CULEGERE DE PROBLEME CLASA VII

GEOMETRIE

1) Fie  ABC isoscel, cu [AB]  [AC] şi m(<BAC)=20  . Construim M  (AC) astfel

încât m(<ABM)=20  şi MN || BC , N  (AB) . Notǎm BM  CN = {O}. Fie P (OM) ,
[OP]  [PM] , R  (NB) , [RN]  [RB] , Q (OC) , [OQ]  [QC]. Sǎ se arate cǎ  PQR
este echilateral
Soluție:
180 − 20
m(<ABC)= m(<ACB)= = 80 => m(<CBM)= 600 (1) MN || BC şi  ABC
2
isoscel => MNBC este trapez isoscel => OB=OC şi ON=OM (2) Din (1) şi (2) =>
 OBC şi  OMN sunt echilaterale. OP=PM,  OMN echilateral => NP ⊥ OM =>

NB
 NPB dreptunghic şi [PR] medianǎ => PR= (3) OQ=QC,  OBC echilateral=> BQ
2
NB
⊥ OC =>  NQB dreptunghic şi [QR] medianǎ => QR= (4)
2
MC
[PQ](3)
Din este
şi linie
(4) =>mijlocie
RP=RQ= în  MOC
(5) => PQ= . Dar MNBC este trapez isoscel => NB=MC =>
2
NB
PQ= (6) Din (5) şi (6) =>  PQR este echilateral
2

2) În trapezul ABCD oarecare,AB║CD, (AM este bisectoarea < CAB, M [BC] astfel încât
[BM]  [MC] şi DM  AB = {E}.
a) Sǎ se arate cǎ DBEC este paralelogram.
1
b) Dacǎ AM  CE = {N} şi BP ⊥ BC, P  [CE], arǎtaţi cǎ MN= BP.
2
CE BE
c) Arǎtaţi cǎ = 2+ .
CN AC
EP DC
d) Arǎtaţi cǎ = .
CN AB
e) Dacǎ [CN]  [NP]  [PE] şi AB CD , ABCD rǎmâne trapez? Dacǎ nu, care este natura

MORARIU MIHAI 1
 patrulaterului ABCD?
Soluție: a)  DMC   EMB (U.L.U) => [DM]  [EM] şi [DC]  [EB].
În patrulaterul DBEC: DC || BE , [DC]  [EB] , deci este paralelogram.
b) In  ABC : [AM] este medianǎ, [AM este bisectoarea < CAB =>  ABC este isoscel,
cu [AB]  [AC] şi AM ⊥ BC => MN ⊥ BC |
| => MN || BP
BP ⊥ BC |
1
În  CBP : [CM]  [MB] ; MN||BP => [MN] – linie mijlocie=>N este mijlocul lui [CP] şi MN = BP
2
c)  ACE : (AN este bisectoarea  BAC , rezultǎ conform teoremei bisectoarei cǎ :
NE AE NE + NC AE + AC CE AB + BE + AC
=  =  = , dar AB=AC =>
NC AC NC AC CN AC
CE 2  AC + BE CE BE
= sau = 2+ .
CN AC CN AC
EP EB
d) In  ENA, BP || AN. Aplicând teorema lui Thales avem : = .
PN BA
EP DC
Dar PN=CN şi EB=DC, deci = .
CN AB
e) Dacǎ [NP]  [PE], cum BP|| AN => B este mijlocul lui [AE], deci [AB]  [BE].
Cum [BE]  [DC] => [AB]  [DC]. Dar AB || DC => ABCD este paralelogram.

3) Fie dreptunghiul ABCD cu AB > BC. Bisectoarea unghiului ABC taie CD în Q şi AD în

P. Fie [DT bisectoarea unghiului PDQ, T(BP). Dacă CTAD={M} și ATCD={S},
arătaţi că SQ=DM.
Soluţie:
 AM = AB = DC ( BAM isoscel şi ABCD dreptunghi)
DTC  PTA (L.U.L.)  PT = DT ( DT bisectoare şi mediană în PDQ)
 m( APT) = m( CDT) = 45

Din această congruenţă avem: AT=TC, PAT  DCT si PTA  DTC (1)
Dar m(PTA)=90+m(DTA)=m(ATC)+m(DTA)=m(DTC) (conform (1)), deci m(ATC)=90 (2)
 dreptunghice conform (2)
Avem acum: STC  MTA (C.U.)  CT = AT conform (1) , de unde rezultă că SC=AM şi cum
APT  MAT conform (1)

AD=BC=CQ, obţinem MD=SQ.
4) Să se arate că într-un triunghi dreptunghic ABC cu m( Aˆ ) = 900 şi m(Cˆ ) = 15 0 , înălţimea
din A este un sfert din lungimea ipotenuzei şi să se determine sin15 0.
Soluție: Fie triunghiul ABC dreptunghic, cu m( Aˆ ) = 900 , m(Cˆ ) = 15 0 , [AD] înălţime şi [AO] mediană.
AO BC
Atunci m( AOˆ C ) = 1500  m( AOˆ B ) = 300  AD = , dar AO = ca mediană în triunghiul
2 2

MORARIU MIHAI 2
 BC
dreptun-ghic ABC. Rezultă că AD = . Pentru a calcula sin150, notăm cu x lungimea lui [AD],
4
AD
rezultând AO=2x, BC=4x. Cum sin150= sin Cˆ = , mai rămâne să aflăm lungimea lui [AC]. Aplicând
AC
teorema lui Pitagora în triunghiul ADO, obţinem OD = x 3 de unde AC se scoate din triunghiul
x 6− 2
dreptunghic ADC. AC = x( 6 + 2 )  sin150 = = .
x( 6 + 2 ) 4

AM 1
5) Fie ABCD un paralelogram. Să se arate că = , M  ( AB ) dacă și numai dacă
AB n
unde N AC  MD, iar n  N , n  2.
AN 1
=
AC n + 1
Soluție:
AM 1
"" Fie = . Triunghiurile ANM şi CND sunt asemenea (U.U.)
AB n
întrucât, DCˆ N  NAˆ M , (alterne interne), DNˆ C  MNˆ A (opuse la vârf).
De aici, şi ţinând cont că [ DC ]  [ AB ] (*)
AN AM 1 AN 1 AN 1
 = =  =  = .
NC AB n AN + NC n + 1 AC n + 1
AN 1
"" Fie = . Aplicând proporţii derivate obţinem
AC n + 1
AN 1 AN 1
=  = . Mai departe din (*) şi din
AC − AN n + 1 − 1 NC n
AM AN AM 1
asemănarea triunghiurilor ANM şi CND rezultă = =1 = .
DC NC AB n

6) Arătaţi că aria unui trapez dreptunghic ortodiagonal este egală cu produsul dintre media
aritmetică şi media geometrică a lungimilor bazelor.
Soluție: Fie ABCD un trapez ortodioagonal cu diagonalele AC ⊥ BD . Din asemănarea triunghiurilor
( AB + DC )  AD AB + DC
BAD şi ADC se obţine AD = AB  DC , de unde AABCD = =  AB  DC .
2 2

7) Un dreptunghi are aria egală cu aria unui pătrat. Dacă perimetrele lor sunt egale, cum
sunt dimensiunile dreptunghiului, comparative cu latura pătratului?
Soluție: Notăm dimensiunile dreptunghiului cu L şi l, iar lungimea laturii pătratului cu a. Obţinem:
L · l =a2; 2(L+l) = 4a. L+l = 2a, L = 2a – l; l(2a- l) = a2; (a – l)2=0, l = a; L = a.

8) Demonstraţi că într-un triunghi ABC, m( Aˆ ) = 2m(Bˆ )  a 2 = b(b + c)

Soluție: "" Prelungim segmentul [BA] cu segmentul [AC’] astfel încât [AC’] ≡ [AC];
facem notaţiile AC=b, AB=c, BC= a lungimile laturilor triunghiurilor si α = m(<ABC).Deoarece
unghiul BAC este exterior triunghiului isoscel C΄AC și
m( Aˆ ) = 2  m( ACˆC' ) = m( ACˆ ' C) =   BCC ' este isoscel cu CC’=a. Din asemănarea ΔBCC΄ cu
BC BC '
ΔC΄AC deducem: = , adică tocmai relaţia a² =b(b+c).
CA CC '
CC ' BC '
"" Cu notaţiile precedente, relaţia a² =b(b+c) se transcrie = şi din faptul că unghiul C’este
AC ' CC '
comun, rezultă că triunghiurile BCC’ şi CAC' sunt asemenea , de unde rezultă că Bˆ  C' CˆA Rezultă că
m( Aˆ ) = 2m( Bˆ ) ca unghi exterior triunghiului CCC’.
MORARIU MIHAI 3
9) Fie ABC un triunghi dreptunghic (A = 900 ) şi D proiecţia lui A pe BC. Dacă bisectoarea
unghiului B intersectează pe AD  , AC  şi perpendiculara în C pe BC respectiv în
punctele I, E, F, să se arate că:
a)  AIE şi  CEF sânt triunghiuri isoscele;
b) are loc relaţia: AI 2 = ID  FC ;
c) dacă E este mijlocul segmentului BF  , atunci m(Bˆ ) este egală cu 600 şi AI = 2  ID .
Soluție a) Se observă că unghiul <AEB este complementul unghiului <ABE; AIˆE  BIˆD ( opuse la vârf),
<BID complementul <IBD, IBˆ D  ABˆ I ( din ipoteză ). Deci: AEˆ I  AIˆE ( au complemente cu aceeaşi
măsură )  AIE este isoscel. Asemănător CEF este isoscel pentru că EFˆC  FEˆ C (au complemente
cu aceeaşi măsură ) și <FEC pe <ABE ( prin <AEB ). Se poate arăta că CEF este isoscel din faptul că
AIE isoscel..
AI AB
b) Bisectoarea BI în ABD ne dă relaţia = (1); Bisectoarea BE în ABC determină segmente
ID BD
; cum AF   AE  şi
AE AB BD AB AI EC
în relaţia = (2). Dar ABD ~ CBA şi = ; =
EC BC AB BC ID AE
EC   FC ,  AI 2 = ID  FC .
c) Dacă E este mijlocul segmentului BF  , atunci CE  este mediană în triunghiul dreptunghic FCB şi

CEF este echilateral şi AIE este echilateral  ID este  BI , BF   AI   AI = 2  ID .

