Capitolul 2

TEOREME FUNDAMENTALE
DIN GEOMETRIA
TRIUNGHIULUI

2.1 Teorema bisectoarei interioare

a.” - Gh. Ţiţeica1

„Teorema este mai presus de constatare şi mai presus de greşeal¼

Teorema 47 (Teorema bisectoarei interioare) Fie triunghiul ABC şi AD bisectoarea

\ D 2 (BC). Atunci,
unghiului BAC;
BD AB
= :
DC AC
Demonstraţie. Fie CE k AD, E 2 AB (Figura 2.1). Atunci ACE [ \
DAC
\ [ \ \
(unghiuri alterne interne) şi BAD CEA. Cum BAD DAC, rezult¼ [
a ACE AEC, [
adic¼
a triunghiul ACE este isoscel, deci AC AE. Din teorema lui Thales rezult¼
a:
BD AB AB
= = :
DC AE AC

Teorema 48 (Reciproca teoremei bisectoarei interioare) În triunghiul ABC, …e D 2

(BC) astfel încât DB AB
a a unghiului ^BAC:
DC = AC ; atunci (AD este bisectoarea interioar¼

Demonstraţie. Fie CE k AD; E 2 AB: Din teorema lui Thales în triunghiul

BCE rezult¼ a BD AB
DC = AE , iar cu relaţia din ipotez¼ a DB AB
DC = AC obţinem AE = AC;
a triunghiul AEC este isoscel, deci ^AEC ^ACE (1). Cum AD k CE rezult¼
adic¼ a
^DAC ^ACE (2) (unghiuri alterne interne) şi ^BAD ^AEC (3) (unghiuri
a ^BAD ^DAC; adic¼
corespondente). Din relaţiile (1), (2) şi (3) rezult¼ a AD este
bisectoarea unghiului ^BAC:
1
Gheorghe Ţiţeica (1873-1939) –matematician român, membru al Academiei Române, contribuţii
importante în geometrie

40
Teorema bisectoarei interioare 41

Figura 2.1: Teorema bisectoarei interioare

Observaţia 49 Segmentele determinate pe latura BC de bisectoarea AD au lungimile

ac ab
egale cu b+c , respectiv b+c .

Teorema 50 În triunghiul ABC, …e D piciorul bisectoarei interioare a unghiului A,

D 2 (BC). Atunci
2bc A
la = cos ;
b+c 2
unde cu la am notat lungimea segmentului AD:

Demonstraţie. Soluţia 1. Din A[ABD] + A[ADC] = A[ABC] rezult¼

a

1 A 1 A 1
c la sin + b la sin = bc sin A;
2 2 2 2 2
2bc
adic¼
a la = b+c cos A2 .
Soluţia 2. Din teorema bisectoarei avem:
BD c
=
DC b
sau
BD c
= ;
BD + DC b+c
ac ab
de unde BD = b+c şi DC = b+c : Teorema sinusurilor aplicat¼
a în triunghiul ABD ne
d¼
a:
la BD
= ;
sin B sin A2
ac
sin B a b 2bc
de unde la = b+c
sin A : Dar sin A = sin B ; de unde: la = b+c cos A2 :
2

2ac
Observaţia 51 Analog, se obţin lungimile celorlalte bisectoare interioare: lb = a+c
cos B2 şi lc = a+b
2ab
cos C2 :
Teorema bisectoarei exterioare 42

2.2 Teorema bisectoarei exterioare

„Toate invenţiile unui om sunt adev¼

arate, poţi … sigur de asta. Poezia este atât ştiinţ¼
a cât şi
2
geometrie.” –Gustave Flaubert

Teorema 52 (Teorema bisectoarei exterioare) Fie triunghiul ABC şi AB 6= AC: Dac¼a
(AE este bisectoarea exterioar¼a a unghiului A, E 2 BC; atunci
EB AB
= :
EC AC
Demonstraţie. Fie b > c; deci B 2 (EC): Paralela prin B la AE intersecteaz¼
a
EB AB1
latura AB în B1 (Fig. 2.2). Din teorema lui Thales rezult¼
a: EC = AC (1). Dar

Figura 2.2: Teorema bisectoarei exterioare

^T AE ^AB1 B (unghiuri corespondente) şi ^EAB ^ABB1 (unghiuri alterne

interne), deci ^AB1 B ^ABB1 ; adic¼ a triunghiul ABB1 este isoscel, de unde AB =
a EB
AB1 (2). Din relaţiile (1) şi (2) rezult¼ AB
EC = AC :

Observaţia 53 Condiţia AB 6= AC din teorem¼a este esenţial¼a; altfel, dac¼a AB =

AC; atunci bisectoarea exterioar¼a a unghiului A este paralel¼a cu BC, deci nu ar mai
exista punctul E.
EB c
Observaţia 54 Din teorema bisectoarei EC = b (presupun^
and b > c) rezult¼a
c EB EB
= = ;
b c EC EB a
adic¼a
ac
EB =
b c
şi analog
ab
EC = :
b c
2
Gustave Flaubert (1821-1880) - scriitor francez
Teorema bisectoarei exterioare 43

Teorema 55 (Reciproca teoremei bisectoarei exterioare) Fie triunghiul ABC şi E 2

BCn[BC] astfel încât EB AB
EC = AC ; atunci (AE este bisectoarea exterioar¼a a unghiului
A.

Demonstraţie. Evident AB 6= AC; deoarece altfel ar rezulta EB = EC ceea ce

este imposibil datorit¼
a faptului c¼
a E 2 BCn[BC]. Fie BB1 k AE; B1 2 AC: Din
teorema lui Thales în triunghiul EAC rezult¼
a:
EB AB1
= ;
EC AC
şi utilizând ipoteza g¼
asim AB = AB1 ; adic¼ a triunghiul ABB1 este isoscel, de unde
obţinem c¼ a ^AB1 B ^ABB1 : Din AE k BB1 rezult¼ a ^T AE ^AB1 B (unghiuri
corespondente) şi ^EAB ^ABB1 (unghiuri alterne interne) şi de aici obţinem c¼
a
^T AE ^EAB; adic¼ a (AE este bisectoarea exterioar¼
a a unghiului A.

Teorema 56 Segmentele determinate pe dreapta BC de bisectoarea exterioar¼a a unghiu-

lui A au lungimile egale cu jbaccj , respectiv jbabcj .
EB c EB
Demonstraţie.Din teorema bisectoarei exterioare avem: EC = b; sau c =
EC
b = b a c (unde am considerat b > c).

