VII.

Teoria si metodologia curriculum-ului: statut epistemologic, dezvoltari

actuale, documente curriculare, teorii privind proiectarea si dezvoltarea
curriculum-ului scolar. Continuturi: concept, criterii de selectie,
organizare,modalitati de integrare curriculara (monodisciplinaritatea,
pluridisciplinaritatea, interdisciplinaritatea, transdisciplinaritatea)

Statut epistemologic
Domeniul de studiu al teoriei curriculumului = parte din sistemul stiintelor educatiei si s-a constituit
prin valorizarea reflectiilor diferitilor pedagogi asupra experientelor de invatare oferite de societate in
genaral, si de scoala, in mod special.
Teoria si metodologia curriculumului studiaza experientele de invatare ce sunt proiectate si realizate
in invatamantul preprimar obligatoriu, liceal, universitar si postuniv.
In curric. institutionalizat (scolar, univ.,postuniv.) noi subdomenii specializate in teoria curric.: politici
curriculare, dezvoltarea ariilor curric., curric. ascuns, proiectarea, implementarea, monitarizarea
curric. etc.
Teoria curric. = ansamblul de explicatii si precizari referitoare la curric. unei scoli.
Teme in cercetarea curric. scolar ca domeniu de studiu: practicile predarii, continuturile/ subiectele ce
trebuie invatate, manualele, mediul fizic al scolii, activit. scolare, resursele umane, evaluarea, timpul
alocat parcurgerii curric., organiz. procesului de invatamant, comunicarea, luarea deciziilor,
conducerrea proces. de invat., obiectivele procesului de invat., dificultatile procesului, curric. implicit/
ascuns, controlul asupra curric.
Procesul curricular se refera la interactiunile care apar in activit. scolara, iar produsul curricular e
definit ca un document sau un mediu de invatare.

Dezvoltari actuale
.

Documente curriculare
Def. curric. in documentele Consiliul National al Curricumului din Romania (acum Centrul National de
Curriculum si Evaluare)- ansamblul actelor reglatoare, normative si de alta natura care consemneaza
elementele ciclului curricular (plan de invatamant, programe).
Curric. are urm. componente:
Sistem de consideratii teoretice asupra educatului si a societatii
Finalitati si obiective
Continuturi sau subiecte de studiu selectionate si organizate cu scopuri
didactice
Metodologii de predare-invatare
Metodologii de evaluare a performantelor scolare
Conceptul de curric. acceptiunea restransa-continuturi ale invatamantului
- acceptiunea extinsa intreaga experienta de invatare pe care o traieste un
educat (elev/) in dif. institutii educationale sau in campul educatiei nonformale.

Teorii privind proiectarea si dezvoltarea curriculum-ului scolar

Curric. in ac. interpretare se ref. mai mult la tratarea operatiilor intelectuale decat lacontinuturile
educationale.
Ce se invata este secundar fata de cum se invata.

Constructivismul
= o teorie a cunoasterii.
In viziune constructivista, invatarea poate fi definita ca un proces de aplicare a modelelor noastre
mintale in vederea intelegerii sau a familiarizarii noilor experiente.
1

D.p.d.v. pedagogic constr. pune accent deosebit pe necesitatea reconstruirii demersurilor de

intelegere in cheia modelelor mintale ale elevilor.
Profii isi construiesc strategiile de predare in functie de raspunsurile elevilor: incurajeaza elevii sa
analizeze, sa interpreteze, sa anticipeze infos.; recurg de cele mai multe ori la intrebari cu raspunsuri
multiple si promoveaza dialogul dintre elevi. Evaluarea rezultatelor scolare devine o parte a
procesului de invatare prin antrenarea elevului in aprecierea propriului progres.

Teoria inteligentelor multiple

=startegie de evaluare/masurare a inteligentei se face distinctie intre : inteligentele individualspecifice conferite prin structura neurofizica, inteligentele specifice domeniilor de expresie a
excelentei si inteligentele specifice campurilor de manifestare sociala a excelentei.
~ inteligenta lingvistica
~ inteligenta logico-matematica
~ inteligenta spatiala
~ inteligenta chinestezica
~ inteligenta inter- si intrapersonale
~ inteligenta naturista
~ inteligenta existentiala
Tipul de inteligenta este def. operational ca set de abilitati ce-i permit indvd. sa gaseasca si sa
rezolve o mare diversitate de probleme
Teoria IM recomanda pe langa stimularea inteligentelor lingvistica si logico-matematica si
implementarea unui curric. care sa stimuleze si alte tipuri de inteligente.
Tipuri de curriculum:
Din perspectiva teoriei curric.:
Curric. general
Curric. specializat
Curric. subliminal/ ascuns
Curric. Informal
Din perspectiva dezvoltarii curric.:
Curric. Recomandat
Curric. Scris
Curric. Predat
Curric. Testat
Curric. Invatat
Curric. De suport
Tipuri de curric. in struct. Curricumului National din Romania
Curric.-nucleu
Curric. La decizia scolii
Curric.-nucleu aprofundat
Curric. Extins
Curric. Elaborat de scoala