1
2

10) În triunghiul echilateral ABC, M  (AB), N  (BC) şi D este mijlocul laturii AC.
a) Demonstraţi că MN< AN< AC
b) Dacă m(  MND) = 900 stabiliţi care din afirmaţiile de mai jos este corectă şi
justificaţi răspunsul: i) BM< BN; ii) BM= BN; iii) BM> BN.
Soluție: a) m(  MAN) < m(  B) < m(  AMN)  MN<AN (1) m(  C) = m(  B) <m(  ANC)
 AN<AC (2). Din (1) si (2)  MN<AN<AC.
30  x  900 
  
600  x + 300  1200 

b) Fie m(  DNC) = x  m(BNM ) = 90 − x  . Din 30  x  90  
0 0

m(BMN ) = 300 + x  
60 + x  90  60  90 − x 
0 0 0 0

 
Avem m(  BMN) > m(  BNM)  BN > BM  afirmatia corecta este i).

11) Fie paralelogramul ABCD, în care AB  BC şi punctul M(AB) astfel încât MB=BC.
O dreaptă care trece prin punctul D intersectează pe (MB) în punctul E şi pe (MC) în
punctul H, BH  (AD)=F, DHCB=L. Să se demonstreze că:
DH DC
a) =
HL CL

MORARIU MIHAI 4
 DF DC
b) =
BL CL
c) AF=ME
Soluție: a) (CH este bisectoarea unghiului DCL pentru că unghiurile CMB şi DCM sunt congruente şi
respectiv unghiurile CMB şi MCB sunt congruente. Aplicăm teorema bisectoarei în triunghiul DCL şi
DH DC
obţinem relaţia cerută: = . (1)
HL CL
b) BL   FD . Se aplică teorema fundamentală a asemănării şi triunghiurile DHF şi LHB vor fi asemenea
DH DF DF DC
 = (2) . Din (1) şi (2) va rezulta că = .
HL BL BL CL
DH DF EB DC
c) Avem = şi = ( BE   DC în triunghiul DCL). Va rezulta că DF = EB  AD-FD =
HL BL BL CL
=MB-EB  AF = ME.

12) Fie a,bN* şi cQ, direct proporţionale cu p1, p2, p3 unde p1p2p3 sunt numere
naturale prime.
a) Arătaţi că cN*;
b) Determinaţi p1, p2, p3 dacă a+b55 şi c=55.
a b c a b
Soluție: a) = = = k  a=p1k, b=p2k, c=p3k (1) Din = ap2=bp1 şi cum (p1, p2) = 1,
p1 p 2 p3 p1 p 2
b
va rezulta că p1/a şi p2/b   N   k  N  (2) Dar c=p3k , p3, k N*, deci c  N*
p2
b) Din c=p3k , c=55 , p3 număr prim  p3=5 sau p3=11. Dacă p3=5, atunci k=11. Din a+b<55, a=p1k,
b=p2k,  k(p1+p2)<55  p1+p2<5, p1, p2 numere prime , p1<p2, p1+p2<5  problema nu are soluții în
acest caz. Daca p3=11, atunci k=5. a+b<55  5(p1+p2)<55  p1+p2<11, p1, p2 numere prime , p1<p2,
p1+p2<11  (p1, p2)  { (2, 3); (2, 5); (2, 7); (3, 5); (3, 7)} (p1, p2, p3)  { (2, 3, 11); (2, 5, 11); (2, 7, 11);
(3, 5, 11); (3, 7, 11)}

13) În triunghiul ABC, [AM] este mediana, M  (BC), N este mijlocul lui [AM]. Fie BN ∩
AC = {P} si CN ∩ AB = {Q}
a) Demonstrați ca 2AP=PC.
b) Arătați că PQ ║ BC

Q P

N T

B C
M
Soluție: a) Fie MT║BP  MT -linie mijlocie in ∆ BPC Deci PT = TC. Dar NP –linie mijlocie ân
AP 1
∆ AMT  AP = PT. Deci 2AP = PC  =
PC 2
AQ 1 AP AQ 1 R .Thales
b) Analog = , din = =  PQ || BC
QC 2 PC QC 2
MORARIU MIHAI 5
14) În triunghiul ABC, m(∢A)= 90o , AC<AB . Fie D – mijlocul lui [BC], perpendiculara în
D pe [BC] intersectează pe (AB) în M și pe (CA în N . Dacă DM = l, MN = 3·l , l > 0.
a) Determinați lungimea lui [BC].
b) Fie CM∩BN = {Q}. Demonstrați că CQ⊥ BN.
c) Demonstrați că AQ ║ BC.
d) Determinați perimetrul triunghiului ADQ.

M
A

Q
N

CD DN
Soluție: ∆ CDN ~ ∆ MDB  =  CD2 = 4 l2  CD = 2l BC = 4l . DAR CD = DB
MD DB
b) ND ⊥ BC
BA ⊥ CN  M - ortocentrul ∆ NBC  CM ⊥ BN
ND ∩ BA = {M}

c) ∆ NCB – isoscel
BQ = CA  AQ || BC
NQ = NA
4l  4l 8l 5 4l 5
d) ∆ NDC : NC = 2l 5 =>NC · AB = BC · ND  AB = = În ∆ ABC : AC = .
2l 5 5 5
6l 5
4l 
6l 5 AQ NA BC  NA 5 = 12l
Deci NA = , AQ || BC  =  AQ = =
5 BC NC NC 2l 5 5
12l 32l
În concluzie P∆ADQ = 2l + 2l + =
5 5

15) Se consideră nouă puncte într-un pătrat cu latura de lungime 1. Să se demonstreze că

există un triunghi, cu vărfurile în trei din cele nouă puncte, a cărui arie să fie cel mult
1
egală cu .
8
Soluție: Considerăm pătratul MSTU. Unind mijloacele laturilor opuse, se împarte pătratul dat în patru
pătrate cu aria1/4. Oricum am plasa cele nouă puncte, întotdeauna trei se vor afla în interiorul unui
astfel de pătrat sau pe laturile lui. Fie A, B, C cele trei puncte situate în pătratul MERH. Se duc prin A,
B, C paralele la ER; una dintre acestea se află între celelalte două, fie aceasta cea din A  AQ ER,
Q BC. Construim BN ⊥ AQ, CP⊥ AQ, N, PAQ

MORARIU MIHAI 6
 AQ  BN AQ  CP AQ
 A ABC  = A ABQ  + A ACQ = + = (BN + CP )
2 2 2
 A ABC  ≤ ½ ER  ME = ½ AMERH  = ½  ¼ = 1/8

16) Fie triunghiul ABC şi punctele S şi T aparţin respectiv laturilor [ AB ] şi [ AC ] astfel

AS AT SC 1
încât = k şi = k . Fie S'  CS, ( S între C şi S'), cu = iar T '  BT, (T între
SB TC SS ' k
B şi T'), cu T T ' = k · BT. Demonstraţi că punctele S ' , A,T ' sunt coliniare.
AS AT S ' S T ' T S ' S AT
Soluție: din ip  = = = = k (1). În  ACS’, din (1) =  (Reciproca lui
SB TC CS TB SC TC
AS T ' T
Thales) ST || S’A ( 2 ). În  ABT’, din ( 1 ) =  (Reciproca lui Thales) ST || AT’ (3),
SB TB
din ( 2 ) ( 3 ) conform axiomei paralelelor  A  S’T’, deci punctele S’, A, T’ sunt coliniare

17) Fie ABCD un paralelogram și M  AB , P  CD astfel încât (AM)=(CP). Din punctele M

și P se construiesc respective perpendicularele QM pe AB și NP pe CD, Q  AD ,
N  BC .
a) Arătați că patrulaterul MNPQ este paralelogram;
b) Care trebuie să fie poziția punctelor M și P astfel încât MNPQ să fie dreptunghi?
Soluți: a) din congruența triunghiurilor QAM și NCP obținem MQ  PN și MQ║NP deci MQPN
paralelogram

b) Considerăm problema rezolvată  MQP = 900 => MQ ⊥ QP , MQ ⊥ DC  Q  DC => Q = D
=> MD ⊥ AB => BP ⊥ DC

18) În triunghiul ABC se consideră E(BC), AE ⊥ BC şi m(<EAB) =600. Să se

CE 1
demonstreze că triunghiul ABC este dreptunghic dacă şi numai dacă = .
CB 4
Soluție: „=>” În ABC: m(<BAC)=900 şi m(<EAB)=600  m(<EAC) =300
C
E

B
A

În ACE dreptunghic  CE = AC (1). În AEB dreptunghic, m(<E) =900, m(<A) =600  m(<B) =300
2

şi AC = BC (2) în ABC dreptunghic. Din (1) şi (2)  CE = 1

2 CB 4
„<=” Fie (AF bisectoarea unghiului EAB, F(EB). Aplicând teorema bisectoarei în EAB avem:
EF AE , dar AE 1 din EAB dreptunghic în E şi cu m(<B) =300  EF 1  EF 1 (3) Din
= = = =
FB AB AB 2 FB 2 EB 3

MORARIU MIHAI 7
 ipoteză CE = 1 
CE 1 (4). Din (3) şi (4)  CE = EF. În ACF avem: CE = EF (deci (AE) este
=
CB 4 EB 3
mediană), AE ⊥ CF şi m(<EAF) =300  ACF este echilateral  m(<EAC) =300
m(<BAC) = m(<EAC) + m(<EAB) =300+600=900  ABC este dreptunghic

19) Fie ABCD un patrulater convex, punctele M, N sunt mijloacele laturilor BC, respectiv
CD. Dreptele AM şi BN se intersectează în P. Ştiind că MP = 1 şi PB = 2 arătaţi că
MA 5 BN 5
ABCD este paralelogram.
Soluție: Fie PQ ║ AB => MPQ  MAB  MP = MQ = PQ = 1 , MQ = 1  MQ = 1
MA MB AB 5 MB 5 BC 10
BQ 4 2 PB
= = =  Reciproca teoremei lui Thales PQ ║CD, => AB║DC
BC 10 5 BN
BPQ  BNC  BQ = BP = PQ = 2 => PQ = PQ = 1  AB = CD
BC BN NC 5 CD AB 5

