Caiet Studiu Clasa 10 Uman ST Nat

TIT TIHON
MATEMATICĂ M2
Manual pentru clasa a X-a
CAIETUL ELEVULUI
CAIET DE EVALUARE ŞI PROGRES ŞCOLAR
NUMELE SI PRENUMELE , CLASA
FILIERA TEORETICĂ
FILIERA VOCAŢIONALĂ
NOTA
10
V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 DATA
COMPETENŢE SPECIFICE
1. Identificarea
2. Determinarea
3. Aplicarea
4. Alegerea
5. Alegerea
6. Determinarea
OBIECTIVE GENERALE





 .
Corespondenţă părinţi/tutore/supraveghetor pregătire şcolară
Data Observaţii Semnătura
PROTOCOL DE COLABORARE
Pentru buna desfăşurare a activităţii şcolare la orele de clasă se încheie
următorul protocol de colaborare dintre prof.________________________şi
părinte/supraveghetor__________________al elevului _______________________
I. OBLIGATIILE PROFESORULUI. Profesorul are obligaţiile:
1). Să prezinte noţiunile cerute de planificare şi programa şcolară
2). Să explice ori de câte ori cere elevul informaţii suplimentare la ora de clasă
3). Să exemplifice noţiunile predate (atunci când este cazul) şi prin programul AEL
sau alte softuri de matematică
4). Să treacă nota în catalog şi în carnetul de note al elevului, care este obligat să-l
prezinte la cerere. Alte observaţii privind activitatea elevului se vor nota pe fişa de
parcurs (caietul elevului de studiu-lucru)
5). Recuperarea noţiunilor de către elev se vor face în afara orelor de clasa-după orele
14 sau sâmbata la ora 10
II. OBLIGATIILE ELEVULUI
1). Să respecte întocmai regulamentul şcoar de ordine interioară.(www.cnrv.ro)
2). Prezenţa la ora(un cumul de mai multe ore absentaţe aduce o sancţiune de 1 punct)
3) Un număr de absenţe 40% din total lor semestrial (chiar motivate) poate atrage
situaţia de medie neincheiată.
4). Comportamentul, dialogul necivilizat, folosirea telefonului în timpul orei,
întârzieri fără motiv, vociferatul în clasă fără legatură cu lecţia, mâncatul în
timpul orei, rezolvarea de rebus, scrierea sau studierea la alt obiect şi ţinuta
necorespunzatoare, plecarea de la ora atrage imediat notarea cu nota 3 în
catalog fără comentarii,
5). Completarea caietului şi a portofolilui pentru studiu şi notare va conţine:
a). Fişa de studiu va fi semnată de părinţi şi va fi completată corespunzator de la oră la
oră. Nu se admite xeroxarea fişei rezolvată de la alt elev. Fişa de studiu nu este o
copie a noţiunilor din clasă predate de profesor. Fişa de studiu conţine un rezumat
care trebuie să răspundă la întrebarea ,,Ce trebuie să ştiu pentru obtinerea
competenţelor?’’
b) Fişa de lucru este continuarea studiului de către elev acasă prin rezolvarea temei.
Fişa de lucru este semnată de părinţi şi va fi datată pentru ora urmatoare după
predarea lecţiei
c). Un referat semestrial sau un numar propus de variante pentru CONCURS la
nivelul şi profilul clasei.
6). Activităţii care atestă interesul elevului pentru obiect şi şcoală (Concursuri şcolare,
Olimpiade, Cangurul, Activităţi interdisciplinare) 
7). Testul de evaluare la fine de capitol pe caietul de evaluare şi progres şcoalr se
notează conform punctajului acordat.(se acorda punctaj numai pentru rezolvari 
complete) 
PROPUNERI DIN PARTEA ELEVULUI
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
PROPUNERI DIN PARTEA PARINTILOR
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
3 
  
NU încercaţi să copiaţi!!!.
Încercarea de fraudă se notează cu nota 2
(doi) fără comentarii.
LECŢIA 1.1 Test la început de an şcolar
SECVENŢA 1 TEST LA ÎNCEPUT DE AN
45 puncte PARTEA I răspuns
2
5 puncte 1. Rezultatul calculului 5, 2  3,8   3  1 este....................................
____________
5 puncte 2. Dintre numerele 2,5 si 2,(5) mai mare este……..................................
____________
5 puncte  4
3. Se da multimea A  2,3;  ; 9 ;3 2 ;  . Numărul iraţional este…....
 5
____________
5 puncte 4. Media aritmetica a numerelor 1,8, 0,2 şi 3,4 este……........................
____________
5 puncte 5. Soluţia ecuaţiei 2  5  8  ...  x  155 , x   .....................................
____________
5 puncte 6. Teorema sinusului este….....................................................................
____________
x  y  3
5 puncte 7. Soluţia sistemului  este…...................................................
 x y  2
____________
5 puncte 8. Punctul de extrem a funcţiei f:    f  x   4 x  x  3 este...........
2
____________
2 puncte 9. a) ABCD este paralelogrm dacă şi numai dacă (vectorial)...................
____________
2 puncte
b) Centrul de greutate a unui triunghi ABC este (vectorial).....................
____________
3   
1 punct c) Dacă sin x  , x   ,   , atunci cosx, tgx este egal cu....................
5 2 
____________
45 puncte PARTEA II
10. Se da functia f : R  R; f  x   x 2  x  2
 a). Să se determine coordonatele vârfului parabolei.
b). Să se reprezinte grafic.
X c). Să se rezolve inecuaţia f ( x  1)  x, x  
 11. a) Fie ABCD un paralelogram, iar O punctul de intersecţie al diagonalelor.
Să se arate că OA  OB  OC  OD  0 .
b) Să se arate că dacă sin A  2 sin B cos C , atunci triunghiul ABC este isoscel.
(sin x  cos x ) 2
c) Să se aducă la o formă mai simplă
1  2 sin x cos x
12. a) Să se găsească primul termen şi raţia ai unei progresii aritmetice dacă
a 2  a6  a 4  7 şi a8  a7  2a 4
b) Poate exista o progresie geometrică în condiţiile de la a)?
 4
  
REZOLVARE TEST
5
REZOLVARE TEST
6
TEMA 1: Mulţimi de numere. Numere reale
LECŢIA 1.2 Recapitulate. Mulţimea numerelor întregi

SECVENŢA 2 FIŞĂ DE LUCRU
1. Dacă a  9, b  3, c  5 , atunci calculaţi valoarea lui x  a  (b  c ) .
2. Găsiţi soluţia pentru care trei numere întregi consecutive are suma pătratelor lor egală cu 1877.
3. Să se calculeze expresia E  (( x)) , dacă se dă

x  139  14  138  14 137  14  136  ...  14 132  14 13  1 .
4. Cu cifrele 0, 1, 2, 3 câte numere de două cifre diferite putem forma:
5. La sfârşitul unei întâlniri de afaceri cei 15 participanţi şi-au strâns mâinile. Se poate ca la
un moment dat fiecare să fi dat mâna cu exact 7 persoane?

X

7
LECŢIA 1.3 Recapitulate. Mulţimea numerelor raţionale

5  11  25 3   12
1. Calculaţi 3  1 :  76   47   
14  49  38 7  5
2. Care este perechea de numere direct proporţională cu numerele 3 şi 5 care are produsul mediilor
aritmetice şi armonice egal cu 75.
3. Pe suprafaţa globului pământesc raportul dintre uscat şi apă este de aproximativ 1:2,4.
Uscatul ocupă 149 milioane km2. Ce suprafaţă ocupă apa?
 6. Să se determine lungimea segmentului x din fig. 2 3 6 4
X
10
 5 x
8
LECŢIA 1.3 Mulţimea numerelor reale

SECVENŢA 2 FIŞĂ DE STUDIU
 Pentru orice număr raţional pătrat perfect, numărul pozitiv unic a pentru care a2  p, se numeşte
rădăcina pătrată a lui p şi se scrie p .
 Exemplu: 2  1,14142135 ... se numeşte număr iraţional sau număr transcendent.
Construcţia numerelor iraţionale Extragerea rădăcinii pătrate Alt exemplu
2,00'00'00'00' 1,4142... 12746
-1 244  96
10.0 2811 281
-96 28844 11296
40.0
- 28 1 282822 56564
11 900
11 296
60400
56564
3856
......
Numerele de forma
2, 3, 5, 7…
se numesc iraţionale.
Mulţimea numerelor
iraţionale se notează prin
 \ .
 Media proporţională (media geometrică) a două numere raţionale pozitive este mai mare deâct cel
mai mic număr dintre ele şi este mai mică decât cel mai mare.
 Încă din Antichitate s-a observat că raportul dintre lungimea unui cerc şi diametrul acestuaia nu
depinde de cercul ales. Valoarea acestui raport a fost notată cu  (  3,14 ).

