dfoda este, polarizata. ·invers §i i se
1
a.ip-lfo'ifotens-iune·ma-i maFe=decit tensiunea denumita, ,,de strapungere", dioda sepoate
386
 . . .

�a,�a,r, astfel acor�at, circuitul serie prezinta o ea.le foarte u,oara de trecerr
oatre pa.mint a, curen\ilor cu frecvjenia v0 ti ace,tia nu vor mai patrunde in aparatll/
de radioreceptie. ' ,
.
. l1
4-266. Cind undele electromagnetice intilneso, conduc\orul antenei aparatulu !

de radioreceptie; are Joe un feno�en de induoti� electromagx:i,etica. Curen\ii de i��

duc�ie care iau na�tere in antena se datoresc variatiilor cimpurilor electric §i magne.:
tic_ al undelor radio. \
I

4-267. Scinteile de la bujiile ;motorului sint surse de unde electromagnetice pe1

care receptoruf de radio sau televizorul le receptioneaza. Oscilatiile produse ocupa]
un spectru foarte intins, a.Ja incit frecventa lor poate depa.Ji §i gama undelor scurte.:
0 data cu tndepa.rtarea sursei (a�tomobilului), intensitatea cimpului electromag-\
netio radiat sea.de mult Ji o data cu acea'ita se reduc Ji perturba\iile.
: .
;I

4-268. Perturhaiiile exista in ambele c_azuri, cu deosebirea ea la a�imentareal

soneriei de la re�ea, perturbatiile �ung la aparatul de radioreceptie a.tit prin conduc-i
.
toarele meta.lice ale re�elei, cit Ji1 prin radia\ie de unde electromagnetice; folo��nd !
bateria, propagarea semnalelor petturbatoare se face numai in ultimul mod aratat. \

4-269. Descarca.rile electrice �are au loo ln atmosfera tn timpul furtunii produc j

unde electromagnetice care se proP,aga in toate direc\iile Ji ajung a.stfel §i la antena 1
1

aparatului de radio. La recepiioilarea lor se a,ud acele trosnituri care dau de veste)
despr� descarcarile electrice §i deci de furtuna care se produce.
/
4-270. Tunelul ea §i cladirea sint construite din beton armat. Antena aparatului · 1

de radio nu mai receptioneaza d�cit· undel� electromagnetice foarte mult ·slabi;.'l}e !

ale postului de emisie. Acea,sta slabire se explica prin aceea ea undele radio dau na,- i
.
tere, in a.rma.tura metalica pe care o intilnesc, la curenti de induciie, iar cimpul pro-!
dus de ace§ti curen\i este de sans contrar clmpului care 1-a generat prin foductie; :
astfel al doilea cimp slahe,te intr-o masura 1nsemnata intensitatea primului cimp !
al undelor provenite de la staiia de emisie. Armatura metalica reprezinta un ecran i I

pentru undele electromagnetice.

4-271. Deoa.rece conductoarele care constituie linia a.eriana sint sediul unor
perturhaiii (unde electromagnetice) care se propaga, ajung in firul an1;enei §i indue
in ace3ta curenii cu efecte nedorite. Astfel, prin producereaseinteilordintre troleu i
ti firul aerian se emit trenuri de unde electromagnetice de scurta durata, care recep-
tionate, produc in difuzor zgomote (pocnete, piriituri), ce fac imposihila o buria
au.diiie. Cureniii indu§i in firul antenei sint cu atit mai ·slahi, cu cit distanta dintre
acesta �i conductorul (care este sediul perturha.iiilor) este ma,i m�e ti unghiul dintre
fire �ste mai a.propiat de 90° .
392
latorul local al ceiuilalt receptor (2) care este acordat pe o frecventa oarecare Vs2•
Freoventa v81 indicata pe scala primului receptor reprezinta frecventa v02 a oscila­
torului local al celui de-al doilea receptor. Calculind diferenta vs1-vs2 (ea.re este
deci egala cu v02 - v82} se gase§te valoarea frecventei intermediare "i• Experienta
se repeta aoordind receptorul 2 pe o alta. frecventa v;2 etc. §i se gase§te de fiec�re
data aoeeati valoare vi, verifioindu-se astfel rela\ia fundamentala in functionarea
radioreceptorului superheterodina.
4-284. ln astfel de a,para�e incalzirea filamentelor tuburilor se face cu ajutorul
curentului alternativ sub o tensiune redusa, obtin uta de la o infa§urare specia1a a
transformatorului de retea. Daoa s-ar folosi tuburi electronice cu catod cu incalzire
directa., atunci emisia electronilor nu ar a,vea loo in mod continuu, deoarece, dupa
cum se �tie, intensita.tea curentului alternativ variaza in timp.
. Ca urmare, peste variatiile intensitatilor curentului anodic din tub, da�orita..
variatiilor .potentialului grilei deoom·anda §i deci semnalului care trebuie (de exemp_lu)
amplificat, s-ar suprapune variatiile arata,te in ceea ce prive§te emisia electronilor
de catre catod.
Auditia ar r{ insotita de un zgomot supa1:1ator (brum de retea) datorit prezentei
oscilatiilor care au frecventa curentului re\elei. La tuburil_e electronice cu catod
cu inca.lzire indirecta, filamentul de tungsten se afla in interiorul catodului care
se prezinta. sub forma unui tub de nichel aooperit cu oxizi de metale alcalino-pamin�
toase; intre filament §i catod exista un cilindru izola.tor (ceramic). Aici fila.mentul
are doar rolul de a incalzi catodul care emite astfel electroni.
· Rezulta ea filamentele acestui tip de tuburi electronice pot fi incalzite en ajuto .:.
rul curentului alternativ, fara insa ea emisia electronilor sa sufere variatii; aceasta
din cauza ea ineriia termica, pe care o poseda -suportul catodului este a.tit de
mare, incit, de§i. intensitatea curentuhii de alimentare variaza, totu§i aeeasta
petrecindu-se foarte repede ( v = 50 Hz}, catodul nu are timpul necesar _ pentru a
urmari aceste schimbari, §i temperatura sa, ea �i emisia electronilor, se men\ine
neschimbata.
4-285. Radioreceptoarele care f:unctioneaza fiind alimentate de la re\e�ua de
curent alternativ folosesc tuburi al caror catod este incalzit indirect (v. problema
4-284).
Datorita a,cestui fapt, de la introducerea in circuit §i pina la inceperea auditiei
este necesar un interval de timp pina se incalzesc suporturile catozilor §i sint,.emi§i
electroni in masura suficienta pentru ea receptorul sa poa.ta fun_c\iona in condi1ii
normale..
La receptoarele pentru baterii se folosesc exclusiv tuburi cu incalzire directa sa.u
tranzist.oare. De aceea., indata ce stnt alimentate cu curent electric 1 filamentele emit
electroni, respectiv purtatorii de sarcina din dispozitivele semicond,uctoare _se pun
in mi§care dirijata §i audi\ia incepe.
4-286. Puterea absorbita de tubul amplificator de la sursa de curent continuu
se distrihuie in doua: puterea utila. corespunzatoare producerii sunetelor �i puterea
disipata pe anodul tubului, care se incalze§te.. Deoarece puterea absorbita de la sursa
ramine constanta, indiferent daca se tra.nsmite un program ori e_ ste pauza, adica
suma puterii utile §i puterii disipa.te pe anod nu se modifica ? rezulta ea in timpul
397
{;fig·. $,-26..R). Folos-ind ,'§i ·a doua ogHnda, supunem raza ref.leetata de prima
egHnda :tmei Q d&liL_a reflexii, in a.celea�ii ·CE)llldolt;ii. R�za ,d,e Iu:mim re11ectata a
doua, oara. 02R va avea O directie para] ela. CU raza incidenta. 10 1. Daca scimrtam
poziWle oglinzilor, in cazul celor · doua refl,exii, constatam ea oglinzile for­
meaza_ tntre e'le un ll:mghi arept .

./

R.
�-2
.fig. 5-26.;R rig� 5 - 27.R

5-27. Se p0aite arata ea sistemul format de ce1e d011a. oglmzi se b11c1:U>.a de

proprietatea remarcabila. ea atunci cind i 1 cre§!e, -� seaide, 1nsa q> ri,;mine canstant
{'fig. .S-2J ..,R). Imrbr--.ad.evar r in triunghiul 011'2 $&•ohserva ·,ea:.:

ex + � +r = 18G0 •

Insa: � t i 1 = 90° , iar

adica·:

2.(ii + i1)· + 'P = 180° .