Teorema 57 (Pappus3 ) Fie A0 ; B 0 ; C 0 picioarele bisectoarelor exterioare ale unghiu-

rilor triunghiului neisoscel ABC: Punctele A0 ; B 0 ; C 0 sunt coliniare.
A0 B AB B 0 C BC
Demonstraţie. Din teorema bisectoarei obţinem: A0 C = AC ; B 0 A = BA şi

Figura 2.3: Teorema lui Pappus

C0A CA 0 0 0
C0B = CB (Fig. 2.3); de unde A B BC
A0 C
C A
B 0 A C 0 B = AC
AB BC CA
BA CB = 1: Din reciproca
teoremei lui Menelaus rezult¼ a punctele A0 ; B 0 ; C 0 sunt coliniare.
a c¼
3
Pappus (290 – 350) – matematician şi …losof grec; a pus bazele geometriei proiective
Teorema lui Pitagora 44

Teorema 58 În triunghiul ABC, …e D0 piciorul bisectoarei exterioare a unghiului A,

0 0
D0 2 (CB. Atunci la = b2bcc sin A2 ; unde cu la am notat lungimea segmentului AD0 .

Demonstraţie. Deoarece A[AD0 C] A[AD0 B] = A[ABC] ; rezult¼

a (Figura 2.4)

Figura 2.4: Lungimea bisectoarei exterioare

A
b la0 sin 90 + 2 c la0 cos A2 = bc sin A; de unde rezult¼
a concluzia.

2.3 Teorema lui Pitagora

„Dup¼ a, Pitagora4 a sacri…cat o sut¼

a ce a descoperit celebra sa teorem¼ a de boi. De atunci, de
…ecare dat¼
a, când se descoper¼a vreun adev¼
ar nou, vitele au mari palpitaţii.” - L. Björne

Teorema 59 Într-un triunghi dreptunghic p¼atratul lungimii ipotenuzei este egal cu

suma p¼atratelor lungimilor catetelor.

Demonstraţie. \ = 90 ) …e în¼
În triunghiul dreptunghic ABC (m(BAC) alţimea

Figura 2.5: Teorema lui Pitagora

AD, D 2 (BC) (Fig. 2.5).

4
Pitagora (Pythagoras) (c. 560 – c. 500 î. Hr.) – matematician, om politic şi …losof grec
Teorema lui Pitagora 45

AB BD
Soluţia 1. Din asem¼
anarea triunghiurilor ABD şi CBA rezult¼
a BC = AB şi de
aici
AB 2 = BC BD; (1)
AC DC
iar din asem¼
anarea triunghiurilor ADC şi BAC rezult¼
a BD = AC , de unde

AC 2 = BC DC: (2)

Din relaţiile (1) şi (2) rezult¼

a:

AB 2 + AC 2 = BC(BD + DC) = BC BC = BC 2 :

Figura 2.6: a2 = b2 + c2

Soluţia 2. Pe ipotenuza BC se construieşte p¼ atratul CBN Q (Fig. 2.6). În pre-

lungirea catetelor AB şi AC se construieşte p¼
atratul AM P R având latura de lungime
b + c. Atunci,
A[AM P R] = A[BCQN ] + 4A[ABC]
sau
bc
(b + c)2 = a2 + 4
2
a a2 = b2 + c2 .
de unde rezult¼
Teorema lui Pitagora generalizat¼
a 46

2.4 Teorema lui Pitagora generalizat¼

a

„Un matematician care nu are şi …re de poet nu poate … niciodat¼

a un matematician complet.”
- K. Weierstrass5

Teorema 60 Fie triunghiul ABC şi D proiecţia punctului A pe dreapta BC. Dac¼a
\ < 90 ; atunci AB 2 = CA2 + CB 2 2CB CD: Dac¼a m(ACB)
m(ACB) \ > 90 ; atunci
2 2 2
AB = CA + CB + 2CB CD:

Demonstraţie. Din triunghiurile dreptunghice ABD şi ACD (Fig. 2.7) rezult¼
a

Figura 2.7: Teorema lui Pitagora generalizat¼

a

AB 2 = BD2 + AD2 ; AC 2 = AD2 + DC 2 :

Dac¼ \ < 90 ; atunci D 2 (BC) şi BD = BC
a m(ABC) CD: Dac¼ \ > 90 ;
a m(ABC)
atunci B 2 (CD) şi BD = DC BC, deci
AB 2 = AD2 + (BC CD)2 = (AD2 + CD2 ) + BC 2 2BC CD;
a AB 2 = CA2 + CB 2 2CB CD:
de unde rezult¼
Dac¼ \
a m(ACB) > 90 ; atunci BD = BC + CD (Fig. 2.8). Avem:
AB 2 = AD2 + (BC + CD)2 = (AD2 + DC 2 ) + BC 2 + 2BC CD
= CA2 + CB 2 + 2CB CD:

Consecinţa 61 (Teorema cosinusului) În orice triunghi ABC; având laturile de lungimi

a; b; c, au loc relaţiile:
i ) a2 = b2 + c2 2bc cos A;
2 2 2
ii ) b = a +c 2ac cos B;
2 2 2
iii ) c = a +b 2ab cos C:
5
Karl Weierstrass (1815-1897) – matematician german, contribuţii importante în analiza mate-
matic¼
a
Teorema lui Pitagora generalizat¼
a 47

Figura 2.8: AB 2 = CA2 + CB 2 + 2CB CD

Demonstraţie. i) Fie D proiecţia lui A pe BC. Dac¼ \ < 90 ; atunci din

a m(ACB)
teorema lui Pitagora generalizat¼ 2 2
a avem: c = a + b 2 2a CD. Cum CD = b cos C
a c2 = a2 + b2 2ab cos C: Dac¼
rezult¼ \ = 90 ; atunci c2 = a2 + b2 , adic¼
a m(ACB) a
teorema lui Pitagora. Dac¼ \
a m(ACB) > 90 ; atunci

c2 = a2 + b2 2a CD; CD = CA cos(180 C) = b cos C;

a c2 = a2 + b2
adic¼ 2ab cos C: ii) şi iii) se demonstreaz¼
a analog cu i).
b2 +c2 a2 a2 +c2 b2
Observaţia 62 În orice triunghi ABC, cos A = 2bc , cos B = 2ac , cos C =
b2 +a2 c2
2ba :