Numărul  nupoate fi construit cu rigla şi compasul pe axa numerelor. 
X
1 
2
0 1 2 3 
9

 Mulţimea numerelor reale  este ,,identificabilă" cu mulţimea punctelor de pe axa numerelor.
 Axa numerelor
y 1 2 x
B O A sens pozitiv
N(y) M(x)
 x şi y sunt două numere reale ce corespund punctelor M şi respectiv N. Vom spune că y este strict
mai mic decât x şi vom nota y < x dacă pe axa numerelor, punctul N este la stânga punctului M. Se
mai poate nota x > y şi citim: x este strict mai mare decât y.
 Distanţa dintre două puncte de pe axă este numărul pozitiv d(x;y)x  y.
 Orice număr real x are un opus, notat x, care este deasemenea un număr real.
Exerciţii
Demonstrează că 2 este număr iraţional.

a
Pasul 1. Presupune că 2 este un număr raţional: 2 , a, b  N, (a, b)  1 ;
b
a2
Pasul 2. Ridică la pătrat relaţia: 2   a 2  2b 2 ;
b2
Pasul 3. Deci se va impune că a este multiplu de 2 a  2m ;
Pasul 4. Înlocuieşte şi fă simplificările: 4m 2  2b 2  2m  b 2

Pasul 5. Deci şi b este multiplu de 2imposibil, deoarece am presupus că (a,b)=1
Demonstrează că 5 este număr iraţional. Reprezintă acest număr pe axa numerelor.

O 1
X

10

 Oricare ar fi numerele reale a, b  cu a > b, se definesc intervalele:
1) interval închis a; b  x | x  , a  x  b
2): interval deschis (a; b)  x | x  , a < x < b
3) intervale semideschise (a; b x | x  , a <x b, a; b) x | x  ,ax<b
4) intervale nemărginite
(; a  x | x  , x  a (; a)  x | x  , x < a
b; +)  x | x  , x  b (b; +)  x | x  , x > b.
Exerciţii: a) să se figureze intervalele
 Pentru orice număr real x nenul, numim modulul lui x, şi vom nota prin x, valoarea pozitivă a
numărului real x. Dacă x  0, vom spune că x  0 şi pentru orice număr real x, are loc x2  x2.
1. Pentru toate numerele reale x şi y: x  x şi x  y  y  x.
2. Două numere reale care au acelaşi modul sunt egale sau sunt opuse.
3.Pentru orice numere reale x şi y, are loc: xyx  y.
x |x|
4. Pentru orice două numere reale x şi y  0 are loc: 
y | y|
5. Pentru orice două numere reale x şi y, are loc: x+yx+y, numită inegalitatea triunghiulară.
6. Pentru orice două numere reale x şi y, are loc:||x|  |y||  |x + y| şi ||x|  |y||  |x  y|.
7. Pentru orice număr real, are loc: x 2  x
Exerciţii. Explicitează modulele: | x  1| şi |1  x | .

X

11

3 3
 1   1  2 2
1. Dacă x    şi y     , atunci numărul a  x  y este
 3  2
2. Care din numerele următoare sunt raţionale:

x1   28  1  2 7  2, 5 , x2  (5  5 2) : (1  2) , x3  ( 3)3  1, 73  2
3. Care sunt valorile reale x pentru care are loc || x | 1| 2
4. Să se calculeze E  2  (2)2  |1  2 |  | 8  3 | .

1 1
X 5. Care este valoarea expresiei E   .
11 6 2 33  20 2

12

1. Comparaţi numărul A  4  15  4  15  6 cu 0.
2. Care din următoarele numere sunt egale: x1  3 20 , x2  180 , x3  2 45 , x4  6 5 , x5  3 28 ,

x6  2 3 9  3 15
3. Număul 6  4 2  11  6 2  33  20 2 este egal cu:
1 1 1
4. Suma   ...  este egală cu:
1 5 5  9 (4k  3)(4k  1)
6. Care sunt valorile reale x pentru care are loc || x | 1| 2


X

13
LECŢIA 1.5 Radical dintr-un număr raţional n  2 . Proprietăţi ale radicalilor

 Radicalul unui produs de două numere nenegative este egal cu produsul radicalilor.
 Radicalul unui cât de două numere nenegative şi cu numitorul diferit de 0 este egal cu câtul
radicalilor.
 Dacă a  0 atunci avem a2  a .
 În general, dacă a   atunci a2  a .
 Dacă b  0, atunci a 2  b  a  b , oricare ar fi numărul a.
 Dacă a > 0, atunci a  a 2 , şi dacă a, b >0, atunci a b  a 2  b .

Raţionalizarea numitorilor
 Dacă numitorul fracţiei este de forma a atunci se amplifică fracţia cu a ,
 Dacă numitorul fracţiei este de forma a  b, atunci se amplifică fracţia cu conjugata a + b.
 Dacă numitorul fracţiei este de forma a + b, atunci se amplifică fracţia cu conjugata a  b.
 Dacă numitorul fracţiei este de forma a  b , atunci se amplifică fracţia cu a  b.
 Dacă numitorul fracţiei este de forma 3
a  3 b , atunci se amplifică fracţia cu 3
a2  3 a  b  3 b2
 În cazul unor combinaţii de radicali se amplifică cu conjugate alternative de radicali cu indicele

ordinului c.m.m.m.c. al indicilor ordinelor radicalilor.
 Se numeşte partea întreagă a numărului real a, cel mai mare număr întreg care este mai mic sau
egal cu a. Partea întreagă a numărului real a se notează [a] .
 Diferenţa dintre numărul a şi partea sa întreagă [a] se numeşte partea fracţionară a lui a şi se
notează cu {a} .
 Transformarea radicalilor dubli. Dacă b 2  b  0 , atunci:

a  a2  b a  a2  b a  a2  b a  a2  b
a b   ; a b  
2 2 2 2
Să se scrie ca sumă de radicali simpli expresia E  6  20

X

14
LECŢIA 1.5 Radical dintr-un număr raţional n  2 . Proprietăţi ale radicalilor

1. Fie a, b, c  (0, ) astfel încât 3a  c  4b . Atunci numerele a, b, c sunt:
2. Valoarea expresiei E  2  (2)2  |1  2 |  | 8  3 | este egală cu:
3 7 3 7
3. Valoarea expresiei E   este egală cu:
83 7 83 7
x y x y
4. Care este relaţia de ordine dintre numerele a  şi b  
1 x  y 1 x 1 y
5. se dau numerele reale a, b, c , astfel încât a  0 şi b 2  4ac  0 . Să se calculeze suma şi produsul

b  b 2  4ac
def def
b  b 2  4ac
numerelor: x1  şi x2  .
2a 2a
Se interpretare se poate da formulelor găsite (suma şi produsul)

X

15
LECŢIA 1.6 Radicalul de ordinul 3 dintr-un număr raţional

 Se numeşte radicalul de ordinul 3 al numărului b  , unicul număr a  , a  0 cu proprietatea
a 3  b . Sau a  3 b  a 3  b, a, b   .
 Proprietăţile radicalului de ordin 3 sunt analoage proprietăţilor radicalului deordin 2.
Scrie aceste proprietăţi (pentru radical de ordin 3):
 Raţionalizarea nunitorilor. Pentru expresii care conţin radicali la numitor, este utilă transformarea
lor în expresii echivalente, care să aibă numitorii raţionali.
Să se raţionalizeze numitorii fracţiilor
1 1 1 1
a) 3
; b) 3 ; c) 3 3
; d) 3 .
2 3 3 1 2 3 9 63 4
3
Indicaţie. În rezolvare se vor folosi formulele de calcul redus:

a3  b3  (a  b)  (a 2  ab  b 2 ) .
1

2 3 3
1
3

3 1
1
3

233
1
 3
9 63 4
3

X

16
LECŢIA 1.6 Radicali. Aplicaţii


X

17
LECŢIA 1.7 Puteri cu exponent raţional

1 1 def
 Puteri de forma a n , n  * . Se defineşte a n  n a pentru a  0 , n   , n  2 .
m m def
 Puteri de forma a n , m, n  * , Se defineşte a n  n a m pentru a  0 , m, n   , n  2 .
m
m
Are loc şi egalitatea a n
 a
n
.
m
 Puteri de forma a n , m   , n  * .
p
 1
Se defineşte a n  p pentru a  0 , m   , m  0 , n  * , n  2 , m   p .
an
 Operaţii cu puteri cu exponent raţional
x
a ax
I. (a  b)  a  b , a, b  0, x   . II.    x , a, b  0, x   .
x x x
b b
 Proprietăţi
def
1
3.  a x   a xy , a  0, x, y  
y
1. a  y  , a  0 2. a 0  1, a  0
ay
ax
4. a x  y  a x  a y , a  0, x, y   5. a x  y  , a  0, x, y   .
ay
1
1 
 2

2
 2 1
 (1  x )  1
Să se calculeze E ( x )  , pentru x  2  a 2
 (1  a )1 , a  0 .
 2

1 
2
 (1  x )  1 
E ( x) 

X

18
LECŢIA 1. 7. Puteri cu exponent raţional

2 1
1. Să se determine aproximările prin lipsă şi prin adaos ale numărului x  cu o eroare mai mică
2 1
1
decât .
10 2
1 2 1 3 
2. Să se aproximeze cu dpuă zecimale exacte max  , .
 3 4 
3 abc
3. Să se demonstreze inegalitatea mediilor abc  , a, b, c  0 .
3