Tinind · seama d.e ultima relatie,. inseamna ea:

2 (X + tp = 180° .
Se observ.a ea tp_ = constant (independent de vafoarea lui _i 1 ); in cazu1 ·in care
a=�5° , 'S'e o�ine cp =·90°, moti:v pentru care se -folosefbeaeest sisteni de ogJiinz
pentru a stahili perpendiC'lifar.it-a;tea � doua ·directii.
o -28. 'Un punet M al obiect1:1lui a,ezat tntre ·fe\ele eelor doua ogHnzi 'formeaza.
imaginile M1 �i M2 tn fiecaPe·dintre �1�nzi (fig. 5-28.R). D-ar, 1a<rifltlnl san 1 ima-

406
rotirea geamului ou 90 ° raza· refleota.ta s-a rotit ou 180° , a.dica Ji-a pastrat directia,
dar are sens contrar. · ·
Se poate arata ea, in general, prin rotiroa, unei oglinzi cu un unghi oarecare u,
ra.za reflectata se rote§te cu un unghi de doua ori mai ma.re (2u), fapt care este folosit
in practica, de exemplu ,. la obtinerea unei deviatii mai �a.ri la galvanometre.
5-31. Cind oglinda vibreaza §i exeouta deplasari mici, este firesc ea nu le
putem observa decit ou greu de la o distanta de citiva mctri. Daoa tnsa privim la
, fata r�fleotanta a oglinzii, vedem prin reflexie
Sz', un·ele obiecte fixe din jur. Ctnd oglinda treoe
din pozitia 0 1 in pozitia 02 (fig. 5-31.R), in
',, ochi ajung razele care provin de la obieote dife-
,,
', < o, 4 rite (S 1 §i 82) a§ezate destul de departe unul de
,, a,ltul. ln aoest fel ochiul prive§te tn oglinda l}i
observa cum obieotele care se refleota par ea se
( deplaseaza mai mult §i mai repede deoit oglin-
, I da, de a,oeea sesizam cu U§Urinta starea · de
I vibratie a oglinzii.
ftk" I 5-32. La ohieotul lustruit, suprafetele por­
j. tiunilor care stnt apropiate una de cealalta au
I aoeea§i (sau aproape aoeea§i) orientare l}i, tn
I oonsecinta §i razele de lumina se refleota. in
direotii foarte apropia.te una de alta,.
Fig. s - 31.R . La obiectele a _oa.ror suprafata a.re'asperitati,
razele se refleota in ;direotii mult mai diferite,
se tmpra§tie in toate partile. De aceea, in ochi ajunge un numar mult mai mio
-de raze· provenind de la o portiune oareoare a suprafetei ou asperitati decit de la
corpul lustruit. Ochiul vede cum
0
straluce�e obiectJJl lustruit, in timp .
ce . obiectul
-0u asperitati nu straluce§te.
5�33. Este mai U§0r de citit pe hirtie mata, deoareoe aceasta difuzeaza lumina
1n toate direoiiile, in timp,ce hirtia luoioasa refleota lumina cu precadere in anumite
-direotii. Citind o carte tiparit� pe htrtie luoioa.sa, tr':!buie sa stam in a§a fel incit
Jumina reflectata puternic sa nu intre in oohi ti sa produca obosirea acestuia sau sa
faca. cititul greu..
5-34. Deoarece, avind la,mpa in fa.ta, exista posibilitatea ea un flux de.Iumina
puternic sa se reflecte de pe hirtie (carte) in ochi l}i astfel, impresionind puternic •
.retina, sa o oboseasoa (v. §i problema 5-33). ·
5-35. Suprafata. mesei este iluminata atit de razele care s��esc direct de la
-sursa. de lumina cit �i de razele care nu ajung d.irect pe masa, oi au alte directii
408 /
 - ' . f
t
Obiectele expuse la lumina_ a.Iha, privite printr-o lentila, apar cu m�ginile f
colorate. Acest fenomen este cunoscut sub numele de aheratie cromatica a lentilei i
(v. §i raspunsul la problema 5-117).
5-117. Nu. Focarul pentru ra.zele ro§ii va. fi mai departa.t de lentila decit foca-
l
olb

r�u

Fig. 5 - 117.R Fig. 5 - 118.R

rul pentru razele violete, deoarece razele. ro§ii sint mai puiin refractate decit cele
violete (fig. 5-117.R).
5-118. Lentila poseda. aberatie cromatica §i din aceasta ca,uza focarele ra,zelor
de diferite culori nu coincid.
A§a cu:rn ·rezulta din figura 5-118.R, punind hfrtia in· pozitia 1 (la o departare
de lentila, mai mica decit distanta focala a razelor violate), pa.ta circulara cle Iumina
va, avea in exterior un cerc de culoare ro§ie.
Daca se deplaseaza hirtia aducind-o in pozitia 2 (la o departare mai mare decit
distanta. focala cores.Punza.toare razelor' ro§ii), atunci cercul exterior va fi colora.t
in violet.

\
lnstrumente optice

Instrumente optice care dau imaginj rcale

5-119. Ochiul vede clar ohiectele pe care le prive§te, atunci cind imagines. cla.ra
a. acestora se formeaza pe retina. Cind se prive§te degetul a�ezat aproape de ochi
(fig. 5-119.R.1) ,. la circa 20 cm de a.cesta., cris�a.linul se bombeaza, i§i mic§orea.za
J,f

If_
Fig. 5 - 119.R.1

434
'
 distanta. fpoaHi §i" pe retina s·e• :formea2a imaginea A' B' clara a degetului (V:. caz��
' formarii ima.ginii reale 1 rasturna,ta �i mai mica deeit obiectul 1 cind a.cesta se.afla la
• o dista.nta ma,i mare decit,dublul distan\ei focale �i cind imaginea se afla intre focar
I §i duhlul distantei foca.le).
In a.cela�i timp nu se mai vad clar obiectele aflate departe de ochi, intrucit. acum
imaginea Ior se formeaza in .imedia.ta. vi0oinata.te a. focarului, care, din cauza ca.crista­
linul este bombat, se afla in fa.ta retinei §i nu pe a.oea,sta.
I,/

N
Fig. 5 - 119.R.2

Dimpotriva, cind se priveso ob�ectele a.§eza.te departe de ochi, pentru a le vedea

clar, cristalinul nu se bombeaza in mod suplimentar 1 §i distanta lui f ocala este a tit
de mare incit imaginea. clara se formeaza intre focar §i dublul distantei focale, a,dica
in spa,tele retinei, motiv pent:ru care degetul nu se mai vede clar (fig. 5-119.R.2).
5�120. Cind ochiul prive§te un obieot situat la infinit, distanta foca.la f1 a
cristalinului sau este data de relatia: ·

_!_=..!_+...!..
Ii 00 p'

Da,oa se observa un obiect apropiat, situat la distanta minima de vedere distincta

(p = 25 cm), rezulta ea:
1 1 1
-=--l--. I
f2 25 I p'

In acest caz, crista.linul se bombeaza, adica f2 < f1 •

Din cele doua tela\ii reiese ea puterea optica a oohiului cre§te, �i anume cu:

---=-•
1 1 1
f2 fi 25

100 = ,. d"1optru.
ad.1ca... cu - ..
5 .
Li;

2
5--421. Cristalinul joaca rolul unei lentile convergente_, a§a cum este §i obiec­
tivul aparatului fotografio. Ambele formeaza im�gini reale, mai mici �i rastQrnate.

435
 I

t·
� · (v. fig. 5-164.R.1 in.care nu_s-au niai reprezentat_ obi�ctul AB situat departe in stlnga
i� · ·vi nioi constrtictiile ajuta.toare pentru .de_ terminarea direciiilor aoestor raze emer-
� gente, oum .s-a. aratat in probl�ma 5-99). Ochiul a�ezat in dreapta ti-linga L1,
_ ata
; · le · l,

-.... ...... ......