\ < 90 : Atunci, cos A > 0 dac¼a şi numai dac¼a a2 <

Observaţia 63 i) Fie m(BAC)
\ = 90 . Atunci, cos A = 0 dac¼a şi numai dac¼a a2 = b2 + c2 .
b2 + c2 . ii) Fie m(BAC)
\ > 90 . Atunci, cos A < 0 dac¼a şi numai dac¼a a2 > b2 + c2 :
iii) Fie m(BAC)

Figura 2.9: Teorema lui Pappus

Consecinţa 64 Dac¼a M este mijlocul laturii BC a triunghiului ABC atunci:

AB 2 + AC 2 = 2(AM 2 + BM 2 ):
Teorema lui Heron 48

Demonstraţie. Teorema cosinusului aplicat¼

a în triunghiurile ABM şi AM C d¼
a:

AB 2 = BM 2 + AM 2 2BM AM cos ^AM B (1)

AC 2 = M C 2 + AM 2 2AM M C cos( \
AM B)
= M C 2 + AM 2 + 2AM M C cos AM
\ B (2)

Din relaţiile (1) şi (2) prin sumare obţinem: AB 2 + AC 2 = 2(AM 2 + BM 2 ), unde am
ţinut cont c¼a BM = M C (Fig. 2.9).
1) Expresia AB 2 + AC 2 = 2(AM 2 + BM 2 ) se numeşte relaţia lui Pappus.
2) Dac¼a a; b; c sunt lungimile laturilor triunghiului ABC; iar ma lungimea medianei
2 2 2
AM; relaţia lui Pappus devine: m2a = 2(b +c4 ) a (Formula medianei ).
3) Prin permut¼ ari circulare ale relaţiei precedente se obţin urm¼
atoarele egalit¼
aţi:
2 2 2 2 2 2
m2b = 2(c +a4 ) b , m2c = 2(b +a4 ) c .
4) Teorema lui Pappus ne ofer¼ a un mod de a determina lungimile medianelor în
funcţie de lungimile laturilor triunghiului.

Consecinţa 65 Dac¼a a; b; c sunt lungimile laturilor unui triunghi ABC şi ma ,mb ,mc
sunt lungimile medianelor triunghiului ABC, atunci:

i) 4(m2a + m2b + m2c ) = 3(a2 + b2 + c2 );

ii ) 16(m4a + m4b + m4c ) = 9(a4 + b4 + c4 ): (Relaţia lui Cesaro):

Demonstraţia se realizeaz¼
a înlocuind formula medianei în relaţiile date.

2.5 Teorema lui Heron

„Geometria este cea mai bun¼ a şi mai simpl¼

a dintre toate logicile, cea mai potrivit¼
a s¼
a dea
6
in‡exibilitate judec¼
aţii şi raţiunii.” –Denis Diderot

Teorema 66 (Heron7 ) Fie a; b; c lungimile laturilor BC; CA; respectiv AB ale unui
triunghi ABC, iar 2p = a + b + c: Aria triunghiului ABC este dat¼a de formula:
p
A[ABC] = p(p a)(p b)(p c):

Demonstraţie. Fie D piciorul în¼ alţimii din A a triunghiului ABC (Fig. 2.10).
Not¼am AD = ha : Din teorema lui Pitagora generalizat¼ a c2 = a2 + b2 2a DC;
a rezult¼
a2 +b2 c2
de unde DC = 2a : Din triunghiul dreptunghic ADC rezult¼ a:
2
a2 + b2 c2
h2a = b2
2a
1
= (2ab a2 b2 + c2 ) (2ab + a2 + b2 c2 );
4a2
6
Denis Diderot (1713-1784) – scriitor şi …losof francez
7
Heron (10-75) – geometru egiptean
Teorema lui Stewart 49

Figura 2.10: Teorema lui Heron

de unde
2p
ha = p(p a)(p b)(p c)
a
p
şi de aici obţinem: A[ABC] = ha2 a p(p a)(p b)(p c):

2.6 Teorema lui Stewart

„Când apa frânge o varg¼ a, raţiunea o îndreapt¼ a./Raţiunea mi-e st¼apân¼a înţeleapt¼
a
Şi astfel, ochi-mi, ajutaţi de gând/Nici nu m¼ a înşeal¼ a mint oricând.”- La Fontaine8
a, deşi m¼

Teorema 67 (Stewart9 ) Fie triunghiul ABC şi M un punct pe latura BC: Atunci:

AB 2 M C + AC 2 BM AM 2 BC = BC BM M C:

Demonstraţie. Aplicând teorema cosinusului în triunghiurile ABM şi AM C

obţinem:

AB 2 = AM 2 + BM 2 \
2AM BM cosAM B
AC 2 = AM 2 + M C 2 \
2AM M C cosAM C:
\
Cum cos(AM C) = cos(180 \
AM B) = \
cos AM B; rezult¼
a:

AB 2 M C = AM 2 M C + BM 2 M C 2AM BM CM cos \
AM B
AC 2 M B = AM 2 M B + CM 2 M B + 2AM BM CM cos \
AM B:

Sumând egalit¼
aţile precedente obţinem:

AB 2 M C + AC 2 BM = AM 2 (M C + M B) + BM M C(M B + M C);

a AB 2 M C + AC 2 BM = AM 2 BC + BM M C BC:
adic¼
8
La Fontaine (1621-1695) – poet, dramaturg francez
9
Ian Stewart (1717-1785) – matematician scoţian
Teorema lui Stewart 50

Figura 2.11: Teorema lui Stewart

Consecinţa 68 (Teorema medianei) Fie M mijlocul laturii BC a triunghiului ABC.

2 2 2
Atunci, m2a = 2(b +c4 ) a (unde ma reprezint¼a lungimea medianei AM ):
a
Demonstraţie. Avem BM = M C = 2 : Din relaţia lui Stewart aplicat¼
a în tri-
2 2 2
unghiul ABC pentru punctul M; rezult¼
a ma = 2(b +c4 ) a :
2

Figura 2.12: Lungimea bisectoarei interioare

Consecinţa 69 (Lungimea bisectoarei interioare) Fie triunghiul ABC, (AD bisec-

toarea interioar¼a a unghiului BAC; unde D 2 BC). Atunci
4bc
AD2 = p(p a);
(b + c)2
unde p este semiperimetrul triunghiului ABC:
c BD
Demonstraţie. Din teorema bisectoarei (Fig. 2.12) rezult¼
a b = DC ; de unde
c+b BD+DC
b = DC ;

ab
DC = (1)
b+c
ac
BD = (2)
b+c
Teorema lui Stewart 51

Din teorema lui Stewart rezult¼

a

AD2 a = c2 DC + b2 BD a2 DB DC: (3)

Din relaţiile (1), (2) şi (3) rezult¼

a concluzia.