4. Să se aducă la forma cea mai simpă expresia E  13  30 2  9  4 2 X

19
TEMA 1: TEMA 1: Mulţimi de numere. Numere reale
LECŢIA 1. 8. Logaritmi, proprietăţi, operaţia de logaritmare

1. Fie a>0 un număr realşi a1. Ecuaţia de forma a x  N , N  0 (1) are o soluţie unic determinată
notată prin: x  log a N (2).
log a N se numeşte logaritmul numărului pozitiv N în baza a.
Din (1) şi (2) se obţine a log a N  N , care ne arată că logaritmul unui număr real pozitiv este exponentul
la care trebuie ridicată baza a pentru a obţine numărul dat.
De exemplu, a calcula log 2 32 ,înseamnă a găsi un număr real x aşa încât să avem x2 = 32. rezultă x= 5.
a). În practică se folosesc logaritmii în baza zece care se mai numesc logaritmi zecimali. Se notează
cu lg în loc de log10 .
a). În matematică se folosesc logaritmii în baza e  2,718281... care se numesc logaritmi naturali şi
se notează cu ln în loc de log e .
2). Proprietăţile logaritmilor

1. Dacă A şi B sunt două numere pozitive, atunci are loc: log a ( A  B)  log a A  log a B .
Proprietatea se poate extinde pentru n numere pozitive A1 , A2 , ..., An şi avem :
log a ( A1  A2  ...  An )  log a ( A1 )  log a ( A2 ) ...  log a ( An ) .
 A
2. log a    log a A  log a B .
B
3. Dacă A este un număr pozitiv şi m un număr real arbitrar, atunci are loc :
log a Am  m log a B .
4. Dacă A este un număr pozitiv şi n  2 un număr natural, atunci are loc :
1
log a n A   log a A . Proprietatea 4 poate fi privită ca un caz particularal proprietăţii.
n
3). Schimbarea bazei logaritmului aceluiaşi număr

Dacă a şi b sunt două numere pozitivediferite de 1, iar A un număr pozitiv oarecare, are loc egalitatea:
log a A  log b A  log a b , numită formula de schimbare a bazei unui logaritm.
1
Dacă în egalitatea de mai sus punem A = a, atunci formula devine log b a  log a b  1  log a b  .
log b a
4). Operaţia de logaritmare a unei expresii
Operaţia de logaritmare are scopul de a transforma operaţii complicate de înmulţire, împărţire
şi ridicare la putere în operaţii de adunare, scădere şi împărţire la numere naturale.
În general, dacă E este o expresie algebrică în care apar produse de puteri şi radicali, putem
 să-i asociem o expresie, notată logE , în care apar sume, diferenţe de logaritmi înmulţite cu
anumite numere raţionale.
X
Exemple

20
LECŢIA 1.8. Logaritmi, proprietăţi, operaţia de logaritmare

15  5 231  3 51
1. Să se logaritmeze expresia: E = . Se logaritmează expresia într-o bază oarecare a :.
32  72  733
Răspuns
15 5 231 3 51
loga E  loga  loga (15 5 231 3 51)  loga ( 32 72 733) 
32 72 733
1 
= loga 15  loga 5 231  loga 3 51)    (loga 32  loga 72  loga 733) 
2 
1 1 1 1 1 
= loga 15   loga 231  loga 51   loga 32   loga 72   loga 733 .
5 3 2 2 2 
2. Aduceţi expresia F  3 a 3 b 3 ab la forma cea mai simplă utilizând logaritmarea.
3. Calculaţi log 30 9 în funcţie de a  log 3 2 şi b  log 3 5 .
4. Pentru a, b, c  0, a, b, c  1 , demonstraţi egalităţile:

b c a
b c a lg lg lg
lg
c
lg
a
lg
b  bc  c  ca  a  ab  b
a) a b c  1; b)       1
 a   b   c  
X

21
LECŢIA 1.9 EVALUARE ŞI TESTARE

1. Găsiţi aproximările zecimale cu o eroare mai mică decât 0,1, prin lipsă şi adaos, pentru numerele:
178
şi 11 .
13
2. Care este cel mai mic număr k pentru care 3n  5n 2  1, ()n  k ?
1 1
3. (Care este valoarea expresiei E   .
11 6 2 33  20 2
1 1 1
4. Dacă a, b, c sunt numere reale pozitive, să se arate că (a  b  c)       9 .
a b c
5. Dacă a, b, c sunt trei numere reale pozitive, atunci are loc mh  mg  ma (inegalitatea mediilor
 pentru trei numere).
X

22
TEMA 3: Funcţii. Recapitulare şi completări
LECŢIA 3.1 Funcţii. Recapitulare şi completări. Aplicaţii

6. Dacă f:AB este o funcţie oarecare, vom numi imaginea ei mulţimea notată Imf şi definită astfel:
Im f  { f ( x ) | x  A}  ( y  B | x  A, y  f ( x)} .
Să se determine Imf pentru următoarele funcţii:
x2  5x  6
a) f:    , f ( x ) | x  1| ; b) f:  \{1}  , f ( x)  2 .
x  2x 1
 x  1, pentru x  2
7. Fie funcţia f:    , descrisă de f  x   
 x  2, pentru x  2
3 5
Calculaţi imaginile f(4), f( ), f(2), f( 3 ), f( ).
2 2
8. Să se aducă la forma canonică următoarele funcţii:

1 2 1 1
a) f:    , f ( x )  3 x 2  2 x  1 ; b) f:    , f ( x)  x  x .
2 3 4
X
9. Se poate asocia expresiei E ( x )  o funcţie f:    , astfel încât legea de corespondenţă să fie
X 2 1
x
f ( x)  pentru orice x   .
2
x 1 
X

23
LECŢIA 3.2 Funcţii. Recapitulare şi completări. Funcţii egale. Graficul

 Funcţii egale
Două funcţii f : A B şi g: C D sunt egale dacă:
1. funcţiile au acelaşi domeniu de definiţie A = C;
2. funcţiile au acelaşi codomeniu B = D;
3. f(a) = g(a) aA, funcţiile coincid punctual.
Exemple
a). Funcţiile f, g: {1, 0, 1}  , f(x) = x şi g(x) = x3 sunt funcţii egale.
b). f, g:    , f(x) = 2x + 1 şi g(x) = 3x nu sunt funcţii egale deoarece condiţia a treia nu este
verificată: f(0) = 1  0 = g(0).
 Număul de funcţii
Fie funcţia f : A  B. Dacă card(A) = m şi card(B) = n, atunci cardf(A,B)=nm reprezintă
numărul de funcţii definite pe A cu valori în mulţimea B.
Exemplu: Dacă A={1,2} şi B ={a, b, c}, atunci card(A, B)= 32 = 9.
 Restricţia şi prelungirea unei funcţii
Dacă f : A  B şi g : C  B sunt două funcţii cu proprietăţile:
1). C  A; 2).f(x) = g(x), xC, 3).f(x) = g(x), xC,
atunci f se numeşte prelungirea funcţiei g la A, iar g se numeşte restricţia lui f la C (în acest caz se
foloseşte notaţia g|A).
Exemplu
Dacă sunt date funcţiile f :    şi g :    definite prin f(x)=x2, g(x)=x2. Este evident că
f  g deoarece funcţiile au domenii diferite. Vom spune în acest caz că funcţia g este restricţia lui f la
 şi vom scrie g  f| .
Invers, funcţia f este prelungirea funcţiei g la mulţimea  .
 Reprezentarea grafică a funcţiilor
Definiţie. Se numeşte graficul funcţiei f : A B submulţimea produsului cartezian AB, definit prin
Gf ={(x, f(y) | xA} = {(x, y) | xA, y = f (x)}.
Prin abuz de limbaj, în loc de reprezentarea geometrică a unei funcţii vom spune numai graficul
funcţiei.
Exemple 1 a
1) Graficul funcţiei f : A B, definită prin diagrama alăturată este Gf = {(1, 2
a), (2, b), (3, b)}. b
3
A B
2) Funcţia f:A B, definită prin tabelul de mai jos are graficul: Gf = {(1, 2), (0, 5), (1, 7), (2, 3)}.
 x1 0 1 2 x
3 
f(x)
2 5 7 3
X 2 
 3) Reprezentarea graficului funcţiei f : {0,1, 2,3}   , f ( x )  x este dat 1 
în figura alăturată. Graficul este dat punctual mulţimea: 
G f ={ A(0, 0), B(1,1), C (2, 2), D(3,3) } O 1 2 3x
24
LECŢIA 3.2 Funcţii. Recapitulare şi completări. Funcţii egale. Graficul

1. Graficul funcţiei f :    , f(x)  2x + 1 este dat prin următorul algoritm de reprezentare grafică:
Pasul 1. Se foloseşte metoda celor două puncte: x
5 B(2,5)
x  1 2 +
y 2x + 1 1 5
A(1; 1) B(2; 5)
Pentru argumentul x1, avem imaginea
y  f(1)  2(1)+1  1. | |
Pentru argumentul x2, avem imaginea 3 x

A(1,1) 1
y  f(2)  22+1  5.
Pasul 2. Se trasează graficul (vezi figura).
2. Să se reprezinte graficul funcţiilor


2 x  3, x  1
2 x  1, x  1 
a) f ( x )   ; b) f ( x)   5, 1  x  3
 5, x  1  7
 x  2, x  3
 3
3. Fie f :{1, 2, 3, 4}  {2, 4, 6} , definită astfel: f (1)  4; f (2)  2; f (3)  2; f (4)  6 . Să se traseze
graficul acestei funcţii.