.........
........... .... �- B'
-- Fi --............ ...... ......._ . I
-- -- ---------
-----. ..._ __ __ -... ----.-- --- �....... I
-- ....... _ ........jA ,
---- -----:::::::.� I

-r ·
Fig. 5 -164.R.1

veae aceasta imagine dreapta �i marita sub un unghi oc mai mare deoit a.r vedea obiec­
tul daoa-1-:ar privi direct, fara a folosi vizorul.
�Dimpotriva, daca se prive§te dinauntrul camerei, atunci obieotul se afJa tn
dreapta ,. Hoga lentila. convergenta, imaginea virtua.la A'B' foarte mica data de len-

------ - p

Fig. S - 164.R.l

tilaL2 {v.• fig. 5-164.R.2) este privita prin L 1 ea printr-o lupil foarte slabl (distania
- feeala OaF,. este mica). Rezultatul este ea imaginea. virtuala finala .A IIB 11 este foarte
. mica .(iese. din ,cadru] figurii in stipg�), obi�ctul se vede sub un ungh,i f3 foarte mic

'451
 \.

ti de ac_ee a. in cimpul vizorului s� p_ot observa ;multe

· obie ote, insu§ire pentru car e ·a -�
:;i fost rea.lizat in acest. fel vizortil. · -� .
5 -�65: Un�l di� sco�uri (�_ are a fost a.ratat la probl�ma 5_-160) est�. ac ela dr·
_
a ob�m e o 1magm e c1t ma1 · lummoasa. Un a.It scop deoseb1t de important e ste acel,
de _a oh.tine o puter e d e sepa,ra.re cit fl:l8.i mare , adica instrum entul optic sa dea �
irnagin e .p e car e sa se poa.ta distinge doua punote luminoa,se {d e ex. dona stel e) situatt
la o distanta cit mai mica una de alta. Obiectivul instrumentului optic este limita�
· . . _ .. " de un orificiu ciroula.r, la car e , a.vind loo
. . '.�:���;;:. ?�;�;;.�;::;,;,•�J:.. fenome nul de difrac�i e , imaginea unu •
i -rui:.. -�, "' i "fll..\'!);;�-'P..�· t punot luminos, situat foarte departe, n �
-i;.
� -�·- l 'l'i,. \ ;. ____ ,{ C' iJ°
,F

J
l�;\:"""·'� ../l · v�:�.��.,:-,.�(:, est e tot un punct luminos, oi este un sis-.
i:. II �,ii ----- .J-• ?>.

...�,.,��;; ,.,-rt:··· �..,..,,.,.,,"'"'··......... t_em de inele oonoentrioe alternativ intu�

Fig. s - 165.R necate ,i- luminoase avind in centru unl
ce rc luminos (un maximum). S e oonsi.l
dcra ea imaginile de difracti e pentru doua stel e aprop�ate una de c ealalta vorl
putea fi vazute distinct doar daca maximumul un eia dintre acest e imagini est�
situat in dreptul primului minim al cel eilalte imagini (fig. 5-165.R).
_j
Pe ntru aceasta situati� unghiul foart e mic - <p dintre directiile sub car e s� va�
cele doua stale est e dat de r elatia <p = 1,22 �,. unde D = diame trul deschideri i
_
oiroulare (a oglinzii telescopului ori a obi ectivului lunetei}._A§adar, put er ea de sepa j
rare cre§t e (<p este mai mic) o data cu marirea diametrului obiectivului.
5-166. Radiotelescoapele utilizeaza anten e d e dimensiuni mari �i eu suprafe\
cu mult ma.i mari de captare a ·und elor electromagnetice d eeit suprafe tele oglinzi�o
tel esooapelor ti d e aceea ele pot detecta semnale mult mai slabe . l
ln schimb, deoareoe luoreaza cu und e radio a caror lungime de unda est e d
inilioane d e ori mai rg. are dectt a und elor luminii, puter ea d e·se parare a radiotel escoa-.
pelor este de acela�i numar de ori mai mica (v. raspunsul la problema 5-165) ..

Optica ondulatorie

lnterferenta. Difractie:. Polarizare. Difuzie.

5-167. In mod ohi,nuit razele d e lumina care cad p e ohiectiv se r eflecta par- ·
tia.l pe suprafe\ele l e ntil elor compon ente . Deoarec e raz el e refleotate nu· mai str�hat
sisiE�mul optio, faptul constituie o pi erd er e in o eea ce prive�te luminozitatea obiec­
t1vului •. Se pot mio�ora aces�e .pierderi., a.coperind supra.fetele lentilelor ou cite un
452
 trea.ca numai acele oompone�te ale razelor ietite din pelicula de _celofan, care au.
�direc\ia de vibra\ie perp�ndjoulara pe planu� de inciden\a:. la. B. tn funotie" de'
!diferenta de drum l}i de unghiul f acut de direc\i ile· de vibratie ale -cefor doui'
�aze ietite din A, cu normala la planul de inciden\l pe··placa. B, prin. insu­
marea oomponentelor amintite, va rezulta o raza cu intensitate mai mare· ori mai
midi. Privind in lumina alba, oohiul va vedea o· portfone oareoare-a celofanului'
colorata tn "Culoarea pentru care, ea rezultat al insumarir oomp_onentelor cu. o dife-·
rent{ de drum egala cu un numru- lntreg de lungimi de undi, se va ob\ine un ma­
xinmm.
Doarece grosimile �i unghiurile de inolinare ,peniru diferitele portiuni ale pe1i-·
culei de celofan sint diferite, ouloarea lor este de asemenea diferita ..
Experienta reu,e�te fi mai bine daoa in Iocul raze1or oerului senin se folo-·
ses ' razele de la orioare sursa de lumini, dupi ce sint reflectate de--geamul unei
fer stre, vitrine etc. sub un unghi pe cit posibil mai apropiat de unghiul brew-
ste' i an (cca 53°). .
-
5-175. Nu. Pe vreme de ceata; razele verzi, albastre ti tn general cele cu,
-luqgimi de ..unda mai mici sint difuzate (impra,tiate) mult mai puternic decit cele·
ro��i {care ramin1nd nedifuzate strabat prin oeata). In conseeinta, lumina ro,ie,
a -�arei intensitate este mare, poate fi observata mai uvor· de"la distanta mai
mate fi pericolul poate fi evitat. Totodata insa nu trebuie:11itat ea ochiul are·
se�ibilitatea maxima pentru razele de lumina galben-verzuie (X = 5 550 A).·
Tin;ind seama oa lungimea de unda a luminii galbene este mai mare• deetf �ungimea
de unda a razelor verzi sa.u albastre, rezultl ea ti culoarea galbeni� ar fi indicata·
pentru observarea de la distan\i mare. Pentru acest motiv se precon�zeaza· ilumi­
na,rea strazilor cu lumina galbeni fi se folosesc la faruri filtre galbene.
5-176. Fumul este albastru in virful iigarii pentru ea particulele care 11
alcltuiesc sint foarte mici ti ele impra§tie din lumina alba inconjuritoare tocmai
raztle ou lungimi de unda mioi (v. problema 5-175).
Particulele mai mari, care coboara, difuzeazl toate razele de lumina §i pen­
_tru aoeasta. fumul \igarii este alb la. partea sa de la bazl.
o-177. Moleculele de oxigen ti azot din aer produc o difuzie mai puternica
a razelor cu lungimi de unda. mioi (albastre ,i violete) ti de aoeea eerul pare al­
ha.stru.
: Cind in aer se afla partioule ou dimensiuni mai mari, a�a cum, este cazul
piclturilor de apa care alcatuiesc no:rii, atunci sint impra§tiate toa.te razele de
ltmlina ti norii apar albi {v. problema 5-176).·
-�·. 5-178. Deoarece razele de lumina, fiind mult 1nclinate (respectiv apropiate
de supra.fata pamintului), strabat un strat de aer mai gros; vaporii de apa fi
praful, ea.re predomina tn acea.sta parte a atmosferei, absorb §i difuzeaza puter­
t1io ra.zele_ de lumina albastre, lasind sa treaca razele ro§ii.
455
 Interactiunea �adiatiilor cu substanta
r
I
Spectre. Cnlori. Radiaiii _invizibile. Fotoni. Fenomen fotoelectribi
p