Teorema 70 (Lungimea bisectoarei exterioare) Fie triunghiul ABC; (AE bisectoarea

exterioar¼a a unghiului A, E 2 BC: Atunci,

4bc(p b)(p c)
AE 2 = :
(b c)2

Demonstraţie. Fie b > c; deci B 2 (EC) (Fig. 2.13). Din teorema lui Stewart

Figura 2.13: Lungimea bisectoarei exterioare

aplicat¼
a în triunghiul AEC rezult¼
a:

AE 2 BC + AC 2 EB AB 2 EC = AB EB BC: ( )

Din teorema bisectoarei exterioare avem: cb = EB EC ; de unde rezult¼

a: c
b c = EB
EC EB =
EB ac ab
a şi EB = b c ; analog EC = b c : Relaţia ( ) devine

ac ab ac
AE 2 a + b2 c2 =c a
b c b c b c
de unde rezult¼
a concluzia.
Teorema sinusurilor 52

2.7 Teorema sinusurilor

„Fiecare problem¼ a pe care am rezolvat-o a devenit o regul¼

a care pe urm¼
a mi-a servit la re-
zolvarea altor probleme.” –René Descartes10

Teorema 71 În orice triunghi ABC, raza cercului circumscris (R) veri…c¼a egalitatea:

a b c
= = = 2R:
sin A sin B sin C
Demonstraţie. Fie BD este diametru.Vom demonstra teorema pentru cele trei
cazuri date de natura triunghiului ABC:
i) Triunghiul ABC este ascuţitunghic (Fig. 2.14). Avem:

Figura 2.14: Teorema sinusurilor

m(BAC) \ = 1 m(BXC);
\ = m(BDC) \
2
de unde
\ = sin(BDC)
\ = BC a
sin(BAC) = :
BD 2R
\ = b şi sin(ACB)
Analog, avem: sin(ABC) \ = c :
2R 2R
\ = 90 . Avem sin(BAC)
ii) Triunghiul ABC este dreptunghic cu m(BAC) \ = 1;
\ = b şi sin(BCA)
sin(ABC) \ = c : Cum a = 2R concluzia este evident¼ a.
a a
\
iii) Triunghiul ABC este obtuzunghic cu m(BAC) > 90 (Fig. 2.15). În triunghiul
BCD (m(BCD) \ = 90 ), avem: sin(BDC)\ = a : Deoarece patrulaterul ABCD este
2R
inscriptibil rezult¼
a
\ + m(BDC)
m(BAC) \ = 180 ;
10
René Descartes (1596-1650) – matematician şi …losof francez, contribuţii în geometrie
Teorema lui Ceva 53

\ > 90 :
Figura 2.15: Teorema sinusurilor, m(BAC)

deci
sin( =2
BAC) \ = a :
\ = sin(BAC)
2R
\ şi BCA
Pentru unghiurile ascuţite ABC \ se repet¼
a demonstraţia de la subpunctul i).

2.8 Teorema lui Ceva

„Geometria este ştiinţa care restaureaz¼

a situaţia dinainte de creaţia lumii şi încearc¼
a s¼
a umple
"golul", renunţând la o…ciile materiei.” - L. Blaga11

Teorema 72 (Ceva12 ) Fie triunghiul ABC şi punctele D 2 BC, E 2 CA , F 2 AB.

Dac¼a dreptele AD; BE şi CF sunt concurente, atunci
AF BD CE
= 1:
F B DC EA
Demonstraţie. Fie fKg = AD\BE \CF . Prin A ducem o paralel¼ a la BC, iar G
şi F sunt punctele de intersecţie dintre dreptele BE, respectiv CF cu aceast¼a paralel¼
a
(Fig. 2.16). Din asem¼ anarea perechilor de triunghiuri (AHF; BCF ); (BCE; AEG);
(AGK; BDK); respectiv (CDK; AHK) rezult¼ a:
AF AH CE BC
= ; = ; (1)
FB BC EA AG
AG AK AH AK
= ; = (2)
BD DK DC DK
11
Lucian Blaga (1895-1961) - …lozof, umanist, jurnalist, poet, dramaturg, traduc¼
ator, profesor uni-
versitar şi diplomat român, membru titular al Academiei Române
12
Giovanni Ceva (1647-1734) – matematician italian, profesor la Universitatea din Mantua, con-
tribuţii în geometrie
Teorema lui Ceva 54

Figura 2.16: Teorema lui Ceva

AG BD
Din relaţiile (2) rezult¼
a AH = DC (3). Din relaţiile (1) şi (3) rezult¼
a

AF BD CE AH AG BC
= =1
F B DC EA BC AH AG

Teorema 73 (Reciproca teoremei lui Ceva) Fie triunghiul ABC şi punctele D 2 BC,
E 2 CA, F 2 AB. Dac¼a FAFB BDDC
CE
EA = 1, atunci dreptele AD; BE şi CF sunt
concurente.

Demonstraţie. Fie fKg = BE \ CF şi fD0 g = AK \ BC: Conform primei p¼ arţi

0 BD0
a FAFB BD
rezult¼ CE
D0 C EA = 1 care împreun¼
a cu relaţia din ipotez¼
a d¼
a : D0 C = BD
DC de unde

BD0 + D0 C BD + DC
0
=
DC DC
BC BC
deci D0 C = DC şi de aici rezult¼ a D0 C = DC, adic¼
a c¼ aD D0 :

Figura 2.17: Reciproca teoremei lui Ceva, BEkCF

Teorema lui Ceva 55

Reciproca teoremei lui Ceva este adev¼ arat¼

a şi în cazul în care unul din punctele
D; E, sau F aparţine unei laturi – de exemplu D 2 BC - şi celelalte dou¼ a puncte
E 2 CA, F 2 AB veri…c¼ a condiţia: "dreapta BE nu este paralel¼ a cu dreapta CF ":
Dac¼a BE k CF reciproca teoremei lui Ceva nu mai este adev¼ arat¼a (Fig.2.17), aşa cum
o arat¼
a urm¼ atorul exemplu: „Fie D mijlocul segmentului BC; F simetricul lui B faţ¼ a
AF BD CE 1
de A şi E simetricul lui C faţ¼
a de A. Atunci, F B DC EA = 2 1 2 = 1, dar dreptele
AD; BE; CF nu sunt concurente (deoarece AD k BE k CF , AD …ind linie mijlocie în
triunghiurile BEC şi BF C.”