X

25
TEMA 4: Funcţii, ecuaţii, sisteme
LECŢIA 4.1 Puteri cu exponent real

a). Puteri cu exponent real pozitiv
Fie a > 1. Se numeşte puterea x a lui a un număr real y care, pentru orice număr natural n ,
, ,,
satisface inegalităţile: a xn  y  a xn , unde numărul real x>0 are reprezentărie zecimale x şi x prin
lipsă şi repectiv prin ados cu o eroare mai mic decât 10  n .
 Numărul y dat de definiţia precedentă se notează a x şi se citeşte a la puterea x.
Fie 0 < a < 1 şi x un număr real pozitiv. Se numeşte puterea x a lui a un număr real y care,
, ,,
pentru orice număr natural n , satisface inegalităţile: a xn  y  a x n .
Atenţie ! Oricare ar fi a > 0 şi x > 0 are loc a x > 0.
b). Puteri cu exponent real negativ
1
Dacă a > 0 şi x > 0 este un număr real negativ, prin definiţie are loc: a x   x .
a
Prin convenţie se scrie a 0  1 .
c). Proprietăţi ale puterilor cu exponent real
1. a x  a y  a x  y ; 2. a x : a y  a x  y ; 3. (a x ) y  a x  y ; 4. (a  b) x  a x  b x ; 5. a x : a x  (a x ) : (b x ) .
n
Să se demonstreze că  a  b   a n  b n
n
a an
3. Să se demonstreze că    n
b b
3. Să se calculeze
4 5 5 2
 1 5   10   51   2 
0
a)     ; b)       ; c)  6  4     .
 3    17   2   3  

X

26
LECŢIA 4.2 Funcţia putere

 Fie n  n  * . f :   , f ( x )  x n se numeşte funcţia putere de gradul n.

 Teoremă
1. Dacă n este un număr par, atunci funcţia f :   , f ( x )  x n este strict descrescătoare pe
intervalul (, 0] şi strict crescătoare pe intervalul [0, ) .
2. Dacă n este un număr impar, atunci funcţia f :   , f ( x )  x n este strict crescătoare pe  .
Să se demonstreze teorema
Indicaţie. Justifică mai mai întâi egalitatea a n  b n  (a  b)(a n 1  a n 1b  a n 2b2  ...  b n 1 )
Aplică algoritmul pentru studiul monotoniei în cazul n  2k (cazul par) şi n  2k  1 (cazul impar).
Să se reprezinte graficul funcţiei putere f :   , f ( x )  x 3

Indicaţie. Completează tabelul de valori, apoi reprezintă graficul pe sistemul Oxy
x  3 2 1 0 2 3 
f ( x)

X

27
LECŢIA 4.2 Funcţia putere

Să se reprezinte graficul funcţiei putere f :   , f ( x )  x 4

Indicaţie.Completează tabelul de valori, apoi reprezintă graficul pe sistemul Oxy
x  4 3 2 1 0 2 3 4 +
4
f ( x)  x
Funcţia putere de exponent negativ:

1 1
a) f :  \{0}  , f ( x )  , n  * ; b) f :  \{0}  , f ( x)  2 , n  * ;
x x
Graficul funcţiei se construieşte prin puncte.
Tabelul pentru a)
x 1 1 1 1 1 1
100 10 2 1    0 1 2 10 +
2 10 100 100 10 2
f ( x )  x 1 |
Tabelul pentru b)
x 1 1 1 1 1 1
100 10 2 1    0 1 2 10 +
2 10 100 100 10 2
f ( x )  x 2 |
y y

X O x O x

Comentaţi graficele
28
LECŢIA 4.3 Funcţia radical (ordin 2)

 Fie n  n  , n  2 . f :[0, )  [0, ), f ( x )  n x se numeşte funcţie radical.

 Dacă n este un număr par, atunci funcţia f :[0, )  [0, ), f ( x )  n x are proprietăţile:
i) strict crescătoare pe intervalul [0, ) ;
ii) bijectivă;
iii) inversabilă.
Să se demonstreze aceste proprietăţi
Să se reprezinte graficul funcţiei f :[0, )  [0, ), f ( x )  x

x 1 1
0 1 0 4 9 +
9 4
f ( x)  x

X

29
LECŢIA 4.3 Funcţia radical (ordin 3)

Să se reprezinte graficul funcţiei f :   , f ( x )  3 x

1 1 1 1
x  8 1   0 1 8 27 +
8 27 27 8
f ( x)  3 x
Demonstreză că funcţiile următoare sunt inversabile, folosind graficul

a) f :[0, )  [0, ), f ( x )  x ; b) f :   , f ( x )  3 x .

X

30
LECŢIA 4.4 Funcţia radical. Aplicaţii. Evaluare şi testare

1. Să se găsească radicalii
a) (1  x )2 ; b) ( x  3)2 .
2. Să se determine valorile lui x pentru care sunt definite expresiile

a) f ( x)  5 x 2  x  1 ; b) f ( x)  4 3x 2  5 x  2 .
3. Să se găsească inversa funcţiei f :[0, )  [0, ), f ( x )  x , apoi să se calculeze f  f 1 şi

f 1  f .
4. Determinaţi domeniul D şi reprezintaţi grafic funcţia f : D  , f ( x)  3 x 2


X

31
LECŢIA 4.5 Funcţia exponenţială

 Funcţia exponenţială
Funcţia f :   (0,+), f(x) = a x , unde a > 0, a  1 se numeşte funcţia exponenţială de bază a.
 Proprietăţi
1) a) Dacă a >1, atunci pentru x > 0 avem a x >1 ar loc a x > 1, iar pentru x < 0 are loc a x < 1.
b) Dacă 0 <a <1, atunci pentru x > 0 avem a x <1, iar pentru x < 0 avem a x > 1.
2) Dacă x = 0. atunci oricare ar fi a > 0 are loc a 0  1
3) Pentru a > 1, funcţia exponenţială f :  (0,+), f(x) = a x este strict crescătoare, iar pentru 0 <
a < 1, funcţia este strict descrescătoare.
4). Funcţia exponenţială f :  (0,+), f(x) = a x , a > 0, a  1 este bijectivă.
5) Funcţia exponenţială f :  (0,+), f(x) = a x , a > 0, a  1 este inversabilă. Inversa funcţiei
exponenţiale se numeşte funcţie logaritmică.
 Graficu funcţiei exponenţiale
Graficul funcţiei exponenţiale se construieşte prin puncte.
 1
 Să se construiască graficul funcţiei f :  (0,+), f(x) = a x , pentru a  2,  .
 2
Se întocmeşte un tablou de valori pentu cele două cazuri :
x 3 2 1 0 1 2 3 +
f(x) 1 1 1
1 2 4 8
8 4 2
x 3 2 1 0 1 2 3 +
f(x) 1 1 1
8 4 2 1
2 4 8
Graficele celor două funcţii sunt reprezentate mai jos :
x
x 1
f(x)= 2 f(x)=  
y 2 y
27 F 8
E
4 4
2 D 2
C B C
 B 1 1 D E
X 3 2 1 O 1 2 3 x 3 2 1 O 1 2 3 x

Analizaţi cele două grafice.
32
LECŢIA 4.5 Funcţia exponenţială

1. Scrie proprietăţile comune observate la fig. 1 şi 2.
2. Demonstraţie pentru 4)
Se arată că f este injectivă. Fie, x1 , x2   astfel încât x1  x2 . Atunci are loc x1  x2 sau x1  x2 . Să
presupunem, de exemplu, că x1  x2 . Atunci, după monotonia funcţiei exponenţiale, rezultă că :
i) Dacă a > 1, atunci f ( x1 )  f ( x2 ) şi deci f ( x1 )  f ( x2 ) .
ii) Dacă 0<a<1, atunci f ( x1 )  f ( x2 ) şi deci f ( x1 )  f ( x2 ) .
Analog, rezultă pentru x1  x2 . Deci f este injectivă.
Surjectivitatea nu se poate demonstra. Dar, dacă se foloseşte graficul, se observă că orice paralelă dusă
prin puncteale codomeniului (0, +) graficul funcţiei este interesctat în cel puţin un punct.
 1
3. Reprezintă graficele funcţiilor f :  (0,+), f(x) = a x , pentru a  3,  .
 3

X

O x
33
LECŢIA 4.6 Funcţia logaritmică

 Funcţia logaritmică
f : (0, )   , f ( x)  log a x , a>0, a1. se numeşte funcţie logaritmică
 Proprietăţi:
1. f (1)  0 , ceea ce înseamnă că log a 1  0 .
2. Funcţia logaritmică este monotonă şi anume dacă a>1, funcţia este strictcrescătoare, iar dacă
0<a <1, funcţia este strict descrescătoare.
3. Funcţia logaritmică este bijectivă.
4. Funcţia logaritmică este inversabilă. Inversafuncţiei ligaritmice în baza a este funcţia
exponenţială f : (0, )   , f ( x )  a x .
5. Dacă x  (0,) avem ( g  f )(x)  g( f ( x))  g (loga x)  aloga x  x şi dacă y   , atunci
( f  g )( y)  f ( g ( y))  f (a y )  loga a y  y .
 Graficu funcţiei exponenţiale
Graficul funcţiei exponenţiale se construieşte prin puncte.
 1
Să se construiască graficul funcţiei f: (0,+)  , f(x)= log a x , pentru a  2,  .
 2
x 1 1 1
0 1 2 8 +
8 4 2
f(x)|log 2 x  3 2 1 0 1 3
x 1 1 1
0 1 2 8 +
8 4 2
f(x)|log 1 x 3 2 1 0 1 3
2
f(x)= log 2 x f(x)= log 1 x

y y
2
1 2 3 x 1 2 3 x
Fig. 1 Fig. 2
1) Graficele se găsesc la dreapta axei Oy ;