. . ' . . . . . . \
. 5-179. Apa coniine saruri de sodiu ea.re, ajungind la. flacara, o· cQloreaza· ' in
galben, datorita ionilor de sodiu.. . - _...._
.
5-180. ln masura in care eulorile speetrului sint eorect reproduse, pe handa
de hirtie se va vedea o dunga galbena. Lumina emisa de ionii de sodiu afl-ati
in flacara este compusa, in eea mai mare parte, din radiaiii eu lungimile de �nda
de 0,5890µm s,i 0,5896µm, adica lumina. de euloare galbena; cum in incapere e�te
intunerie, alte radiaiii nu exista s,i doar poriiunea din hirtie avind culoarea gll.1-·
benului de sodiu va reflecta lumina, celelalte poriiuni, eu · alie culori, absorb ·' ' d�
oonsiderabil lumina sau reflectind-o in ma.aura foarte redusa. ·. · .
Dunga galbena observata pe hirtie reprezinta un fel de spectru �l lum·* ii
de sodiu asemanator cu eel observat la spectroscop, insa avind o delimita.re ai
putin precisa.
5 -181. Vedem obiectele din jurul nostru numai daca reflecta razele de lumia
pe ea.re le primesc. Deci, noaptea, in ltpsa unui izvor de lumina, obi_eotele nu refle{ta
razele de lumina., pentru ea nu primesc aoeste raze s,i un corp care nu reflects. nici
o ra.dia.iie a.pare pentru ochi ea un eorp negru. Totus,i, la o iluminare slaba.,· obiect�le
par ea au nuanie apropiate de cenus,iu. _
5 -182. Desenul cu o anumita. culoare nu poate fi va.zut daca. este privit; la
lumina. care are aceeas,i culoare ea el. Daca insa. se prive§te desem,11 de o culoare,1 la
lumina cu culoa,re complimenta,r_a . acesteia, atunci desenul pare negru. _
_lntr-adevar, privind,. de exemplu, desenul verde la lumina ros,ie, acesta nu va,
refleota de loo razele ro§ii s.i va parea deci negru. ln lumina. verde ins a, desenul verde
va parea alb, adioa. de fapt nu-1 vom distinge de fondul alb, deoarece attt unul oii s.i
a,ltul refleota. la fel lumina verde.
5 -- 183. Sticla albastra. lasa. sa. treaoa razele albastre s,i o cantitate micJ. de
raze ¥erzi; iar stfola galbena. lasa. sa. treaca razele galbene s,i o oantitate oarecare
de raze verzi. Supra.punind aceste doua. sticle, _ sticla galbena absoarbe ra�ele.
albastre transmise de sticla albastra s,i lasa sa treaca numai pe cele verzi. · '..
5 -· 184. Literele scrise cu negru (M ti E} se vad la fel privind prin oricare �in­
tre filtre (sticla, celofanul, masa plastica roi,ie sau verde}, din cauza ea filtrel&,nu
fac decit sa absoarba razele care au culori complementare lor, ori negru- inse�a,
lipsa oricarei raze (de orice culoare}, deoi ele nu le mai pot aduce acestora · nici o
modificare. ' 1

. · Cind se prive§te prin filtrul ro§u, in ochi ·ajung atit razele ro§ii din lumina alba
reflectata de pariile nescrise ale hirtiei cit §i razele ros,ii reflectate de literele sccl_s«l(
cu ro§u. Pentru ea prime§te raze eu aceeas,i culoare §i cu intensita\i apropiate de •Ii
hirtia. a.Iha tzi de la litere, oohiul nu poate deosebi utor literele ro§ii de restul hir-biei,
in special daca culoarea Iiterelor este aleasa cu grija, a§a incit sa fie cit mai apro­
piata de culoarea filtrului. In schimb, colorantul verde cu care sint scrise literele
· A §i R absoa.rbe ra.zele ro§ii din lumina alba de la sursa §i reflecta numai razele de

456
 5-210. lntrucit energia E = mc2 §i pe de alta parte E = hv . = h �i. rezulta ea
h�
A
= mc2 adica. m = CA
!!:_. lnsa. lumina alhastra are lungimea de unda. mai mica deeit
cea ro§ie Aa <'.Ar, adica fotonii luminii albastre au masa mai mare ma >mr .
o-211. Fotonii nu au masa de repaus, dar au masa de mi§care m = � ;:_�fsufe�ii
C -__ I
=- l

8
C 8
•A
-D Fig. 5 - 211.R
CJ 9
L �

aciiunea unei for\e de atractie din parte Soarelui (v. fig. 5-211.R} · §i astfel razele
de lumina i§i ourbeaza traectoria parcurgind traseul ABD (in loo de ABC).
o-212. 1ntre impulsurile fotonului incident (:v),
fotonuluirezulta.t ,i (h;'J
electronului (mv) exista in acest caz relatiafoarte simpla (v. fig. 5-212. R): hv' =

____.,_
. C

hv'
. --� ....,
--
� �J.J Fig 5 - 212.R
_'90o____ C
./
.mlJ.
= hv cos 8 adica v' = v cos 8. Variatia relativa a frecventeifotonului este (tinind
C
seama ea frecventa scade in -urma ciocnirii, deoarece o pa.rte din energie este ce-
da.ta electronului} v - v' · = 1. - v' .:_ 1 - cos 8. Se ohserva din aceasta rela\ie ea
. V V
variatia relativa a frecven\ei depinde numai de valoarea unghiului de deviere a
fotonului. Presupunind ea ciocnirea ar avea, loo dupa ac'eea§i direc\ie, rezulta ea· va-·
· riatia relativa a frecventei fotonului ramine ne_sohimbata §i nu este functie de freo­
venta fotonului initial.
5-213. Ar ins0D:1na ea electronul sa.preia oantitatea de mi§Care §i energia' foto­
nului, deci aplicind legea de conservare a impulsului, respectiv a energiei, ar trebui
ea hv = mv ti hv =.:. mv2 (concomitent). Ori din aceste·relatii ar rezulta ea hv =
. C 2

= .:.
_2
mv2 = mvc, adica v = 2c. Dar viteza electronului, ea a oricarei partioule, nu
i
poate depa§i viteza lurilinii, ·deci absorhtia fotonului nu este posibila.
0 ....:..214. Fotoelectronii ionizeaza moleculele gazului, care lovind catodul produo
emisia unui numar considerabil de electroni (emisie secundara), .ma.rind astfel in
masura insemnata. curentul fotocelulei ti ma.rindu-i prin aceasta sen�ibiJitatea.
5-215. Deoarece intr-�n interval de timp a.tit de scurt electronii nu parcurg,
in linii intre\esute, intrea.ga suprafata a ecranului, ci numai o parte. In timp de 1/50 s
sint parcurse doar jumatate din numa.rul de .linii - doar liniile pare, sau impare -
ea.re 4lcatuiesc imaginea. unui cadru. Atadar 1n locul unei imagini cit mai cla.re §i
,,nemi�cata" se obtine un fragment al scenei dorite, avind un aspect bizar.

460
 i6. Structura . atoD1ului ·

inveli�ul electronic
6-1. Se §tie ea lungimea de unda de Broglie a,unei particule este invers propor-
1 tionaHi ou viteza acesteia-A = .!!:.. • Ca urmare a cre§terii vitezei, lungimea de
mv
i unda. scade.
Daca viteza particulei devine de ordinul de ma.rime al vitezei luminii, trebuie
tinut �eama de oorectia relativista �i, iµtrucit masa. cre�te, lungimea. de unda scade
v
• mai mult,. = -
1

· h0 v
si mv
1-2
c .
6-2. Lungimea de unda corespunzatoare particulei este A =�
mv
. Energia E
,
a cimpului este data parti�ulei a carei energie cinetica devine mv = E. D"e aici re-
2

