RELAȚII METRICE ÎNTR-UN

TRIUNGHI OARECARE
CURSANT: MORARU (GHEONEA) I. ELENA-LAURA
PROFESOR COORDONATOR: CRÎNGANU JENICĂ
 DESPRE LUCRARE
• Lucrarea conține trei capitole, intitulate: “Relații metrice în
triunghiul dreptunghic”; “Relații metrice în triunghiul
oarecare” și “Aria triunghiului” .
• Primul capitol prezintă teoremele care permit calculul de
segmente în triunghiul dreptunghic: teorema înălțimii (în cele
două forme ale ei), teorema catetei și teorema lui Pitagora.
• Pe baza acestor relații se demonstrează în cel de al doilea
capitol relațiile care permit calculul de segmente în triunghiul
oarecare: teorema generalizată a lui Pitagora, teorema
cosinusului, teorema cosinusurilor sau a proiecțiilor, teorema
sinusului, teorema lui Stewart, teorema medianei ca și caz
particular al teoremei lui Stewart, relația care permite calculul
bisectoarei.
• Cel de al treilea capitol prezintă modul de calcul al ariei
triunghiului în diferite situații, calculul de suprafețe fiind una
dintre principalele finalități ale utilizării relațiilor metrice într-
un triunghi.
RELAȚIILE METRICE ÎN TRIUNGHIUL DREPTUNGHIC
• PROIECȚII ORTOGONALE
• TEOREMA ÎNĂLȚIMII
• TEOREMA CATETEI
• TEOREMA LUI PITAGORA
PROIECȚII ORTOGONALE

DEFINIȚIE: Proiecția ortogonală a unui

punct pe o dreaptă este repreprentată
de piciorul perpendicularei duse din
acel punct pe dreaptă.
PROIECȚII ORTOGONALE
Atunci când este vorba de un singur
punct, ce urmează a fi proiectat pe o
dreaptă: proiecția punctului A este tot un
punct A’:

Atunci când punctul ce urmează a fi

proiectat se află pe dreapta de proiecție:
proiecția punctului B care se află chiar pe
dreapta de proiecție este tot punctul B

Atunci când se proiectează un segment

care nu are nici un punct comun cu
dreapta de proiecție, dar nu este paralel
cu aceasta: proiecția segmentului CD este
tot un segment, segmentul C'D'
PROIECȚII ORTOGONALE
Atunci când se proiectează un segment care nu
are nici un punct comun cu dreapta de proiecție,
și este paralel cu aceasta: proiecția unui segment
EF, care este paralel cu dreapta de proiecție, este
segmentul E’F’, care este egal cu segmentul inițial

Atunci când se proiectează un segment care are

un punct comun cu dreapta de proiecție:
proiecția segmentului GH, punctul G aflându-se
pe dreapta de proiecție, este segmentul GH’.