 2) Trec prin punctul de coordonate (1, 0) ;
3) Graficul fiecărei funcţii este construit dintr-o singură ramură care ,,urcă’’ dacă baza a > 1 şi
X ,,coboară’’ dacă baza 0<a<1
 4) Graficul se apropie din ce în ce mai mult de axa Oy pozitivă dacă 0<a<1 şi de axa Oy negativă dacă
a > 1.
5) Graficul funcţiei logaritmice este simetricul graficului funcţieiexponenţiale faţă de
prima bisectoare.
34
LECŢIA 4.6 Funcţia logaritmică

1. Scrie proprietăţile comune observate la fig. 1 şi 2.
2. Demonstraţie pentru 4)
Se arată că f este injectivă. Fie, x1 , x2  (0, ) astfel încât x1  x2 . Atunci are loc x1  x2 sau x1  x2 .
Să presupunem, de exemplu, că x1  x2 . Atunci, după monotonia funcţiei exponenţiale, rezultă că :
i) Dacă a > 1, atunci f ( x1 )  f ( x2 ) şi deci f ( x1 )  f ( x2 ) .
ii) Dacă 0<a<1, atunci f ( x1 )  f ( x2 ) şi deci f ( x1 )  f ( x2 ) .
Analog, rezultă pentru x1  x2 . Deci f este injectivă.
Surjectivitatea nu se poate demonstra. Dar, dacă se foloseşte graficul, se observă că orice paralelă dusă
prin puncteale codomeniului  graficul funcţiei este interesctat în cel puţin un punct.
 1
3. Reprezintă graficele funcţiilor f : (0, )   , f(x) = log a x , pentru a  3,  .
 3
y
O x

X

35
LECŢIA 4.7 Evaluare şi testare

4. Determinaţi valorile lui x pentru care:

a). log 3 x  log 3 4 ; b). log 4 ( x 2  x  6)  1 ; c). log 6 ( x 2  1  log 6 (4 x  4) .
5. Ştiind că lg7 = p şi lg5 = q , să se exprime în funcţie de p şi q

a) lg 0,7 ; b). lg 3 7 ; c). lg 175 ; d). lg 7 5 .
6. Să se determine expresia lui x astfel încât ;
a) log3 x  2 log3 a  3log3 (a  b)  4 log3 (a  b) ; b) log a x  2 log a 7  3 log a 6  4 log a 5

X

36
LECŢIA 4.7 Ecuaţii iraţionale. Aplicaţii

1. Să se rezolve ecuaţiile:
a) x 3  x 3; b) 7 x 3  2; c) 4 x  x5  3.
3 3 3
a) x  3  1; b) x 1  3 3  x  2 ; c) 5 4 x  x5  2 .

X

37
LECŢIA 4.8 Ecuaţii exponenţiale

x 5
x 2 4 3 2
 6 x  2,5
a) 2  32 ; b)      ; c) 2 x  16 2 .
9 2
a) 7 x  2  4  7 x 1  347 ; b) 3x 1  3x 2  3x 3  13 ; c) 5 x  5x1  3750 .
a) 9 x  3x  6  0 ; b) 32 x
 4 3 x  3  0 ; c) 3  4 x  2  9 x  5  6 x .

X

38
LECŢIA 4.8 Ecuaţii logaritmice

2lg x
a) lg x   lg 2 ; b) log x ( x  3)  log x ( x 2  1) ; c) 1
lg(5 x  4)
a) 3lg 2 ( x 2 )  lg x  1  0 ; b) 4 log 32 5 x  7 log 3 15 x  7  0 .
a) 5lg x  3lg x 1  3lg x 1  5lg x1 ; b) log x 1 ( x 2  mx  4)  2 .

X

39
LECŢIA 4.9 Inecuaţii exponenţiale şi logaritmice

2
4x 1
Exemplul 1. Să se rezolve inecuaţia: 2 x  .
8
1
Inecuaţia nu are restricţii, domeniul maxim fiind  . Deoarece  2 3 şi folosind faptul că baza este
8
supraunitară, se obţine:
x 2  4 x  3  x 2  4 x  3  0  x  (,1)  (3,) .
Exemplul 2. Să se rezolve inecuaţia: log 1 (2 x  1)  log 3 27 .
3
1
Domeniul inecuaţiei este cerut de 2x 1  0  x  ,  . Deoarece log 3 27  3 , rezultă că
2 
2 x  1  3  x  (2,) . Soluţia inecuaţiei este dată de intersecţia:
1 1
x  ( ,)  (2,)  ( , ) .
2 2
Exemplul 3. Să se rezolve inecuaţiile:
a) log 3 (9  2 x )  3  x ; b) lg 2  lg(4 x  2  9)  1  lg(2 x  2  1) .
2 lg x
a) log 2 ( x  1)  log 2 ( x 2  x  16) ; b)  1;
lg(5 x  4)

X

40
LECŢIA 4.9 Exerciţii şi probleme

1 1
a) 4 x  1024 ; b) 9 x  ; c) 22 x  3  32 ; d) 8 x  .
81 128
a) 3x 1  3x  2  3 x 3  13 ; b) 3x 1  5  3 x 1  7  3x  21  0 ;
a) 52 x  5 x  600  0 ; b) 9 x  3x  6  80 ;
x x
3
c) 2  25 x  10 x  4 x ; d)  3  2 2    3  2 2   .
    2

X

41
1 2 1 1
a) lg x   lg x ; b) 2 lg 2 x 3  3 lg x  1  0 .
12 3 4
1
a) 5lg x  3lg x 1  3lg x 1  5lg x 1 ; b) 2 lg( x  1)  lg x 2  lg x .
2
a) lg( x  7)  lg(3 x  1)  2 ; b) lg( x  7)(3 x  1)  2 .

X 7. Să se rezolve ecuaţiile:
7
 a) x lg x  2  1000 ; b) log x 2 x  log 2 x 4 x 
2
.
42
8. Să se rezolve inecuaţiile:
a) lg( x 2  3)  lg( x  3) ; b) lg 2 x  2 lg x  8  0 ;
9. Să se rezolve ecuaţia:
x a
log a 4 ax  log x 4 ax  log a 4  log x 4  a, a  0,  1.
a x
10. Să se rezolve în R ecuaţiile:

a) 3x  4 x  5 x  6 x ; b) 9 x  5 x  4 x  2 20 x .
11. Să se verifice identitatea:

log a 2 x  log a 6 x  .....  log a n ( n 1) x  log a n1 x n . 
X

43
TEMA 5: Metode de numărare
LECŢIA 5.1 Mulţimi finite ordonate. Permutări

 Se numeşte mulţime ordonoată o mulţime împreună cu o ordine bine determinată de dispunere a
elementelor sale.
 Fie A o mulţime (finită) care are n elemente. Mulţimea A se numeşte ordonată dacă fiecărui
element al său i se asociază un anumit număr de la 1 la n, numit rangul elementului, astfel încât
la elemente diferite ale lui A corespund numere naturale diferite.
A  {a1 , a2 , a3 ,..., an } este o mulţime ordonată unde ordinea elementelor este dată de indici.
Exemple
1) Mulţimea A  {x | x este element al afabetului}  {a, b, c,..., z} .
2) Mulţimile A  {1, 2,3} şi B  {2,1,3} sunt două mulţimi ordonate diferit.
 O mulţime ordonată este caracterizată prin elementele din care este formată şi prin ordinea în care
sunt considerate acestea.
1. Se dau elementele: a, b, c, d . Să se scrie 3 mulţimi ordonate cu aceste elemente.
A8 A7
A5 A6
2. Vezi figura. Scrie mulţimi ordonate folosind notaţiile figurii.
A1 A3
A1 A2
3. Scrie toate mulţimile ordonate ale mulţimii
A  {a, b, c, d } A  {1, 2,3, 4}
 Fie A  {a1 , a2 , a3 ,..., an } o mulţime (finită) care are n elemente.