. 2
' ·
zulta ea i
. . 2
v. ':ne.
Dar_ totodata energia data particulei de cimpul electric este
proportionala cu diferenta de potential care. se aplica E = ell, de unde rezulta
ea 1 = _h_. lntrucit electronul ti protonul a.u sarcini · egale (in valoare a.bso-
V �u . .
luta) rezulta ea protonului, care are masa niai mare, ii corespunde lungimea de
' unda ma.i mica.
6-3. Dupe. cum se ttie, cind � unda intilne§te un obstacol ale carui dimensiuni
slnt _de ordinul de ma.rime a.I lungimii de unda a oscilatiei respective, se produce fe-
nomenul de difra.otie.
In cazul folosirii microscopului optic, fenomenul de difractie apare cind obiectele ·­
observa.te au dimensiuni de 0,4µm - 0,7 µm (lungimile de unda ale radiaiiilor din
spectrul vizibil); prin urmare nu puterri vedea c�ar decit obiectele a.le caror dimen-
8iuni sint mai mari decit valorile indicate.
Microscopul electronic folose�te electroni, particule carora le sint asociate
· unde
·
cu lungimea de unda de Broglie, data de, relatia �µno··
cuta:
� • A = .!!:...
mv
•

461
 Ma.rind suficient de mult viteza v a electronilor prin folosirea de c1mpur,i •ijl\1�­
trice foarte intense, lungimea de mida scade �i, in aoest fol, se pot observa c\ar obiecte
muU mai mfoi deolt folosind mioroscopul optic�
Trebuie re�inut ea microscopul electronic- mai are in plus fata de mioroseopul
optic, atit avante.jul unei mult mai'bune puteri sepa.ratoar� {Qare este direct proportio-
nala cu A), cit §i posibilitatea de a ob�ine mariri deosebit de insemnate.
. I

6 --1. In cazul producerii fenomenului de interferen�a· a. luminii exista pereohi

de unde care au o coeren�a. proprie a perechii (fa.za celor doua unde este aceea�i pentru
ea eie sint emise de acelas.i oscilator), dar emisia diferitelor perechi nu e ·corelat! in 1·
· niei un fel. Atomii radiaza independent, fiecare emite spontan fotoni care au frecven\e
·'
§i faze tntimplatoare.
Le. emisia. 'indusa (stimulata) toate undele emise, respectiv to\i fotonii emil}i
stnt identici, an aceeal}i frecventa §i faza intruoit fotoµul incident, inttlnind un atom
aflat intr-o stare energetica superioara,. il determiila!sa� emita·un alt foton CU aceeal}i
frecven�a. �i fazii, procesul repettndu-se apoi sub ac�iunea acestor doi fotoni �i ca:pa­
tind caracter de· avalan§ii.
6-5. In cadrul comunicaiiilor de pe Pamint razele de lumina sint perturhate
sau absorbite de precipita\ii_ atmosferice; vapori de apa, bioxidul de carbon, care
evident lipsesc cind este vorba de spatiul extraterestru. 0 imbunata\ire se realizeaza
folosind radiatii infraro§ii in looul celor vizibile.
6-6. Excitarea atomilor de crom cu · care
este impurificat in mod controlat ruhinul, are
loc prin absorbtia· luminii verzi. Are' Ioc· a�
numita tran�itie de pompaj T13 ·(v. fig. 6-6�R in
care s-au reprezentat prin linii orizontaJe nive-
lele· energetice la rubin), urmata d·e o tranzitie
, ""' neradiativifT32 pe nivelele 2 metastahile. Ahia in
J.,3 .,,$00A ·&;•

1'i,=6g4Jl cadrul tranzitiei laser T 21 a.re· Ioc emisia razelor

ro§ii coerente·, sinfazice, cu o intensitate foarte
mare §i extrem de direc\ionate. s·e in\elege· din
1---....a---�----- acestea ea energia unui foton al luminii folositela
iflarea fundamenlala
Fig. 6- 6.R
pompaj este in mod necesar mai mare decit a unui
foton emis final h v13 >h v21 §i deci pentru ce lumi­
na care a folosit. la cxcitare a apart,inut unei por\iuni a spectrului cu lungime de
unda mai mica (v,1rde) decit a Iuminii emise (ro�ie).
6-7. A�a· cum la realizarea unei radiocomunicatii ·e necesar ea undele radio sa
fie modulate sub a.ctiunea unor oscilatii comandate de sunete, semne, imagini, pentru
a putea transmite informatiiJe dor_ite, fasoiculul de raze laser trebuie ti el modulat
Astfel se poate ea oscilatiile modulatoare- sa modifice fie conqitiile de functionare
ale laserului, fie unele marimi caracteristice ale fasciculului de raze laser·. In primul
caz se poate modifica intensitatea /azei laser, facind· ea oscilatiile modulatoa.re, care

462

/
 provin de la un mierofoJ?:, ori de la o camera de luat vederi, sa. modificeputerea depom­
. paj {de ex. v.a,riind ..,tensiunea aplicata .unui laser cu gaz, ori curentul ·printr-o dioda
, ou Ga"'.As). 1n eel deal_:doilea oaz se reeur£e·1a· efeote speciale, cum ar fi efectul elec�
' :troopio.. Un .crista.l de .ADP (fosfat biacid de amoniu) caruia i se aplica un clmp elec-
tric ce variaza., fiind c.omandat d� oscilatia modulatoare, .modifica polarizarea raze­
lor laser care ·11 .straba.t. La ie�ire, un analizor lasa. sa treaca raze CU O intensitate
;variind in timp, oonfor:r;n semnalului modulator.

Nucleul atomic
6-8. Nu. Ceea ce caracterizeaza_ atomul fiecarui element este numarul de pro­
toni din .nucleul acestui�; atomii diferitelor elemente pot ajunge tn situa\ia de a
�vea acela§i numar de electroni. .De exemplu, atomul de sodiu poate pierde un elec­
tron, dev.enind ion de sodiu Na+ {incarcat cu o sarcina pozitiva, intrucit la sodiu
ffNa tn nuoleu se afla 11 protoni §i pe orbita existau, lnainte de ionizare, de asemenea,
H·electr.oni). Dar atomii de sodiu ioniza\i se deosebesc net prin proprieta\ile lor,
care le sint ·carao.teristice, de cele ale atomilor de neon{i&Ne), de�i ace,tia din urma au
tnveli_tul alcatuit tot.din 10 eleotroni. Se observa ea in timp ce sodiul este un meta.I

.I
so1id, bun conducator de caldura ,i electricitate, cEµ"e reaciioneaza utor cu o serie de
substan\e_, neonul este un gaz inert §i izolant electric.
6-9.'.Atomii izotopului oarbonului difera prin numarul de neutroni, izotopul
-:-- 6-= 6 neutroni, tn timp ce izotopul lC are 13-6 = 7 neutroni. Dar, a§a
1:C are 12 1

cum se 1tie, .izotopH·au acelati numar de protoni, in cazul de raia 6 protoni. Izotopul
oaloit11ui igca · ea ti izotopul potasiului 18K au acelati numar de masa, adica suma din­
tre numarul de -protoni ti numarul de neutroni ai fiecarui nucleu este aceea,i. Dar,
tn timp ce calciul are .20 de protoni, potasiul are numai 19.
- .. · ·tn pl_us, trebuie ·reiinut faptul ea izo�opul fBK esie radioactiv {d·e aceea el se
noteaza, de obicei, CU O stelu\a 1gK*).
6-10. Se lamure,te aceasta printr-un exemplu.
Cupr.ul cu ma.sa atomfoa 63,54 ·este de fapt un aniestec de doi izotopi.�Cu ti flCu
care se gaseso in .natura intr-un raport de circa 7 :3. lntr-adevar, da.ca se calouleaza
in mod aproxima,tiv masa atomioa medie a cuprului, se gase,te:
7-68 + 3.65 = 441 + 195 = 63 6.
7 + 3 . 10 · '

6-11. Se §tie ea nucleele atomilor substantelor radioactive se dezintegreaza §i

· ...paµ in libertate energia rtuoleara sub forma de radia�ii corpusculare (« §i �), ori elec­
tromagnetice (ra.dia.lii y). Datorita transmiterii energiei cinetice a ra.dia\iilor « ti � ti.
a ene�giei electromagnetice a radi�\iilor y, a tit corpul ·radioaotiv cit ti corpurileinc.on­
juritoare i_§i.ridioa temperatura. Un gram de radiu produce in .timp de 2 280 de ani
de circa ·70 000 ori mai multa caldura. decit cantitatea de caldura degajata 'la arderea
completii a unui gram de carbune (a.ntracit).

