VII.G.3.

- ASEMĂNAREA TRIUNGHIURILOR
• Segmente proporţionale
• Teorema paralelelor echidistante. Împărţirea unui segment în părţi proporţionale cu numere
(segmente) date. Teorema lui Thales (fără demonstraţie). Teorema reciprocă a teoremei lui Thales
• Linia mijlocie în triunghi; proprietăţi. Centrul de greutate al unui triunghi
• Linia mijlocie în trapez; proprietăţi
• Triunghiuri asemenea
• Criterii de asemănare a triunghiurilor
• Teorema fundamentală a asemănării

1|Page
2|Page
3|Page
4|Page
5|Page
6|Page
7|Page
8|Page
9|Page
10 | P a g e
11 | P a g e
12 | P a g e
13 | P a g e
 FISA DE LUCRU

1. Fie punctul M pe latura BC a triunghiului ABC, MP║AB, MN║AC, unde P  (AC) și N  (AB). Arătați că
MN MP
+ =1
AC AB
2. În triunghiul ABC cu m(  A) = 1000 și m(  C) = 300, să se arate că BC2 = AC(AB + AC)

3. Se dau ∆A1B1C1 și ∆A2B2C2 necongruente, cu (B1C1)  (B2C2) și  C1   C2 . Să se arate că dacă

A1 B1 AC
= 1 1 , atunci  B1 și  B2 sunt suplementare.
A2 B2 A2C2

AM 1
4. În paralelogramul ABCD avem AB=20 cm, BC=16 cm, M  (AC) astfel încât = , MP║AB, P  (BC) și
MC 3
MQ║BC, Q  (AB). Să se calculeze perimetrul paralelogramului MPBQ.

5. Fie [AD bisectoarea unghiului BAC al triunghiului ABC, D  (BC). Mediatoarea lui [AD] intersectează pe (AC) în E.
1 1 1
Arătați că = + .
DE AB AC
6. În triunghiul ABC, bisectoarea [BB’, B’  (AC), intersectează mediana [AD] în P, D  (BC). Să se determine n  N
AP B' C
astfel încât  = 2n .
PD AB '
7. În ∆ABC oarecare, fie D  (BC). Bisectoarea unghiului ADB intersectează pe AB în E. Să se arate că: DE 2 = AD∙BD
- AE∙BE.

8. În dreptunghiul ABCD perpendiculara din C pe BD taie AB în M și AD în P. Să se arate că: a) DM ⊥ BP; b) BD∙CD =

AD∙CP

EB 2 TC 5
9. Fie paralelogramul ABCD, E  (BC), T  (CD), AE∩BT = {R}, = ; = . Calculați valoarea raportului
EC 3 TD 4
AR
.
RE
10. Pe diagonala [NQ] a unui pătrat MNPQ se iau două puncte A și B astfel încât [AN]  [PQ] și [BQ]  [MN]. Se știe că
MB∩PN = {C} și BP∩MN = {D}. a) Arătați că patrulaterul AMBP este romb; b) Arătați că patrulaterul CDMP este
trapez isoscel.

11. Fie rombul ABCD. Pe latura [BC] se consideră un punct F. Dreapta DF intersectaeză dreapta AB în E. Fie H mijlocul
segmentului [DF] și G mijlocul lui [EF]. Arătați că: a) AD 2 = AE∙CF; b) DC∙BG = BE∙CH.

G E
F

H
D B

Soluție

BE BF BE  CF
a) BE║CD  ∆BEF ̴ ∆CDF  = (1)  CD = AD = (2)
CD CF BF

BE BF AE  BF
BF║AD  ∆BEF ̴ ∆AED  =  AD = (3)
AE AD BE
14 | P a g e
 Din (2) și (3)  AD2 = AE∙CF

EF BF 2 FG BF FG BF
b) ∆BEF ̴ ∆CDF  =  =  =
DF CF 2 FH CF FH CF

CH CF BE BG
 CH║BG  ∆FCH ̴ ∆FBG  = (4). Din (1) și (4)  =
BG BF CD CH
 DC∙BG = BE∙CH
12. Prin punctul D  Int(∆ABC) se duc MN║AB, PQ║BC, RT║AC astfel încât M,Q  (AC), R,P  (AB), N,T  (BC).
MN PQ RT
Arătați că + + =2
AB BC AC
Soluție

R
M

P Q
D

B C
N T

MN NC RT BT
Din MN║AB  = (1). Din RT║AC  = (2). Avem PQ=PD+DQ=BN+TC (3)
AB BC AC BC
MN PQ RT NC BT BN TC
Din (1), (2) și (3)  + + = + + + =2
AB BC AC BC BC BC BC
13. Fie pătratele AMNP și MBCD de aceeași parte a dreptei AB, cu M  [AB], AB = 10 cm și MA< MB.