Teorema 74 (varianta trigonometric¼a a teoremei lui Ceva) Fie triunghiul ABC şi
punctele D 2 BC;E 2 CA;F 2 AB; 1 = DAB;\ 2 = DAC; \ 1 = CBE; \ 2 = EBA; \
[ \
1 = ACF ; 2 = F CB. Dreptele AD; BE şi CF sunt concurente dac¼ a şi numai dac¼a
are loc relaţia
sin 1 sin 1 sin 1
= 1:
sin 2 sin 2 sin 2

Demonstraţie. Aplicând teorema sinusurilor în triunghiurile ABD şi ACD; obţinem:

DB AB
= ;
sin 1 \
sin ADB
DC AC
= :
sin 2 \
sin ADC
Prin urmare
DB AB sin 1
= ;
DC AC sin 2

\ = sin(
deoarece sin ADB \ = sin ADC:
ADB) \ Analog obţinem relaţiile:

EC BC sin 1
= ;
EA BA sin 2
FA CA sin 1
= :
FB CB sin 2

Înmulţind relaţiile precedente, obţinem:

DB EC F A sin 1 sin 1 sin 1
= ;
DC EA F B sin 2 sin 2 sin 2

de unde rezult¼
a concluzia.
Teorema lui Gergonne 56

2.9 Teorema lui Gergonne

„Dac¼ a natura n-ar … atât de minunat¼ a nici n-ar merita s¼

a o cunoaştem, iar viaţa n-ar merita
s¼
a …e tr¼ait¼
a. Am în vedere nu frumuseţea care îţi sare în ochi, ci acea frumuseţe profund¼ a
care se dezvolt¼ a în armonia componentelor sale şi este accesibil¼ a numai raţiunii. Frumuseţea
intelectual¼a ofer¼ aşi.” –Henri Poincaré13
a satisfacţie prin sine îns¼

Teorema 75 Într-un triunghi ABC dreptele care unesc vârfurile triunghiului cu punctele
de contact ale cercului înscris cu laturile opuse sunt concurente.

Demonstraţie. Fie Ca ; Cb ; Cc punctele de tangenţ¼

a dintre cercul înscris în tri-
unghiul ABC şi laturile BC; AC; respectiv AB (Figura 2.18). Cum BCa = BCc ;

Figura 2.18: Punctul lui Gergonne

C b C Cc A
CCa = CCb şi ACb = ACc ; avem: C aB
Ca C Cb A Cc B = 1, iar din reciproca teoremei lui
Ceva rezult¼a c¼
a dreptele ACa ; BCb şi CCc sunt concurente.
Punctul de concurenţ¼
a al dreptelor ACa ; BCb şi CCc se numeşte punctul lui
Gergonne 14 .

Observaţia 76 Putem calcula lungimile segmentelor determinate de punctele de tan-

genţ¼a pe laturile triunghiului.

Fie x = Cb A; y = Cc B; z = Ca C: Din inegalit¼

aţile evidente y + z = a; z + x =
b; x + y = c; rezult¼
a
x = p a; y = p b; z = p c:
Aplicaţia (a; b; c) ! (x; y; z), unde x; y; z veri…c¼
a sistemul (1), se numeşte transfor-
marea Ravi a triunghiului ABC:
13
Henri Poincaré (1854 -1912) – matamatician şi …zician francez, contribuţii importante în toate
ramurile matematicii
14
Joseph Gergonne (1771-1859) – matematician francez, fondator al revistei Annales de Mathéma-
tiques în 1810
Teorema lui Nagel 57

2.10 Teorema lui Nagel

„Se poate vorbi de un umanism modern, de un sistem complet de cunoştinţe capabil s¼

a formeze
omul, bazat îns¼
a pe matematic¼
a? Sunt convins c¼a da.” - Ion Barbu15

Fie a ; b ; c punctele de contact dintre cercurile A – exînscris, B – exînscris,

respectiv C –exînscris cu laturile BC; CA; respectiv AB ale triunghiului ABC (Figura
2.19).

Figura 2.19: Punctul lui Nagel

Teorema 77 (Nagel16 ) Dreptele A a; B b; C c sunt concurente.

Demonstraţie. Soluţia 1. Fie a; b; c lungimile laturilor triunghiului ABC şi p

semiperimetrul s¼
au. Fie B a = x şi a C = y: Atunci, x + y = a şi x + c = y + b de
p c bC p a p b
unde x = p c şi y = p b; deci aa B cA
C = p b : Analog, b A = p c şi c B = p a ; de unde
rezult¼
a
aB bC cA
=1
aC bA cB
şi din reciproca teoremei lui Ceva rezult¼
a c¼
a dreptele A a; B b; C c sunt concurente.
15
Ion Barbu (1895-1961) –matematician român, profesor la Universitatea din Bucureşti, contribuţii
în algebr¼
a şi geometrie
16
Christian von Nagel (1803-1882) – matematician german, contribuţii în geometria triunghiului
Teorema lui Menelaus 58

aB p c
Soluţia 2. Din aC
= p b rezult¼
a c¼
a a…xul punctului a este
p c
zB + p b zC (p b)zB + (p c)zC
z = =
+ pp cb
a
1 a
AP
şi analog se obţin relaţii similare pentru punctele b şi c. Dac¼
a P 2 (A a) şi k = P a
zA +kz
atunci zP = 1+k
a
de unde rezult¼
a:

1 1 k k
zP = (p a)zA + (p b)zB + (p c)zC :
1+k p a a a

Se obţine o form¼
a simetric¼
a pentru relaţia din parantez¼ a dac¼ a p 1 a = ka , adic¼
a pentru
a
k = p a şi …e N punctul corespunz¼ ator acestei valori a lui k. Obţinem un punct ce
va avea a…xul zN = p1 [(p a)zA + (p b)zB + (p c)zC ]: Simetria relaţiei precedente
arat¼
a c¼a punctul N aparţine şi dreptelor B b , respectiv C c .