463
 .• ·.,

6-12. Radiaiiile (3 sint constituite din �lectroni. Pentru ea traiectoria lor sa fie
devia.ta ea in figura 6-12 spre stinga, trebuie ea .liniile cimpului magnetic sa fie �­
-dreptate· catre cititor (aplicati regula, miinii stingi pentru determina,rea sensului
foriei electromagnetice, considerind insa ea sens al curentului sensul contrai:- in care.
se deplaseaza electronii, pe figura de jos in s'us). .
Aplicind aceea§i regula pentru cazul deviatiei radiatiilor <X (nuclee de heliu in-
- carcate pozitiv) §i considerind desigur de data aceasta sensul de deplasare a particu­
Ielor chiar sensul catre virfurile degetelor, se verifica orientarea gasita anterior pentru
cimpul magnetic. ·
6-13. Raza de curbura. a traiectQriei particulei aflate in cimpul magnetic este
data de_reiaiia:
R = ..!!!:!!_
µa1fq.
Deoarece H, q §i m· au ramas neschimbate, inseamna ea particula are o viteza mai
· •mica acolo unde §i raza de curbura. R este mai mica·, adica. sub placa AB (fig. 6_:__13),
in timp ce deasupra placiL pozitronul a_vea o viteza mai mare.
Pentru ea particula este frinata cind traverseaza placa de plumb, reiese ea ea
· se mi§ca de· sus in jos.
6-14. Fiecare particula <X este incarcata cu cite doua sarcini elementare pozitive,
in timp ce fiecare electron ce constituie radia.tiile (3 are o singura sarcina elementara
negativa. Dar masa. electronului este de aproximativ 1 840 ori ma.i mica' decit masa.
protonului. Din aceasta cauza, cind electronii se deplaseaza ill cimpul magnetic,
for�a care aciioneaza. asupra lor (§i care se compoi:ta. ea o forta centripeta) ii sile§te
sa. ·urmeze o traiectorie in forma unui arc de cerc cu raza mica, adica o traiectorie
mai curbata decit traiectoria particulelor <X, a caror masa este inult mai mare §i care,
prin urmare,datorita inertiei mari pe care o au, sint deviate puiin.
6-lo. Particulele <X, care sjnt nuclee de heliu, a.u o sarcina �lectrica. mai mare §i o
viteza mai mica decit particulele � (electronii). Ca. urma,re, pe de o parte cimpul elec­
tric- al particulelor <X este mai intens §i prin ac��st� smulgerea electronilor din inve­
li§ul atomilor intilniii se poate face mai U§or, iar pe de alta parte, mi§cindu-se mai in­
cet, particula <X poate intilni un numar mai mare de atomi in drumul sau.
A§adar o particula <X, deplasindu-se pe o distania oarecare, produce un numar
de ioni (§i deci rezulta §i un i\umar de picaturj) mai mare decit in cazul deplasarii
unei particule (3 pe un parcurs egal de lung.
Pentru a.ceasta, urma particulei <X este mai groasa ,. fiind formata din picaturi
multe §i dese, in timp ce ur.Qla particule� � este suhtire, picaturile fiind rare.
6-16. A§a. cu'm a reie§it din problema 6-15, particulel_e <X produc un numar de
ioni mai mare pe unitatea de lungime din p�cursul lor, decit produc pa.rticulele �­
Deoarece cu prilejul formarii fiecarui ion (ciocnire), particula. <X este frinata, ea ajunge
sa i�i piarda energia peI un pa.rcurs relativ scurt.
464
 i
6-17. 1n aeest eaz, asupra particulei care se deplaseaza descriind un arc de cero
}.µe�ea.za forta Lorentz. Marimea acestei forte este dat� de relatia 11 = Bqv, unde q
este ·sarcina partieulei §i 'lJ viteza ei. Deoareee for\S: Lorentz joaca in acest caz rolul de
rta centripeta, se poate scrie ea:
2
· Bqv = mt1 - , de unde .R = mtJ- = --
B
"
R q B.!L
m
'.At�dar; cu cit raza de curbura a traiectoriei partieulei este mai mare, cu atit viteza
este
. maimare , respectiv !L sarcina specifica (sarcina-corespunzatoare unitatii de masa)
m
este mai mica. Masurind R §i B fji cunoscind sarcina speci­
!ic�.-a p_articulei, se poate calouJa viteza §i de a.ici energia
'.cinetio_li.
6-18. ln figura 6-18. R se observa ea fortaFE cu c.are
�ctionea�a cimpul electric a.supra particulei . ex are aceea§i
�irectie cu fo�ta FBa cimpului magnetic (care in\eapa foaia
perpendicular pe ea); cele doua Jor\e sint egale §i direct
?puse, iar directia lor comuna este perpendiculara pe direc- Fig. 6-18.R

'r
1\ tia cimpu1ui magnetic B.
\ . In acest caz, FE = F B· Dar FE = qE, iar FB = Bqv. De aioi rezulta qE
' \ I

ea
l
Bqv1 adica vitezacu carese deplaseaza partioula estev == E
B.
°\
\ psa, a.�a cum s-a aratat la problema 6-17:
tl
, !
R =m" de unde
Bq
tJ
m = BR•
"

1
.L:i.locuind aioi expresia g�sita pentru· v, se vede ea daca se_ masoara intensitatile cfm­
purilor electric §i magnetic, precum �i raza de curbura a traiectoriei descrise de par­
iicula (cind actioneaza doar cimpul magnetic), -atunci sarcina specifica este determi-.
· fata:
-=--
E
1
q
m 2 BR
6-19. Radia\iile y sint unde electromagnetice. E]e nu sint constituite din par•
.'; :t'icnle inc�rcate electric �i de aceea asupra lor nu ac\ioneaza nici o forta. din part.ea
: otmpului magnetic. Din acest motiv, radiatiile r i§i pastreaza direc\ia, adica au o
traiectorie ractilinie.
6-20. Daca neutronii sint rapizi, la 'ciocnirea lor cu nucleele, ei le cedeaza
energie suficienta pentru ea acest.ea la rtndul lor ·sa Re poata deplasa �i produce un
numar important de ioni ai atomilor substan\ei respective. Ionizarea este detectala
· fie en ajnt.orul unei camcre Wilson, fie cu ajutorui emulsii1or fotografice, sau cu con­
toare de sointila�ie.
30
465
 •.•\ , A t ,

7 . . Pr_ohleJD.e .ae -�'. sinteza

-

7-1 .. Deoarece la izbucnirea unuUncendiu geamurile obi�nuite se sparg dato­

rita .tempeta.turii ridicate la :care .se ajunge_§i Jn came�a se produc curenti de aer
. care interisifica ·foarte mult "focuJ.. Geamurile mate, alcatuite din sticla trasa la valt
.
- - _"o ·�ata.cu o pl..asa din sirma, ·chiar da.ca crapa din cauza caldurii, nu se impra;tie
·. hl .cioburi, · evitind astfel ·.producerea curentului de aer periculos amintit.
7-2. In conditiile imponderahilitatii suprafa.\a lichidului nu mai este plana,
perpendiculara pe l_iniile cimpului gravitational. Lichidul se a§aza peste tot ln apro­
:pierea·pereiilor-sticlei, iar suprafata de separare cu aerul este sferica, datorita for­
. ·- · \elor de ten·siune superfieiala care i�i exercita actiunea in absenta for\elor gravitatio-:
·na.le.
: 7-3. Da.torita starii de impondera.bilitate nu vor exista curenii de convectie
(v. prohlema. ·a-181) �i gazele rezultate din ardere vor ramine in jurul flacarii chi­
br:tului lipsind-o de conta.ctul cu aerul §i facind-o sa se stinga.
7-4. Utilizarea. hidrogenului ln locul aerului se datore§te mai multor motive.
·:Rotorul generatorului lntimpina- o rezisten\a la ina.intare (R ....... Spv2) mult mai mica
In hidrogen pentru-oa acest:a. are o densitate mult mai mica decit aerul ( Paer / p82 =
2 9
== MaeT /Mn2 ; =_ u.;5). 0 data cu mic§orarea frecarilor, sea.de energia mecan�ca
=

necesara pentru ea generatorulsa produca aceea�i energie electrica, deci se ma­

. retie randamentul. ln plus hidrogenul race�te ma,i . bine generatorul lntruott
·1_ _. conduce caldura mai bine decit aer.ul (de cca 7 ori)
, · ·7 �5. �Deoarece dupa un timp indelungat se produce o trecere de la starea amorfl
(oaraoterizata.-printr�o energie potentiala mai mare) la starea cristalina mai �tabila
(cu .en-ergie··poteniiala mai :m�o-�). �Datorita reflexiei neregulate a luminii pe supra­
fetele= :micilor.:cristale formate, smoala nu mai reflecta razele de lumina regulat ti
nu mai-prezinta lueiu.
7-6�-- Deoareoe argonul este un gaz rau conducator de caldura �i in cazul :uti­
Jizirii Jui o mare parte din caldura degajata la trecerea curentului electric prin

