Proiect Didactic-Recapitulare Finală la Matematică-2023

A A

c b c b
ma

B C B
a a D C

Fig. 25. Fig. 26.

Să considerăm acum un sistem de axe perpendiculare Ox, Oy. Dacă dreapta (∆) face cu Ox
unghiul α, atunci proiecțiile versorului u0 pe axe sînt ( u 0) x =1 ∙ cos α =cos α ; ( u 0) y =sin α și
u0 =icos α + jsin α . Exprimînd și pe a prin coordonate a=a x i+a y j, rezultă
a u 0=( pr . a )∆=ax cos α +a y sin α , expresie care reprezintă protecția vectorului a pe dreapta (∆).
2. Teorema cosinusului dedusă vectorial. Considerăm triunghiul ABC și scriem vectorul ⃗ BC
ca diferență de vectori: ⃗ BC=⃗ AC−⃗ AB. Este evident că |⃗BC|=a ,|⃗ AC|=b ,|⃗AB|=c ,unde a, b, c
sînt laturile triunghiului dat (fig. 25). Ridicînd la pătrat egalitatea de mai sus și ținînd seama
de (31) avem

⃗
BC 2=⃗ 2 AB∙ ⃗
AC 2−⃗ AB2 .

Însă ⃗
2
BC| =a2 etc., iar ⃗
BC 2=|⃗ AB ∙ ⃗
AC =b ∙ c cos A , astfel că relația devine
2 2 2
a =b +c −2 bc cos A(teorema cosinusului)

3. Calculul medianei pe cale vectorială. Notăm cu D mijlocul laturii BC (fig. 26). Se știe (§
1
18, aplicația 1) că ⃗
AD = ( ⃗AB+ ⃗
AC ) . Dacă notăm mai scurt
2
⃗ AC= ⃗b , ⃗
BC =⃗a , ⃗ AB=⃗c și ⃗
AD=⃗ma , atunci relația de mai sus se scrie 2 ma=b+ c , la care
adăugăm a=b−c . Ridicînd ambele egalități vectoriale la pătrat avem
2 2 2
4 ma=b + c +2 b ∙ c
2 2 2
a =b +c −2 b ∙ c

Prin adunare cele două produse scalare se reduc și se obține

2 2 2 2
4 ma+ a =2 (b +c )

de unde se scoate

41
 Proiect Didactic-Recapitulare Finală la Matematică-2023

22 ( b2 +c 2 ) −a2
m=a ,
4

expresia medianei.

Am ales cîteva exemple ca să se vadă că produsul scalar poate folosi în geometrie fie la
demonstrarea unor teoreme, fie la calcului unor lungimi.

EXERCIȚII ȘI PROBLEME

22. Să se descompună un vector a în două componente, cunoscînd direcția uneia și modulul

celeilalte. Discuție.

[ Fie ⃗
OA =⃗a . Se duce prin O o dreaptă (∆) avînd direcția dată și un cerc
cu raza cît modulul cunoscut, apoi prin A se duce paralela la (∆). Două soluții, una sau nici una.]

23. Se dă triunghiul ABC și un punct oarecare O în planul său. Să se demonstreze că dacă G

este centrul de greutate al triunghiului, atunci

⃗
OA + ⃗
OB+ ⃗
OC =3 ⃗
OG .

[Se scrie ⃗
GA = ⃗
OA −⃗
OG etc . și se adună .]

24. Se dă patrulaterul ABCD și se notează cu E și F mijloacele laturilor AB și CD. Să se

demonstreze că

⃗ 1
EF= ( ⃗
AD +⃗
BC ) .
2

EF cu ajutorul vectorilor ⃗
[Se exprimă ⃗ AF , ⃗
BF , apoi ⃗
AF cu ajutorul
vectorilor ⃗
AD , ⃗
AC etc.]

25. Să se figureze vectorii a (3, 5), b (6, -10) și să se spună ce legătură există între ei.

[b este simetricul, față de Ox, al lui 2 a.]

26. Se dau vectorii a (1, 5), b (-4, 2), c (3, -1).

Ce particularitate prezintă vectorul s=a+b+ c ?

27. Fiind dați vectorii ⃗ AB=a și ⃗ AC=b în ce caz avem ( a+ b )2=( a−b )2 și ce reprezintă fiecare
din cele două părți ale egalității?
[Rezultă 4 ab=0 , deci a ⊥b . Fiecare termen se reduce la pătratul
diagonalei dreptunghiului cu laturile AB , AC .]

28. Se dă vectorul ⃗AB , punctul fix O și două puncte M, N, toate în același plan. a) Ce
semnificație are relația ⃗
AB ∙⃗
OM = ⃗ AB∙ ⃗ON ? b) Dacă se trece totul în prima parte, ce
42
 Proiect Didactic-Recapitulare Finală la Matematică-2023

interpretare are relația obținută?

