APLICATII ALE NUMERELOR COMPLEXE IN GEOMETRIE

- cls a X-a -

prof. Marian Tache

Liceul Teoretic ”W. Shakespeare”, Timisoara

1 INTERPRETAREA GEOMETRICA
A NUMERELOR COMPLEXE

1.1 Diagrama Argand

Reprezentarea grafică a numerelor complexe:

Apăsat, i aici: Diagrama Argand

1.2 Adunarea s, i scăderea numerelor complexe

Apăsat, i aici: Adunarea numerelor complexe

1.3 Breviar teoretic

1.3.1 Distant, a dintre două puncte

Distant, a dintre punctele A(a) s, i B(b) este |a − b|.

1.3.2 Mijlocul unui segment

a+b
Afixul mijliocului M al segmentului [AB] este m = .
2

Remarca 1.1. Punctele ABCD (ı̂n această ordine) sunt vârfurile unui paralelogram ⇔
a + c = b + d.

1.3.3 Punctul care ı̂mparte un segment ı̂ntr-un raport dat

 
AM a + kb
Afixul punctului M care ı̂mparte segmentul AB ı̂n raportul k =k este m = .
MB 1+k
a+b+c
Remarca 1.2. Centrul de greutate G al triunghiului ABC are afixul g = .
3

1.3.4 Condit, ia de coliniaritate

Următoarele afirmat, ii sunt echivalente:

a. punctele A, B, C sunt coliniare;

1
 a−b a−c
b. = ;
a−b a−c
a−b
c. ∈ R.
a−c

1.3.5 Condit, ia de paralelism a două drepte

Următoarele afirmat, ii sunt echivalente:

a. AB∥CD;

a−b c−d
b. = ;
a−b c−d
a−b
c. ∈ R.
c−d

1.3.6 Condit, ia de perpendicularitate a două drepte

Următoarele afirmat, ii sunt echivalente:

a. AB ⊥ CD;

a−b c−d
b. + = 0;
a−b c−d
 
a−b
c. Re = 0.
c−d

1.3.7 Condit, ia de asemănare

a−b m−n
Triunghiurile ABC s, i M N P sunt asemenea ↔ = dacă triunghiurile au aceeas, i
a−c m−p
a−b m−n
orientare, respectiv = dacă triunghiurile au orientări diferite.
a−c m−p

1.3.8 Ortocentrul unui triunghi

În triunghiul ABC afixele ortocentrului H s, i centrului cercului circumscris O verifică relat, ia
h + 2o = a + b + c.

1.3.9 Unghiul a două drepte

 
b−a
Măsura ı̂n radiani a unghiului orientat BAC
\ este arg .
c−a

2
1.3.10 Interpretarea geometrică a ı̂nmult, irii numerelor complexe

Propoziţia 1. Fie A, B două puncte pe cercul unitate (|a| = |b| = 1). Atunci c = a · b este
afixul punctului C obt, inut prin rotat, ia punctului B, ı̂n sens trigonometric, ı̂n jurul originii,
cu un unghi α = arg(a).
Remarca 1.3. Punctul C se poate obt, ine prin rotat, ia punctului A, ı̂n sens trigonometric, ı̂n
jurul originii, cu un unghi β = arg(b). În acest caz, cum c = a · b ⇒ arg(c) = arg(a) + arg(b).

Apăsat, i aici: rotat, ia ı̂n jurul originii

Remarca 1.4. 1. Dacă A sau B nu se află pe cercul unitate, atunci punctul C se va afla
la distant, a |a · b| fat, ă de origine.

2. Dacă centrul de rotat, ie este un punct M (m), atunci

c − m = (a − m) (cos β + i · sin β) , β = arg(b).

1.3.11 Condit, ia de conciclicitate

a−c a−d
Punctele A, B, C, D sunt conciclice (ABCD este inscriptibil) ⇔ : ∈ R.
b−c b−d

1.4 Rădăcinile de ordinul n ale unităt, ii

Propoziţia 2. Rădăcinile de ordin n ale unităt, ii au ca imagine vârfurile unui poligon regulat
cu n laturi, ı̂n care un vârf se află ı̂n punctul A(1).