C D

P M

A B

20) În triunghiul ABC, M este mijlocul laturii ( BC ) iarN  ( AM ) . Dacă

BN AC = P şiCN AB = Q se cere:
a) Să se arate că BCPQ este trapez;
b) Dacă PQ AM = R şi PQ = K , să se calculeze valoarea raportului AN .
BC MR

MORARIU MIHAI 8
 A

R
Q
P

N
B

C
M

Soluție:Prelungim a) ( MN ) cu  MD    MN   BDCN paralelogram ANP  ADC  AP = NA

AC DA
AQ NA AP AQ
AQN  ABD  = . Din cele două relaţii  = conform reciprocei teoremei lui
AB DA AC AB
Thales QP║BC => BCPQ trapez
PQ
b) PRN  BMN  RN = RP = =k , RN
=
k

RN
=
k , AR
=k
AR
=
k
MN BM BC RN + MN k + 1 RM k + 1 AM AM − AR 1 − k
=> AR k => RN + AR = k  1 + 1  => AN 2 k
=   =
RM 1 − k RM RM  k +1 1− k  RM 1 − k 2
AN
21) Fie pătratul ABCD. Se consideră punctele N(AB), M(AC) astfel încât = k,
AB
CM k
= , k >0, kR. Să se determine numărul k astfel încât m(<DMN) = 900.
AC 2
D Soluție: Construim MP ⊥ AB, P(AB), MQ ⊥ AD,
C
Avem că m(<PMQ)=900 şi APMQ este pătrat.
Q
M Cum m(<DMN) =900, atunci

DMQ  NMP

Q(AD).
A B
N P

Considerând acum triunghiurile DMQ şi NMP, avem DMQ  NMP şi [MQ]  [MP]. Conform

MORARIU MIHAI 9
 cazului de congruenţă C.U., cele două triunghiuri vor fi congruente şi de aici: [DM]  [MN],
[DQ]  [NP]. Dar [DQ]  [PB] (ABCD şi APMQ sunt pătrate, deci DQ şi PB au aceeaşi lungime). Prin
CM BP k
urmare [NP]  [PB]. În triunghiul ACB, conform teoremei lui Thales, avem: = =
AC BA 2
k k 2 − 3k 2
 PB = AB , NP = AB – PB – AN = AB - AB - k  AB = AB , 2 – 3k >0  k <
2 2 2 3
2 − 3k k 1
NP = PB  AB = AB  2-3k = k  k= .
2 2 2

22) Fie un triunghi oarecare ABC şi M  (BC), N  (AC), P  (AB) astfel încât MN ⊥AB,
PM ⊥ AC şi PN ⊥BC. Demonstraţi că M, N şi P sunt mijloacele laturilor triunghiului
ABC.
MC BM
Soluție: se foloseşte dreptele paralele şi obţinem = => MC=BM
BM MC

23) Fie triunghiul ABC, D  (BC), (DE bisectoarea unghiului <ADC, E  (AC),
(DF bisectoarea unghiului <ADB, F  (AB), BE  FD = M, CF  DE = N şi
AD  EF = P.
a) demonstraţi că FE ║ BC  D mijlocul lui BC ;
b) demonstraţi că MN ║ FE  P mijlocul lui EF.
Soluție: Aplică teorema bisectoarei pentru (DE şi (DF, apou folosim Teorema lui Menelaus şi ajunge la
EN DM FP
  =1
ND MF PE

24) În interiorul pătratului ABCD se construiesc triunghiurile echilaterale ABM şi CDN ,

AB = a, BM  CN = {K} , AM  DN = {L}. Arătaţi că patrulaterul MKNL este
romb.
Soluţie: MLNK este paralelogram
AB║CD , DS secantă <ASD = < SDC alterne int. ( 600)
AB║CD , BU secantă <ABU =< BUC alterne int. ( 600)
< ASD =< ABU( 600)– corespond., AB secantă=>SD║BU și NL║KM (1)
AB║CD , AP secantă <PAS =<APD alterne int. ( 600)
AB║CD , CV secantă <DCV =< CVB alterne int. ( 600)
<DCV =< APD ( 600) –corespond., DC secantă => CV║AP și NK║LM (2)
(1), (2) => MLNK paralelogram ( laturi opuse paralele) şi <NLM =< NKM
(opuse în paralelogr.) (3)
Arătăm că MLNK , paralelogram, are două laturi consecutive congruente
Construim triunghiurile ALN , BKN şi arătăm că sunt congruente.
În triunghiurile AND şi BNC avem AD = BC, ND = NC, <ADN =<BCN (300) (au complem. congr.)
deci ΔAND = Δ BNC (LUL)
Rezultă AN = BN (4) deci Δ ANB isoscel şi <BAN =< ABN ceea ce conduce la <NAL =<NBK (ca
diferenţe până la 600) (5). Apoi, având suplemente conguente conform (3) <ALN =< BKN ,
deci <ANL =< BNK (suma ungh.în triunghi) (6).
Din (4), (5), (6) => ΔANL= Δ BNK (ULU) , prin urmare NL = NK (se opun la unghiuri congruente) (7)
Rezultă că paraleogramul MLNK este romb.

25) Fie ABC un triunghi isoscel de bază (BC) şi D  (AC). Se construieşte (BE) astfel

MORARIU MIHAI 10
 încât B(AE) şi (BE)=(CD). Segmentele (ED) şi (BC) se intersectează în F. Să se arate
că F este mijlocul segmentului (DE).

Soluţie: Construim (DH)║(AE), H  (BC) ; (BC) - secantă =>< DHC =< ABC (coresp.)
Cum <ABC =< ACB, rezultă că <DHC =< DCH, deci Δ DCH este isoscel. Deci (DH) =(DC), (DH)=
=(BE) ; Rezultă că EBDH este paralelogram. (DE) –diagonală, (BH) – diagonală şi F punctul de
intersecţie al diagonalelor. F este mijlocul diagonalelor, deci mijlocul segmentului (DE).

25) Fie ABCD un paralelogram. Notăm cu M punctul în care se intersectează bisectoarele

unghiurilor A şi D şi cu N punctul în care se intersectează bisectoarele unghiurilor B şi C.
a) Calculaţi măsura unghiului AMD;
b) Demonstraţi că MN||AB.
m( A) + m(D )
Solutie: a) m (<AMD)=180o- =90o
2
b) Notăm {E}=DM  AB şi {F}=BN  DC.  AMD   AME (ULU), deci M este mijlocul segmentului
DE BF
[DE] şi ME = . Analog BN = , [AE]  [AD]  [BC]  [CF], deci [BE]  [DF], BE||DF şi
2 2
[BE]  [DF] deci BEDF parallelogram, ME||BN şi [ME]  [BN], deci MEBN parallelogram, deci
MN||BC

26) Se dă  ABC cu AB=4cm, BC=6cm, AC=5cm. Prelungim latura [AB] cu segmentul

[BD], BD=6cm şi latura [AC] cu segmentul [CE], CE=3cm.
a) Calculaţi lungimea segmentului [DE];
b) Dacă {M}=BC  DE, calculaţi perimetrul  MCE.
AB 1 AC
Solutie: = = (1). Din (1) şi <BAC=<EAD resultă  BAC~  EAD (2) DE=12cm. Din (2) şi
AE 2 AD
MC CE ME
<ACB=<D. Din <MCE=<MDB şi <EMC=<BMD rezultă  MEC~  MBD = = ,
MD DB MB
ME = 8cm, MC = 10cm

27) În triunghiul isoscel ABC, cu AB = AC, se consideră punctele E şi F pe latura (BC) ,

astfel încât BE = EF = FC şi E  (BF). Fie D  (AB) astfel încât BD = 2AD şi G
intersectţia dreptei DF cu înălţimea AA’ a triunghiului ABC , A’  (BC) .
a) Să se arate că patrulaterul ADEG este paralelogram.
b) Să se arate că patrulaterul ADEG este romb dacă şi numai dacă m(<BAC) =120°.
BD BE
Soluție: a) =2= '
 DE||AG. Analog, DF || AC . Prin simetrie faţă de AA‘ , rezultă EG || AB
DA EA
b) Dacă m(<BAC) = 60°, atunci 3AD = AB = 2AA’ = 3AG. Pentru reciprocă, rezultă m(<BAC) =
4m(<BAE) , iar AE ⊥ DF || AC resultă m(<BAE) = 30°.

28) Fie şun pătrat şi (BE bisectoarea unghiului <ABD, E  AD . Dreptele BE şi AC se taie în
MORARIU MIHAI 11
 M, iar perpendiculara în M pe BE taie dreptele CD şi BD în F şi T .
a) Să se arate că triunghiul DET este isoscel.
b) Să se arate că EF || AC .
c) Să se arate că ET ⊥ BF .
Soluție: a) M este centrul cercului înscris în  ABD . Rezultă  DME =  DMT
1
b) m (<DTF) = 90o- ∙45o, m (<TDF) =45o rezulta DT = DF = DE rezultă m (<DEF) =45o
2
c) T este ortocentrul triunghiului BEF.

29) Fie triunghiul ABC ascutitunghic, D piciorul înălţimii din A şi P ( AB), Q ( AC) asfel
încât <BDP  <DAC şi <CDQ  <DAB. Să se arate că PQ ||BC.
Soluție: Construim B' şi C' simetricele punctelor B, respectiv C faţă de punctul D.
Atunci, datorită simetriei, avem <DAB'  <DAB şi, ţinând cont de ipoteza, obţinem <CDQ  <DAB'. Cum
<DAB' şi <AB'D sunt complementare, resultă că <CDQ ;şi <AB'D sunt complementare, deci DQ ⊥ AB' .
Analog obţinem DP ⊥ AC '. Construim DQ' ⊥ AB, Q' ⊥ AC '. Urmează că punctul P este ortocentrul
triunghiului ADQ', de unde resultă Q'P ⊥ AD şi imediat Q'P || BC (1). Tot datorită simetriei, avem că
triunghiul AQQ' este isoscel şi urmează imediat Q'Q || BC (2). Din (1) şi (2), conform axiomei lui Euclid,
resultă că punctele Q', P, P', Q sunt coliniare şi PQ || BC.

