Metodica rezolvării

problemelor de coliniaritate şi
concurenţă

Autor: prof.Ana - Nicoleta Avramescu

START
 CUPRINS

 PROBLEME DE COLINIARITATE

PROBLEME DE CONCURENŢĂ

SFÂRSIT
Probleme de coliniaritate

START SFÂRSIT
 CUPRINS

1. Probleme de coliniaritate
- metode

2. Probleme de coliniaritate
- aplicaţii celebre
1.PROBLEME DE COLINIARITATE

METODE DE REZOLVARE
Metoda 1……………………………….

Metoda 2 şi metoda 3……………….

Metoda 4……………………………….

Metoda 5……………………………….

Metoda 6……………………………….
 METODE - ENUMERARE

Punctele A,B,C sunt coliniare dacă:

1. m(ABC)=180o
Observaţii:
1) În redactarea rezolvării problemei trebuie precizat:
”Considerăm semidreptele(BA şi (BC” pentru a nu se crea dubii
asupra procedeului folosit.
2)În general m(ABC) se obţine dintr-o relaţie de tipul:
m(ABC)= m(ABX)+ m(XBY)+ m(YBC)
unde BXInt(ABY) şi BYInt(XBC).
2. m(ABC)=0o
Observaţie:Se consideră semidreptele (AB,(AC,(AX şi se arată că
m(XAB)= m(XAC).

3. m(BAX)= m(CAY)
unde AXY,iar B,C se găsesc în semiplane diferite determinate de
dreapta XY.

Observatie:Se utilizează reciproca teoremei unghiurilor opuse la vârf.

4. AB  XY şi AC  XY
Observaţii:a) Se utilizează axioma referitoare la unicitatea paralelei dusă
printr-un punct la o dreaptă.

b) Ca variantă se poate folosi teorema privind unicitatea perpendicularei

dusă dintr-un punct pe o dreaptă şi anume:
ABXY şi ACXY
5. Reciproca teoremei lui Menelaus

AB' CA' BC'

  1
CB' BA' AC'
unde A’BC,B’AC şi C’AB
6. Aria triunghiului ABC este nulă

Observaţie:Se va demonstra acest lucru cu ajutorul relaţiei:

[AOB]=[AOC]+[COB]
unde CInt(AOB) .
2.PROBLEME DE COLINIARITATE

APLICAŢII CELEBRE
1. DREAPTA LUI SIMSON-WALLACE

2. DREAPTA LUI EULER

3. DREAPTA ORTICĂ
 1. DREAPTA LUI SIMSON-WALLACE
Enunţ:Proiecţiile ortogonale ale unui punct pe cercul
circumscris triunghiului ABC pe laturile acestuia sunt
coliniare.
Demonstraţie:
Fie D proiecţia lui M pe BC, E proiecţia
lui M pe AC şi F proiecţia lui M pe AB.
Vom uni separat E cu F şi E cu D.
Patrulaterele AEMF, MEDC, FBDM sunt
inscriptibile. Avem:
DEC=DMC=900 – DCM =900 –
FAM=FMA=FEA.
Deci FEADEC (opuse la vârf) şi deci
D,E şi F sunt coliniare.
 2. DREAPTA LUI EULER
Enunţ:În orice triunghi ortocentrul (H),centrul de
greutate (G) şi centrul cercului circumscris
triunghiului (O) ,sunt coliniare.Dreapta determinată
de aceste puncte se numeşte dreapta lui Euler.
Demonstraţie:1)Dacă triunghiul ABC este
isoscel sau dreptunghic,atunci cele trei
puncte se găsesc pe o mediană.
2)Fie triunghiul ABC ascuţitunghic.
În cazul în care ABC este obtuzunghic,consi-
deraţiile de mai jos rămân valabile.
HABOA’B’ (au laturile paralele).
Din teorema fundamentală a asemănării,
avem:
HA HB AB 1 HA 1
    
OA' OB  AB  2 OA 2
Dar şi OGA’HGA conform cazului al
doilea de asemănare,de unde OA’GAGH.
Conform metodei 3,va rezulta că punctele
O,G şi H sunt coliniare.
 3. DREAPTA ORTICĂ
Enunţ:Fie triunghiul ABC şi fie:A’=PrBCA , B’=PrACB şi
C’=PrABC. Fie BC  B’C’={M} , AB  A’B’={N} şi
AC  A’C’={P}.Atunci punctele M,N şi P sunt coliniare.
Dreapta determinată de aceste puncte se numeşte
dreapta ortică.
Demonstraţie:Se va aplica metoda a 5-a de
demonstrare a coliniarităţii.Se aplică teorema lui
Menelaus în următoarele cazuri:
Figura ABC şi A’,C’,P-coliniare;
ABC şi B’,C’,M-coliniare;
ABC şi A’,B’,N-coliniare;şi se obţin relaţiile:
PA CA BC  MB CB  AC  NA BA CB 
   1; (1),    1; ( 2),    1; (3)
PC AB C A MC B A C B NB AC B A
Se aplică apoi în triunghiul ABC,teorema lui Ceva,unde: AA’  BB’  CC’={H}
şi avem relaţia:
AB CB  AC 
   1; ( 4)
AC B A C B PC NA MB
Prin înmulţirea relaţiilor (1),(2),(3) şi (4) se va obţine: PA  NB  MC  1
ceea ce înseamnă că punctele M,N şi P sunt coliniare.
 Figura-dreapta ortică:

Revenire la demonstraţie !
Probleme de concurenţă

START SFÂRSIT
 CUPRINS

1. Probleme de concurenţă
- metode

2. Probleme de concurenţă
- aplicaţii celebre
1.PROBLEME DE CONCURENŢĂ

METODE DE REZOLVARE
Metoda 1……………………………….