Consecinţa 78 A…xul punctul lui Nagel (N ) al triunghiului ABC este:

1
zN = [(p a)zA + (p b)zB + (p c)zC ]:
p
Punctul de concurenţ¼
a al dreptelor A a ; B b ; C c se numeşte punctul lui Nagel.
Triunghiul a b c se numeşte triunghiul lui Nagel (sau triunghiul cotangentic):

2.11 Teorema lui Menelaus

„Un punct pierdut e lumea în haosul imens. Toat¼

a ştiinţa noastr¼
a: cuvinte f¼
ar¼
a sens. Om,
pas¼
are şi ‡oare sunt umbre în abis. Zadarnic este gândul, iar existenţa - vis.” - Omar
Khayyam17

Teorema 79 (Menelaus18 ) Fie triunghiul ABC şi A0 2 BC; B 0 2 CA; C 0 2 AB:

0B B0C C 0A
Punctele A0 ; B 0 ; C 0 sunt coliniare dac¼a şi nimai dac¼a A
A0 C B 0 A C 0 B = 1:

Demonstraţie. Presupunem c¼ a punctele A0 ; B 0 ; C 0 sunt coliniare. Conform axi-

omei lui Pasch, cel puţin unul din punctele A0 ; B 0 ; C 0 se a‡a¼ pe prelungirea laturilor
triunghiului ABC. F¼ ar¼
a a restrânge generalitatea putem presupune c¼ a B 0 2 (AC),
C 0 2 (AB) şi A0 2 [CBn[CB] (Fig. 2.20).
Soluţia 1. Fie A1 ;B1 ,C1 proiecţiile punctelor A; B; C pe dreapta A0 B 0 : Din asem¼ anarea
triunghiurilor: A0 BB1 şi A0 CC1 ; B 0 CC1 şi B 0 AA1 ; C 0 AA1 şi C 0 BB1 rezult¼
a egalit¼
aţile
A0 B BB1 B 0 C CC1 C 0 A AA1
0
= ; 0
= ; 0 =
AC CC1 B A AA1 C B BB1
17
Omar Khayyam (1048-1122) –matematician, poet, …losof, astronom persan, contribuţii în algebr¼
a
şi geometrie
18
Menelaus din Alexandria (70-130) – matematician grec, contribuţii importante în geometrie
Teorema lui Menelaus 59

Figura 2.20: Teorema lui Menelaus

0 0 C0A
care prin înmulţire dau: A B BC
A0 C B 0 A C0B = 1.
Soluţia 2. Egalitatea evident¼a
A[AC 0 B 0 ] A[BC 0 A0 ] A[CA0 B 0 ]
=1
A[BC 0 A0 ] A[CA0 B 0 ] A[AC 0 B 0 ]

este echivalent¼
a cu:
\
C 0 A C 0 B 0 sin AC \
0 B 0 A0 C 0 A0 B sin C 0 A0 B B 0 A0 B 0 C sin A\
0B0C
= 1;
C 0 B C 0 A0 sin A\ \
0 C 0 B A0 B 0 A0 C sin CA 0 B 0 B 0 A B 0 C 0 sin( A\0 B 0 C)

adic¼
a
A0 B B 0 C C 0A
= 1:
A0 C B 0 A C 0B
0
Soluţia 3. Fie BP k A B; (P 2 AC). Din asem¼ anarea triunghiurilor BP C cu
A B 0 C, respectiv a triunghiurilor AC 0 B 0 cu
0 ABP rezult¼a:

B0P A0 B B0A C 0A
= şi =
B0C A0 C B0P C 0B
care prin înmulţire dau concluzia.
Reciproc, presupunem c¼ a

A0 B B 0 C C 0 A
=1 (1)
A0 C B 0 A C 0 B
şi demonstr¼ a punctele A0 ; B 0 ; C 0 sunt coliniare. Fie A0 2 [CBn[CB],C 0 2 (AB) şi
am c¼
00 0 0
fB g = A C \ AC. Atunci, conform primei p¼ arţi rezult¼
a:

A0 B B 00 C C 0 A
= 1;
A0 C B 00 A C 0 B
Teorema lui Menelaus 60

0 00 0 00
şi utilizând relaţia (1) obţinem B C B C BC B C
B 0 A = B 00 A , iar de aici AC = AC , adic¼ a B 0 C = B 00 C:
Cum exist¼ 0
a doar un punct interior laturii AC pentru care B C = B C, rezult¼ 00 a B0
B 00 , deci punctele A0 ; B 0 ; C 0 sunt coliniare.
Soluţia 4. Consider¼am cazul când dou¼ a puncte sunt pe laturi şi unul pe prelungirea
0B B0C C0A A0 C 0
unei laturi. Not¼ am: = A A0 C ; = B0A ; = C 0 B : Din A0 B =
1
a ABCC = 1+1 ,
rezult¼
! ! 0C ! !
deci CA0 = 1+1 CB. Din B B0A = rezult¼ a CB 0 = 1+ CA, iar

! ! ! ! AC 0 ! ! !
CC 0 = CA + AC 0 = CA + AB = CA + AB:
AB 1
! !
Putem exprima acum vectorii B 0 A0 şi B 0 C 0 :
! ! ! 1 ! !
B 0 A0 = CA0 CB 0 = CB CA;
1+ 1+
! ! !0 ! ! !
B 0 C 0 = CC 0 CB = CA + AB CA
1 1+
1 ! ! !
= CA + (AC + CB)
1+ 1
1 ! !
= CA + CB:
(1 + )( 1) 1
! !
Din condiţia ca vectorii B 0 A0 şi B 0 C 0 s¼
a …e coliniari, rezult¼
a
1 (1 + )( 1)
= ;
(1 + ) (1 + )(1 + )
de unde obţinem = 1 sau
A0 B B 0 C C 0 A
= 1:
A0 C B 0 A C 0 B
a cazul când punctele A0 ; B 0 ; C 0 sunt pe prelungirile laturilor. Pentru
Analog se trateaz¼
0B B0C C0A
demonstraţia a…rmaţiei reciproce, …e = 1 şi notând = A A0 C ; = C 0 B ; = C 0 B =
1
, avem
! ! ! 1 ! !
B 0 A0 = CA0 CB 0 = CB CA (i)
1+ 1+
! ! !0 1+ ! !
B 0 C 0 = CC 0 CB = CA + CB;
(1 + )( 1) 1
1
înlocuind = obţinem

! +1 1 ! !
B0C 0 = CB CA (ii)
1 1+ 1+
Din (i) şi (ii) avem
! !
B0C 0 = B 0 A0 ;
1
deci A0 ; B 0 ; C 0 sunt puncte coliniare.
Teorema transversalei 61

Teorema 80 (Teorema lui Menelaus pentru patrulatere) Dac¼a X; Y; Z; W sunt puncte

coliniare pe laturile AB; BC; CD, respectiv DA ale patrulaterului ABCD, atunci
AX BY CZ DW
= 1:
XB Y C ZD W A
Demonstraţie. Fie fT g = BD \ XY (Fig. 2.21): Din teorema lui Menelaus

Figura 2.21: Teorema lui Menelaus pentru patrulatere

aplicat¼
a în triunghiurile ABD şi BCD rezult¼
a:
XA W D T B T D ZC Y B
= 1 şi = 1;
XB W A T D T B ZD Y C
relaţii care prin înmulţire dau concluzia.