Atunci când segmentul ce urmează a fi

proiectat este perpendicular pe dreapta
de proiecție dar nu o intersectează:
Proiecția segmentului MN care este
perpendicular pe dreapta de proiecție,
este un punct P
TEOREMA ÎNĂLȚIMII
Prima teoremă a înălțimii: În orice triunghi
dreptunghic, lungimea înălțimii dusă din vârful
unghiului drept este medie geometrică între
lungimile proiecțiilor catetelor pe ipotenuză.
Fie triunghiul ABC dreptunghic cu 𝑚 ∡𝐵𝐴𝐶 =
90°. Fie 𝐴𝐷 ⊥ 𝐵𝐶, (𝐷 ∈ 𝐵𝐶).
𝑨𝑫𝟐 = 𝑩𝑫 ∙ 𝑫𝑪
A doua teoremă a înălțimii: În orice triunghi
dreptunghic, produsul dintre lungimiile înălțimii,
dusă din vârful unghiului drept, și ipotenuzei
este numeric egal cu produsul lungimilor
catetelor.
𝑨𝑩 ∙ 𝑨𝑪
𝑨𝑫 =
𝑩𝑪
RECIPROCA TEOREMEI ÎNĂLȚIMII
Reciproca primei teoreme a înălțimii: Într-un triunghi ABC,
cu 𝑨𝑫 ⊥ 𝑩𝑪, (𝑫 ∈ 𝑩𝑪) , dacă ⇒ 𝑨𝑫𝟐 = 𝑩𝑫 ∙ 𝑫𝑪, atunci
𝒎 ∡𝑩𝑨𝑪 = 𝟗𝟎° iar triunghiul ABC este dreptunghic.
Fie triunghiul ABC cu 𝐴𝐷 ⊥ 𝐵𝐶, (𝐷 ∈ 𝐵𝐶), dacă 𝐴𝐷2 =
𝐵𝐷 ∙ 𝐷𝐶 atunci, 𝑚 ∡𝐵𝐴𝐶 = 90° iar triunghiul ABC este
dreptunghic.
Reciproca celei de a doua teoreme a înălțimii: Într-un
triunghi ABC, cu 𝑨𝑫 ⊥ 𝑩𝑪, (𝑫 ∈ 𝑩𝑪) , dacă 𝑨𝑫 ∙ 𝑩𝑪 =
𝑨𝑩 ∙ 𝑨𝑪, atunci 𝒎 ∡𝑩𝑨𝑪 = 𝟗𝟎° iar triunghiul ABC este
dreptunghic.
Fie triunghiul ABC cu 𝐴𝐷 ⊥ 𝐵𝐶, (𝐷 ∈ 𝐵𝐶), dacă 𝐴𝐷 ∙
𝐵𝐶 = 𝐴𝐵 ∙ 𝐴𝐶 atunci, 𝑚 ∡𝐵𝐴𝐶 = 90° iar triunghiul ABC
este dreptunghic.
 TEOREMA CATETEI
Teorema catetei : Într-un triunghi dreptunghic,
lungimea unei catete este medie geometrică
între lungimea proiecției sale pe ipotenuză și
lungimea ipotenuzei.
Fie triunghiul ABC dreptunghic cu 𝑚 ∡𝐵𝐴𝐶 =
90°. Fie 𝐴𝐷 ⊥ 𝐵𝐶, (𝐷 ∈ 𝐵𝐶)
𝑨𝑩𝟐 = 𝑩𝑫 ∙ 𝑩𝑪
𝑨𝑪𝟐 = 𝑪𝑫 ∙ 𝑩𝑪
Reciproca teoremei catetei: Fie triunghiul ABC,
𝑨𝑫 ⊥ 𝑩𝑪, (𝑫 ∈ 𝑩𝑪), dacă are loc 𝑨𝑩𝟐 = 𝑩𝑫 ∙ 𝑩𝑪
sau 𝑨𝑪𝟐 = 𝑪𝑫 ∙ 𝑩𝑪 atunci 𝒎 ∡𝑩𝑨𝑪 = 𝟗𝟎°.
Fie triunghiul ABC cu 𝐴𝐷 ⊥ 𝐵𝐶, (𝐷 ∈ 𝐵𝐶) . Dacă
𝐴𝐵2 = 𝐵𝐷 ∙ 𝐵𝐶 atunci 𝑚 ∡𝐵𝐴𝐶 = 90°, iar
triunghiul este dreptunghic.
TEOREMA LUI PITAGORA
TEOREMA: Suma pătratelor
(lungimilor) catetelor este
(numeric) egală cu pătratul
(lungimii) ipotenuzei.