Se numeşte permutare a mulţimii A, fiecare din mulţimile ordonate care se formează cu cele n
elemente ale mulţimii date.
 Prin convenţie matematică mulţimea vidă se poate permuta într-un singur mod, adică P0 = 1 sau
0!=1.
 Numărul permutărilor de n elemente se notează Pn şi se citeşte permutări de n.
1. O mulţime cu un singur element poate fi permutată într-un singur mod, deci P1 = 1.
2. O mulţime cu două elemente A = {a1, a2,} poate fi ordonată în două moduri, obţinând două
permutări, deci P1 = 12.
 3. O mulţime cu trei elemente A = {a1, a2, a3} poate fi ordonată în şase moduri, obţinând şase
permutări, deci P1 = 123.
X ş.a.m.d.
  Teoremă. Oricare ar fi n  1 , număr natural, Pn = n!= 1  2  3  ...  (n  2)(n  1)  n .
44
LECŢIA 5.1 Mulţimi finite ordonate. Permutări

1. Câte numere diferite se pot forma cu toate cifrele 0, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9.
Soluţie 1. Orice număr de 10 cifre nu poate avea prima cifră 0. Vor fi 9! Numere care încep cu cifra
0. Deci, numărul mulţimilor ordonate care se pot forma cu cele 10 cifre sunt 10!-9!= 9!(10-1)=
9!9=3 265 920.
2. Să se formeze toate permutările
a) A  {2} ; b) A  {4, 5} ; c) A  { ,  ,  } ; d) A  {a, b, c, d } .
3. Să se simplifice expresiile
213! n! 1 1
a) 6! 7! ; b) ; c) ; d)  .
210! (n  2)! n ! (n  2)!
4. Să se calculeze suma 1  1! + 2  2!+…+n  n!.
 x y z 6

5. Să se rezolve sistemul  xy  xz  yz  11 . Sunt soluţiile ecuaţiei permytările mulţimii {1, 2, 3} ?
 xyz  6

(Indicaţie. Folosiţi relaţiile lui Viete) 
X

45
LECŢIA 5.2 Aranjamente

 Fie dată mulţimea A = {a1, a2, … , an} cu n elemente. Dacă m  n, atunci se pot forma mulţimi
ordonate cu câte m elemente fiecare, în care intră numai elementele mulţimii A. De exemplu, dacă
mulţimea A = { a1, a2, a3, a4}, atunci se pot forma următoarele mulţimi ordonate:
 mulţimi ordonate cu un singur element:
{ a1 }, { a2 }, { a3 }, { a4 }.
 mulţimi ordonate cu două elemente:
{ a1, a2 }, { a1, a3 }, { a1, a4},
{ a2, a1 }, { a2, a3 }, { a2 a4 },
{ a3, a1 }, { a3, a2 }, { a1, a4 }.
 mulţimi ordonate cu trei elemente:
{ a1, a2, a3 }, { a2, a1, a3, }, { a3, a1, a2 }, { a4, a1, a2 },
{ a1, a2, a4 }, { a2, a1, a4, }, { a3, a1, a4 }, { a4, a1, a3 },
{ a1, a3, a4 }, { a2, a3, a1, }, { a3, a2, a1 }, { a4, a2, a1 },
{ a1, a3, a2 }, { a2, a3, a4, }, { a3, a2, a4 }, { a4, a2, a3 },
{ a1, a4, a3 }, { a2, a4, a1, }, { a3, a4, a1 }, { a4, a3, a1 },
{ a1, a4, a3 }, { a2, a4, a3 }, { a3, a4, a2 }, { a4, a3, a2 }.
 mulţimi ordonate cu patru elemente. Numărul mulţimilor ordonate cu patru elemente ale mulţimii
date A sunt egale cu numărul permutărilor de patru
Două aranjamente de n elemente luate câte k se deosebesc prin natura elementelor lor sau
prin ordinea lor.
 Numărul aranjamentelor de n elemente luate câte k se notează prin Ank şi se citeşte aranjamente de
n luate c/te k.
Dacă A este o mulţime cu n elemente, atunci submulţimile ordonate ale lui A, având fiecare
câte k elemente, unde 0  k  n, se numesc aranjamente de n elemente luate câte k.
Teoremă. Dacă n şi k sunt numere naturale astfel încât 0 < k < n, atunci:
Ank = n(n  1)(n  2)…(n  k +1) (1)
Exemple
Aranjamente de 4 luate câte unu: A41  4 ;
Aranjamente de 4 luate câte 2: A42  4  3  12 ;
Aranjamente de 4 luate câte 3: A43  4  3  2  24 ;
Aranjamente de 4 luate câte 4: A44  4  3  2  1  24 .
Observaţie
1). Pentru k = 0, formula (2) dă An0  1 , deoarece orice mulţime conţine mulţimea vidă, despre care
am convenit s-o considerăm ordonată într-un singur mod.
2). Dacă k = n, formula (2) devine Ann  n! Pn
 În concluzie, formulele (1) şi (2) este adevărată pentru orice k, astfel încât 0  k  n.
X

46
LECŢIA 5.2 Aranjamente

Demonstraţia teoremei
Să considerăm cazul când 0<k<n şi să arătăm că Ank 1  (n  k ) Ank .
Într-adevăr ca să repartizăm oricare k + 1 elemente, luate din n elemente date, pe k + 1 locuri, se pot
lua mai întâi oricare k elemente şi aranja pe primele k locuri. Aceasta se poate face în Ank moduri. În
fiecare din aceste cazuri rămân (n  k) elemente. Aceste elemente se poate pune pe al (k +1)-lea locuri,
obţinem (n – k) posibilităţi prin care al (k + 1)-lea loc este ocupat de unul din cele (n – k) elemente
rămase. prin urmare, are loc Ank 1 (n  k ) Ank .
Având în vedere că An1  n , deducem succesiv:
An2  n(n  1), An3  n(n  1)(n  2),..., Ank  n(n  1)(n  2)...(n  k  1). (1)
Să prelucrăm o altă formă pentru formula (1).
Produsul n(n – 1)(n – 2) … (n – k +1) se poate scrie sub forma:
n(n  1)(n  2)...(n  k  1)(n  k )...3  2  1
, ceea ce se scrie sub forma
(n  k )  ...  3  2  1
n!
Ank  (2)
(n  k )!
1. Să se scrie toate submulţimile mulţimii A  { ,  ,  } .
2. Să se calculeze
An6  An5 A106  A105
a) ; b) ; d)
An4 A104

X

47
LECŢIA 5.3 Combinări

 Fie mulţimea finită A = {a1, a2, … , an} cu n elemente. Atunci se pot forma toate submulţimile
mulţimii A. De exemplu, dacă mulţimea A = { a1, a2, a3}, atunci se pot forma următoarele submulţimi:
 submulţimi cu mici un element: ;
 submulţimi cu un singur element: { a1}, { a2 }, { a3.};
 submulţimi cu două elemente: {a1, a2}, {a2, a3}, {a1,a3};
 submulţimi cu trei elemente: { a1, a2, a3}.
În concluzie mulţimea A are opt submulţimi, din care: trei submulţimi cu câte un element, trei
submulţimi cu câte două elemente, o submulţime cu trei elemente şi mulţimea vidă.
Dacă A este o mulţime cu n elemente, atunci submulţimile lui A, având fiecare câte k elemente, unde 0
 k  n, se numesc combinări de n elemente luate câte k.
Numărul combinărilor de n elemente luate câte k se notează C nk şi se citeşte combinări de n
luate câte k. Din exemplul de mai înainte rezultă:
C 30  1, C 31  3, C 32  3, C 33  1 , iar C 30  C 31  C 32  C 33  8  2 3 , care este numărul total de
submulţimi care se pot forma cu elementele mulţimii A.
C n0  1 deoarece fiecare mulţime A are numai o submulţime cu n elemente.
Teoremă
Fie A = {a1, a2, … , an} o mulţime finită cu n elemente. Dacă k şi n sunt numere naturale, astfel
încât 0kn, atunci
n! n  (n  1)  ...  (n  k  1)
C nk  
k!(n  k )! 1  2  ...  k
Demonstraţie
Fie A o mulţime cu n elemente. Să considerăm toate submulţimile mulţimii A care au câte k
elemente. Ordonăm fiecare dintre aceste submulţimi în toate modurile posibile. Obţinem astfel, toate
submulţimile ordonate ale lui A, care au câte k elemente. Numărul lor, după cum ştim, este Ank . Dar
cum numărul tuturor submulţimilor lui A având k elemente este C nk , iar fiecare din acestea se pot
k k k Ank
ordona în Pk moduri, rezultă că A  C  Pk . Din această egalitate rezultă că C 
n n n .
Pn
n!
Înlocuind în această formulă expresiile Ank  şi Pn = n!, se obţine:
(n  k )!
n! n  (n  1)  ...  (n  k  1)
C nk  , ceea ce se mai poate scrie C nk  .
k!(n  k )! 1  2  ...  k
1o. Formula combinărilor complementare
 Dacă 0  k  n, atunci este adevărată egalitatea: C nk  C nn k (1)
o
2 . Formula sumei combinărilor
X Pentru orice număr natural n  0 este adevărată egalitatea C n0  C n1  C n2  ...  C nn  2 n .(2)