2.12 Teorema transversalei

a.” –Ion Cucurezeanu19

„Matematica nu se face în stare de urgenţ¼

Teorema 81 Dac¼a într-un triunghi ABC se duce o cevian¼a AD, iar o secant¼a oare-
care intersecteaz¼a dreptele AB; AC şi AD în punctele M; N , respectiv P , atunci
AM AC PN DB
= 1:
AB AN PM DC
Demonstraţie. Fie B 0 ; C 0 ; M 0 şi N 0 proiecţiile punctelor B; C; M , respectiv N pe
AD (Fig. 2.22). Din asem¼ anarea triunghiurilor AM M 0 şi ABB 0 , ACC 0 şi AN N 0 ,
19
Ion Cucurezeanu – matematician român, profesor la Universitatea din Constanţa, contribuţii în
studiul ecuaţiilor diofantice
Teorema transversalei 62

Figura 2.22: Teorema transversalei

P N N 0 şi P M M 0 , BB 0 D şi CC 0 D rezult¼

a:
AM M M 0 AC CC 0 P N NN0
= ; = ; =
AB BB 0 AN NN0 PM MM0
DB BB 0
şi DC = CC 0 : Înmulţind membru cu membru relaţiile precedente rezult¼
a concluzia:

Consecinţa 82 Dac¼a într-un triunghi ABC se duce o cevian¼a AD; D 2 (BC) şi o
secant¼a intersecteaz¼a pe AB; AC şi AD în punctele M; N , respectiv P , atunci:
MB NC PD
DC + BD = BC:
MA NA PA
Demonstraţie. Din aplicaţia precedent¼ a în triunghiurile ABD şi ADC cu ce-
vianele AC, respectiv AB şi secanta M N; rezult¼
a:
NP AP AB DC
= ;
NM AM AM BC
MP AP AC BD
= :
MN AD AN BC
Sumând relaţiile precedente obţinem
AP AB DC AC BD
1= + ;
AD AM BC AN BC
de unde
AD AB DC AC BD
= + :
AP AM BC AN BC
Cum AB = AM + M B; AC = AN + N C; BC = BD + DC şi AD = AP + P D rezult¼
a
MB NC PD
DC + BD = BC:
MA NA PA
Teorema lui Thales 63

Consecinţa 83 Fie triunghiul ABC şi punctele D 2 (BC); E 2 (AB); F 2 (AC); M 2

(AD): Dac¼a DC EB FC MD
EA + BD F A = BC M A ; atunci M 2 EF:

Demonstraţie. Fie fM 0 g = AD \ EF: Din teorema transversalei rezult¼

a

EB FC M 0D
DC + BD = BC
EA FA M 0A
MD M 0D
care împreun¼
a cu relaţia din ipotez¼
a d¼
a MA = M 0A ; sau

MD + MA M 0D + M 0A
= ;
MA M 0A
AD AD
adic¼
a MA = M 0A : a avem: M A = M 0 A, deci M
Din relaţia precedent¼ M 0.

Observaţia 84 Teorema lui Menelaus este o consecinţ¼a a teoremei transversalei.

2.13 Teorema lui Thales

“Western philosophy begins with Thales.”- Bertrand Russell20

Teorema 85 (Thales21 ) Fie ABC un triunghi şi punctele M 2 AB; N 2 AC. Atunci
dreapta M N este paralel¼a cu BC dac¼a şi numai dac¼a punctele M şi N împart seg-
mentele [AB] şi [AC] în acelaşi raport.

Demonstraţie. Soluţia 1. S¼
a ar¼
at¼
am c¼
a dac¼
a punctele M şi N împart segmentele

Figura 2.23: Teorema lui Thales

20
Bertrand Russell (1872 - 1970) – …losof, logician şi matematician englez, laureat al Premiului
Nobel pentru literatur¼
a
21
Thales (624-547 î.H) – s-a nascut în Milet, contribuţii în geometrie şi astronomie
Teorema lui Thales 64

[AB] şi [AC] în acelaşi raport, dreptele M N şi BC sunt paralele (Fig. 2.23). Fie
! ! ! ! ! ! !
AM = k M B şi AN = k N C. Din regula poligonului obţinem M N = M A + AN şi
! ! ! !
M N = M B + BC + CN . Înmulţim relaţia precedent¼ a cu k şi adunând obţinem:
! ! ! ! ! !
M N (1 + k) = M A + AN + k M B + k BC + k CN
! ! ! ! ! !
= M A + k M B + AN + k CN + k BC = k BC;
! !
deci vectorii M N şi BC sunt coliniari şi astfel M N k BC.
! ! ! !
Reciproc, …e M N k BC. Notând AM = M B şi AN = N C, rezult¼a
! ! ! !
! MA + MC ! CA + CB
MN = ; CM = : (1)
1+ 1+
! ! !
Din coliniaritatea vectorilor M N şi BC rezult¼
a c¼
a exist¼
a k 2 R astfel încât M N =
! ! ! !
k BC. Avem M N = M A + AN sau
! ! !
M A = k BC AN : (2)

Din relaţiile (1) şi (2) obţinem

! !
! ! ! AC + BC
k(1 + )BC = k BC AN + ;
1+
sau
! !
BC (1 + )k k = AC :
1+ 1+ 1+
! !
Dar vectorii BC şi AC sunt coliniari şi se obţine c¼
a 1+ = 1+ , deci = . Aşadar
punctele M şi N împart segmentele [AB] şi [AC] în acelaşi raport.
Soluţia 2. Fie M M1 ?BC; N N1 ?BC; M N k BC; CC1 ?AB; BB1 ?AC (Fig. 2.24).
Ariile triunghiurilor M BC şi N BC sunt:

Figura 2.24: Teorema lui Thales - demonstraţie cu arii

M M1 BC N N1 BC
AM BC = ; AN BC = :
2 2
Teorema fundamental¼
a a asem¼
an¼
arii 65

Deoarece M M1 = N N1 ; rezult¼
a AM BC = AN BC : Prin diferenţ¼
a de arii din triunghiul
ABC; rezult¼
a AM AC = AN BA : Atunci,
AM CC1
AM AC 2 AM
= BM CC1
= ; (3)
AM BC 2
BM

AN BB1
AN AB 2 AN
= N C BB1
= : (4)
AN BC 2
CN
AM AC AN AB AM AN
Deoarece AM BC = AN BC ; rezult¼
a BM = CN :

2.14 Teorema fundamental¼

a a asem¼
an¼
arii

“As long as algebra and geometry have been separated, their progress have been slow and their
uses limited; but when these two sciences have been united, they have lent each mutual forces,
and have marched together towards perfection.” - Joseph-L. Lagrange22

Teorema 86 O paralel¼a dus¼a la una dintre laturile unui triunghi formeaz¼a cu celelalte
dou¼a laturi (sau cu prelungirile lor) un triunghi asemenea cu cel dat.

