Test 1

1
Probă scrisă pentru anul 2021

(propunere conform modelului publicat de Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație)
• Toate subiectele sunt obligatorii.
• Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de două ore.
SUBIECTUL I
Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. (30 de puncte)
5p 1. Dintre următoarele seturi de numere, cel scris în ordine crescătoare este:
7
( )
2
; 2,5; − 2 ; 2 1, 25
a) 2
7
( )
2
2,5; ; − 2 ; 2 1, 25
b) 2
7
( )
2
2,5; 2 1, 25; ; − 2
c) 2
7
( )
2
2 1, 25; 2,5; ; − 2
d) 2
5p
( ) ( )
2 2
2. Numărul 6 − 2 + 2 2 + 3 aparține mulțimii:
a) 
b) \
c) \
d) \
5p 3. Numărul m, pentru care ecuațiile −8 + 3x = −11și 2x + m = 3x + 10 sunt
echivalente, este:
a) −7
b) 7
c) −9
d) 9
5p 4. Dacă (x, y)  A × B și x + xy = −4, unde A și B sunt submulțimi de numere
întregi, atunci suma modulelor elementelor mulțimii B poate fi cel mult egală cu:
a) 8
b) 12
c) 14
d) 16
5p  1 1 1  1
5. Se consideră expresia algebrică E ( x) =  2 + 2 + 3 : . Atunci
x x + x x − x2  x2 − 1
E ( x) = 2 dacă și numai dacă:
a) x  
b) x  
c) x  \−1, 1
d) x  \−1, 0, 1
2
5p 6. În figura alăturată este reprezentat poligonul
frecvențelor notelor obținute de elevii la un test de
matematică. Numărul elevilor care au participat la
test este egal cu:
a) 49
b) 24
c) 30
d) 25
SUBIECTUL al II-lea
Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. (30 de puncte)
5p 1. Fie AOB și COB două unghiuri adiacente
B
suplementare și semidreapta OM bisectoarea M
unghiului BOC. Dacă AOB = 50° și ON este
semidreapta opusă semidreptei OM, atunci: 50o
a) OB este bisectoarea unghiului AOM A O C
b) OA este bisectoarea unghiului BON
c) MOB = 60o N
d) AON = 65o
5p 2. În figura alăturată se știe că OA || BC,
B C D
AOB = 55°, COB = 65°. Atunci:
a) OBC = 65°
b) COE = 55° 65o
c) DCO = 2 ⋅ (BCO) 55o
A O E
d) OBC  55°
5p 3. Figura alăturată reprezintă schematic aleile unui parc. Alexandru pleacă cu trotineta
din punctul A și parcurge traseul A - M - N - C. Știind că A
unghiul ABC este drept AB = 400 m, BC = 300 m,
MN = 225 m și MN || BC rezultă că Alexandru a parcurs
cu trotineta:
a) sub 900 de metri N M
b) exact 900 de metri
C B
c) exact 950 de metri
d) peste 950 de metri
5p 4. În figura alăturată AD⊥BC. Dacă AD = 3 m, A
BD = 4 m și DC = 2,25 m atunci:
a) ABD > CAD
b) ABD < CAD
c) BAC = 90,50o
B D C
d) BAD = ACD
5p 5. Se consideră cubul ABCDA'B'C'D' şi punctele: D' N C'
M  A'D' astfel încât A'M  MD' și N  D'C' M
astfel încât D'N  NC'. Atunci: A'
a) dreptele AM și CN nu se intersectează B'
b) dreptele AN și CM nu se intersectează
D C
c) notând AM  CN=V și AN  CM=P,
rezultă că VMNP este o piramidă
d) notând AM  CN=V și AN  CM=P, rezultăA B
că V, M, N, P sunt puncte coplanare.
3
5p 6. Piramida patrulateră regulată VABCD, cu baza V
ABCD, are toate muchiile congruente. Fie AE
bisectoarea unghiului VAB, E ∈ VB.
Dacă AE = 2 3 cm, atunci lungimea muchiei AB
D
este egală cu : C cubuleț este
a) 3 cm
b) 4 cm
c) 5 cm
d) 6 cm A B
SUBIECTUL al III-lea
Scrieți rezolvările complete. (30 de puncte)
1. Uzina de Automobile Dacia-Renault a fabricat într-un an, în trei etape,
315000 de automobile. În prima etapă, a fabricat 30% din numărul total de
automobile, iar în a doua etapă a fabricat, cu 47250 de automobile mai mult
decât în prima etapă.
(3p) a) Exprimați, în procente, numărul de autoturisme fabricate în a doua
etapă.
(2p) b) Demonstrați că numărul autoturismelor fabricate în a treia etapă este
egal cu un sfert din numărul de automobile fabricate în cele trei etape.
( )
2. Se consideră expresia algebrică E(x) = (x − 1) ( x − 1) − 3  .
2 2
 