2 Probleme
1. Un triunghi ABC este echilateral dacă s, i numai dacă are loc una din afirmat, iile:

a. |a − b| = |b − c| = |c − a|;
b. a2 + b2 + c2 = ab + bc + ca;
c. (a + bϵ + cϵ2 )(a + bϵ2 + cϵ) = 0, unde e este o rădăcină cubică a unităt, ii.

2. Fie a, b, c trei numere complexe, distincte două câte două, astfel ca a3 = b3 = c3 . Arătat, i
că a, b, c sunt afixele vârfurilor unui triunghi echilateral. Reciproca este adevărată?

3. Fie G centrul de greutate al triunghiului ABC. Atunci ABC este echilateral ⇔

1 1 1
+ + =0
g−a g−b g−c
4. Afixele a, b, c ale vârfurilor triunghiului ABC verifică condit, iile:

(1) |a| = |b| = |c| = 1;

(2) |a + b|2 + |b + c|2 + |c + a|2 = 3.

Demonstrat, i că triunghhiul ABC este echilateral.

5. Pe laturile triunghiului ABC se construiesc la exterior triunghiurile echilaterale

BCM, CAN, ABP, cu centrele de greutate G1 , G2 , G3 . Demonstrat, i că triunghiul
G1 G2 G3 este echilateral.

3
 6. Se consideră triunghiul ABC s, i punctele M, N, P ce ı̂mpart laturile AB, BC, CA ı̂n
acelas, i raport. Arătat, i că triunghiurile ABC s, i M N P au acelas, i centru de greutate.
(Teorema lui Pappus - sec III B.C.)

7. Pe laturile AB s, i AC ale triunghiului ABC se construiesc ı̂n exterior triunghiurile

echilaterale ABN s, i ACM. Dacă P, Q, R sunt mijloacele segmentelor BC, AM, AN,
demonstrat, i că triunghiul P QR este echilateral.

8. Se consideră patrulaterul inscriptibil ABCD. Se notează cu H1 , H2 , H3 , H4 ortocentrele

triunghiurilor BCD, CDA, DAB, respectiv ABC. Demonstrat, i că patrulaterele ABCD
s, i H1 H2 H3 H4 sunt congruente.

9. Fie A, B, C, D patru puncte ı̂n plan s, i M, N mijloacele segmentelor AB, CD. Să se arate
că AB 2 + CD2 + 4M N 2 = AC 2 + AD2 + BC 2 + BD2 .

10. Dacă M este mijlocul segmentului (BC) a triunghiului ABC, atunci:

4AM 2 = 2 AB 2 + AC 2 − BC 2 (teorema medianei).

11. Dacă OAB, OCD, OEF sunt triunghiuri echilaterale cu aceeas, i orientare, iar M, N, P
sunt mijloacele segmentelor [BC], [DE], [F A], atunci triunghiul M N P este echilateral.

12. Fie ABCD s, i EF GH două paralelograme. Punctele M, N, P, Q ı̂mpart segmentele

orientate AE, BF , CG, DH ı̂n acelas, i raport. Arătat, i că M N P Q este paralelogram.

13. Se consideră triunghiul ABC s, i punctele M ∈ (BC), N ∈ (AC), P ∈ (AB) astfel ca

BM CN AP
= = . Arătat, i că, dacă ortocentrele triunghiurilor ABC s, i M N P coincid,
MC NA PB
atunci triunghiul ABC este echilateral.

Olimpiada de matematică, Etapa locală,

Hunedoara, 2003

14. (Caracterizarea triunghiului dreptunghic) Arătat, i că triunghiul ABC ı̂nscris ı̂n C(O, R)
este dreptunghic dacă s, i numai dacă |a + b + c| = R.

15. Se consideră trei cercuri congruente Ci (Oi , r), cu un punct comun O s, i care se mai
intersectează două câte două ı̂n punctele A, B, C. Arătat, i că cercul circumscris △ABC
este congruent cu cercurile date. (Teorema celor patru monede a lui T, it, eica)

16. Se consideră numerele complexe distincte a, b, c, d. Arătat, i că

a−b c−d b−c d−a
+ = + ⇔ a + c = b + d.
|a − b| |c − d| |b − c| |d − a|

17. Fie z1 , z2 , z3 ∈ C, distincte, de modul R. Arătat, i că:

1 1 1 1
+ + ≥ 2
|z1 − z2 | · |z1 − z3 | |z2 − z1 | · |z2 − z3 | |z3 − z2 | · |z3 − z1 | R

18. Dacă z1 , z2 , z3 ∈ C de modul r s, i z2 ̸= z3 , atunci min|az2 + (1 − a)z3 − z1 | =

a∈R
|z1 − z2 | · |z1 − z3 |
.
2r
Olimpiada Nat, ională de Matematică, 1983

4
19. Considerăm triunghiul ABC s, i punctele M ∈ [BC], N ∈ [AC], P ∈ [AB] astfel ca
BM CN AP
= = . să se demonstreza că, dacă ortocentrele triunghiurilor ABC s, i
MC NA PB
M N P coincid, atunci triunghiul ABC este echilateral.