𝑩𝑪𝟐 = 𝑨𝑩𝟐 + 𝑨𝑪𝟐

RECIPROCA: Într-un triunghi ABC,

dacă 𝑨𝑩𝟐 + 𝑨𝑪𝟐 = 𝑩𝑪𝟐 , atunci
𝒎 ∡𝑩𝑨𝑪 = 𝟗𝟎° , iar triunghiul
este dreptunghic.
RELAȚIILE METRICE ÎN TRIUNGHIUL OARECARE
• TEOREMA GENERALIZATĂ A LUI PITAGORA
• TEOREMA COSINUSULUI
• TEOREMA PROIECȚIILOR
• TEOREMA SINUSULUI
• TEOREMA LUI STEWART
• CALCULUL MEDIANEI
• CALCULUL BISECTOAREI
TEOREMA GENERALIZATĂ A LUI PITAGORA
Se consideră un triunghi ABC oarecare și piciorul D al înălțimii
din A. figura de mai jos permite să constatăm că acum nu mai
putem decide asupra ordinei punctelor B, C, D:
• dacă unghiul ∢𝐴𝐵𝐶 (opus laturii AC ) este ascuțit, atunci
are loc 𝐷 − 𝐵 − 𝐶 și prin urmare:
𝑨𝑪𝟐 = 𝑨𝑩𝟐 + 𝑩𝑪𝟐 − 𝟐𝑩𝑪 ∙ 𝑩𝑫
• Dacă ∢𝐴𝐵𝐶 este obtuz va avea loc egalitatea:
𝑨𝑪𝟐 = 𝑨𝑩𝟐 + 𝑩𝑪𝟐 + 𝟐𝑩𝑪 ∙ 𝑩𝑫
TEOREMA COSINUSULUI
• Într-un triunghi ABC oarecare are loc formula:

𝑨𝑪𝟐 = 𝑨𝑩𝟐 + 𝑩𝑪𝟐 − 𝟐𝑨𝑩 ∙ 𝑩𝑪 ∙ 𝒄𝒐𝒔𝑨

sau
𝒂𝟐 = 𝒃𝟐 + 𝒄𝟐 − 𝟐𝒃 ∙ 𝒄 ∙ 𝒄𝒐𝒔𝑨

TEOREMA PROIECȚIILOR
Într-un triunghi ABC oarecare au loc egalitățile:
• 𝒂 = 𝒃 ∙ 𝒄𝒐𝒔𝑪 + 𝒄 ∙ 𝒄𝒐𝒔𝑩
• 𝒃 = 𝒂 ∙ 𝒄𝒐𝒔𝑪 + 𝒄 ∙ 𝒄𝒐𝒔𝑨
• 𝒄 = 𝒂 ∙ 𝒄𝒐𝒔𝑩 + 𝒃 ∙ 𝒄𝒐𝒔𝑨
TEOREMA SINUSULUI

Dacă R este raza cercului circumscris triunghiului

ABC au loc egalitățile:
𝒂 𝒃 𝒄
= = = 𝟐𝑹
𝒔𝒊𝒏∢𝑨 𝒔𝒊𝒏 ∢𝑩 𝒔𝒊𝒏∢𝑪
TEOREMA LUI STEWART

Fie triunghiul ABC oarecare, D un punct oarecare ce

aparține lui BC și E piciorul perpendicularei dusă din
vârful A pe BC. Atunci are loc relația:
𝑨𝑩𝟐 ∙ 𝑪𝑫 + 𝑨𝑪𝟐 ∙ 𝑩𝑫 = 𝑨𝑫𝟐 ∙ 𝑩𝑪 + 𝑩𝑪 ∙ 𝑩𝑫 ∙ 𝑪𝑫
CALCULUL MEDIANEI

Fie ΔABC oarecare cu D mijlocul laturii (BC). Atunci:

𝟐 𝟐 𝟐
𝟐 ∙ 𝒃 + 𝒄 − 𝒂
𝒎𝟐𝒂 =
𝟒
unde ma = AD, a = BC, b = AC, c =AB
CALCULUL BISECTOAREI