(2p) a) Arătați că E(x) = x − 3x +2.
3 2
(3p) b) Arătați că descompunerea în factori a expresiei algebrice

x3 − 3x2 +2 este (x − 1) (x − a) (x − b), unde a = 1− 3 și b = 1+ 3 .
3. Reprezentările geometrice ale graficelor
funcțiilor f:  → , f(x) = x + 2 și g:  → ,
g(x) = −x + 2, în același sistem de axe A
ortogonale, sunt cele din figura alăturată.
(2p) a) Aflați numerele naturale n pentru care
f(n)· g(n) este număr natural. B O C
(3p) b) Demonstrați că AB ⊥ AC.
4. Pe o bară metalică AB, parte a unei construcții,
se amplasează un bec electric într-un punct P.
Din rațiuni estetice, punctul P este ales pe
AB PB A P B
segmentul AB astfel încât = .
PB AP
PB
(2p) a) Să se afle valoarea raportului .
AP
(3p) b) Dacă AP = 2 m, să se calculeze lungimea segmentului PB cu
aproximație prin adaos la întregi.
4
5. În figura alăturată sunt reprezentate două
segmente AD și CB care nu sunt congruente, iar M
B  C
dreptele AD și CB sunt paralele.
(2p) a) Dreptele AB și CD sunt paralele?

Justificați răspunsul.
(3p) b) Dacă BC = CD = 4 cm, M este
A D
mijlocul lui BC, MA  MD și ADC = 600,
calculați lungimea segmentului AD.
6. În desenul alăturat este reprezentat un cilindru B

circular drept, iar AB și CD sunt coarde O
paralele și congruente. A
(2p) a) Demonstrați că ABCD este un
dreptunghi.
(3p) b) Se știe că raza bazei cilindrului și C
coarda AB au lungimile egale cu 12 cm, iar AD
= 24cm. Calculați înălțimea cilindrului. Q
D
răspuns corect - 5p
Revino la:
SUBIECTUL 1.1 SUBIECTUL 1.2 SUBIECTUL 1.3

5
răspuns greșit -0p
Revino la:

Studiază rezolvarea fiecărui subiect și compară cu rezolvarea ta

1.1. Rezolvarea subiectului.............................................................................................................9
............................................................................9
1.2. Rezolvarea subiectului.............................................................................................................9
............................................................................9
1.3. Rezolvarea subiectului............................................................................................................9
............................................................................9
1.4. Rezolvarea subiectului.......................................................................................................... 10
.......................................................................... 10
1.5. Rezolvarea subiectului........................................................................................................... 10
6
.......................................................................... 11
.......................................................................... 11
.......................................................................... 12
.......................................................................... 12
......................................................................... 13
......................................................................... 13
.......................................................................... 13
......................................................................................................................................................... 14
.......................................................................... 14
7
.......................................................................... 14
.......................................................................... 15
.......................................................................... 15
.......................................................................... 16
.......................................................................... 17
Cunoștințe teoretice folosite la rezolvarea subiectelor ........................................................................ 18
8
1.1.Rezolvarea subiectului
Deoarece
(− 2 ) = ( 2 ) 7
2 2
(1) = 2, = 3,5 și
2
(2) 2 1, 25 = 4  1, 25 = 5
( ) 7
2
pătratele numerelor − 2 ; ; 2,5 ; 2 1, 25 sunt 4; 3,5; 2,5 și respectiv 5.
2
Dar
7
( )
2
(3) 2,5  3,5  4  5  2,5   − 2  2 1, 25 . Răspuns corect b)
2
1.2. Rezolvarea subiectului
Efectuând calculele rezultă succesiv:
( ) ( )
2 2
(4) (5) 6 − 2 + 2 6 + 2 = 6 − 4 6 + 4 + 8 + 4 6 + 3 =21. Răspuns corect a)
3x = −11+8
Rezolvăm în  ecuația −8 + 3x = −11: 3x = −3
x = −1
Din
(6) definiția ecuațiilor echivalente
rezultă că ecuația 2x + m = 3x + 10, definită pe , este echivalentă cu ecuația −8 + 3x = −11
dacă numai dacă are soluția −1. Atunci:
2·(−1 ) + m = 3·(−1 ) + 10  −2 + m = −3 + 10  m = 9. Răspuns corect d)
9
(x, y)  A × B și x + xy = −4  x, y și x(1 + y) = −4