30) În triunghiul ABC se consideră AD ⊥ BC, D  [BC] şi punctul E , simetricul punctului

A faţă de punctul D. Ştiind că măsurile unghiurilor patrulaterului convex ABEC sunt
invers proporţionale respectiv cu numerele 0,(3) ; 1; 0,(3) şi 0,2, sa se arate ca:
1
a) d (D, CE) = AC ;
4
b) AABEC = AE2 ;
c) AB = 2 DE  DB ;
AB + AC
d) AD< .
4
Soluție: În patrulaterul convex ABEC:_m(<A) = m(<E) = 90o , m(<B) = 30o , m(<C) =150o Triunghiurile
ACE şi BAE sunt isoscele  ABC   EBC. Folosim urmatorul rezultat: Într-un triunghi dreptunghic
cu măsura unui unghi ascuţit de 15o, lungimea înălţimii corespunzatoare ipotenuzei este ¼ din lungimea
ipotenuzei. Pentru demonstraţie, construim mediana corespunzatoare ipotenuzei şi folosim faptul că
lungimea catetei care se opune unui unghi de 30o este jumătate din lungimea ipotenuzei, într-un triunghi
dreptunghic.
ED PD
a) Construim DP ⊥ CE, P  CE . Avem  PED asemenea  ABC resultă = deci
BC AC
ED  AC AD 1
PD = =  AC = AC .
BC BC 4
AE  BC AE  4 AD
b) AABEC= = = AE  2 AD = AE 2 .
2 2
DB BA
c)  DBA asemenea  ABC deci = şi AB2=DB∙BC=DB∙4DE= 2 DE  DB
AB BC
d) Scriind aria triunghiului ABC în două moduri, oţtinem: 4AD2=AB∙AC, AD = AB  AC  AB + AC
2 4

31) Pe laturile ( AB ) şi ( AC ) ale triunghiului echilateral ABC se consideră punctele M

1
respectiv N astfel încât AB = 3  AN şi BM =  AC . Fie Q punctul de intersecţie a
3
dreptelor BN şi CM .
a) Să se demonstreze că MN ⊥ AC .
MORARIU MIHAI 12
 b) Să se calculeze măsura unghiului < BQC .
1 2
Soluție: a) AN = BM = AB  AM = AB ; AM = 2  AN şi m(<MAN)=60o =>MN ⊥ AC
3 3
b) ABN  BCM ( L.U.L ) => <ANB=<BMC (1) <BQC este exterior triunghiului BQM
=> m(<BQC)= m(<ABN)+ m(<BMC)= m(<ABN)+m(<ANB)=180o- m(<A)=120o

32) Patrulaterul convex ABCD are m(<ABC)=M(<ADC)=90o iar ( BD este bisectoarea

unghiului <abc. Se consideră DE ⊥ AB, E  AB şi DF ⊥ BC , F  BC .
a) Să se arate că ( AD )  ( CD ) .
b) Să se demonstreze că AABCD = ABFDE .
Soluție: a) Patrulaterul BEDF are trei unghiuri drepte şi ( BD este bisectoarea unghiului <EBF  BEDF este pătra
(C .U .)
 ( DE )  ( DF ) ; <EAD=<DCF, au acelaşi suplement  ADE  CDF  ( AD )  ( CD )
(2)
b) ADE  CDF  AADE = ACDF (2) => AABCD = AADE + ABCDE = ACDF + ABCDE = ABFDE

33) Fie ABCD un trapez ( AB || CD ), O intersecţia diagonalelor şi M, N mijloacele bazelor.

Dacă EF || AB , O  EF, E  AD, F  BC şi AD ∩ BC = { P }, să se arate că:
a) (EO) ≡ (OF);
b) P, M, O sunt coliniare;
c) M, O, N sunt coliniare.
Soluție:a) ∆AOB ~ ∆COD => AO = BO => AO = BO ∆AOE ~ ∆ACD => AO = OE
CO DO AC BD AC CD
BO OF
∆BOF ~ ∆BDC => = => OE = OF => OE = OF
BD CD CD CD
b) Fie { M1 } = AB ∩ PO ∆PAM1 ~ ∆PEO => PM1 = AM 1 ∆PBM1 ~ ∆PFO => PM1 = BM1
PO EO PO FO
Cum OE = OF => AM1 = BM1 => M = M1 => P, M, O coliniare
c) Analog b) se arată că P, N, O coliniare. Din P, M, O coliniare şi P, N, O coliniare => M, N, O coliniare

34) Fie ABC un triunghi isoscel ( (AB) ≡ (AC) ) şi M mijlocul lui (BC). Construim
ME ⊥ AB, E  AB şi MD ⊥ AC, D  AC .
a) Să se arate că DE || BC;
b) Ştiind că CE conţine mijlocul lui MD să se arate că ∆ABC este dreptunghic.
Soluție; a) ∆ BEM ≡ ∆ CDM => BE ≡ CD => AE ≡ AD => AE = AD => DE || BC (reciproca lui Thales)
AB AC
b) Fie F mijlocul lui [MD] , DE || BC => ∆ CFM ≡ ∆ EFD => CF ≡ FE => CDEM paralelogram

MORARIU MIHAI 13
 BC
=> DE = MC = => DE linie mijlocie => E mijlocul lui [AB] => ME linie mijlocie => ME || AC
2
Cum ME ⊥ AB = > AC ⊥ AB => ∆ABC dreptunghic

35) Fie triunghiul oarecare ABC. Fie C’ simetricul lui C faţă de A şi A’ simetricul lui A faţă
de B. Demonstraţi că aria triunghiului AC’A’ este dublul ariei triunghiului ABC.
Soluție: avem [B’C]  [CB]; [AC’]  [AC]; [AB]  [BA’] ; [C’B] – mediană în C’AA’
 AC’AB =AC’BA’ [BA] – mediană în BC’C  AC’AB =AABC AAC’A’ =AABC’

36) Se dă patrulaterul convex ABCD şi un punct M (AC) astfel încât AM = m şi MC = n

(m şi n pozitive). Fie MN AB cu N (BC) şi MPCD cu P (AD)
MN
a) Calculaţi în funcţie de m şi n.
AB
MN MP
b) Arătaţi că + =1
AB CD
Soluție: a) CMN  CBA (T.F.A)  MN = CM  MN = n
AB CA AB m+n
MP AM MN CM
b) AMP  ACD (T.F.A)  = (1) De la a) avem  = (2)
CD CD AB CA
MP MN AM + MC AC
Adunând membru cu membru relaţiile (1) şi (2) se obţine + = = =1
CD AB AC AC

37) Fie triunghiul isoscel ABC, AB = AC, AB>BC punctul D aparține laturii AB astfel încât
AD = BC și măsura unghiului BDC este de 300 . Dacă măsura unghiului BAC este mai
mică de 900 și măsura unghiului ABC este cu 600 mai mare ca măsura unghiului BAC,
calculați măsura unghiului BAC.
Solutie: Ducem din A segmentul AE, AE  (AC,D astfel încât AE=AB=a și unghiul DAE să fie
congruent cu unghiul ABC. Din congruența triunghiurilor DAE și ABC în cazul LUL avem
AB=AC=AE=DE=a (1), notăm m(  BAC) = m(  AED) =x ,de unde m(  CAE) = 600 și triunghiul
ACE este echilateral cu AE = EC = AC =a (2)
Din (1) și (2) avem trunghiurile isoscele DAE și DEC în care m(  DAE) = m(  ADE)= x + 600 (3) și
x
m(  EDC) = m(  ECD) = [ 1800 – ( 600 – x ) ] : 2 = 600 + (4)
2
Din m(  ADB) = 1800 , (3) , (4) și m(  BDC) = 300 obtinem x = 200

38) Pe laturile DC si BC ale patrulaterului ABCD se iau punctele M și respectiv N astfel

încât DM=MC și BN=NC. Dacă O este intersecția diagonalelor patrulaterului ABCD, să
MORARIU MIHAI 14
 se arate că: ABCD este paralelogram dacă și numai dacă O este centrul de greutate al
triunghiului AMN.
Solutie: „=>” Fie P intersecția dreptelor AC și MN. Dacă ABCD este paralelogram, AO = OC și
DO = OB. Din M și N mijloace, avem MN linie mijlocie în triunghiul BDC, deci MN || BD .
Din MN || BD, M și N mijloacele lui DC și BC  MP, NP linii mijlocii în triunghiurile DOC și
COB  OP = OC, MP = 1/2 OD, PN = 1/2 OB , și cum OB=OD  MP = PN. De unde AP este
mediana în triunghiul AMN și din OA = OC = 2 OP, O este centrul de greutate al triunghiului AMN
„<=” Din O centru de greutate al triunghiului AMN avem AP este mediana, P = mij. [MN] ( MP=PN)
și AO = 2 OP. Din M și N mijloace, avem MN linie mijlocie în triunghiul BDC, deci MN || BD .
Din M și N mijloace și MN || BD avem MP și PN linii mijlocii în triunghiurile DOC și BOC, de unde
DO = 2MP = 2PN = OB (1) și P este mijlocul lui OC și deci OC = 2 OP = AO (2)
Din (1) și (2)  ABCD este paralelogram ( diagonalele se injumătățesc)

39) a) În triunghiul ABC, [AD bisectoarea unghiului BAC, D  (BC). Dacă PABC = 33,
AB=12, AC=10, calculaţi BD şi DC.
b) Dacă E  (AB), F (AC) astfel încât AEDF paralelogram, calculaţi PAEDF.
5  12 60
Soluție: BD=6, DC=5, DF= dar AEDF romb => P= 4 
11 11

40) În triunghiul ABC, dreptunghic în A, notăm cu G intersecţia înălţimii [AD], D  (BC) , cu

bisectoarea (CE, E  (AB ) , iar EF ⊥ BC, F  (BC) .
a) Arătaţi că  AEC  FEC
b) Arătaţi că triunghiul AEG este isoscel
c) Arătaţi că AGFE este romb
d) Dacă (EH este bisectoarea unghiului FEB, determinaţi măsura unghiului CEH.
Solutie a) ΔCAE  ΔCFE (I.U.).  AEC  FEC

 FEC  DGC (corespondente )
EF ⊥ BC  
b)   EF || AD avem  DGC  AGE (opuse la varf ) 
AD ⊥ BC a) 
  AEC  FEC 
 AEC  AGE  ΔAEG isoscel
c) AG || EF
a)   AGFE paralelogram
 AE = EF 
b)
 AG = AE  AGFE paralelogram cu 2 laturi consecutive egale  AGFE romb
d) m( BEF ) = m( ACB ) (au acelasi complement ABC)
m( HEC ) = m( HEF ) + m( FEC )
m( BEF ) m( ACB )
= + m( FEC ) = + m( FEC ) = 90
2 2

41) Mediatoarele bisectoarelor triunghiului ABC se intersectează în A1, B1 respectiv C1.