𝑎+𝑏+𝑐
În triunghiul ABC notăm a=BC, b=AC, c=AB, 𝑝 = și 𝑖𝑎
2
lungimea bisectoarei unghiului A a triunghiului ABC. Atunci
este adevărată relația:
𝟐 𝟒 ∙ 𝒃 ∙ 𝒄 ∙ 𝒑 ∙ (𝒑 − 𝒂)
𝒊𝒂 =
(𝒃 + 𝒄)𝟐
MODALITĂȚI DE CALCUL A ARIEI UNUI TRIUNGHI
• CALCULUL ARIEI UNUI TRIUNGHI ÎN FUNCȚIE DE ÎNĂLȚIME
• CALCULUL ARIEI UNUI TRIUNGHI ÎN FUNCȚIE DE DOUĂ LATURI ȘI
SINUSUL UNGHIULUI DINTRE ELE
• FORMULA LUI HERON
• CALCULUL ARIEI UNUI TRIUNGHI ECHILATERAL
• CALCULUL ARIEI UNUI TRIUNGHI DREPTUNGHIC
• CALCULUL ARIEI UNUI TRIUNGHI ÎN FUNCȚIE DE RAZA CERCULUI
CIRCUMSCRIS TRIUNGHIULUI
CALCULUL ARIEI ÎN FUNCȚIE DE ÎNĂLȚIME

𝒃∙𝒉
𝑨∆𝑨𝑩𝑪 =
𝟐
𝐁𝐂 ∙ 𝑨𝑫 𝐀𝐂 ∙ 𝑩𝑬 𝐀𝐁 ∙ 𝑪𝑭
𝑨∆𝑨𝑩𝑪 = = =
𝟐 𝟐 𝟐

CALCULUL ARIEI ÎN FUNCȚIE DE DOUĂ LATURI ȘI SINUSUL

UNGHIULUI DINTRE ELE

𝐴𝐵 ∙ 𝐴𝐶 ∙ 𝑠𝑖𝑛 ∢𝐴 𝐴𝐵 ∙ 𝐵𝐶 ∙ 𝑠𝑖𝑛 ∢𝐵
𝐴∆𝐴𝐵𝐶 = =
2 2
𝐵𝐶 ∙ 𝐴𝐶 ∙ 𝑠𝑖𝑛∢ 𝐶
=
2
FORMULA LUI HERON
𝑨∆𝑨𝑩𝑪 = 𝒑 𝒑 − 𝒂 (𝒑 − 𝒃)(𝒑 − 𝒄)
Unde:
BC=a
AC=b
AB= c
𝒂+𝒃+𝒄
𝒑=
𝟐

CALCULUL ARIEI UNUI TRIUNGHI ECHILATERAL

𝒍𝟐 𝟑
𝑨∆𝑨𝑩𝑪 =
𝟒
Unde AB=l
CALCULUL ARIEI UNUI TRIUNGHI DREPTUNGHIC
Aria unui triunghi dreptinghic este egală cu jumătate din produsul
catetelor
𝑨𝑩 ∙ 𝑨𝑪
𝑨∆𝑨𝑩𝑪 =
𝟐
unde:
• ∆𝐴𝐵𝐶 𝑑𝑟𝑒𝑝𝑡𝑢𝑛𝑔ℎ𝑖𝑐
• ∢𝐴 = 90°
• AB, AC – catete
• BC- ipotenuză
CALCULUL ARIEI UNUI TRIUNGHI ÎN FUNCȚIE DE RAZA CERCULUI
CIRCUMSCRIS TRIUNGHIULUI
Aria unui triunghi poate fi calculată și în funcție de raza
cercului circumscris triunghiului
𝒂∙𝒃∙𝒄
𝑨∆𝑨𝑩𝑪 =
𝟒𝑹
APLICAȚIA NR 1:
Fie A, B, C, D vârfurile unui pătrat și M, N, P, Q mijloacele laturilor . Să se demonstreze
că dacă O este un punct oarecare în plan, expresia 𝑂𝐴2 + 𝑂𝐵2 + 𝑂𝐶 2 + 𝑂𝐷 2 −
(𝑂𝑀2 + 𝑂𝑁 2 + 𝑂𝑃2 + 𝑂𝑄 2 ) are ca valoare aria pătratului.
ABCD pătrat
𝑀 ∈ 𝐴𝐵 𝑎î 𝐴𝑀 ≡ 𝑀𝐵
𝑁 ∈ 𝐵𝐶 𝑎î 𝐵𝑁 ≡ 𝑁𝐶
𝑃 ∈ 𝐶𝐷 𝑎î 𝐶𝑃 ≡ 𝑃𝐷
𝑄 ∈ 𝐴𝐷 𝑎î 𝐴𝑄 ≡ 𝑄𝐷
𝑂 ∈ (𝐴𝐵𝐶𝐷)
𝑂𝐴2 + 𝑂𝐵2 + 𝑂𝐶 2 + 𝑂𝐷2 − 𝑂𝑀2 + 𝑂𝑁 2 + 𝑂𝑃2 + 𝑂𝑄 2 = 𝑙2
Notăm AB=l
2 2∙ 𝑂𝐴2 +𝑂𝐵 2 −𝐴𝐵 2
În ∆𝑂𝐴𝐵 ⟹ 𝑇𝑒𝑜𝑟𝑒𝑚𝑒𝑖 𝑚𝑒𝑑𝑖𝑎𝑛𝑒𝑖 ⟹ 𝑂𝑀 =
4
(𝟏)
𝐴𝑀 ≡ 𝑀𝐵