Olimpiada de matematică, Hunedoara, 2003

20. Considerăm triunghiul ABC s, i punctele M ∈ [BC], N ∈ [AC], P ∈ [AB] astfel ca

BM CN AP
= = . să se demonstreza că dacă triunghiul M N P este echilateral,
MC NA PB
atunci triunghiul ABC este echilateral.

Etapa judet, eană, 2006

21. Fie a, b, c ∈ C∗ , distincte s, i având acelas, i modul, astfel ı̂ncât a2 +b2 +c2 +ab+bc+ca = 0.
Arătat, i că a, b, c reprezintă afixele vârfurilor unui triunghi dreptunghic sau echilateral.

Etapa judet, eană, 2016

22. Fie a, b, c numere complexe distincteastfel ı̂ncât |bc|a + |ca|b + |ab|c = 0. Arătat, i că are
loc inegalitatea: |(b + c)(c + a)(a + b)| ≥ |abc|

T. Lalescu, 2011

23. Fie u, v, w trei numere complexe de modul 1. Arătat, i că există o alegere a semnelor +
s, i - astfel ı̂ncât | ± u ± v ± w| ≤ 1.

Etapa judet, eană 2007

24. Să se determine numerele complexe a, b, c de acelas, i modul, cu proprietatea că a+b+c =
abc = 1.

25. a) Fie z1 , z2 , z3 numere complexe de acelas, i modul astfel ı̂ncât z1 + z2 + z3 = 0. Să se

arate că punctele A1 (z1 ), A2 (z2 ), A3 (z3 ) sunt vârfurile unui triunghi echilateral.
b) Fie n ≥ 3 un număr natural s, i fie Un = {z ∈ C : z n = 1} mult, imea rădăcinilor de
ordin n ale unităt, ii. Să se determine numărul maxim de elemente ale unei mult, imi
A ⊂ Un cu proprietatea că z1 + z2 + z3 ̸= 0 pentru orice z1 , z2 , z3 ∈ A.

Etapa judet, eană, 2009

26. Se construiesc trei triunghiuri echilaterale ı̂n exteriorul (interiorul) laturilor unui
triunghi oarecare. Arătat, i că centrele celor trei triunghiuri sunt vârfurile unui triunghi
echilateral.

Triunghiurile exterioare s, i interioare ale lui Napoleon

27. Se consideră n ∈ N, n ≥ 2, un număr real a ̸= 0 s, i ecuat, ia xn + ax + 1 = r 0. Să se arate

1
că orice rădăcină z ∈ C − R a acestei ecuat, ii satisface inegalitatea |z| > n .
n−1

Olimpiada Nat, ionaală, 1995

2kπ 2kπ
28. Fie Ak (ϵk ), ϵk = cos + i sin , k ∈ {0, 1, 2, · · · , n − 1} , n ≥ 3. Arătat, i că
n n
lungimile laturilor s, i diagonalelor poligonului regulat ce pornesc din A0 verifică relat, ia
2kπ
A0 A2k = 2 − 2 cos , k ∈ {0, 1, 2, · · · , n − 1} .
n

5
 n−1
X 2
29. Dacă ϵ este o rădăcină de ordinul n a unităt, ii, atunci arătat, i că 1 − ϵk = 2n.
k=0
Interpretare geometrică pentru n ≥ 3.

30. Pentru orice n ∈ N∗ notăm Un = {x ∈ C : xn = 1} . Să se demonstreze că următoarele

afirmat, ii sunt echivalente:

a. există u ∈ Un astfel ı̂ncât 1 + u ∈ Un ;

b. există v ∈ Un astfel ı̂ncât 1 − v ∈ Un .

Olimpiada Nat, ională, 1990