Concept
Continuturile invatam. = ceea ce se propune spre invatare cursantilor.
In didactica traditionala contin. proces. de invatam. se exprimau prin cunostinte. in pedag.
contemporana conceptul de continuturi instructiv-educative ~ valorificarea conceptului de curric.
Alaturi de cunostinte sunt incluse si continuturile invat. si capacitatile cognitive, afective, si atitudinile
vizate prin experientele de invatare planificate de scoalain acord cu idealul si finalitatile educationale.

Continuturile curriculare repr.:

~un sist. de valori selectionate prin cunoastere savanta
~ acumulate de societate pana la un mom. de referinta
~ care sunt transpuse didactic in termeni de cunostinte, abilitati si aptitudini
2

~ si sunt integrate in sist.curric. prescolar/scolar/univ./postuniv.

Criterii de selectie
Continuturile proceselor instructiv-educative =selectate prin metodologii pedag. speciale, din intregul
patrimoniu cultural al omenirii. Continuturile scolii generale = ansamblu de valori esentiale pt. dezv.
personalitatii copilului in acord cu idealul edu. si cu finalitatile, scopurile, obiectivele invatam.
obligatoriu. Continuturile niv. superioare de scolarizare vizeaza prespecializarea si specializarea in
vederea abordarii in viitor a dif. domenii vocationale.
Selectia contin. invat. = operata simultan pe 3 categorii de considerente:
Teoretice
* stiintifice ale disciplinelor accesul la info stiintifica fundamentala; concordanta continuturilor
proces. de invat. cu cele mai valoroase rezultate ale cercetarii stiintifice; initializarea elev. in
metodologia cunoasterii stiintifice si in lbj. stiintelor, cu prelevarea caracterului riguros si coerent
al acestora
* psihologia dezvoltarii adaptarea contin. la varsta elevilor si la caracteristicile
psihocomportam. Individuale
* psiho. Invatarii contin. proces. de invat. = determ. de conceptia despre invatare cu care se
opereaza in scoala
* pedagogice asig. unitatii dintre continuturile invat. si idealul, finalitatile, scopurile si
obeictivele edu. ale scolii.
Politica educationala nationala
Curric. formal sau scris, obiectualizat in doc. curric. oficiale, repr. o forma de expresie a finalitatilor
conturate la niv. macrostructurale ale deciziei politice.
Doc. reglatoare: planul de invat., progr.-cadru pe discipline de studiu si standardele nationale de
performanta scolara.
Considerente personale (la lat. prof.).
Selectia si organizarea contin. procesului didactic depind, intr-o anum. masura, de preferintele prof.
curric. real predat in clasa la ora, nu e echivalent cu cel oficial sau scris sau cu cel recomandat.

Organizare
~transpunere didactica transf. informatiei savante in cunostinte oferite spre asimilare in scoala
In procesul transpunerii didactice, msj. Stiintific,artistic,religios etc. e prelucrat pe mai multe registre
pt. a fi inteles de elev:
Statistic prelucr. cantitativa a mesajului
Semantic prelucr. calitativa intelegerea corecta a mesj.
Pragmatic mas. in care infos receptate de elevi produc schimbari
psihocomp.asteptate de educatori
Sintactic organiz. info. d.p.d.v. al unitatii dintre continut si forma de prezentare

Modalitati de integrare curriculara (monodisciplinaritatea, pluridisciplinaritatea,

interdisciplinaritatea, transdisciplinaritatea)

a Monodisciplinaritatea = forma tradit. de organizare a continuturilor invatarii pe discipline,

predate independent unele de altele
a Pluridisciplinaritatea repr. se suprapun cunostinte din mai multe domenii, cu scopul de a
reliefa puncte comune de multe ori supraincarcarea programelor scolare
a Interdisciplinaritatea = modalit. de org. a continuturilor invatarii cu implicatii asupra
fenomenelor si proceselor studiate in cadrul dif. discipline si faciliteaza contextualitatea si
aplicarea cunost. scolare in dif. situatii de viata
a Transdisciplinaritatea forma de intrepatrundere a mai multor discipline; desemneaza o noua
abordare a invatarii scolare, centrata nu pe materii, teme sau subiecte ci trans/dincolo de
acestea-axata pe demersurile elev. (a comunica-receptie-emisie, a reactiona, a traduce, a se
3

adapta etc); trans. fundamenteaza invatarea pe realitate, favorizeaza viziunea globala, transf.
cunostintelor in contexte diverse pericol de lacune/lipsa de profunzime in cunoastere.