48

1. Exemplul 1. La un turneu de şah au participat n şahişti, şi fiecare 2 şahişti s-au întâlnit o

singură dată. Câte partide s-au jucat în turneu?
Soluţie. Numărul partidelor jucate este egal cu numărul submulţimilor formate din câte două elemente
A 2 n(n  1)
ale unei mulţimi cu n elemente, adică: C n2  n 
P2 1 2
Exemplul 2. La un joc Bingo k = 5 numere diferite pot fi alese în C 905  43949268 . Numai având
bilete cu toate aceste posibilităţi se poate câştiga cu numai cinci numere. Să calculăm posibilitatea de a
avea patru sau trei numere câştigătoare.
Din cele cinci numere câştigătoare se pot forma C 54  5 combinări de cinci numere luate câte patru şi
C 53  10 combinări de cinci numere luate câte trei. Fiecare din aceste cinci combinaţii de cinci numere
luate câte patru apare de C 905 5  85 de ori în toate grupările de cinci numere formate, adăugând la
patru numere câştigătoare unul necâştigător. Deci numărul de grupări care conţin patru numere
câştigătoare este egal cu C 54  C85
1
 5  85  425 . Fiecare combinaţie de trei numere poate fi completată
85  84
cu două din cele necâştigătoare în C 852   3570 moduri astfel încât să nu apară o grupare care
1 2
conţine patru sau cinci numere din cele câştigătoare. Deci numărul de grupări cu trei numere
câştigătoare este egal cu C 52  C 852  35700 .
2. Pentru orice k şi n astfel încât 0  k < n, este adevărată egalitatea
C nk  C nk1  C nk11
Soluţie. Fie un element oarecare a al unei mulţimi A, formată din n elemente şi toate submulţimile
mulţimii A, de k elemente. Numărul submulţimilor este C nk . Submulţimile cu k elemente ale lui A le
împărţim în două clase disjuncte: submulţimi care conţin pe a şi submulţimi care nu conţin pe a.
Numărul submulţimilor din prima clasă este C nk11 , deoarece fiecare astfel de submulţimi se obţine prin
adăugarea elementului a la o submulţime oarecare cu (k1) elemente, a mulţimii A. Numărul
submulţimilor din a doua clasă este C nk1 , deoarece fiecare astfel de submulţime este o submulţime cu
k elemente, a mulţimii A \ {a}. Deci C nk  C nk1  C nk11 .
Dacă este permisă repetiţia, atunci combinări de n elemente luate câte k vor fi notate prin
k
C n (r ) . În cazul a trei elemente x, y, z şi în cazul a n elemente a1, a2, a3,…, an combinările elementelor
cu repetiţie luate câte două sunt următoarele:
a1a1 a1 a 2 a1a 3  a1 a n
xx xy xz a 2 a 2 a 2 a3  a 2 a n
yy yz a3 a3  a 3 a n
zz  

a n an X
Numărul de combinări de n elemente luate câte k cu repetiţie sunt date de formula 
C n (r )  C nk k 1 .
k
49

 Numărul submulţimilor unei mulţimi formate din n elemente este egal cu 2n.
Demonstraţie. Folosim metoda inducţiei matematice. Fie pentru aceasta propoziţia P(n): ,,enunţul
teoremei’’
Etapa I. Afirmaţia P(n) este evident adevărată pentru n = 0, deoarece mulţimea vidă are o singură
submulţime şi anume ea însăşi.
Etapa a II-a. Să demonstrăm că P(k)  P(k + 1), adică din aceea că o mulţime formată din k
elemente are 2k submulţimi, rezultă că o mulţime formată din k + 1 elemente are 2k+ 1 submulţimi. Fie
o mulţime B formată din k + 1 elemente:
B = {a1, a2, a3,…, ak, ak+1}
şi fie următoarea submulţime a lui B:
B’ = { a1, a2, a3,…, ak}.
Cum P(k) este adevărată rezultă că B’ are 2k submulţimi. din fiecare submulţime a lui B’ se
obţine o nouă submulţime a lui B prin adăugarea elementului bk+1, obţinându-se încă 2k submulţimi ale
lui B.
În total sunt 2k +2k = 2k+1 submulţimi ale mulţimii B. Conform metodei inducţiei matematice teorema
este astfel demonstrată.
 Triunghiul lui Pascal
1 n0
1 1 n 1
1 2 1 n2
1 3 3 1 n3
1 4 6 4 1 n4
1 5 10 10 5 1 n5
k k k 1
Formula (3) permite să calculăm C n , ştiind că C n 1 şi C n 1 . Cu ajutorul ei se pot calcula succesiv
numerele C nk mai întâi pentru a=0, apoi pentru n = 1, pentru n = y
k M(k, nk)
2 ş.a.m.d. Valorile numerelor C le scriem sub forma unui tabel
n
triunghiular (ca mai sus) care se numeşte triunghiul lui Pascal.

În linia a (n +1)-a a tabelului sunt aşezate în ordine
Fig.1
numerele C n0 , C n1 , C n2 ,..., C nn .
Numerele C nk11 , şi C nk1 sunt dispuse în acest tabel în linia
precedentă celei în care se găseşte C nk , la stânga şi la dreapta O M(k, 0) x
k
acestuia, atunci pentru a obţine C adunăm numerele din linia
n
precedentă care se găsesc la stânga şi la dreapta sa. y
 M1 M(k,nk)
X Interpretarea geometrică pentru numerele C nk M2

 Fig.2
O x
50

1. Să se scrie toate submulţimile şi să se găsească numărul lor
a) A  {3, 4} ; b) A  { ,  ,  ,  } .
2. În câte moduri din 30 de elevi poate fi ales un comitet format din 5 elevi?
3. Să se calculeze
a) C1614 ; b) Cnk11 ; c) C102  C108 ; d) C44(n n91)
4. În plan sunt date n puncte,mai puţin k puncte care sunt situate pe aceeaşi dreaptă, oricare trei
puncte nu sunt coliniare. Să se afle:
a) Prin câte drepte se pot uni aceste puncte?
b) Câte triunghiuri diferite, cu vârfurile în aceste puncte, există ?
5. Să deducă relaţia Cnk  Cnk 2  2Cnk21  Cnk22 . 

X

51
LECŢIA 5.4 Ecuaţii şi inecaţii. Sisteme

1. Să se rezolve ecuaţiile
(n  2)! n! 12n ! 2n ! 3(n  1)!
a)  72 ; b)  ; c)  .
n! (n  4)! (n  2)! (n  5)! (n  3)!
Ax5  Ax3
a) Axx11  360 ; b) Ax2  Ax21  Ax2 2  62 ; c)  43 .
Ax3
3. Să se rezolve ecuaţiile: Să se rezolve ecuaţiile:

0! 1! 2! (n  1)! 99
a)    ...   ; b) 8 Ax5 2  3Py  Ax51
2! 3! 4! (n  1)! 100

X

52
LECŢIA 5.4 Ecuaţii şi inecaţii. Sisteme

4. Să se rezolve inecuaţiile:
(n  1)!
a)  72 ; b) Cn5  Cn6 ; c) Cn3  Cn4  n(n  2) .
(n  2)!
5. Să se rezolve sistemele
 A y  7 Axy 1  A y  10 Axy 1  A y 1  2 A y 1
a)  xy y 1
; b)  x y y2
; c)  x y 1 x y 1 .
C
 x  5C x 6
 xC  C x 21C x  C x
6. Să se calculeze
a) C2log 2x
 log 4 x ;
log 2 ( x  7)
b) Clog 5 x 3
.
4

X

53
LECŢIA 5.5 Binomul lui Newton

 Formule binomiale
În cazul înmulţirii sumelor algebrice, un caz special îl constituie înmulţirea a doi actori identici sau
aproape identici. rezultatele obţinute poartă denumirea de formule binomiale.
Pentru binomul sumă sau

diferenţă la puterea n > 2 (a b)(a+b)=a2  b2
se foloseşte formula (a+b)2=a2 + 2ab + b2 a b
(ab)2
binomului lui Newton: (ab)2=a2  2ab + b2
(a  b) n  C n0 a n  C n1 a n1b  ...  C nk a n  k b k  ...  C nn b n

a b b2
Demonstraţie
Vom demonstra formula (1) prin metoda inducţiei matematice. notăm cu P(n) egalitatea (1), pentru un
n dat.
Etapa I. P(1) este adevărată, deoarece
(a + b)1 = a + b = C10 a  C11b .
Etapa a II-a. Să arătăm că pentru orice număr natural k  1, are loc P(k)  P(k + 1).
Fie deci adevărată propoziţia P(k), adică:
(a  b) k  C k0 a k  C k1 a k 1b  ...  C kp a k  p b p  ...  C kk b k .
Să arătăm că este adevărată propoziţia P(k + 1).
Avem
(a  b) k 1  (C k0 a k  C k1 a k 1b  ...  C kk b k )(a  b) 
= C k0 a k 1  (C k0  C k1 )a k b  (C kk 1  C kk )...  C kk b k 1 .
Deoarece
C k0  1  C k01 , C k0  C k1  C k11 , ..., C kk  1  C kk11 şi formula binomului lui Newton este
demonstrată.
Observaţii
1. În dezvoltarea (a+b) n , după formula lui Newton sunt n + 1 termeni.
2. În formula binomului lui Newton exponenţii puterilor lui a descresc de la n la 0, iar exponenţii
puterilor lui b cresc de la 0 la n. Suma exponenţilor puterilor lui a şi b în orice termen al dezvoltării
este egală cu n, adică cu exponentul puterii binomului.
3. Coeficienţii binomiali din dezvoltarea egal depărtaţi de termenii extremi ai dezvoltării, sunt
egali între ei, deoarece se aplică relaţia combinărilor complementare.
4. Dacă n este un număr par (n = 2k), atunci coeficientul binomial al termenului din mijloc C nk al
dezvoltării este cel mai mare.
 Dacă n este un număr impar (n = 2k+ 1), atunci coeficienţii binomiali ai celor doi termeni din mijloc,
X C nk = C nk 1 sunt egali între ei şi cei mai mari.
5. Termenul C nk a n k b k  Tk 1 , adică al (k+1)-lea termen din egalitatea (1) se numeşte termenul

general al dezvoltării.
54
LECŢIA 5.5 Binomul lui Newton

Exemple
1. (a  b) 5  a 5  5a 4 b  10a 3 b 2  10a 2 b 3  5ab 4  b 5
2. (a  b) 4  a 4  4a 3b  6a 2 b 2  4ab 3  b 4
Şi în cazul binomului diferenţă formula binomului lui Newton se păstrează:
(a  b) n  Cn0 an  C1n an1b  ...  (1) nk Cnk ank bk  ...  (1) n Cnnbn
10
3. Să se determine termenul al cincilea al dezvp;tării  x  3 x2  .
12
 1 
4. Care este rangul termenului care conţine pe x 7 din dezvoltarea  3 x 2  x .
 2 
n
 1 
5. Să se determine al 12-lea termen al dezvoltării  x   , dacă coeficientul binomial al celui de
 3x 
al treilea termen este egal cu 105.
6. Să se găsească rangul celui mai mare termen în dezvoltarea (1  0,1)100 