Rezultă următoarele posibilități:
Prin urmare:
(7) (x, y)  A × B și x + xy = −4
 x A, y B și (x, y){(−1, 3), (1, −5), (−2, 1), (2, −3), (−4, 0), (4, −2)}.
Rezultă că
A{−4, −2, −1, 1, 2, 4} și B{−5, −3, −2, 0, 1, 3}.
Atunci suma modulelor elementelor mulțimii B poate fi cel mult egală cu
|−5| + |−3| + |−2 | + |0| + |1| + |3| = 14. Răspuns corect c)
Se descompun numitorii:
x2 = x2 ; x2 + x = x(x + 1) și x3 − x2 = x2(x − 1) .
Ținând cont că x2 (x + 1) (x − 1) = x2(x2 − 1), succesiv rezultă:
x 2 −1) x ( x −1)) x +1)
1 1 1 x2 − 1 x( x − 1) x +1
+ + = + 2 + 2 =
x 2
x( x + 1) x ( x − 1) x ( x − 1) x ( x + 1)( x − 1) x ( x − 1)( x + 1)
2 2 2
x2 − 1 + x2 − x + x + 1 2 x2 2
= = 2 .
x ( x − 1) x ( x − 1) x − 1
2 2 2 2
1 1 1 2
În concluzie, + 2 + 3 = 2 .
x 2
x +x x −x 2
x −1
2 1 2 x2 − 1
Rezultă E ( x) = : =  = 2 , pentru mulțimea valorile lui x pentru care E(x)
x 2 − 1 x 2 − 1 x 2 −1 1
este definită. E(x) nu este definită pentru valorile lui x pentru care numitorii au valoarea 0. Dar
x2 = 0, x2 + x = 0, x3 − x2 = 0 și x2 − 1=0  x− 1, 0, 1
Deci E(x) = 2, oricare ar fi x\− 1, 0, 1. Răspuns corect d)
10
Din
(8) poligonul frecvențelor
rezultă notele obținute și frecvența fiecărei note:
Altfel spus: 2 elevi au obținut nota 4; 1 elev a obținut nota 5 și așa mai departe. Rezultă că
umărul elevilor care au participat la test este egal cu: 2 + 1 + 2 + 4 + 7 + 5 + 3 = 24.
Răspuns corect b).
Unghiurile AOB și COB sunt

(9) unghiuri adiacente suplementare.
 AOB + BOC = 180o B M
0 o
50 + COB = 180 65 o
o 50o 65o
BOC = 130
A O C
OM este bisectoarea unghiului BOC. 65o
 BOM = COM = 65o N

Unghiurile AON și COM sunt unghiuri opuse la vârf
 AON = COM = 65o
Răspuns corect d)
11
AOC = AOB + COB

 AOC = 55° + 65° B C D
AOC = 120° 60 o
120o
Aplicăm 65o
(10) teorema unghiurilor alterne interne 55o
OA || BC, OC secantă și AOC = 120°  DCO  AOC = 120° A O E
BCO + DCO = BCD

Dar BCD este
(11) unghi alungit.
 BCO + DCO = 180°
BCO + 120° = 180°
BCO = 60°
DCO = 120° și BCO = 60°  DCO = 2 ⋅( BCO).
Răspuns corect c)
Unghiul ABC este drept, deci ABC este dreptunghic. Aplicăm

(12) teorema lui Pitagora A
 2 2
AC = AB + BC 2
AC2=4002 + 3002
AC2=250000
AC2=5002 N M
AC= 500 m
Aplicăm C B
(13) teorema fundamentală a asemănării
MN || BC  AMNABC
(75
AM MN AN AM 225 AN AM 3 AN
 = = , adică = = sau = =
AB BC AC 400 300 500 400 4 500
AM 3 3 AN
Din = rezultă AM = 300 m, iar din = rezultă AN = 375 m
400 4 4 500
Rezultă că Alexandru a parcurs cu trotineta 300 + 225 + (500 375) = 650 (metri).
Răspuns corect a)
12
Deoarece AD⊥BC, triunghiurile ADC și BDA sunt dreptunghice: ADB = CDA =900
AD 3 DC 2,25 225 (75 3 AD DC
= și = = =  =
BD 4 AD 3 300 4 BD AD
Aplicăm A
(14) criteriul de asemănare LUL
CDA = ADB =900
DC AD   BDA ADC
=
AD BD C
B D
(15)  BDA ACD BAD = ACD . Răspuns corect d)
MN este
(16) linie mijlocie
în triunghiul D'A'C' V
1
 MN  A'C' și MN = A'C'
2
Muchiile unui cub sunt paralele și N
D' C'
congruente, deci A'A  C'C și A'A  C'C M
(17) A'A  C'C și A'A  C'C  A'C'CA este paralelogram A' P
B'
A'A ⊥ (ABCD) și AC (ABCD)
 A'A ⊥ AC, deci A'AC este unghi drept D C
(18) A'C'CA paralelogram și A'AC =900  A'C'CA dreptunghi
 A'C' AC și A'C' = AC. De mai sus:
A B
MN  A'C' și A'C' AC