Demonstraţi că ΔABC ~ ΔA1B 1C1 dacă şi numai dacă triunghiul ABC este echilateral.

MORARIU MIHAI 15
  m( A ) m( B)  m( A ) + m( B)
" " m( A 1C1 B1 ) = 180 − m( BIA ) = 180 − 180 − − =
 2 2  2
m( A ) + m( C ) m( B) + m( C )
Analog m( A 1 B1C1 ) = m( B1 A 1C1 ) =
2 2
ABC ~ A 1 B1C1
m( B) + m( C ) m( A ) + m( C ) m( A ) + m( B)
 m( A ) = ; m( B) = ; m( C ) =
2 2 2
m( A ) = m( B) = m( C )
" " C1 este mijlocul laturii AB B1 este mijlocul laturii AC A 1 este mijlocul laturii BC
A1C1 ; B1C1 ; A1B1 sunt linii mijlocii în triunghiul ABC echilateral
A1C1 = B1C1 = A1B1 , deci triunghiul A1B1C1 este echilateral => ΔA1B1C1 ~ ΔABC

42) În exteriorul triunghiului ABC se construiesc pătratele ABDE şi ACFG. Să se arate că:
a) înălţimea AA’ din triunghiul AEG şi paralelele duse prin E şi G respectiv la AC şi AB
sunt concurente.
b) punctele B şi C sunt egal depărtate de AA’.
c) AA’ este mediană în triunghiul ABC.
Soluție: a) Fie M a.î. EM|| AC și GM || AB. În ∆EMG, AE ⊥ AB => AE ⊥ MG(1); AG ⊥ AC
=> AG ⊥ ME(2). Din 1,2 => A ortocentru ∆EMG => MA ⊥ EG , AA’ ⊥ EG => M AA’.
b) Fie BB’ ⊥ AA’, B’ AA’ și CC’ ⊥ AA’, C’ AA’ ∆ABB’ ∆EAA’(I.U) => AA’ BB’
∆AA’G ∆CC’A(I.U) => AA’ CC’ => BB’ CC’
c) Fie AA’ BC = {P}. ∆ CC’P ∆BB’P(C.U) => CP PB => AA’ mediana

43) În triunghiul ABC notăm M, N, P mijloacele laturilor BC, AC, AB şi D, E, F picioarele

înalţimilor duse din A, B, C, respectiv cu H ortocentrul triunghiului şi cu T mijlocul
segmentului [AH]. Să se demonstreze:
a) PDMN este un trapez isoscel.
b) PT ⊥ PM.
Soluție: a) PN este linie mijlocie în triunghiul ABC, deci PN || BC; D,M BC, deci PN || DM, deci
PDMN este trapez; MN este linie mijlocie în triunghiul ABC, deci, MN = AB/2 (1)
DP este mediană în triunghiul ABD (dreptunghic), deci DP = AB/2 (2). Din (1) şi (2) => MN = DP,
deci trapezul PDMN este isoscel
b) PT este linie mijlocie în triunghiul AHB, deci PT || BH; PM este linie mijlocie în triunghiul ABC,
deci PM || AC. Dar AC ⊥ BH, deci PT ⊥ PM

44) Pe latura [BC] a triunghiului echilateral ABC se consideră un punct oarecare M. Prin M
se construiesc paralelele MP şi MN la laturile AC, respectiv AB, P  [ AB ] , N  [ AC ] .
a)Dacă AM şi PN se intersectează în punctul O, arătaţi că 2 AO = PC .
b)Dacă PC intersectează AM şi MN în S, respectiv în T, iar m( MPN ) = 900 , demonstraţi
că 3MT = NC .
Soluție: APMN este paralelogram, deci 2 AO = AM . Triunghiul BMP este echilateral, deci [ AP ]  [ MC ]
APMC este trapez isoscel, deci [ AM ]  [ PC ] ; prin urmare 2 AO = PC
b) Fie R mijlocul segmentului [NT]. Cum O este mijlocul segmentului [PN]  [OR] linie mijlocie în
triunghiul PNT, deci OR PT ; [ PS ]  [ SM ] , deoarece APMC este trapez isoscel, şi cum MPO este
dreptunghic în Pˆ  S este mijlocul segmentului OM. În triunghiul MOR avem S mijlocul laturii

MORARIU MIHAI 16
 [OM ] şi ST OR , deci T va fi mijlocul laturii [ MR]  3MT = MN . Deoarece triunghiul MNC este
echilateral, [ MN ]  [ NC ] , deci 3MT = NC

MA
45) Se consideră triunghiul ABC şi M  ( AB ) astfel încât = k , 0  k  1 Construim
MB
MN BC , ( N  AC ), MP AC , ( P  BC ) şi PQ AB, (Q  AC ) .
a) Demonstraţi că punctele N şi Q sunt simetrice faţă de mijlocul laturii [ AC ] .
b) Calculaţi lungimea segmentului [NQ ] , cunoscând AC = a .
c) Pentru ce poziţie a lui M obţinem N = Q ?
Soluție: a) Scriind succesiv teorema lui Thales în triunghiul ABC cu paralelele MN BC , MP AC , PQ AB
AN AM PC QC
se obţine: = = =  [ AN ]  [QC ] , deci punctele N şi Q sunt simetrice faţă de mijlocul
AC AB BC AC
laturii [AC]
MA NA k ak 2ak a (1 − k )
b) = =  NA = ; NQ = a −  NQ =
AB AC k + 1 k +1 k +1 1+ k
c) N = Q  NQ = 0  k = 1, deci M este mijlocul lui AB

46) Fie ABCD un trapez dreptunghic cu AB ║ CD, AB > CD, m(<A) = m(<D) = 90 şi AC ⊥
BD. Ducem BM ║ AC şi AN║BD unde M, N  CD. Arătaţi că:
a) MB ⊥ AN;
b) AB2 + AB  CD = BD2.
Soluție: a) Din relaţiile BM║AC, AN ║BD şi AC ⊥ BD  MB ⊥ AN

b) Fie MB  AN = P ∆MNP ~ ∆DBA => MN = NP = MP => MN  AB = DB  NP

DB AB AD
(2AB + CD)  AB = DB  (DB + BO) => 2AB2 + AB  CD = DB2 + AB2
=> AB2 + AB  CD = BD2
D C
A N M

O
B D
Q
M A B
P N
C
P
47) În triunghiul ABC, M este mijlocul laturii [BC].
a) Demonstraţi că 2AM < AB + AC;
b) Dacă (MD este bisectoarea < AMC, D (AC), arătaţi că perimetrul triunghiului ABC
BC  AC
AB + BC + AC > .
DC
Soluție a) Fie A’ simetricul lui A faţă de M  ACAB paralelogram  [ AC ] = [ BA].
Atunci: AB + AC = AB + BA  AA = 2 AM , deci AM  AB + AC , (1)
2
MORARIU MIHAI 17
 b) În triunghiul ABC aplicăm teorema bisectoarei AD = AM  AD = AM  AD = 2 AM
DC MC DC BC DC BC
2
de unde AM = AD  BC ; (2), Din relaţiile (1) şi (2) rezultă: AD  BC  AB + AC  AD  AB + AC 
2 DC 2 DC 2 DC BC
 AD + DC  AB + AC + BC  AC  P ABC , deci P ABC  BC  AC ,
DC BC DC BC DC

48) Se consideră triunghiul isoscel ABC cu AB = AC . Fie D mijlocul laturii [BC], M

mijlocul segmentului [AD] şi N piciorul perpendicularei din D pe BM. Să se arate că
m(<ANC) = 90 0 .
Soluție: Construim paralelogramul ABDS, rezultă atunci că ADCS este dreptunghi şi notăm cu R
intersecţia diagonalelor sale. În triunghiul dreptunghic DNS segmentul  NR  este mediană corespun-
zătoare ipotenuzei,  NR= 1  SD = 1  AC. Deorece R este mijlocul segmentului  AC  şi  NR  = 1  AC ,
2 2 2
deducem că triunghiul ANC este dreptunghic în N, ceea ce trebuia arătat.

49) Să se arate că oricum am aşeza 50 de puncte în interiorul unui triunghi echilateral cu

latura de lungime 1, există cel puţin două puncte astfel încât distanţa dintre ele să nu
1
depăşescă
7
1
Soluție: Împărţim fiecare latură a triunghiului echilateral în 7 segmente egale cu şi ducem paralele la
7
celelalte laturi prin punctele de diviziune, obţinând 1+3+5+7+9+11+13=49 de triunghiuri echilaterale cu
1
laturile de lungime . Dacă aşezăm cele 50 de puncte în interiorul triunghiului mare, oricum am aşeza
7
aceste puncte va exista un triunghi mic în ineriorul căruia să fie cel puţin două puncte. Cum lungimea
1 1
laturii unui triunghi mic este de , rezultă că distanţa dintre ele nu va depăsi
7 7

50) Se dă triunghiul ABC în care (BB’ și (CC’ sunt bisectoarele unghiurilor ABC, respectiv
ACB cu B' AC și C' AB . Bisectoarea unghiului BIC intersectează pe BC în punctul D,
iar I  = BB'CC ' . Arătați că triunghiul B’C’D este echilateral dacă și numai dacă
m(BCA ) = 600
Soluție: „=>” Fie B’P┴AB , B’Q┴BC, P Q

şi => ( I.C.)→ →PC’=DQ (1)

şi => (I.U.)→ →BP=BQ (2)

Din (1) şi (2) obţinem BD =BC’ => BB’ este mediatoarea . Analog se arată că CC’ este
mediatoarea .Atunci m( => m( =>
m( => m(BCA ) = 600
„<=” Dacă m( → m( => m(

=> (U.L.U.)→BB’ mediatoarea (1’)

MORARIU MIHAI 18
 => (U.L.U.) => CC’ mediatoarea (2’)
=> MD=ND => C’D=B’D, m( => echilateral.