.471
 .au loo frecari in lagare �i cu aerul, se incalzesc conductoarele la treoerea. curentului
electric etc.). De aceea,energia cedata de aceste ma§inielectrice este totdearina mai
mica deoit energia, primita..Din aceasta ca,uza, electromotorul nu va putea da la arhore­
le sa.u o energie meoa,nica ega.la cu energia, curentului electric, cu care il alimentea.za.
dina,mul, ci va produce o energie mai mica. Din a,cea,sta cauza, . dinamul va. fi invirtit
cu tura.�ie ma.i redusa de catre electromotor; in a,cest fel insa dinamul nu va, mai
'
da, curent cu o intensita,te la fel de mare ea prima, data, ci ma.i redusa. Acum eleclro­
motorul a.limentat cu acest curent se va, invirti §i ma.i tncet decit in cazul precedentt
�i a.�a. ma.i departe. Chia,r daca intregul dispozitiv va. fi pornit cheltuind energia
din exterior (de exemplu, invirtindu-1 cu mina, ori alimentind pentru citeva momente
electromotorul de la, o ·sursa exterioara de curent electric), ·acesta. i§i va mic�ora.
repede viteza. ,. se va i0pri §i nu va, putea func\iona,. In nici un caz nu se mai poate
oere ea eleotromotorul sa produca. in plus un lucru mecanic pentru a. mi§ca o oricit
de mica ma,�ina-unealta.
Din acest exemplu se vede ea energia nu se poate crea din nimic, ci doar se trans•
forma dintr-' un a.numit fel de energie in a.It fel de energie. A§a.dar, este imposihil
sa secreezeunperpetuum mobile, adica un dispozitiv oricit de simplu sau de complfoat
care sa. funciioneze.,,de la sine", a,dica sa execute un lucru mecanic fara sa se chel­
tuiasca energie de un fel oareca.re (meea.nica, ohimica, termioa, electrica etc.)
dina,fara.
1.

I 7 -13. Calirea pieselor cu ajutorul curentilor de ina,lta. frecventa se realizeaza

a.�eztndu-le in 'interiorul unei bobine parcurse de curentul alternativ cu frecventa.
' ridicata.
Prin induciie electroma:gnetica in metalul masiv 'iau na§tere curen\i al caror efect
Joule.da cantitatea de ealdura necesara in operalia de ea.lire� Deoarece euren\ii
a.'ternativi indu§i _in gpiesa meta.lica se repartizeaza la suprafata acesteia, incal­
zirea. se face doar in a.oea.sta regiune s,i are Joe foarte repede, a�a incit caldura nici
nu a.re timpul necesar sa. se propa.ge in interiorul piesei; piesa nu se cales,te in in­
terior. Prin procedeele de ea.lire ohis,nuita, •piesa metalica se incalze§te s,i se cale­
s,te in too.ta masa ei, a.stfel ineit ea devine U§or sfarimicioasa.
7 -14. In timpul treeerii curentului alterna,tiv prin hohina eleetromagnetului,
armature. a.cestuia. se magnetizea.za. s,i apoi se demagnetiz�aza cu o frecven\a dub]a.
decit cea a. curentului. lntl'-a,devar, in timpul primei jumaHi'�i de perioada, cind cu­
rentul a.junge sa aiha. _o intensitate suficient de ma,re 1 lamele de otel sint a.trase �i se
! inc;}o.vInoa.ie; cind curentul trece prin zero, lamele revin la pozitia initiala.
cea de-a doua j.umatate de perioada are loc din nou o atractie ea .s,i ·jn prima
�-:
)
ju natate·de perioa.da (sensul eontrar .a.I curentu]ui nu sehimba. sensul de depla.sare al
lam3lor).
In baza. fenomenului .de rezonanta, deplasarea cea, mai mare o are lama a carei
free -renta proprie de vibratie este egala cu frecven\a oscilatJilor descrise de lame,
adica. ega.la. CU dublul frecveniei curentului a,Iterna.tiv. Lamela CU ma.sa. ma.i mare au

473
 7-20. Una dintre posibilitati este aceea ea fotografierea sa se faca in a§a fel
1ncit axa optica a aparatului fotografic §i normala la directia de fleplasare a. bici- ·.
clistului sa nu faca un unghi de 0 , ci un unghi mai mare IX (fig. 7-2?.R).
° ..
.
D.aoa biciclistul se deplaseaza ou viteza constanta v, strabatind in �mtatea de timp
1 =\
distanta AB, atunci pe cli§eu punotul imagine se deplaseaza pe d1stanta A1B
= AB p', cind IX =0�. Cind se B tr A
fotografiaza sub un unghi
IX=:/::0, imaginea se deplaseaza
doar cu:
A 2B2 = A;B cos =
2 IX

= AB p' cos IX = A B cos

1 1 IX.
p
Cu cit IX este mai mare, cu atit
cos IX are o valoare mai redusa
2}i imaginea biciolistului apare ·.
1

mai putin mi§cata.

0 alta posibilitate de a
obtine o fotografie mai clara
este aceea de a urmari prin
vizor pe hiciclist in timp ce se
rote§te apa.ra.tul, in a.§a fel fig. 1- 20.R.
incit imaginea b�ciclistului sa 1-
. . . .
ramina in aoeea.§i pozitie fata de vizor; apasind pe declan§ator, se obtme o 1magme ) _
destul de clara a bicicletei §i a biciclistului, insa, de la sine inteles, pe un fond neclar.
7 -21. Pentru aceea.§i putere, hecurile care functioneaza sub tensiune ridicata
2
au rezistenta filamentului mult mai mare ( R = � ). Iniensitatea curentului fiind
relativ redusa, sectiunea necesara a firului este §i ea mica adica. filamentul este alca­
tuit -dintr-un fir lung.
Este deci mai U§or sa se concentreze intr-un spatiu restrins filamentul unui
bee care functionea.za la o tensiune joasa §i in acest fel sa se mareasca efica.cita.tea
luminoasa (fluxul luminos corespunzator unitatii de putere electrica ahsorbita).
Intr-adevar ,. in a.cest fel, prin conc�ntra.rea. caldurii degajate (suprafata de contact
cu ga.zul din j ur fiind mica) tempera.tura, fliamentului este _§i ea mai ridicata. \.

7 -22� Deoarece in genera.I corpurile de culoare inchisa (aioi electrozii inn.egriti)

pot nu numai sa ahsoa.rha, dar pot §i radia puterni� caldura; aceasta se produce
ea urm_are a bomba.rdamentului electronilor care sosesc d� la catod.
7 -23. Comisia. Interna.tiona,la a Metrului a definit in anul 1960 metrul etalon
ea fiind acea Jungime care este de 1 650 763,73 ori ma.i mare deoit lungimea de unda
a liniei galhene din spectrul izotopului 86 al Kr. Compara.rea se face pe baza fenom�­
nu1ui de interferenta a luminii.
476
 . Etalonul st.ll.bilit are ava.ntajele ca·este riguros consta,:i;it, in timp, ia.r izotop,ul krip
::.

'tonului poate· fi ob\inut pur.