1  MN AC și MN  AC
MN = A'C' și A'C' = AC
2
Deoarece două drepte paralele determină un plan, punctele M, A, C, N sunt coplanare, iar
(19) MACN este trapez.
Laturile neparalele AM și CN se intersectează în punctul V iar diagonalele trapezului se
intersectează în punctul P. Răspuns corect d)
13
Piramida patrulateră regulată VABCD are

toate muchiile congruente. Rezultă că VAB
este
(20) triunghi echilateral,
deci toate unghiurile triunghiului sunt congruente, fiecare
unghi având măsura de 600.
Fie AE bisectoarea unghiului VAB. V
(21) AE bisectoarea unghiului VAB  VAE = BAE= 300
Pentru un triunghi echilateral bisectoarea unui unghi este și
înălțime (AE⊥VB). Rezultă D
E C
AB
(22) AEB dreptunghic și BAE= 30  BE = 0
2 900
300
300 600
Dar AB2 = BE2 + AE2 (teorema lui Pitagora). A B
2
 AB  3 AB 2
Rezultă AB2 =  2
 + AE , de unde =12  AB = 4 cm. Răspuns corect b)
 2  4
a) Autoturisme fabricate în prima etapă:

30% din numărul total de automobile, adică
30
30% din 315000 = 315000 = 303150 = 94500 (autoturisme)
100
Autoturisme fabricate în a doua etapă: 94500 + 47250= 141750 (autoturisme)
Exprimăm în procente numărul de autoturisme fabricate în a doua etapă:
x % din numărul total de automobile.
Rezultă
x 141750
x % din 315000 =141750, adică 315000=141750, de unde x = = 45. Deci
100 3150
procentul numărul de autoturisme fabricate în a doua etapă este egal cu 45% din total.
b) Autoturisme fabricate în a treia etapă:
315000 – 94500 −141750 =78750 (autoturisme)
Un sfert din numărul de automobile fabricate în cele trei etape este egal cu
1 315000
din 315000 = = 78750, care reprezintă numărul de autoturisme fabricate în etapa a treia.
4 4
( 3 ) = 3 și (x − 1)
2
a) Efectuăm calculele. Deoarece 2
=x2 −2x + 1 rezultă:
E(x) = (x − 1) ( x − 1) − ( 3 )  = (x − 1)[ (x − 1)

2 2
2
− 3] = (x − 1)(x2 −2x − 2).

14
Desființând parantezele, rezultă E(x) = x3 −2x2 −2x – x2 +2x + 2= x3 −3x2 + 2.
b) Deoarece x3 −3x2 + 2 = E(x), rezultă x3 −3x2 + 2 =(x − 1) ( x − 1) − ( 3 )  . Deoarece

2 2

( 3) = ( x − 1) + ( 3 )  ( x − 1) − ( 3 )

2
(23) (x − 1)2 −

rezultă
( )( ) ( (
x3 −3x2 + 2 =(x − 1) x − 1 + 3  x − 1 − 3 =(x − 1) x − 1 − 3  x − 1 + 3 . Deci )) ( ( ))
x3 − 3x2 +2 = (x − 1) (x − a) (x − b), unde a = 1− 3 și b = 1+ 3
a) Deoarece f(n) · g(n) = (2 + n)(2 − n) = 4 – n2 , din f(n)· g(n) rezultă 4 – n20, apoi
rezultă
(24) 4 n2  4  n 2 ,
de unde 2  n și n implică n{0, 1, 2}.

Reciproc, dacă n{0, 1, 2} se observă că f(n)· g(n).
b) Aflăm
(25) punctul de intersecție al graficul funcției f cu axa Oy
n = 0  f(0) = 2  A(0, 2)
punctul de intersecție al graficul funcției g cu axa Oy
n = 0  g(0) = 2  A(0, 2); A
(26) punctul de intersecție al graficului funcției f cu axa Ox:
f(x) = 0  x + 2 = 0  x = −2  B(−2, 0);
B O C
punctul de intersecție al graficului funcției g cu axa Ox
g(x) = 0  −x + 2 = 0  x = 2  C(2, 0).
Deoarece A(0, 2), B(−2, 0) și C(2, 0) rezultă: OA = OB = OC = 2. Rezultă că AOB și BOC
sunt dreptunghice isoscele, deci BAO = CAO = 450. Rezultă BAO + CAO = 900, de
unde AB ⊥AC.
AB PB
a) Notăm AP = x și PB = y. Din = rezultă:
PB AP P
A B
15
x+ y y x y y 1
=  + 1 = . Notând = t rezultă + 1 = t,
y x y x x t
de unde rezultă
A P B
(27) ecuația de gradul al doilea t2 – t –1 = 0,
1 5 1+ 5 PB 1 + 5
cu soluțiile t1,2 = . Cum t > 0 rezultă t = , deci = .
2 2 AP 2
b) Deoarece AP = 2 m, rezultă PB = 1 + 5 (m). Cum 2 < 5 < 3 rezultă 3 < PB < 4, deci
PB = 4 m cu aproximație prin adaos la întregi.
a) Demonstrăm prin reducere la absurd că dreptele AB și CD nu sunt paralele.