Demonstraţie. Fie triunghiul ABC şi P Q o dreapt¼

a paralel¼
a cu BC (P 2 (AB);
Q 2 (AC)). Trebuie s¼a ar¼at¼
am c¼ [
a P AQ \ [
BAC; AP Q \
ABC; AQP[ \
ACB;
AP AQ PQ
AB = AC = BC (Fig. 2.25). Dac¼ a demonstr¼am dou¼a congruenţe de unghiuri, a treia

Figura 2.25: Teorema fundamental¼

a a asem¼
an¼
arii

rezult¼
a ca diferenţ¼
a pân¼
a la 180 a sumei m¼ asurilor primelor dou¼ a, iar dac¼
a demonstr¼
am
dou¼a egalit¼
aţi de rapoarte, prin tranzitivitate rezult¼
a şi a treia egalitate de rapoarte.
Din teorema lui Thales rezult¼ AP
a AB = AQ
AC , iar [
AP Q \ AQP
ABC; [ \ (unghiuri
ACB
22
Joseph-Louis Lagrange(1736-1813) – matematician şi astronom italian, contribuţii în analiza
matematic¼
a, teoria numerelor, mecanic¼
a
Teorema lui Leibniz 66

PQ
corespondente). R¼amâne s¼
a ar¼
at¼
am c¼a BC = AQ
AC . Fie QT k AB, T 2 (BC). Deoarece
patrulaterul P BT Q este paralelogram rezult¼
a P Q = BT . Din teorema lui Thales
CQ CT CQ+QA CT +T B
rezult¼
a QA = T B sau QA = T B , adic¼ a

AQ BT PQ
= = :
AC BC BC

Observaţia 87 Dac¼a paralela P Q intersecteaz¼a prelungirile laturilor triunghiului ABC,

demonstraţia r¼amâne aceeaşi.

2.15 Teorema lui Leibniz

„Sub aspect elementar, numeroase teoreme interesante sunt create mereu …e de c¼ atre amatori
devotaţi, …e de c¼
atre marii matematicieni, care ori de câte ori au înţelegerea s¼ a revin¼
a la
problemele elementare, le-au privit sub aspecte noi, dând demonstraţii mai simple sau încadr¼
ari
mai naturale.” –N. Mih¼ aileanu23

Teorema 88 (Leibniz24 ) Fie G centrul de greutate al triunghiului ABC. Pentru orice

punct M din planul triunghiului ABC este adev¼arat¼a relaţia:

AB 2 + BC 2 + CA2
M A2 + M B 2 + M C 2 = + 3M G2 : ( )
3
Demonstraţie. Fie A0 mijlocul laturii BC (Fig.2.26). Relaţia lui Stewart aplicat¼
a

Figura 2.26: Teorema lui Leibniz

23
Nicolae Mih¼
aileanu (1912-1998) – matematician român
24
Gottfried von Leibniz (1646-1716) – matematician german, contribuţii importante în analiza
matematic¼
a
Teorema lui Leibniz 67

în triunghiul AM A0 d¼
a:

M A2 A0 G + M A02 AG AA0 AG GA02 AA0 :

0 2(M B 2 +M C 2 ) BC 2 2(AB 2 +AC 2 ) BC 2
aţile A0 G = AA
Egalit¼ 2 0 02
3 ; AG = 3 AA ; M A = 4 , AA02 = 4
înlocuite în relaţia precedent¼
a dau concluzia.

Consecinţa 89 Dac¼a M G; atunci

AB 2 + BC 2 + CA2
GA2 + GB 2 + GC 2 =
3
şi relaţia din teorema lui Leibniz devine

M A2 + M B 2 + M C 2 = GA2 + GB 2 + GC 2 + 3M G2 :

Consecinţa 90 Din relaţia lui Leibniz rezult¼a c¼a

AB 2 + AC 2 + BC 2
M A2 + M B 2 + M C 2
3
cu egalitate dac¼a punctul M coicide cu G.

Consecinţa 91 Dac¼a M coincide cu O – centrul cercului circumscris triunghiului

2 2 2
ABC - atunci relaţia ( ) devine: 3OA2 = a +b3 +c + 3OG2 , adic¼a

a2 + b2 + c2
OG2 = R2 :
9

Consecinţa 92 În orice triunghi ABC este adev¼arat¼a relaţia: 9R2 a2 + b2 + c2 :

a2 +b2 +c2
Demonstraţie. Cum OG2 0 avem: R2 9 .

Consecinţa 93 Fie H şi O ortocentrul, respectiv centrul cercului circumscris tri-

unghiului ABC. Atunci:

i ) OH 2 = 9R2 (a2 + b2 + c2 );
4(a2 + b2 + c2 )
ii ) GH 2 = 4R2 ;
9
iii ) HA2 + HB 2 + HC 2 = 12R2 (a2 + b2 + c2 );

unde R este lungimea razei cercului circumscris triunghiului ABC şi a; b; c lungimile
laturilor triunghiului ABC:

Demonstraţie. i) Din relaţia cunoscut¼ a OH 2 = 9OG2 care

a OH = 3OG rezult¼
împreun¼ a cu relaţia din consecinţa 91 ne d¼ 2
a OH = 9R 2 (a + b2 + c2 ):
2
2 2 2
ii) Cum OG = 21 HG rezult¼ a OG2 = 14 HG2 , de unde HG2 = 4R2 4(a +b9 +c ) .
iii) Avem: HA2 +HB 2 +HC 2 = GA2 +GB 2 +GC 2 +3HG2 = 12R2 (a2 +b2 +c2 ):