[a) OM șiON au aceeași proiecție pe AB. b ¿ MN ⊥ AB . ]

29. Se dă un triunghi ABC și un punct O oarecare în planul său. Să se demonstreze că există

relația vectorială

⃗
OA ∙ ⃗
BC +⃗
OB ∙ ⃗
CA+ ⃗
OC ∙ ⃗
AB=0. [Se exprimă vectorul ⃗
BC ca diferență
⃗
BC =⃗
OC−⃗
OB etc.]

30. Să se demonstreze că înălțimile unui triunghi sînt concurente.

[Fie AAꞌ, BBꞌ două înălțimi și H≡AAꞌ∩BBꞌ. În relația din problema
precedentă se ia O≡H și se ajunge la ⃗
HC ∙ ⃗
AB=0 , care se va interpreta.]

31. Dacă D, E, F sînt mijloacele laturilor BC, CA, AB, ale triunghiului ABC, să se arate că
oricare ar fi punctul O avem relația vectorială
⃗
OD ∙ BC + OE ∙ CA +⃗
⃗ ⃗ ⃗ OF ∙ ⃗AB=0. [Se folosesc relațiile

⃗ 1
OD= (⃗ OB+ O ⃗ C ) ,⃗
BC =⃗OC−O ⃗ B , etc . , se face produsul și se însumează.]
2

32. Se dă patrulaterul ABCD în care laturile opuse ⃗ AB=a și ⃗CD=c sînt situate pe dreptele
AB, CD perpendiculare.
Fie E, F respectiv mijloacele laturilor AD , BC . Să se demonstreze că

1 2 2
EF = ( a +c ) .
2
4

Să se dea și o soluție geometrică.

1 ⃗ ⃗
[Se ține seama de problema 24, ⃗
EF= ( AB+ CD ) și se va ridica la pătrat.
2
Pentru soluția geometrică se unește mijlocul diagonalei BD, cu E și F.]

COORDONATE ÎN PLAN

A
M

r1 B
r
r2

O O
Fig. 27. Fig. 28.

1. Poziția punctului în plan. Să ne alegem ca sistem de reper un punct fix O al planului.

43
 Proiect Didactic-Recapitulare Finală la Matematică-2023

2. Poziția unui punct oarecare M, din plan este perfect determinată prin vectorul ⃗OM =r
(fig. 27), numit din această cauză vectorul de poziție al punctului M. Avînd originea fixă,
este evident că vectorul de poziție este un vector legat.

De asemenea poate fi determinată poziția unui vector ⃗

AB în plan, dacă se cunosc
vectorii de poziție r 1 și r 2 respectiv al originii A și al extremității B a vectorului ⃗
AB (fig. 28).
Mai mult, ⃗AB se poate exprima cu ajutorul vectorilor de poziție, anume

⃗
AB=⃗
OB −⃗
OA=r 2 −r 1

Care arată că relația lui Chasles (I, 16) pentru vectorii de pe o dreaptă, se menține și în
plan. Este adevărat că din punct de vedere practic determinarea unui punct prin vectorul de
poziție r nu este comodă, deoarece trebuie cunoscute direcția, sensul și modulul vectorului. În
schimb multe proprietăți ale figurilor geometrice se pot demonstra simplu cu ajutorul
vectorilor de poziție.

2. Sistem de axe dreptunghiulare. Am văzut că pentru fixarea poziției unui punct prin
vectorul de poziție, sistemul de reper se reduce la un punct O. Să ducem acum prin
punctul O două axe perpendiculare Ox, Oy orientate așa fel ca sensul de rotire de la
Ox către Oy să fie cel trigonometric. Vom vedea că putem alege axele dreptunghiulare
ca sistem de reper pentru determinarea punctelor în plan. Un astfel de sistem de reper
(sau de referință) se numește sistem dreptunghiular cartezian.

y
(I)
(II)
Coordonatele vectorului de poziție al
M
punctului M le vom numi coordonatele Mꞌ
punctului M și le vom nota
OM 1 =x=abscisa punctului M .

OM 2 = y=ordonata punctului M . xꞌ
O x

Tot ce s-a spus la coordonatele unui vector Mꞌꞌꞌ

rămîne evident valabil și în cazul vectorului Mꞌꞌ
de poziție, cu sublinierea că de fata aceasta (III) (IV)
yꞌ
coordonatele (proiecțiile) se măsoară de la
Fig. 29.
originea vectorului de poziție.
Coordonatele unui punct se pot nota cu diferite litere, de exemplu, (a,b) sau ( a 1 , b 1) sau ( x 0 , y 0 )
etc. în care totdeauna prima este abscisa și în a doua ordonata. Se arată în scris că M are
coordonatele x, y astfel: M(x, y).
Cele două axe Ox, Oy împart planul în patru regiunui pe care le vom numi cadrane și le vom
numerota în sens trigonometric I, II, III, IV (fig. 29).
După aceste lămuriri să facem următoarele precizări importante.