Presupunem că AB  CD. Dar
(28) AD  BC și AB  CD  ABCD paralelogram
B M C
(29) ABCD paralelogram  AD  BC,
contradicție cu faptul că segmentele AD și CB nu sunt
congruente. Deci presupunerea că AB  CD este falsă. Rezultă că
600
dreptele AB și CD nu sunt paralele. A D
F E
b) MA  MD (din ipoteză)  MAD  MDA
(29) AD  BC și MD secantă CMD MDA
Analog, AD  BC și AM secantă  MAD  AMB. Aplicăm
(30) criteriul de congruență LUL
MB  MC (din ipoteză, M este mijlocul lui BC)
AMB  CMD (de mai sus)  AMBDMC
MA  MD (din ipoteză)
Din
(31) definiția triunghiurilor congruente,
deoarece  AMBDMC, rezultă AB = CD. Dar BC = CD = 4 cm (din ipoteză). Rezultă
AB = BC = CD = 4 cm.
Construim CE ⊥AB, EAD. Rezultă CED dreptunghic, cu  CED = 900. Din ipoteză
 ADC = 600. Rezultă  DCE = 300
Aplicăm
(31) teorema 30-60-90:
CD
 ECD dreptunghic  ED = = 2 cm
2
Construim CF ⊥AB, FAD. Deoarece CE ⊥AB și BF ⊥AB, patrulaterul BCEF este
dreptunghi, deci CE  BF și BC  FE.
Triunghiurile CED și BFA sunt dreptunghice, iar de mai sus, AB  CD și BF  CE. Aplicăm
(32) criteriul de congruență IC.
Astfel:
16
CED dreptunghic, BFA dreptunghic, AB  CD și BF  CE  CED  BFA.
(32) CED  BFA ED  FA. Atunci
AD = ED + FE + AF = ED + BC + ED = 2 + 4 +2 = 8 (cm).
a) În triunghiul isoscel AOB notăm cu M mijlocul laturi AB. Atunci

(33) OM este mediană.
Rezultă
(34) OM ⊥AB
Analog, triunghiul CQD este isoscel. Notând cu N mijlocul laturii B
CD rezultă QN ⊥CD. O
M
Notăm cu  planul triunghiului AOB și cu  planul triunghilui
A
CQD. Atunci  (bazele cilindrului sunt situate în plane paralele)
R
C
OM ⊥AB, OM   și AB  
QN ⊥CD, QN   și CD    OM  QN N Q
AB  CD D
Conform
(35) (criteriul de congruență LLL)
triunghiurile AOB și CQD sunt congruente.
Rezultă OM  QN (ca înălțimi în triunghiuri congruente).
(17) OM  QN și OM  QN  ONQM paralelogram.
Notăm cu R intersecția diagonalelor paralelogramului. Aplicăm
(36) teorma celor trei perpendiculare:
CD   și NQ  
RQ ⊥  RN ⊥ CD adică MN⊥ CD
QN ⊥CD
MB  NC (din congruența triunghiurile AOB și CQD și din faptul că M este mijlocul laturii
AB și N este mijlocul laturii CD)
MB  NC , MB  NC și MNC = 900  BMNC paralelogram cu un unghi drept BMNC.
(18) BMNC paralelogram cu un unghi drept  BMNC dreptunghi.
b) OB = AB = 12 cm, iar AD = 24cm

OMB este dreptunghic, cu OMB =900. Rezultă: OB2 = OM2 + MB2 (teorema lui Pitagora).
Rezultă 122= OM2 +62, de unde OM2 =108. Triunghiul MOR este dreptunghic, cu MOR =900.
Rezultă:
MR2 = OM2 + OR2 (teorema lui Pitagora).
MN AD OQ
(37) ONQM paralelogram MR = = =12 (cm) și OR =
2 2 2
17
2
 OQ  OQ
Din MR = OM + OR rezultă 12 = 108 + 
2 2 2 2
 , de unde = 6  OQ = 12 cm. Deci
 2  2
înălțimea cilindrului este egală cu 12 cm.
Cunoștințe teoretice folosite la rezolvarea subiectelor
1. (1) Proprietate a radicalilor