Se .ijtie ·ea vechiul etalon din platin iridia.t era susceptibil de a suferi schimbari
dator-itii. variatiilor de temperatura, a deforma.tiilor mecanice etc.
t a carui
-�·- ;-, · · 7 -24. La.�pile cu luminiscenta sint a,limentate cu curent a.lterna.tiv
· intensitate nu este coristanta, ci va.ria.za. . i n timp. Ctnd curentul trece prin valoa.r·ea
zero,-lampa se · stinge ia.r, cind ia, va. l oarea maxima, lampa. lumineaza puternic.
Obiectul care se mi§ca se vede puternic lumina.t doar in momentele cind curentul
a,re.va,loarea. maxima, �i anume la intervale de timp ega,le cu cite o jumatate de peri­
oada. ln decursul acestor intervale de timp, obiectul se deplaseaza ajungind in
diferite pozi\ii pe care le vedem distincte unele de a.Itele. Nu vedem obiectul in pozi-
tiile corespunzatoa.re momentelor iri care intensita.tea curentului este nula, adica
tn acele pozi\ii care sint situate la mijlocul distan\ei dintre doua poziiii vizibile
(tot astfel intre momentele in care curentul este maxim se afla momentele in care
curentul e�te nul).
Pentru ea experienta sa. decurga a.§a. cum s-a descris, este necesar ea sa. sepriveas­
ca numai in lumina unei singure lampi cu luminiscenia.
7 -25. ln cazul a.limentarii unui.bec cu neon de la reteaua de curent a,ltern6.tiv 1
- ga.zul din jurul cite unuia dintre cei doi electrozi devine·in mod succesiv lumin.os in
urma descarcarilor electrice care au loo atunci cbid tensiunea este sufieient de mare;
aceasta se intimpla intr-o fractiune de perioada al carei mijloc este in momentul in
care tensiunea alternativa trece prin maximumul sau.
In momentele in care tensiuriea are valori nia.i mici, neonul din bee nu se va Iu­
mina. Se intelege de aici ea becul va lumina de doua. ori in timpul unei perioade a
curentului, adica frecventa c:u care se vor succede iluminarile va fi v; = 2v 1 , unde v 1
este frecvenia curentului alterna.tiv.
Daca in intervalul de timp. de Ti discul se va roti cu o astfel de viteza incit
2
locul ocupat de unul dintre cele 11, sectoare negre la prima iluminare sa fie luat de
locul sectorului negru urmator (a§a ea schimbarea pozi\iei acestuia sa.. a,iba loc in
timpul cit becul nu iluminea.za), atunci ochiul va avea impresia ea di�cul a ramas
nemi§cat.
Deoarece intervalul de timp t2 necesar ea unul dintre sectoarele negre sa fie luat
de urmiitorul sector negru are expre a = ,
:: T
n .
L. .·.....,-- .
��te perioa.da de rota.tie a discului), se poate scrie pentru cazul aratat ca:I
Ti
t =- sau T-=
9
2
T-,
1
2 n 2
adica.:

477
 ,•:,,;-:,:��\
.
�!

. .

.D�oi, de·exelD:���' numat�ld.e.,.seotoare n�gre (egal ou.numarulde,se,Qtoare al�.) este

. n ,;= 77, ..a.tunc1, .deoa.reoef' �v 1 = 50 Hz, rezulta
. ea disoul 1 care · p•.are _imobU;'s•e1�Q- \
_te§te de fapt CU o. ftaeoven}a: ·>< :;•'.';;, J
� v2
2 .
-: - •
77
•- rot/a.
50 = 100
..77
�-{

.: adica are o tura\ie n2 � 60 v2 = 60. 100 = 78 rot/min.

'
. ., ' '}7
Da.�a t�a.tia. dis?rilui :este eeva ma:i mica deoit acea�ta valo�e, at�nci--s!ctoarel�
-
ea.le vpr 11 vazute.rotmdu:-s·e lent in eens contrar sensulm de rota\1&-a ·dis.c.ukn; pentru
cajlttminarile.succes1ve ale becului vor gasi disoul in pozitii care· fac unghiuri egaJ�
:tntre ·el�, :da.r :ma'i mici decit unghiul la oentru oorespunzator unui sector. '\
·Invers�_oind discul va. avea. o turatie mai mare, sectoarete vor parea ea .s�
Diitoa' lent in-acelati sens ·ea J · i discul.
Da.ca .-se· m·asoara perioada mi,carii de rotaiie aparenta a. sec.te,.ar.elor se poa�
caloula. · noua 'tura\ie a. ·disoului. Acea.sta metoda este ·folosita ti ·in .-�]t soop, .tf
:anume, la. ·determinarea turatiei mo.toarelor asincrone. \
7-26. Beoul poa!e fi aprins fie l?minind celula �otoelectrica, !ie �a,piisind 1n �JISi
lama. intrerupatorulm K2 al releulm. Becul sta aprms doar atita trmp_ cit se men}me!
iluminarea. oelulei ori se \ine inchis eontaotul K2 • Daoa se inlat_ura paravanul opaoj
P �i �e :a��a p·e K2 , becul se aprinde, ilumineazii celula fo�oeleot� pr� alJ
. ...
care1 o,1rou1t ·a.pare curentul. Dm a.ceasta oauzii, lama tntr.erupator.ulm K2 ram�,
· .. atrasa de electromagnef�i becul lumineaza in oontinuare. Becul se va,,sffenge � amb�!�
:oirouite ale releului ·y'or 'fi ·tntrerupte daca intre bee §i celule ·se -va -�za para-nmu�
�pac.
 Enuniurf Rliapunsuri
i. Electrlcitatea
Electrostatica ••••••••.•••••••••••••••.•••....•....••.. ; •..... •.•• • • ••.•... 83 313'
Eleotrizarea corpurilor. Legea lui Coulomb ....... �.................... 83 318
Ctmp electrostatic. Potentia� ................. .......... ...... ....... 85 319

i�i '. I
Capacitatea electricA ••..•............ : ........... .............. .. ..... 86 320
Electricitatea atmosferica ....... ........ ........... ... .............. . 88
Electrocinetica .. .. . .. . .. ... .. . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 88
Curentul electric continuu constant. Legea lui Ohm. Curenti ramificati.... 88
Energia electrica. Tensiunea termoelectrica ...•• ........ ........ ...... . 95
Curentul electric tn electroliti. Surse chimice de curent . ........ .. .... . 98
Electromafinetismul . .. ... .. . ..... . .. ... ... .. .... .. .. .. . ... .. . . . .. . .. ... . . 100 352
Ctmpul magnetic §i actiuni ale lui .................................... 100 352
Induetia eleetromagnetiea . ...••• ..• •• ......... .. .... .. ...... .. .. ..... 108 865
Curentul alternativ. Generatoare, motoar.e, transformatoare ....... ..... 111 871
Curentul electric prin gaze. Cur.entul electric prin semicond,uctori................ 116 881
. Ctmpul electromagnetic •••• •.• •• ••.••••••••• .......••.•.•• ....... ..... ... .• 119 387
Circuit oscilant. Unde electromagnetice. Radioemisia. Radioreeeptia •• . . 119 387

5 •. Optioa
Fotometria . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .... . . . . . . . . .
• ,, 124 899
Optica geometrica ...........................•.............................. 124 400
Propagarea rectilinie. Viteza luminii ................................ 124 400
Reflexia ......................•••................................... 125 4�2
Oglinzi plane. Oglinzi concave. Oglinzi convexe. .................. 125 40%
Refractia ....................•............. : .....................- . . 180 - 414
lndiee_ de refr..actie. Refractia prin lame. Retlexie totala. Rerractia
prin prizme .................................. � ................
130 414
·Lentile .....•.•.................................................... 133 Ui
.Instrumente optice ................. ! .•• : .•••.....................•.. 137 4l4
lnstrumente optice care dau imagini reale .............. � ....... ; ..
137 434
I�strumente optice care dau imagini virtuale ...................... 140 -447
Optica ondulatorie •.•••••••.•.•••••••••••••.••............................ 1.42 452
Interferenta. Difraetie. Polarizare. Difuzie .... . ...... . .................
142 452
lnteracJiunea radiaJiilor cu. substanJO, .••••••••••..•.........................• U3 456
Spectre. Culori. Radiatii invizibile. Fotoni. Fenomen fotoelectric .•.••• 143 456

6. Struotura atomulul
lnveli,ul electronic ..•..••• ••• .......• •.• •.... .• • . ..•• •.•. • ....• ..•• ...... • 147 461
Nucleul atomic •••.. •••• •••• .••. •• •. .•• .•• •. ... . .. ••.•••••.. .••• •• •• •..• • 147 468
7. :Probleme de sintezi 15.2 471

Nr. colilor de tipar : 30

Comblnatul poligrafic
,,CASA SClNTEII"
Bucure�ti - R.S.R.
Com. nr. 10 727