2 2∙ 𝑂𝐵2 +𝑂𝐶 2 −𝐵𝐶 2

În ∆𝑂𝐵𝐶 ⟹ 𝑇𝑒𝑜𝑟𝑒𝑚𝑒𝑖 𝑚𝑒𝑑𝑖𝑎𝑛𝑒𝑖 ⟹ 𝑂𝑁 = (𝟐)
4
𝐵𝑁 ≡ 𝑁𝐶

2∙ 𝑂𝐶 2 +𝑂𝐷2 −𝐶𝐷2
În ∆𝑂𝐶𝐷 ⟹ 𝑇𝑒𝑜𝑟𝑒𝑚𝑒𝑖 𝑚𝑒𝑑𝑖𝑎𝑛𝑒𝑖 ⟹ 𝑂𝑃2 = 4
(𝟑)
𝐶𝑃 ≡ 𝑃𝐷
2∙ 𝑂𝐷2 +𝑂𝐴2 −𝐴𝐷2
În ∆𝑂𝐴𝐷 ⟹ 𝑇𝑒𝑜𝑟𝑒𝑚𝑒𝑖 𝑚𝑒𝑑𝑖𝑎𝑛𝑒𝑖 ⟹ 𝑂𝑄2 = (𝟒)
4
𝐵𝑁 ≡ 𝑁𝐶
⟹ 𝑂𝑀 2 + 𝑂𝑁 2 + 𝑂𝑃2 + 𝑂𝑄2
2 ∙ 𝑂𝐴2 + 𝑂𝐵2 − 𝐴𝐵2 2 ∙ 𝑂𝐵2 + 𝑂𝐶 2 − 𝐵𝐶 2
= + +
4 4
2 ∙ 𝑂𝐶 2 + 𝑂𝐷2 − 𝐶𝐷2 2 ∙ 𝑂𝐷2 + 𝑂𝐴2 − 𝐴𝐷2
+ +
4 4
2 2 2 2
4 ∙ 𝑂𝐴 + 𝑂𝐵2 + 𝑂𝐶 2 + 𝑂𝐷2 − 4 ∙ 𝐴𝐵2
2
⟹ 𝑂𝑀 + 𝑂𝑁 + 𝑂𝑃 + 𝑂𝑄 =
4
⟹ 𝑂𝑀 + 𝑂𝑁 + 𝑂𝑃 + 𝑂𝑄 = 𝑂𝐴 + 𝑂𝐵 + 𝑂𝐶 + 𝑂𝐷2 − 𝐴𝐵2
2 2 2 2 2 2 2

⟹ 𝑂𝐴2 + 𝑂𝐵2 + 𝑂𝐶 2 + 𝑂𝐷2 − (𝑂𝑀2 + 𝑂𝑁 2 + 𝑂𝑃2 + 𝑂𝑄2 ) = 𝐴𝐵2

⟹ 𝑂𝐴2 + 𝑂𝐵2 + 𝑂𝐶 2 + 𝑂𝐷2 − (𝑂𝑀2 + 𝑂𝑁 2 + 𝑂𝑃2 + 𝑂𝑄2 ) = 𝑙 2
APLICAȚIA NR 2:

În triunghiul ABC, AB=45 cm, AC=60 cm. Știind că 𝐴𝐷 ⊥ 𝐵𝐶, 𝐷 ∈

𝐵𝐶 , 𝑀 ∈ 𝐴𝐷 astfel încât 𝐴𝑀 ≡ 𝑀𝐷, 𝑁 ∈ 𝐷𝐶 astfel încât
𝐷𝑁 ≡ 𝑁𝐶 și 𝐵𝑀 ⊥ 𝐴𝑁. Să se calculeze:
a) lungimea laturii BC
b) aria patrulaterului AMNC și distanța de la M la AC
c) cât la sută reprezintă 𝐴𝐴𝑀𝑁𝐶 din 𝐴∆𝐴𝐵𝐶
∆𝐴𝐵𝐶 𝑜𝑎𝑟𝑒𝑐𝑎𝑟𝑒
𝐴𝐵 = 45 𝑐𝑚
𝐴𝐶 = 60 𝑐𝑚
𝐷 ∈ 𝐵𝐶 𝑎î 𝐴𝐷 ⊥ 𝐵𝐶
𝑀 ∈ 𝐴𝐷 𝑎î 𝐴𝑀 ≡ 𝑀𝐷
𝑁 ∈ 𝐷𝐶 𝑎î 𝐷𝑁 ≡ 𝑁𝐶
𝐵𝑀 ⊥ 𝐴𝑁.
a) 𝐵𝐶 =?
𝑏) 𝐴𝐴𝑀𝑁𝐶 =?
𝑐) 𝑑 𝑀, 𝐴𝐶
𝐴 ∙100
d) 𝑝 = 𝐴𝑀𝑁𝐶 =?
𝐴
∆𝐴𝐵𝐶
a) Construim:
𝑀𝑁 ∩ 𝐴𝐵 = 𝐹
𝐵𝑀 ∩ 𝐴𝑁 = 𝐸
𝐴𝐷 ⊥ 𝐵𝐶 ⟹ 𝑀 𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑜𝑟𝑡𝑜𝑐𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 ⟹ 𝑁𝐹 ⊥ 𝐴𝐵
𝐵𝑀 ⊥ 𝐴𝑁
𝐴𝐷 ∩ 𝐵𝑀 = 𝑀
𝐴𝐶
𝐴𝑀 ≡ 𝑀𝐷 ⟹ 𝑀𝑁 𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑙𝑖𝑛𝑖𝑒 𝑚𝑖𝑗𝑙𝑜𝑐𝑖𝑒 î𝑛 ∆𝐴𝐷𝐶 ⟹ ቐ 𝑀𝑁 = = 30
2
𝑀𝑁 ∥ 𝐴𝐶
𝐷𝑁 ≡ 𝑁𝐶
𝑁𝐹 ⊥ 𝐴𝐵 ⟹ ∢𝐵𝐴𝐶 ≡ ∢𝐵𝐹𝑁 = 90° ⟹ 𝐴𝐶 ⊥ 𝐴𝐵 ⟹ ∆𝐴𝐵𝐶 𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑑𝑟𝑒𝑝𝑡𝑢𝑛𝑔ℎ𝑖𝑐 ⟹
𝑀𝑁 ⊂ 𝑁𝐹
𝑀𝑁 ∥ 𝐴𝐶
⟹ 𝑇𝑒𝑜𝑟𝑒𝑚𝑒𝑖 𝑙𝑢𝑖 𝑃𝑖𝑡𝑎𝑔𝑜𝑟𝑎 ⟹ 𝐵𝐶 2 = 𝐴𝐵2 + 𝐴𝐶 2 ⟹ 𝐵𝐶 2 = 452 + 602 ⟹ 𝐵𝐶 2 = 5700
⟹ 𝐵𝐶 = 75
𝑏) 𝐴𝐴𝑀𝑁𝐶 = 𝐴∆𝐴𝐵𝐶 − 𝐴∆𝐴𝑀𝐵 − 𝐴∆𝐵𝑀𝑁
𝑨𝑩 ∙ 𝑨𝑪 𝟒𝟓 ∙ 𝟔𝟎
𝑨∆𝑨𝑩𝑪 = = = 𝟏𝟑𝟓𝟎
𝟐 𝟐