(− a ) = ( a )
2 2
= a , oricare ar fi a > 0.
2. (2) Introducerea unui factor sub radical:
a b = a 2b , oricare ar fi a > 0 și b > 0
3. (3) Regulă de comparare a radicalilor: 0< a < b  a b
Revino la rezolvarea subiectului 0
4. (4) Formulă de calcul prescurtat: (a − b)2 = a2 − 2ab + b2
5. (5) Formulă de calcul prescurtat: (a + b)2 = a2 + 2ab + b2
Revino la rezolvarea subiectului 1.2
6. (6) Definiția a două ecuații echivalente: Două ecuații, definite pe mulțimea numerelor reale,
sunt echivalente dacă au aceeași mulțime de soluții.
7. (7) Condiția necesară și suficientă ca un element să aparțină produsului cartezian a două
mulțimi: (x, y)  A × B  x A și y B
8. (8) Exemplificarea noțiunii de frecvență în statistică: Frecvența notei x este numărul natural
y al elevilor care au obținut nota x.
9.
(9) Definiție. Două unghiuri care au vârful comun, o latură comună și A
interioarele disjuncte sunt unghiuri adiacente.
Deoarece unghiurile AOB și BOC au o latură comună și interioarele B

disjuncte (fără puncte comune), ele sunt unghiuri adiacente. O
C
Definiție. Două unghiuri care au suma măsurilor egală cu 180 sunt unghiuri suplementare.
0

10.
(10) Teorema unghiurilor alterne interne . Două drepte paralele
determină cu o secantă o pereche de unghiuri alterne interne d
congruente. a
Reformularea teoremei: 1
a  b și d secantă  1  2 2 b
Revino la rezolvarea subiectului 2.2 / 3.5
18
11. (11) Unghi alungit
Un unghi ale cărui laturi sunt semidrepte opuse se numeşte unghi alungit.
Măsura unui unghi alungit este egală cu 180°.
semidreptele AB și AC sunt semidrepte opuse
BAC este unghi alungit
BAC = 1800

12. (12) Teorema lui Pitagora: Pentru un triunghi dreptunghic, pătratul
lungimii ipotenuzei este egal cu suma pătratelor lungimilor catetelor. a
b 900
a lungimea ipotenuzei
b și c lungimile catetelor c
13. (13)Teorema fundamentală a asemănării: O paralelă la una din laturile A
unui triunghi formează cu celelalte două laturi, sau cu prelungirile lor,
un triunghi asemenea cu triunghiul inițial.
Reformularea teoremei: MN  BC  ABC ~AMN
Observații M N
1. Dacă două triunghiuri ABC şi A'B'C' sunt triunghiuri asemenea, atunciB ele au unghiurile
C
corespunzătoare respectiv congruente şi laturile corespunzătoare respectiv proporționale.
A' A
1) A  A , B  B , C  C
AB BC CA
2) = = B'
C'
A ' B ' B 'C ' C ' A ' B C
2. Dacă două triunghiuri ABC şi A'B'C' sunt asemenea, scriem ABC ~ A'B'C'.
14. (14) Criteriul de asemănare LUL: Dacă două triunghiuri au o pereche de unghiuri respectiv
congruente și laturile care formează aceste unghiuri respectiv proporționale, atunci
triunghiurile sunt asemenea.
A
C' A'
Ipoteza: și
B
Concluzia: ABC ~ A'B'C'
C B'
15. (15) Din definiția asemănării rezultă: „dacă două triunghiuri sunt asemenea, atunci
triunghiurile au unghiurile respectiv congruente și laturile corespunzătoare lor sunt
respectiv proporționale”. Revino la rezolvarea subiectului 2.4
16. (16) Definiția liniei mijlocii: Segmentul care unește mijloacele a două laturi ale unui
triunghi se numește linie mijlocie a triunghiului.
Teoremă: Linia mijlocie determinată de mijloacele a două laturi ale unui triunghi este
paralelă cu a treia latură și are lungimea egală cu jumătate din lungimea acesteia.
A
M mijlocul lui AB Reformularea teoremei
N mijlocul lui AC N Ipoteza: MN linie mijlocie în  ABC
M BC
MN linie mijlocie în  ABC Concluzia: MNBC și MN =
B C 2
19
17. A D
(17) Teoremă. Dacă un patrulater are două laturi opuse paralele
și congruente, atunci acesta este paralelogram.
B C
Reformularea teoremei: AD  BC și AD  BC  ABCD paralelogram
18.
B C
(18) Definiția dreptunghiului. Paralelogramul cu un unghi drept se
numește dreptunghi.
900
ABCD paralelogram și BAD = 900  ABCD dreptunghi A D
19.(19) Teoremă. Dacă un patrulater are două laturi paralele și de