Metoda 2 …………….……………….

Metoda 3……………………………….

Metoda 4……………………………….

Metoda 5 şi 6………………………….
 METODE - ENUMERARE

Dreptele d1,d2 şi d3 sunt

concurente dacă
d1d2 d3={O}
1. Fie {A}=d1d2,B,Cd3.Dreptele
d1, d2 şi d3 sunt concurente dacă
punctele A,B,C sunt coliniare.
Observaţie:În acest caz se poate
observa cum rezolvarea unei
probleme de concurenţă necesită
de fapt rezolvarea unei probleme
de coliniaritate.
 2. Fie {M}= d1d2 şi {N}=
d1d3.Dreptele considerate
sunt concurente numai dacă
punctele M şi N coincid.
Observaţie:Procedeul este
utilizat în rezolvarea
problemelor de concurenţă
prin metoda reducerii la
absurd.
3. Reciproca teoremei lui Ceva
Trebuie demonstrată relaţia:

AB' CA' BC'

  1
CB' BA' AC'
3. Reciproca teoremei lui Ceva sub forma trigonometrica
Trebuie demonstrată relaţia:

^ ^ ^
sin BAB' sin ACC' sin CBB'
  1
^ ^ ^
sin CAA' sin BCC' sin ABB'
5. Cele trei drepte sunt mediane sau bisectoare sau
înălţimi sau mediatoare ale unui anumit triunghi.
Demonstrată fiind concurenţa acestora, rezultă că cele trei
drepte sunt concurente.

6. Se poate arăta că dacă a doua dreaptă taie şi împarte

un segment din prima dreaptă în acelaşi raport în care îl
taie şi îl împarte cea de-a treia dreaptă,atunci cele trei
drepte considerate sunt concurente.
2.PROBLEME DE CONCURENŢĂ

APLICAŢII CELEBRE
1. PUNCTUL LUI NAGEL

2. PUNCTUL LUI GERGONNE

3. PUNCTUL LUI NEWTON

 1. PUNCTUL LUI NAGEL
Enunţ:Dacă A’, B’ şi C’ sunt punctele de contact ale
cercurilor exînscrise cu laturile triunghiului ABC
(A’(BC), B’(AC) , C’(AB)) atunci dreptele AA’, BB’ şi
CC’ sunt concurente într-un punct (numit punctul lui
Nagel) Demonstraţie:Fie a,b,c lungimile laturilor
triunghiului (BC=a, AC=b, AB=c) şi fie p
semiperimetrul triunghiului. Notăm x=BA’,
y=A’C şi avem: x+y=a şi x+c=y+b 
2x+c=a+b, adică x=p – c şi y=p – b. Prin
urmare obţinem: A' B  p  b
A' C pc
Procedând în mod analog,se obţin relaţiile:
B' C pa C' A pb
 si 
B' A pc C' B pa
Înmulţind aceste trei relaţii obţinem A' B  B' C  C' A  1
A' C B' A C' B
şi conform reciprocei teoremei lui Ceva rezultă că dreptele AA’, BB’
şi CC’ sunt concurente.
 2. PUNCTUL LUI GERGONNE
Enunţ:Într-un triunghi ABC dreptele care unesc
vârfurile triunghiului cu punctele de contact ale
cercului înscris cu laturile opuse sunt concurente într-
un punct (numit punctul lui Gergonne).
Demonstraţie: Notăm punctele de contact
cu D, E şi F, unde DBC, EAC şi FAB.
Vom folosi reciproca teoremei lui Ceva
pentru a arăta că are loc relaţia:
BD CE AF
  1 (*).
DC EA FB
Dar BDBF, CECD şi AEAF (tangentele
duse dintr-un punct exterior la un cerc sunt
congruente). Deci relaţia (*) este evidentă,
ceea ce înseamnă că AD, BE şi CF sunt
concurente într-un punct.
 3. PUNCTUL LUI NEWTON
Enunţ:Fie ABCD un patrulater circumscriptibil şi fie A’,
B’, C’ şi D’ punctele de tangenţă ale cercului înscris cu
laturile patrulaterului. Atunci dreptele AC, BD, A’C’ şi
B’D’ trec prin acelaşi punct N (numit punctul lui
DemonstraţieNotăm cu N=ACB’D’,
Newton).
a=m(AD’N) şi b=m(AND’). Se observă
că m(AD’N)+m(NB’C)=1800. Vom aplica
teorema sinusurilor în triunghiurile NAD’ şi
NB’C. Vom obţine: AD' AN si B' C NC
 
sin b sin a sin b sin a
Din aceste două egalităţi vom avea că
AN AD' (1)

NC B' C
Fie N’=ACA’C’ . Procedăm ca în cazul
anterior şi obţinem: AN'  AA' (2)
N' C C' C
Deoarece AA’AD’, CC’CB’, din (1) şi (2) rezultă , ceea ce dovedeşte
că N=N’, adică AC trece prin intersecţia segmentelor A’C’ şi B’D’.
Analog se demonstrează că NBD.
 SFÂRŞIT

Program realizat în

POWER POINT (OFFICE 97)

de prof. Avramescu Ana - Nicoleta

2001