Soluție

a) Să se afle lungimea liniei mijlocii a trapezului APCB; b) Dacă, în plus, NS ⊥ MC și ME ⊥ BN, S  [MC], E 
[NB], să se arate că ∆EST ̴ ∆CBT, unde {T}= BN∩MC.

D C

P N
E
T

A B
M

AP + BC AM + MB AB
a) = = = 5cm
2 2 2
b) m(  NSM)=m(  MEN)=900  MSEN patrulater inscriptibil   SET   NMS

 ∆SET ̴ ∆NTM (1). Dar MN║BC  ∆NTM ̴ ∆BTC (2). Din (1) și (2)  ∆EST ̴ ∆CBT
14. Prin vârful A al pătratului ABCD, de arie S = a2, se duce o dreaptă variabilă care taie dreptele BC și CD în punctele M,
1 1 1
respectiv N. Să se arate că: a) − = ; b) MB∙ND = a2
CM CN a

15 | P a g e
 D C
N

A B

Soluție

AD AN AB AM
a) CM║AD  = (1) CN║AB  = (2). Din (1) și (2) 
CM MN CN MN

a a 1 1 1
− =1 − =
CM CN CM CN a
CN CM a  CM
b) CN║AB  =  MB = (3)
AB MB CN

CM CN a  CN
CM║AD  =  DN = (4). Din (3) și (4)  MB∙ND = a2
AD DN CM
15. Fie punctele A, B, E pe dreapta d, în această ordine, AB=a cm, 1 < a < 2, BE=1 cm și C,M,P,F exterioare dreptei d
astfel încât M  (BC) și 2BM = BC, AM∩CE = {P}, BP∩AC = {F}, iar N și Q sunt respectiv mijloacele segmentelor
AN AQ EF
(BE) și (CF). Arătați că: a) = ; b) BC║EF; c) 3
NE QF BM

A E
B N

Soluție

a) [MB]  [MC], [BN]  [NE] (1)  [MN] linie mijlocie în ∆BCE  MN║CE  MN║PE

AN AM
 ∆AMN ̴ ∆APE  = (2). Analog [QM] linie mijlocie în ∆CBF  QM║PF
NE MP
AQ AM AN AQ
 ∆AQM ̴ ∆AFP  = (3). Din (2) și (3)  =
QF MP NE QF

AN − NB AQ − QC AB AC
b) Din (1) și (4)  =  =  BC║EF (reciproca T. lui Thales)
2 NE 2QF BE FC

BC AB EF 2
c) BC║EF  =  = 2 +  2 +1
EF AE BM a
16 | P a g e
16. Pe diagonala (AC) a paralelogramului ABCD se consideră un punct oarecare E. Paralela prin E la BC intersectează
laturile [AB] și [CD] în M, respectiv N, iar paralela prin E la AB intersectează laturile [BC] și [AD] în P, respectiv Q.
Arătați că MQ║NP.

D N C

Q
P
E

A
M B

Soluție

AM AE
Din ME║BC  = (1) (T. lui Thales)
MB EC
AQ AE AM AQ
Din EQ║DC  = (2). Din (1) și (2)  =  MQ║BD (3)(Reciproca T. lui Thales). Analog
QD EC MB QD
NP║BD (4). Din (3) și (4)  MQ║NP

17. Fie trapezul dreptunghic ABCD în care AB║CD, m(  A)=900. Fie E mijlocul lui (AD) și F mijlocul lui (AE). Dacă
BF∩CD = {M}, arătați că CF ⊥ AM  AE2 = AB∙CD

D C
M

F
N
A B

Soluție

CF ⊥ AM  F ortocentrul ∆ACM  MN ⊥ AC, unde {N}= MB∩AC   AFN   ACD(=900 – m(  NAF)) 

AF AB AE
∆AFB ̴ ∆DCA  =  AF∙AD=DC∙AB  ∙2AE=DC∙AB  AE2 = AB∙CD
DC AD 2
18. Fie rombul ABCD cu AB=6 cm și M un punct pe latura (CD) astfel încât CM=4 cm. Dacă {N}= MB∩AD, determinați
lungimea segmentului ND și arătați că ∆BCM ̴ ∆NAB.

Soluție
ND DM
ND║BC  ∆NDM ̴ ∆BCM (1)  =  ND = 3 cm.
BC CM
Apoi DM║AB  ∆NDM ̴ ∆NAB (2). Din (1) și (2)  ∆BCM ̴ ∆NAB.