lungimi diferite, atunci patrulaterul este trapez. A D
Reformularea teoremei: AD  BC și AD  BC  ABCD trapez
B C
20. Revino la rezolvarea subiectului 2.6 / 3.6 A
(20) Definiție. Triunghiul echilateral este un triunghi care are toate
laturile congruente. 600
Teoremă. Toate unghiurile unui triunghi echilateral sunt congruente,
fiecare unghi având măsura de 600.
600 600
Reformularea teoremei: AB = BC = AC  A= B= C = 600B C
21. (21) Definiție. Bisectoarea unui unghi este o dreaptă interioară
unghiului, cu originea în vârful unghiului care determină cu laturile A
acestuia două unghiuri congruente. C
OC bisectoarea unghiului AOB  AOC  COB
O B
22.
A C
(22) Teorema 30-60-90. Pentru un triunghi dreptunghic cateta care 30 0
se opune unghiului de 30 de grade are lungimea egală cu jumătate 900
din lungimea ipotenuzei triunghiului dreptunghic 600
BC
Reformularea teoremei: ABC și C = 300  AB = B
2
23. (23) Formulă de calcul prescurtat: a − b = (a − b)(a + b)
2 2
Revino la rezolvarea subiectului 3.2 /3.3

24. (24) Regulă de comparare a radicalilor: a  b  0  a  b
25. (25) Punctul de intersecție al graficul unei funcției f :  → cu axa Oy
Mulțimea Gf = {(x, y) ∈  × | x ∈  și y = f(x)} se numește graficul

P
funcției f.
Q
Un punct P(x, y) Oy ∩ Gf  x = 0 și y = f(0), deci: 
Punctul de intersecție al graficul unei funcției f cu axa Oy este O
punctul P(0, f(0)).
20
26. (26) Punctul de intersecție al graficul funcției f :  →  cu axa Ox
Un punct Q(x, y) Ox ∩ Gf  x   și f(x) = 0, deci:

Orice punct Q(x, y) este un punct de intersecție al graficul unei funcției f cu axa Ox
dacă și numai dacă y = 0 și x este o soluție a ecuației f(x) = 0.
27. Revino la rezolvarea subiectului 3.4

(27) Ecuația de gradul al doilea
Ecuație de forma ax2 + bx + c = 0, unde a, b și c sunt numere reale date, a ≠ 0, se numește
ecuație de gradul al doilea cu necunoscuta x. Numerele a, b și c sunt coeficienții ecuației.
Δ = b2 − 4ac se numește discriminantul ecuației
Dacă Δ < 0 ecuația nu are soluții. În cazul Δ ≥ 0, soluțiile ecuației se calculează cu formula
−b  
x1,2 = .
2a
28. (28) Definiția paralelogramului. Paralelogramul este patrulaterul cu laturile opuse paralele.
A D
AD  BC și AB  CD ABCD paralelogram
Revino la rezolvarea subiectului 3.5 B C

29. (29) Teoremă. Laturile opuse ale unui Reformularea teoremei:
paralelogram sunt congruente. ABCD paralelogram  AD  BC și AB  CD
30. (30) Criteriul de congruență LUL (latură-unghi-latuă). Dacă două B

triunghiuri au două laturi și unghiul determinat de ele respectiv congruente,
atunci triunghiurile sunt congruente.
Reformulare: AB A'B', A = A' și AC A'C'  ABC  A'B'C' A C
B'

A' C'
31. (31) Definiția triunghiurilor congruente. Două triunghiuri ABC şi A'B'C' sunt triunghiuri
congruente dacă au unghiurile corespunzătoare respectiv congruente şi laturile
corespunzătoare respectiv congruente.
Observație. Conform definiției triunghiurilor congruente , ,
ABC  A'B'C' 
AB  A'B', BC  B'C', AB  A'B'
32. (32) Criteriul de congruență IC (potenuză-catetă). Dacă două B

triunghiuri dreptunghice au congruente ipotenuza și o catetă
respectiv congruente, atunci triunghiurile sunt congruente.
A C
Reformulare:
A = A' = 900, AB  A'B', BC  B'C'  ABC  A'B'C' B'