X

55

(n  2)!
a)  336 ; b) Cn21  Cn21  111
(n  1)!
a) 2C22xx1  3C22xx12 ; b) x ! Axx 1  14( x  1)!
3. Câte echipe de 5 persoane, trei elevi şi două eleve, se pot face dacă sunt în total 15 elevi şi 8
eleve/
4. 9 calculatoare trebuie repartizate la 3 clase, fiecăruia repartizându-se câte 3 calculatoare. In câte

 moduri se poate face repartizarea ?
X

56
5. Fie dată o mulţime A cu m elemente şi o mulţime B cu n elemente. Să se găsească numărul de

permutări al mulţimii A  B ,astfel încât primul element al unei astfel de permutări să fie din A, iar
ultimul să fie din B, A  B   .
6. În plan sunt date n puncte, din care în afară de k puncte care sunt situate pe aceeaşi dreaptă,
oricare trei puncte nu sunt coliniare. Se cere;
a) Prin câte drepte se pot uni aceste puncte?
b) Câte triunghiuri diferite, cu vârfurile în aceste puncte există?
8. Să se rezolve sistemele
 5C2yx  8C2yx11  Ax2  A1y  18
a)  y y 1
; b)  3 3
3C x1  5C2 x 1  Ax  Ay  30

X

57
n
9. Să se afle n, astfel încât al treilea termen al dezvoltării  3

x 2  x 1 să nu conţină pe x.
n
7
10. În dezvoltarea  x  3 x 2  , raportul dintre coeficienţii termenilor T 5 şi T3 este egal cu
2
.
11. Să se determine termenul care conţine x n din dezvoltarea

a) (1  x  2 x 2 )5 , pentru n = 6; b) (1  2 x )6  (1  2 x )7 , pentru n = 4.

X

58

(n  1)!
a) 6; b) Cn31  Cn31  10
(n  2)!
2. Câte echipe de 5 persoane, trei elevi şi două eleve, se pot face dacă sunt în total 15 elevi şi 8 eleve/
3.. Să se rezolve sistemele

2 1
 5C y  8C2yx11  Ax  Ay  18
a)  2y x y 1
; b)  3 3
3C x1  5C2 x 1  Ax  Ay  30

X

59
EVALUARE SEMESTRIALĂ
PORTOFOLIU ŞI EVALUARE SEMESTRIALĂ
PORTOFOLIUL
1. Mapa; 2. Opois materiale; 3. Test predictiv; 4. Fişa de observaţie şi progres; 5.

Planificarea lunară a temelor; 6. Fişa de prezenţă la meditaţii şi recuperare; 7.
Caiet de evaluare şi progres; 8. Fişe de studiu a noţiunilor de teorie; 9. Fişe de
rezolvari de probleme; 10. Teste sumative; 11. Referate de studiu; 12. Culegere
de probleme; 13. Caietul de teză; 14. Informaţii despre evaluările sumativ-
informative; 15.Probleme pentru concursurile şcolare; 16. CD matematică; 17.
Materiale care justifică interesul pentru ora de matematică şi obiect matematică
(chiar dacă nu este inters pentru BACALAUREAT)
 NOTA PROFESORULUI un 10 (zece) numai dacă se vor îndeplini toate

cerinţele formulate.
O notă de 10 pentru premiul I, II, III, menţiune la Concursul Haimovici.
O ntoă 10 pentru interesul acordat obiectului:Concursul Cangurul-opţional.
O ntoă 10 pentru interesul acordat obiectului:Culegere de probleme-opţional.
Manualul şcolar un mijloc eficient de studiu a materiei-recomandat.
Caietul de teme-evaluare şi progres- opţional.





Caiet Studiu Clasa 10 Uman ST Nat

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Caiet Studiu Clasa 10 Uman ST Nat

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

TIT TIHON

NUMELE SI PRENUMELE , CLASA

45 puncte PARTEA I răspuns

LECŢIA 1.2 Recapitulate. Mulţimea numerelor întregi

1. Dacă a  9, b  3, c  5 , atunci calculaţi valoarea lui x  a  (b  c ) .

3. Să se calculeze expresia E  (( x)) , dacă se dă

4. Cu cifrele 0, 1, 2, 3 câte numere de două cifre diferite putem forma:

LECŢIA 1.3 Recapitulate. Mulţimea numerelor raţionale

 6. Să se determine lungimea segmentului x din fig. 2 3 6 4

LECŢIA 1.3 Mulţimea numerelor reale

depinde de cercul ales. Valoarea acestui raport a fost notată cu  (  3,14 ).

LECŢIA 1.4 Mulţimea numerelor reale

Demonstrează că 2 este număr iraţional.

Pasul 4. Înlocuieşte şi fă simplificările: 4m 2  2b 2  2m  b 2

Demonstrează că 5 este număr iraţional. Reprezintă acest număr pe axa numerelor.

LECŢIA 1.4 Mulţimea numerelor reale

LECŢIA 1.4 Mulţimea numerelor reale

2. Care din numerele următoare sunt raţionale:

3. Care sunt valorile reale x pentru care are loc || x | 1| 2

LECŢIA 1.4 Mulţimea numerelor reale

2. Care din următoarele numere sunt egale: x1  3 20 , x2  180 , x3  2 45 , x4  6 5 , x5  3 28 ,

3. Număul 6  4 2  11  6 2  33  20 2 este egal cu:

6. Care sunt valorile reale x pentru care are loc || x | 1| 2

LECŢIA 1.5 Radical dintr-un număr raţional n  2 . Proprietăţi ale radicalilor

 Dacă a > 0, atunci a  a 2 , şi dacă a, b >0, atunci a b  a 2  b .

 În cazul unor combinaţii de radicali se amplifică cu conjugate alternative de radicali cu indicele

 Transformarea radicalilor dubli. Dacă b 2  b  0 , atunci:

LECŢIA 1.5 Radical dintr-un număr raţional n  2 . Proprietăţi ale radicalilor

2. Valoarea expresiei E  2  (2)2  |1  2 |  | 8  3 | este egală cu:

5. se dau numerele reale a, b, c , astfel încât a  0 şi b 2  4ac  0 . Să se calculeze suma şi produsul

LECŢIA 1.6 Radicalul de ordinul 3 dintr-un număr raţional

Indicaţie. În rezolvare se vor folosi formulele de calcul redus:

LECŢIA 1.6 Radicali. Aplicaţii

LECŢIA 1.7 Puteri cu exponent raţional

LECŢIA 1. 7. Puteri cu exponent raţional

LECŢIA 1. 8. Logaritmi, proprietăţi, operaţia de logaritmare

2). Proprietăţile logaritmilor

3). Schimbarea bazei logaritmului aceluiaşi număr

LECŢIA 1.8. Logaritmi, proprietăţi, operaţia de logaritmare

3. Calculaţi log 30 9 în funcţie de a  log 3 2 şi b  log 3 5 .

4. Pentru a, b, c  0, a, b, c  1 , demonstraţi egalităţile:

LECŢIA 1.9 EVALUARE ŞI TESTARE

2. Care este cel mai mic număr k pentru care 3n  5n 2  1, ()n  k ?

LECŢIA 3.1 Funcţii. Recapitulare şi completări. Aplicaţii

8. Să se aducă la forma canonică următoarele funcţii:

LECŢIA 3.2 Funcţii. Recapitulare şi completări. Funcţii egale. Graficul

LECŢIA 3.2 Funcţii. Recapitulare şi completări. Funcţii egale. Graficul

Pentru argumentul x2, avem imaginea 3 x

Pasul 2. Se trasează graficul (vezi figura).

2. Să se reprezinte graficul funcţiilor

LECŢIA 4.1 Puteri cu exponent real

LECŢIA 4.2 Funcţia putere

 Fie n  n  * . f :   , f ( x )  x n se numeşte funcţia putere de gradul n.

Să se reprezinte graficul funcţiei putere f :   , f ( x )  x 3

LECŢIA 4.2 Funcţia putere

Să se reprezinte graficul funcţiei putere f :   , f ( x )  x 4

Funcţia putere de exponent negativ:

LECŢIA 4.3 Funcţia radical (ordin 2)

 Fie n  n  , n  2 . f :[0, )  [0, ), f ( x )  n x se numeşte funcţie radical.

Să se demonstreze aceste proprietăţi

Să se reprezinte graficul funcţiei f :[0, )  [0, ), f ( x )  x

LECŢIA 4.3 Funcţia radical (ordin 3)

Să se reprezinte graficul funcţiei f :   , f ( x )  3 x