51) Se consideră tapezul ABCD (AB CD ). Notăm cu P intersecția bisectoarelor unghiurilor

A și D, iar cu Q intersecția bisectoarelor unghiurior B și C.
a) Arătați că punctele P, Q și mijloacele laturilor AD, respectiv BC sunt coliniare;
b) Punctele P și Q sunt puncte identice dacă și numai dacă AD + BC = AB + DC.
Solutie: a) Fie M mijlocul segmentului [AD], respectiv N mijlocul segmentului [BC]. Presupunem că
punctele M, P și N nu sunt coliniare. Din (AP, rspectiv (DP bisectoarele DAB și ADC deducem că
m( APD )=900. PM mediană în triunghiul dreptunghic APD, deci AP=AM=MD  MAP isoscel cu
MAP  MPA  PAB (alterne interne)  MP AB .Dar MN linie mijlocie  MN AB . Contradicție
cu axioma paralelelor.Deci punctele M, P, N coliniare. Analog aratam ca punctele M, Q si N sunt
coliniare. Din faptul că M-P-P și M-Q-P sunt coliniare deducem că cele două drepte au 2 puncte
distincte comune ( drepte identice) deci, M-P-Q-N sunt coliniare
AB + DC AD BC
b) P = Q  MN = = MP + PN = +  AB + DC = AD + BC . MN linie mijlocie în
2 2 2
AB + DC
trapez  MN = . MP, respectiv NP mediane în triunghiuri dreptunghice corespunzătoare
2
ipotenuzelor  MP = AD și NP = BC
2 2

52) În trapezul isoscel ABCD, cu bazel AB = a , CD = b , a  b şi înălţimea egală cu o optime

din suma bazelor, se notează cu E, F şi G mijloacele laturilor [DA] , [ AB ] , respectiv [CD ] .
a) Demonstraţi că aria triunghiului EFG este egală cu pătratul înălţimii trapezului.
b) Determinaţi ce procent din aria trapezului dat reprezintă aria patrulaterului EFPG,
unde P este mijlocul laturii [BC ] .
Soluție: a) [EP ] este linia mijlocie a trapezului, iar GF este axa de simetrie a trapezului.
a+b a+b
EP  GF = O  GF = h , EP ⊥ GF , EP = , EO =  EO = 2h .
2 4
GF  EO h  2h
AEFG = = = h2
2 2

b) Folosind simetria, GEF  GPF , deci AEFPG = 2h 2 . AABCD =

(a + b )  h = 4h 2
2
AABCD
AEFPG =  procentul cerut este 50%
2
MORARIU MIHAI 19
 BC
53) În triunghiul ABC construim punctele M  (BC ) şi N  ( AC ) , astfel încât MC = şi
3
AC AE
AN = . Dacă AM  BN = {E}, calculaţi valoarea raportului .
4 ME
Solușie: Construim punctele D și F pe (NC), astfel încâ AB=NF=FD=DC. Cum
CD 1 CM AE AN 1
= =  DM || BN => EN || DM  = = .
CN 3 CB EM ND 2

54) Fie ABCD un pătrat fix și punctele variabile M(BC), N(CD) astfel încât
MN=BM+DN. Demonstrați că măsura unghiului  NAM este constantă.
Solușie: Prelungim MB cu ( BP )  ( DN ) .Obţinem ABP  ADN si ( MN )  ( MP ) , de unde rezultă
( NA)  ( AP ) , NA ⊥ AP şi că AM este bisectoarea unghiului <NAP, deci m(<NAM)=45o.

55) Se consideră un triunghi ABC, un punct M(AC) și punctul NBC astfel încât
MN ⊥ BC. Perpendiculara din C pe AN și perpendiculara dusă îin B pe BC se
intersectează în P, iar dreptele MP și AN se intersectează în Q. Demonstrați că AP ⊥ CQ
dacă și numai dacă AB ⊥ AC.
Soluție: Dacă AP ⊥ CQ atunci Q este ortocentrul triunghiuuli APC , deci PM ⊥ AC . Rezultă
CRM  CAP , de unde CM  CA = CR  CP . Apoi CR  CP = CN  CB , deoarece CRN  CBP . Deducem
CM  CA = CN  CB , de unde CMN  CBA , deci m(<CAB)= m(<CNM)=90o 45o.
Reciproc, dacă m(<CAB)=90o rezultă CM  CA = CN  CB, apoi CM  CA = CR  CP , de unde CRA  CMP
şi deci PM ⊥ AC . Deducem că punctul Q este ortocentrul triunghiului ACP , deci CQ ⊥ AP .

56) Pe înălţimile [BB’] şi [CC’] ale triunghiului ascuţitunghic ABC se iau punctele M
respectiv N astfel încât m(<AMC)=m(<ANB)= 90 . Să se arate că [AM]≡[AN]
BB , A  CC , A
 AB AB ,
Soluție:   ABB ,
 ACC ,
=> =  AB  AC , = AC  AB , (1) . Aplicând
BAB  CAC  
, , .
AC AC
Teorema catetei în AMC , obținem AM = AC  AB`(2) și aplicand teorema catetei în ANB , obținem
2

AN 2 = AB  AC `(3) Din(1) ,(2) si (3) rezultî AM 2 = AN 2  AM = AN  [ AM ] = [ AN ]

57) Pe o dreaptă (d) se consideră, în această ordine, punctele A0, A1, A2, ..., A2007 astfel încât
Ak Ak +1 Ak −1 Ak
= ,  k  {1, 2, 3, ..., 2006}. Fie M  d şi N1 mijlocul segmentului [MA1]. Dacă
k +1 k
A0N1  MAk={Nk} pentru k  {2, 3, 4, …, 2007}, se cere:
MORARIU MIHAI 20
 a) Să afle A0A2007 ştiind că A0A1 = a;
MN 2007
b) Să se determine raportul ;
N 2007 A2007
S MN1N2 S MN2 N3 S MN3 N4 S MN2006 N2007
c) Să se claculeze 2 +3 +4 + ... + 2007 .
S MA1 A2 S MA2 A3 S MA3 A4 S MA2006 A2007
Soluţie: A2006 A2007 = A2005 A2006 = A2004 A2005 = ... = A2 A3 = A1 A2 = A0 A1 = a 
2007 2006 2005 3 2 1
i)  A1A2=2a, A2A3=3a,…,A2006A2007=2007a si in general Ak-1Ak=ka

k (k − 1)
 AA
0 k
= a + 2a + ... + ka = a și
2

2007  2008
AA 0 2007
= a = 2007 1004a
2

ii) Aplicând teorema lui Menelaos în MA1 Ak ,

transversalei A0-N1-Nk obţinem:

M N  AN AA 1 k k 1 0
=1 M N k
= a 
AN M N A A N A k (k + 1)
2 a
1 1 k k 0 k k

M N k
=
2 si M N 2007 =
2
N A k k
k (k + 1) N 2007 A 2007
2007  2008

M N k
=
2 M N k
=
2
 (k + 1)
SM N N k k +1
= (k + 1) M N M N k k +1
= (k + 1) 
2

2
=
N A k k
k (k + 1) M A k
k ( K + 1) + 2 SM A A k k +1
M A M A k k +1
k (k + 1) + 2 (k + 1)(k + 2)

2(k + 1) [(k + 1)(k + 2) + 2] − [k (k + 1) + 2] 1 1

2 =2 = 2[ − ] . Deci suma
[k (k + 1) + 2][(k + 1)(k + 2) + 2] [k (k + 1) + 2][(k + 1)(k + 2) + 2] k (k + 1) + 2 (k + 1)(k + 2) + 2

cerută este:

1 1 1 1 1 1 1 1
2( − ) + 2( − ) + 2( − ) + ... + 2( − )
1 2 + 2 2  3 + 3 2 3 + 2 3 4 + 2 3 4 + 2 4 5 + 2 2006  2007 + 2 2007  2008 + 2
1 1 2007  2008 + 2 − 2 − 2 2007 1004 − 1
2( − )=2 =
1 2 + 2 2007  2008 + 2 4(2007  2008 + 2) 2007  2008 + 2

58) Fie M un punct în interiorul paralelogramului ABCD. Arătaţi că se poate construi un

MORARIU MIHAI 21
 patrulater convex xu aria egală cu jumătate din cea a paralelogramului ABCD şi ale cărui
laturi au lungimile respectiv egale cu cele ale segmentelor MA, MB, MC, MD.
1
Soluție: AMAB+AMDC = = AABCD. Construim paralelogramul DMMA şi rezultă că şi CMMB este
2
paralelogram. AMB  DMC. Finalizare, patrulaterul MAMB îndeplineşte condiţiile cerute.

59) Arătaţi că, într-un triunghi, mediana corespunzătoare oricărei laturi este mai mică decât
semisuma lungimilor celorlalte două laturi.
Soluție:Dublăm mediana AM, obţinând punctul A. ABAC este paralelogram, din AC = AB. În ACA
avem AA < AC+CA  2AM < < AC+AB;

60) În triunghiul ABC, (AD este bisectoarea unghiului A (D (BC)). Paralela prin B la AD
intersectează dreapta AC în E. Fie AM perpendiculară pe EB (MEB). Arătaţi că: MC<
<1/2·PABC (PABC este perimetrul triunghiului ABC).
Soluție: EAB este isoscel (AB = AE); AM+BE  BM = ME; PABC = CE+CB. În ECB, [CM] este
EC + CB 1
mediană, deci CM < = PABC.
2 2

61) În  ABC, m(<A)=600 și m(<BCA)>600, D  (BC), D’ (BD) astfel încât [AD și [AD’
sunt respectiv bisectoarele <BAC și <BAD. Știind că [DD’]  [DC] , calculați m(<BCA).
Soluţie: Fie E  (AB) a.î. m(<AEC)=60o => AEC echilateral; [AD] bisectoare <BAC =>
D'C
AD- mediatoarea segmentului [EC] => ED=DC=DD’ . În D ' EC , ( ED ) mediana ED = =>
2
DD’EC- dreptunghic in E. În  D’EA => m(< D , )= 150 => D’E=EC =>  D’EC- dreptunghic isoscel î
=> m(<ECD’)= 450 => m(<BCA)= 1050

MORARIU MIHAI 22
62) Se consideră ABE şi BCF în exteriorul dreptunghiului ABCD. Arătaţi că, dacă două
din triunghiurile ABE, BCF şi DEF sunt echilaterale, atunci şi al treilea este echilateral.
Soluție: ADE  BFE  CFD.