A' C'
33.33) Definiția medianei. Mediana unui triunghi este un segment care A
unește un vârf al triunghiului cu mijlocul laturii opuse.
Reformulare: AM este mediană în ABC  M este mijlocul laturi AB
sau
AM este mediană în ABC  MB =MC
Revino la rezolvarea subiectului 3.6 B M C
21
34. Teoremă. Pentru orice triunghi isoscel mediana corespunzătoare bazei triunghiului
(34) A este și
înălțime.
Reformulare:
ABC este isoscel cu baza BC și AM este mediană  AM este înălțime
sau
AB = AC și MB =MC  AM ⊥BC
B C
M
35. A A'
(35) Criteriul de congruență LLL (latură-latură-latură).
Dacă două triunghiuri au laturile respectiv congruente,
atunci triunghiurile sunt congruente.
Reformulare:
AB A'B', BC  B'C 'și AC A'C'  ABC  A'B'C'
B C B' C'
36. (36) Teorma celor trei perpendiculare:
M
MA ⊥ , A  
d  MB ⊥ d
d
AB ⊥ d, B  d
A B

37. (37) Proprietatea diagonalelor unui paralelogram. Pentru
orice paralelogram diagonalele se intersectează într-un
punct care este mijlocul fiecărei diagonale.
D C
M
A B
AM = MC =
Reformulare:
ABCD paralelogram și AC  BD = {M}  BM = MD =
22

Test 1

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Test 1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1

Probă scrisă pentru anul 2021

(3p) b) Arătați că descompunerea în factori a expresiei algebrice

(2p) a) Dreptele AB și CD sunt paralele?

6. În desenul alăturat este reprezentat un cilindru B

SUBIECTUL 2.1 SUBIECTUL 2.2 SUBIECTUL 2.3

SUBIECTUL 2.1 SUBIECTUL 2.2 SUBIECTUL 2.3

Studiază rezolvarea fiecărui subiect și compară cu rezolvarea ta

1.2. Rezolvarea subiectului

Efectuând calculele rezultă succesiv:

1.3. Rezolvarea subiectului

(x, y)  A × B și x + xy = −4  x, y și x(1 + y) = −4

1.5. Rezolvarea subiectului

2.1. Rezolvarea subiectului

Unghiurile AOB și COB sunt

 BOM = COM = 65o N

AOC = AOB + COB

OA || BC, OC secantă și AOC = 120°  DCO  AOC = 120° A O E

BCO + DCO = BCD

2.3. Rezolvarea subiectului

Unghiul ABC este drept, deci ABC este dreptunghic. Aplicăm

2.5. Rezolvarea subiectului

MN  A'C' și A'C' AC

Piramida patrulateră regulată VABCD are

3.1. Rezolvarea subiectului

a) Autoturisme fabricate în prima etapă:

3.2. Rezolvarea subiectului

E(x) = (x − 1) ( x − 1) − ( 3 )  = (x − 1)[ (x − 1)

b) Deoarece x3 −3x2 + 2 = E(x), rezultă x3 −3x2 + 2 =(x − 1) ( x − 1) − ( 3 )  . Deoarece

( 3) = ( x − 1) + ( 3 )  ( x − 1) − ( 3 )

3.3. Rezolvarea subiectului

de unde 2  n și n implică n{0, 1, 2}.

3.4. Rezolvarea subiectului

3.5. Rezolvarea subiectului

a) Demonstrăm prin reducere la absurd că dreptele AB și CD nu sunt paralele.

3.6. Rezolvarea subiectului

a) În triunghiul isoscel AOB notăm cu M mijlocul laturi AB. Atunci

b) OB = AB = 12 cm, iar AD = 24cm

Cunoștințe teoretice folosite la rezolvarea subiectelor

1. (1) Proprietate a radicalilor

Deoarece unghiurile AOB și BOC au o latură comună și interioarele B

Revino la rezolvarea subiectului 2.1

Revino la rezolvarea subiectului 2.2

19.(19) Teoremă. Dacă un patrulater are două laturi paralele și de

OC bisectoarea unghiului AOB  AOC  COB

Revino la rezolvarea subiectului 3.2 /3.3

Mulțimea Gf = {(x, y) ∈  × | x ∈  și y = f(x)} se numește graficul

Un punct Q(x, y) Ox ∩ Gf  x   și f(x) = 0, deci:

27. Revino la rezolvarea subiectului 3.4

Revino la rezolvarea subiectului 3.5 B C

30. (30) Criteriul de congruență LUL (latură-unghi-latuă). Dacă două B

Revino la rezolvarea subiectului 3.5

32. (32) Criteriul de congruență IC (potenuză-catetă). Dacă două B

Revino la rezolvarea subiectului 3.5 / 3.6

Revino la rezolvarea subiectului 3.6

S-ar putea să vă placă și