𝐵𝐶 ∙ 𝐴𝐷 2 ∙ 𝐴∆𝐴𝐵𝐶 2 ∙ 1350
𝐴∆𝐴𝐵𝐶 = ⟹ 𝐴𝐷 = ⟹ 𝐴𝐷 = = 36
2 𝐵𝐶 75
𝑀𝐷 ∙ 𝐵𝑁
𝐴∆𝐵𝑀𝑁 =
2
𝐴𝐷 36
𝑀𝐷 = = = 18
2 2
𝐵𝑁 = 𝐵𝐷 + 𝑁𝐷
2
𝐴𝐵2
∆𝐴𝐵𝐶 𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑑𝑟𝑒𝑝𝑡𝑢𝑛𝑔ℎ𝑖𝑐 ⟹ 𝑇𝑒𝑜𝑟𝑒𝑚𝑒𝑖 𝑐𝑎𝑡𝑒𝑡𝑒𝑖 ⟹ 𝐴𝐵 = 𝐵𝐷 ∙ 𝐵𝐶 ⟹ 𝐵𝐷 = ⟹ 𝐵𝐷 = 27
𝐵𝐶
⟹ 𝐶𝐷 = 𝐵𝐶 − 𝐵𝐷 = 75 − 27 = 48 ⟹
𝐶𝐷 48
𝑁𝐷 = = = 24
2 2
𝐵𝑁 = 𝐵𝐷 + 𝑁𝐷 = 27 + 24 = 51
18 ∙ 51
𝐴∆𝐵𝑀𝑁 = = 459
2
𝐴𝐵 ∙ 𝑀𝐹
𝐴∆𝐴𝑀𝐵 =
2
𝐴𝐷 ∙ 𝑀𝐹 36 ∙ 51
𝐴∆𝐴𝐵𝑁 = = = 918
2 2
𝐴𝐵 ∙ 𝑁𝐹 2 ∙ 𝐴∆𝐴𝑁𝐵 2 ∙ 918
𝐴∆𝐴𝐵𝑁 = ⟹ 𝑁𝐹 = ⟹ 𝑁𝐹 = = 40,8
2 𝐴𝐵 45
𝑀𝐹 = 𝑁𝐹 − 𝑀𝑁 ⟹ 𝑀𝐹 = 40,8 − 30 = 10,8
𝑴𝑭 ∙ 𝑨𝑩 𝟏𝟎, 𝟖 ∙ 𝟒𝟓
𝑨∆𝑨𝑴𝑩 = = = 𝟐𝟒𝟑
𝟐 𝟐
𝑨𝑨𝑴𝑵𝑪 = 𝑨∆𝑨𝑩𝑪 − 𝑨∆𝑨𝑴𝑩 − 𝑨∆𝑩𝑴𝑵 = 𝟏𝟑𝟓𝟎 − 𝟒𝟓𝟗 − 𝟐𝟒𝟑 = 𝟔𝟒𝟖
c) d(M, AC)= ?
𝑀𝑁 ∥ 𝐴𝐶 ⟹ 𝐴𝑀𝑁𝐶 𝑡𝑟𝑎𝑝𝑒𝑧
d(M, AC)= înălțimea trapezului AMNC (h)
(𝑀𝑁 + 𝐴𝐶) ∙ ℎ
𝐴𝐴𝑀𝑁𝐶 = = 648
2
30 + 60 ∙ ℎ
⟹ = 648
2
90 ∙ ℎ
⟹ = 648
2
𝟕𝟐
⟹ 90 ∙ ℎ = 1296 ⟹ 𝒉 −
𝟓
𝐴𝐴𝑀𝑁𝐶 ∙100 648∙100
d) 𝑝 = 𝐴 = 1350 = 𝟒𝟖%
∆𝐴𝐵𝐶
VĂ MULȚUMESC PENTRU ATENȚIE!