AB AC 
63) Fie Δ ABC şi B  ( AC ), C  ( AB) , astfel încât
 = 1 . Paralela dusă prin C la AB
BC C B
intersectează BB în M, iar paralela dusă prin B la AC intersectează CC în N. Arătaţi că
punctele A, M, N sunt coliniare.

Soluție:AB||MC  Δ ABB  Δ CMB  AB = AB (1), AC||NB  Δ ACC  Δ BNC  AC  = AC (2)
BC MC C B BN
/\ /\ /\
Din (1), (2) şi relaţia din enunţ => AB = MC (3); (3) împreună cu NBA  MCA  BAC (4)
BN AC
Din relaţia Δ ABN  Δ MAC (5). În A s-au format unghiuri care adunate dau 180o, ele fiind egale
cu unghiurile unuia dintre triunghiurile din relaţia (5)  A, M, N coliniare

64) Să se reprezinte într-un sistem de axe ortogonale punctele A(-2;3); B(2;4); C(-4;-1);
D(3;-3). Să se determine coordonatele simetricului punctului B faţă de mijlocului
segmentului AC şi să se determine coordonatele unui punct M(a,0) astfel încât triunghiul
AMB să fie isoscel (AM)  (MB) .
Soluție: Mijlocul lui (AC) este N(-3;1); simetricul lui B este B’(-8;-2) ; (MA)  (MB) 

MORARIU MIHAI 23
 (a + 2)2 + 9 = (a − 2)2 + 16  a = 7 ;  M  7 ;0  .
8 8 

65) Fie dreptunghiul ABCD cu BE ⊥ AC unde E  AC. Dacă AB = 40cm; AE = 32 cm, să se

determine: AC, BC, BD, cos (<DBA), tg(<BAC), sin(<DOA unde AC  BD = O .
Soluție: AC = 50 cm ; BC = 30 cm ; BD = 50 cm ; cos DBˆ A =( ) 4
5
( ) 3
( )
; tg BCˆ A = ; sin DOˆ A =
4
24
25
.

66) Fie patrulaterul convex A1 B1 B4 A4 , punctele A2 ,A3  (A1 A4 ) şi B2, B3  (B1 B4),
astfel încăt (A1 A2)  (A2 A3)  (A3 A4 ) şi (B1 B2 )  (B2 B3 )  (B3 B4 ). Arătaţi că:
a) mijloacele Mk ale segmentelor (Ak Bk ) sunt 4 puncte coliniare;
b) dacă A1 A4 || B1 B4 , atunci dreptele A1 B1 , A2 B2 , A3 B3 şi A4 B4 sunt patru drepte
paralele sau patru drepte concurente .
Soluție: a) În patrulaterul A1 B1 B3 A3 mijloacele laturilor formeazã paralelogramul A2 M1 B2 M3 .
Diagonala (M1 M3 ) trece prin mijlocul M2 al diagonalei (A2 B2 ). Deci , M1  dr M2 M3 . Analog M4  dr
M3 M2 . Punctele Mk sunt coliniare .
b) Dacã A1 B1 || A4 B4 , atunci (A1 A4 )  (B1 B4 ) şi A1 B1 A2 B2 , A3 B3 A4 B4 vor fi paralelograme. Se va
obțtine : A1B1 || A2B2 || A3B3 || A4B4
Dacă A1 B1  A4 B4 ={O}fie B’ B’’ intersecţiile dreptei B1 B4 cu OA 2 şi OA3 . Folosind trei asemănări
B1 B' B' B' ' B' ' B4
de triunghiuri se va obţine: = = (un fascicul de drepte congruente determinã pe 2 paralele
A1 A2 A2 A3 A3 A4
segmente proporţionale), apoi (B1 B’)  (B’B4 )  (B4 B4) şi B’ = B2 , B’’ =B3 . Dreptele A1 B1 , A2 B2 , A3
B3 , A4 B4 sunt concurente in O . Teorema :”Intr-un trapez , mijloacele bazelor , intersecţia laturilor
neparalele și intersecţia diagonalelor sunt puncte coliniare ” furnizează o alta variantă .

67) Fie trapezul ABCD cu bazele AD=2a şi BC=2b (a>b) și de înălţimile 2h. Se notează cu
I intersecţia bisectoarelor unghiurilor A şi B şi cu J intersecţia bisectoarelor unghiurilor C
şi D. Arătaţi că:
a) dacă I  J, atunci I J || AD;
b) dacă I = J şi AB = CD , atunci h = ab ;
c) dacă I = J şi AB  CD , atunci h < ab .
Soluție: a) Unghiurile  AIB şi  CJD sunt drepte . Fie (EF) linia mujlocie a trapezului. IE =AB:2 
 EIA   EAI   EIA   DAI  IE ||AD  I  (EF).Analog , I  (EF) .şi IJ||AD .
(b) (c). Punctul I=J este egal este egal depărtat de laturi la distanţa h. Conform teoremei înălţimii , NA x
NB = h2 = QD x QC. Din congruenţele : (MA)  (NA) , (NB)  (PB) , (PC)  (QC) şi (QD)  (MD) se
obţine : (1) MA x BP = H2 = MD x CP , apoi (2) MA : MD =CP:BP .Putem presupune MA  MD , apoi
MA = (1+t)a şi MD=(1-t), unde 0  t <1 .Din(2) se obţine :BP = (1-t) b apoi din (1) :h2 = (1-t2) ab .
Rezultă că h2  ab , cu egalitate doar pentru t=o , condiţie echivalenta cu AB=CD
Var2 pt.(b) . Kfiind proiecţia lui B pe dr AD b, vom avea : AB = a+b , AK = a-b şi BK=2h. Folosind
teorema lui Pitagora , 4h2 = (a2 + 2ab +b2) –(a2 -2ab + b2) , apoi h= ab

68) Fie triunghiul ABC un triunghi neisoscel. Să se precizeze care sunt punctele M
interioare triunghiului pentru care mulţimile formate din următoarele 3 elemente:
m(<MAB), m(<MBC), m(<MCA), respectiv m(<MBA), m(<MCB), m(<MAC)
coincid.
Soluție: {m(<MAB), m(<MBC), m(<MCA)} ={m(<MBA), m(<MCB), m(<MAC)}
m(<MAB)=a, m(<MBC)=b, m(<MCA)=c, m(<MBA)=x, m(<MCB)y, m(<MAC)=z
Caz I: a=x 1) b=y  c=z  M=O –centrul cercului circumscris  ABCsau
2) b=z  c=y   BAC=  ABC =>  isoscel  caz imposibil
Caz II : a=z 1) b=x  y=c  M=I –centrul cercului înscris în  ABCsau
MORARIU MIHAI 24
 2) b=y  x=c   ABC=  ACB =>  isoscel  caz imposibil
Caz III : a=y 1) b=x  z=c   BAC=  BCA =>  isoscel  caz imposibil sau
2) b=z  c=x.
Fie D = CM  AB. m(<ADC) =x+y+z=(<ext<BCD), m(<BDC) =a+z+c=a+b+c=(<ext<ACD)
=> m(<ADC) =( <BDC) =>CM ⊥ AB, analog  BM ⊥ AC şi AM ⊥ BC  M = H -ortocentrul
 ABC

69) În triunghiul ABC, cu m(<A)=90o, punctul M este interior iar MM1 , MM 2 , MM 3 sunt
distanţele de la M la laturile  BC  ,  AC  , respectiv  AB  şi sunt direct proporţionale cu
lungimile acestora.
a) Arătaţi că raportul dintre aria triunghiului dat şi pătratul ipotenuzei este egal cu
factorul de proporţionalitate.
b) Dacă laturile sunt numere naturale consecutive atunci raportul dintre aria triunghiului
1
şi pătratul lungimii ipotenuzei este mai mic decât . În ce caz avem egalitate?
4
Soluție:

MM 1 MM 2 MM 3 BC  MM 1 AC  MM 2 AB  MM 3
= = = k (1) S ABC =S MBC +S MAC +S MAB+  + = S ABC (2)
BC AC AB 2 2 2
BC 2  k AC 2  k AB 2  k
Din (1)  MM1 = kBC , MM 2 = kAC , MM 3 = kAB (3). Din (2) şi (3)  + + = S ABC
2 2 2
k
2
( )
 BC 2 + AC 2 + AB 2 = S ABC (4). Cu T.P. avem BC = AC + AB (5). Din (4) şi (5)  S ABC = kBC
2 2 2 2

b) Fie x; x + 1; x − 1, ( x  1) lungimile laturilor, cu T.P.  ( x + 1) = x2 + ( x − 1) . Obţinem

2 2

S ABC 6 1
x 2 − 4 x = 0  x( x − 4) = 0  x = 4  3, 4,5 lungimile laturilor. S ABC = 6 , BC 2 = 25  2
= 
BC 25 4
Egalitate dacă triunghiul este dreptunghic isoscel

70) În triunghiul ABC fie  AM  mediană şi  MD bisectoarea unghiului <AMC, D   AC  .