44
 Proiect Didactic-Recapitulare Finală la Matematică-2023

I. Dacă punctul M estte dat în planul axelor xOy, coordonatele sale sînt determinate
în mod unic. În adevăr, proiecțiile vectorului ⃗OM pe axe sînt determinate în
mărime și semn, și anume:
- Pentru un punct M din cadranul I ambele coordonate sînt pozitive;
- Pentru un punct Mꞌ din cadranul al II-lea, abscisa OM ꞌ 1=x ꞌ este negativă
și ordonata OM ꞌ 2= y ꞌ este pozitivă;
- Pentru un punct Mꞌꞌ din cadranul al III-lea ambele coordonate sînt negative;
- Pentru un punct Mꞌꞌꞌ din cadranul al IV-lea abscisa este pozitivă și ordonata
negativă.
- Un punct pe axa Ox are ordonata nulă, iar un punct pe Oy, abscisa nulă.
II. Reciproc dacă se dau coordonatele. punctul M din plan este determinat în mod
unic. În adevăr să presupunem că măsurînd abscisa și ordonata, ambele pozitive,
găsim OM 1 =x , OM 2 = y ; paralela prin M 1 la Oy și paralela prin M 2 la Ox se taie
într-un singur punct M, =n cadranul I.
După cum abscisa și ordonata sînt pozitive sau negative, punctul se poate găsi în
unul din cele patru cadrane. Trebuie să observăm că această unicitate n-ar mai
exista dacă coordonatele nu ar fi luate cu semnele respective. În asemenea caz,
abscisa s-ar putea lua fie la dreapta, fie la stînga originii, iar ordonata fie în sus, fie
în josul originii și ar rezulta patru puncte în loc de unul singur.

Exemple.

1) Originea are coordonatele x=0, y=0, deci O(0,0).

2) Punctul A(3, 0) se află pe axa Ox, astfel că OA=3.
3) Punctul B(0, -2) se află pe Oy, la OB=−2.
4) Punctul M(5, 5) se află pe bisectoarea primului cadran.
5) Punctele A(a, b), A(-a, b) sînt simetrice față de axa Oy.

3. Scrierea vectorului dat prin coordonatele extremităților sale. Se dau punctele A( x 1 , y 1 ¿

, B( x 2 , y 2 ¿ și se cere să se scrie vectorul ⃗
AB . Dacă r 1 , r 2 sînt vectorii de poziție ai
punctelor A și B, atunci relația lui Chasles (1) este ⃗ AB=r 2−r 1. Fie acum X, Y
⃗
coordonatele vectorului AB . Referindu-ne la coordonatele diferenței ai doi vectori (II,
15) putem scrie
X =x 2−x 1 , Y = y 2 − y 1 .

Însă ⃗
AB= Xi+Yj prin urmare

⃗
AB= ( x2 −x1 ) i+ ( y 2− y 1 ) j . (2)

Aceasta este expresia unui vector în funcție de coordonatele extremităților lui.

Exemplu. Se dă A(3, -2), B(-5, 4).

45
 Proiect Didactic-Recapitulare Finală la Matematică-2023

AB este ⃗
Vectorul ⃗ AB= (−5 ,−3 ) i+ [ 4−(−2 ) ] j=−8 i+6 j.
BA se scrie ⃗
Vectorul ⃗ BA=[ 3−(−5) ] i + (−2−4 ) j=−8 i−6 j.

Se verifică imediat că ⃗
AB+ ⃗
BA=0.

4. Distanța între două puncte A( x 1 , y 1 ) ,B( x 2 , y 2 ¿ este modulul vectorului ⃗

AB (sau ⃗
BA ) și
ținînd seama de expresia modulului (II, § 22) avem

√ 2 2
AB= ( x 2−x 1 ) + ( y 2− y 1 ) . (3)

În particular, distanța de la origine la un punct M(x, y) se obține din (3)

OM =√ x + y .
2 2

Exemplu. Distanța între punctele A(0, 3), B(-2, 7) este

AB=√ (−2−0 ) + ( 7−3 ) =√ 20=2 √ 5 unități liniare.
2 2

5. Punctul care împarte un segment orientat într-un raport dat. Presupunem segmentul dat
prin extremitățile sale A( x 1 , y 1 ¿, și B(x 2 , y 2 ) și pe dreapta AB un punct M(x, y) care
MA
împarte segmentul AB în raportul =k . Cînd Mϵ AB, k<0, deoarece segmentele
MB
MA și MB au sensuri diferite; cînd M este exterior segmentului AB, k>0, deoarece
MA și MB au același sens. Problema care se pune este să determinăm coordonatele
punctului M, cunoscînd pe A, B și raportul k. Rezolvarea problemei se poate face pe
cale pur analitică sau pe cale vectorială. În cele ce urmează vom folosi metoda
vectorială din care vom deduce și formule analitice.

Bibliografie: GH. D. Simionescu-Geometrie Analitică. Manual pentru clasa a XI-a, 41-46 p.,
Editura Didactică și Pedagogică, București 1967.

Autor: Teodorescu Bianca Maria Luiza, Liceul Teoretic Callatis, Mangalia, Constanța,
România, 2023.

46