N M

D B

17 | P a g e
19. Printr-un punct D al bazei BC a unui triunghi ABC se duc dreptele DE, DF paralele cu AB, respectiv AC, E  (AC), F
 (AB). Prin A se duce o secantă care intersectează pe DE în G, pe DF în H și pe BC în I. Arătați că: a) IH∙IC = ID∙IA;
b) BH║CG

E
H
F

I C
B D

Soluție

ID IH
a) HD║AC  ∆IDH ̴ ∆ICA  =  IH∙IC = ID∙IA
IC IA

AG FD DH BD
b) AF║DG  = (1). Notăm AC∩BH = {J}. Din DH║CJ  = (2)
GH DH CJ BC

FD BD AG AC
FD║AC  = (3). Din (1), (2) și (3)  =  CG║JH  BH║CG
AC BC GH CJ
20. Se consideră dreptunghiul ABCD și o dreaptă ce trece prin D și intersectează (AC) în M, (AB) în N și (BC) în P. a)
Arătați că DM este medie proporțională a lungimilor segmentelor MN și MP; b) Determinați poziția punctului N pe
AC
(AB) astfel încât AM = și calculați lungimea segmentului MN dacă DM = 8 cm.
3

D C

A B
N

Soluție

DM AM MN AM DM MN
a) DA║CP  = (1). AN║CD  = (2). Din (1) și (2)  =
MP MC DM MC MP DM
 DM2 = MN∙MP
AC AM 1 AN 1
b) AM =  =  MN = 4  =  [ AN ]  [ NB ]
3 CM 2 CD 2
21. O dreaptă variabilă d trece prin centrul de greutate G al triunghiului ABC și taie segmentele [AB] și [AC] în punctele
BF CH
D, respectiv E. Se duc DF și EH paralele la AG, F și H  BC. Fie M mijlocul lui [BC]. Demonstrați că + =
FM HM
constant

18 | P a g e
 A

d
P
E
G
Q D

C
B F M H

Soluție

BF BD
Se aplică teorema lui Thales. DF║AG  = (1)
FM DA
CH CE
EH║AG  = (2). Ducem BQ║AG și CP║AG
HM EA
BD BQ
∆BQD ̴ ∆AGD  = (3)
AD AG
CE CP
∆CPE ̴ ∆AGE  = (4)
AE AG
BF CH BQ + CP 2GM
Din (1), (2), (3) și (4)  + = = = 1 (s-a folosit GM linie mijlocie în trapezul BCPQ)
FM HM AG AG

22. Pentru desenul următor, scrieţi rapoartele segmentelor:

TO
a) [TO] şi [OM] =
OM

b) [TO] şi [TM]

c) [OM] şi [TM]

23. Pentru acest triunghi dreptunghic, aflaţi raportul dintre

cateta mai mică şi ipotenuză.
33 cm 5,5 dm

=
0,44 m

7
24. Daţi două exemple de dreptunghiuri în care raportul dintre lungime şi lăţime să fie .
2
Model: L = 7  3 m = 21 m , l = 2  3 m = 12 m.

19 | P a g e
 a) L1 = …………… , l1 = ……………; b) L2 = …………… , l2 = …………….

25. AB=1,5 cm; CD=3 cm; EF=4,(3) cm. Aflaţi raportul și valoarea raportului dintre segmentele:

a) [AB] şi [CD]

b) [CD] şi [EF]

c) [EF] şi [AB]

2
26. Reprezentaţi punctul D pe segmentul [AI] astfel încât raportul segmentelor [DI] şi [DA] să fie .
3

27. Avem lungimile: AB = 6 cm, CD = 10 cm, EF = 4,5 cm, GH = 7,5 cm. Arătați că segmentele [AB], [CD], [EF] și [GH]
sunt proporționale.

28. Cercetați dacă segmentele [MA], [MB], [NA] și [NB] sunt proporționale.

29. Punctele A, B, C și D sunt coliniare. Avem lungimile: AB = 5 cm, BC = 3 cm, CD = x cm.

BA DA
Calcuați lungimea x astfel incat =
BC DC

BC 2
30. Punctele A, B și C sunt coliniare, AB=12 cm și = .
AB 3
AB
Calculați BC, AC și valoarea raportului . Analizați ambele cazuri:
AC

a) B între A și C;

b) C între A și B.

31. Reprezentați pe axă punctele M(1), N(3), P(-2), Q(5) și R(-3).

20 | P a g e
 Arătați că segmentele [MQ], [NQ], [QR] sunt proporționale cu segmentele [MN], [OM], [MR].

32. În figura alăturată avem a1, a2, a3 și a4 paralele echidistante.

Dacă BD = 6 m, atunci calculați:
AB= ......, BC= ......, AC= ......, AD= ......,

33. În figura alăturată ABCD=trapez, MNPQDC, MP = 3,2 cm, CN = 5,6 cm.

Dacă [AM]  [MP]  [PD], atunci calculați:
AM = ...... cm, PD = ...... cm, AD= ...... cm,
CQ= ...... cm, QN= ...... cm, BC = ...... cm.

21 | P a g e