BC  AC
Demonstraţi că P ABC  .
DC
AB + AC AM AD
Soluție: avem AM  , Cu teorema bisectoarei în AMC  =
2 MC DC
AM + MC AD + DC 2AM + BC AC BC  AC
 =  =  2 AM + BC =
MC DC BC DC DC
AB + AC BC  AC
Din AM   2 AM  AB + AC  2 AM + BC  P ABC  P ABC 
2 DC

71) În exteriorul triunghiului dreptunghic şi isoscel ABC, m(<ABC)=90o considerăm

punctul M astfel încât m(<MAC)=15o şi m(<MCA)=30o. Calculaţi măsura unghiului
< MBA.
Soluție: Prelungim latura BC şi segmentul AM până la intersecţia lor. m(<BAM)=60o, deci
MORARIU MIHAI 25
 m(<BNA)=30o. Din asemănarea triunghiurilor ACN şi AMC obţinem AC AM . Dacă AB x,
AN AC
AC 2 2x 2
atunci AC x 2 şi AN 2x , deci AM x . În triunghiul ABM AB AM şi
AN 2x
m(<BAM)=60o , m(<MBA)=60o.
A

15 o

30 o

o
30
B C N

72) Într-un poligon regulat cu n vârfuri doi jucători, Alex şi Bogdan trasează consecutiv câte
o diagonală, Alex folosind culoarea roşie iar Bogdan folosind culoarea albastră (la
început nici o diagonală nu este trasată şi nici o diagonală nu poate fi trasată de mai
multe ori). Fiecare jucător vrea să traseze un triunghi folosind culoarea sa. Câştigă cel
care reuşeşte acest lucru mai repede. Demonstraţi că pentru n 8 jucătorul care începe
poate câştiga jocul.
Soluție: Presupunem că începe Alex. Dacă într-un triunghi sunt trasate două laturi cu o culoare, atunci
jucătorul care foloseşte cealaltă culoare ori trasează a treia latură ori pierde jocul. Strategia constă în a
forţa alegerile lui Bogdan şi a ajunge la o configuraţie cu două triunghiuri fiecare având două laturi roşii.
Să numerotăm vârfurile de la 1 la 8 conform figurii alăturate (restul vârfurilor nu este esenţial din
punctul de vedere al strategiei). Prima dată Alex alege diagonala 1 3 .
Dacă Bogdan alege o diagonală care nu conţine nici unul din vârfurile 1 sau 3 , atunci Alex alege diago-
nala 1 7 şi astfel Bogdan trebuie să aleagă 3 7 . Alex alege 1 5 şi a ajuns la configuraţia dorită
(Bogdan nu poate alege şi 3 5 şi 5 7 , deci pierde).
Dacă Bogdan alege o diagonală care conţine unul din vîrfurile 1 sau 3 , atunci putem presupune că
alege 3 5 (eventual renumerotăm vârfurile). Următorii paşi sunt cuprinşi în tabelul urmţtor (Bogdan
este constrâns la fiecare pas):
A 1 7 5 7 4 7 2 7
B 3 7 1 5 1 4 2 4 şi 2 5
În ultimaul pas Bogdan iarăşi nu poate alege două diagonale şi astfel pierde.
1 8 1 8

2 7 2 7

3 6 3 6

4 5 4 5

73) Fie ABC un triunghi, M mijlocul laturii BC, iar P un punct pe latura AC astfel încât
PC 1
= . Se consideră N simetricul lui M faţă de P. Să se arate că triunghiul ABC este
AP 3
MORARIU MIHAI 26
 echilateral dacă şi numai dacă triunghiul AMN este echilateral.
Soluție: Fie Q mijlocul lui AC  CP  PQ  CMQN paralelogram  NQ  CM şi NQ  CM. Fie
{S}=NQAM QS linie mijlocie. În ANM  NS – mediană şi NQ = 2QS  Q – centrul de
greutate al AMN.
„” ABC echilateral  AM – înălţime  NS – înălţime; MCQ echilateral  MQNC romb
 MN ⊥ QC  AP – înălţime  Q ortocentru  AMN echilateral.
„<=” AMN echilateral  Q ortocentru  NQ – înălţime  CM ⊥ AM AM înălţime
 ABC isoscel; m(MAC) = 30  m(C) = 60  ABC echilateral.

74) Fie ABCD un patrulater convex, M, N, P, Q mijloacele laturilor AB, BC, CD, DA. Să
se arate că:
a) Aria(ABCD) = 2  Aria (MNPQ);
b) Aria(ABCD)  MP  NQ.
1 1 1 1
Soluție: a) A AMQ = A ABD ; A PCN = A BCD; A DPQ = A ADC ; A BMN = A ABC 
4 4 4 4
1
 A ABCD − A MNPQ = A ABCD  A ABCD = 2A MNPQ ;
2
b) Fie QQ ⊥ MP, NN ⊥ MP. Atunci
1 1
A ( ABCD) = A ( MNPQ) = A MQP + A MNP = (MP  QQ' ) + MP  NN ' ) =
2 2
1 1
= MP  (QQ'+ NN ' )  MP  NQ  A ABCD  MP  NQ .
2 2
Egalitatea are loc când Q  N adică, când MNPQ este romb.

A
M Q
Q B P
N
D Q
M
N N
P

75) Arătaţi că orice patrulater ABCD care are AB  CD, şi m(<ACB)>90o, este paralelogram.
Soluție:Conform figurii alăturate, triunghiurile ABC şi CDA au câteva congruenţe (LLU), insuficient
pentru a deduce  ABC   CDA. Pentru a elimina acest inconvenient se construieşte AA , ⊥ BC și
CC , ⊥ AD , sesizând imediat  ACAI   CACI iar apoi  ABAI   DCCI. În final BAI-CAI=DCI-
-ACI, deci CB  AD, ceea ce justifică ABCD paralelogram.

MORARIU MIHAI 27
 A’

C
D

B A

C’

76) Se dă trapezul ABCD, AB║ CD, AB < CD, unde M şi N sunt mijloacele laturilor [AD],
respectiv [BC]. Dacă P este piciorul perpendicularei dusă din D pe dreapta AB, iar E şi F
intersecţiile dreptelor BD şi AC cu MN, demonstraţi că :
a) ABCD este trapez isoscel dacă şi numai dacă EFAP este paralelogram.
b) Dacă AD=BC, PF  AE={O} şi MB  AE={S}, arătaţi că 6·SO=AE.
Soluție: a) „=>” ABCD trapez isoscel  PAFE paralelogram,  PDB dreptunghic în P, [PE] mediană
 PE=B   PBE isoscel   ABE   BPE, dar  ABE   FAB, deci  FAB   EPB
 PE AF, PA EF  PAFE paralelogram,
„<=” PAFE paralelogram  ABCD trapez isoscel,  PDB dreptunghic în P, [PE] mediană  2PE=BD
PAFE paralelogram  PE=AF, deci BD=2AF. Cum 2AF=AC  BD=AC  ABCD trapez isoscel
AE 2
b) PAFE paralelogram  OA= , S este centrul de greutate în  ADB, deci SA= AE
2 3
1
 SO=SA-AO= AE  6SO=AE
6

77) Se cosideră triunghiul ABC, m(  A)=90° , m(  C)=30° , AB=a, AC=b. Mediana [AD]
se prelungeşte cu un segment [DN]  [AD], iar latura [AB] cu [BS]  [BC]. Fie M
punctual de intersecţie al bisectoarei unghiului ABC cu CN. Se cere:
a) Să se arate că ABNC dreptunghi.
b) Să se arate că punctele S,D,M coliniare
c) Să se calculeze aria lui ASNM în funcţie de a şi b.
Soluție: a)[AD]=[DN] și [BD]=[DC]  ABNC paralelogram, m(  BAC)=90°  ABNC dreptunghi
b)ABNC dreptunghi  AB║NC  AB║MN   ABM   BMC dar  ABM   MBC
  BMC   MBC   BCM isoscel  [BC]=[MC]. Dar [BC]  [BS]  [BS]=[MC]
AS=AB+BS, MN=NC+MC  [AS]  [MN] dar AS║MN  ASNM paralelogram
ASNM paralelogram
D mijl. [AN]  D mijl. [SM]
 S,D,M coliniare
c) BN ⊥ AS, AS=3a, BN=b  A=3ab

78) Se dă dreptunghiul ABCD şi fie E punctul de intersecţie a perpendicularei din A pe BD

cu paralela prin C la BD. Să se arate că [BC]=[BE].
Soluție: Fie M si respectiv N picioarele perpendicularelor duse din A respectiv C pe BD. Cum paralelele
duse prin A respectiv C sunt egal depărtate de BD, rezultă AM=ME, adică M este mijlocul segmentului
MORARIU MIHAI 28
 AE, BO devenind astfel mediatoarea segmentului AE. Rezultă [AB]=[BE], iar cum [AB]=[CD],
rezultă [CD]=[BE].

79) Fie triunghiul ABC şi [AD bisectoarea unghiului <BAC, D  (BC). Dacă E şi F sunt
simetricele punctului D faţă de AB şi AC, arătaţi că:
a) [AE]  [AF];
b) AD ⊥ EF.
Soluție: a) AB înălţime şi mediană în ADE   AE    AD  , AC înălţime şi mediană în
ADF   AF    AD rezultă  AE    AF 
b)  AE    AF   AEF isoscel (1) <DAE=<DAF (din  AD bisectoare şi cele două simetrii din
enunţ) rezultă  AD bisectoare pentru <EAF (2) . Din (1) şi (2) rezultă AD ⊥ EF

80) Se dă triunghiul ascuţitunghic ABC. Să se arate că picioarele perpendicularelor din A pe

bisectoarele interioare şi exterioare ale unghiurilor B şi C sunt patru puncte coliniare.
Soluție: AB 1 B B 2 - dreptunghi (analog AC 1 CC 2 ) avem B 1 B 2 || BC și B 1 B 2 aparţine dreptei
suport a liniei mijlocii a  ABC (analog C 1 C 2 ). Dar B 1 ,B 2 ,C 1 ,C 2 , sunt respectiv picioarele
perpendicularelor din A pe bisectoarele <B, respectiv <C.

81) Considerăm un pătrat ABCD cu latura de 9 cm şi punctele E  AD , F  BC , astfel încât

A  ( ED ) , C  ( BF ) , AE = 9 cm, CF = 3 cm . O furnică străbate cel mai scurt drum de la E la
F care traversează pătratul după o paralelă la BC. Construiţi drumul pe care îl parcurge
furnica.
B C F

Q
P

E D
A

Soluție: Construim un drum cu QP // BC Drumul EQ + QP + PF = AP + BC + PF . Deduce că drumul

este minim  AP + PF = minim  {P} = AF  CD

2
82) În patrulaterul convex ABCD se ştie că AC ⊥ CB , BD ⊥ DA si DC = AB. Calculaţi
2
m(AOB ), unde O este punctul de intersecţie a diagonalelor patrulaterului.
OC 2
Soluție: COB  DOA și DOC  AOB => = Deci m(<COB)=45 0 . m(<AOB)=135 0
OB 2

83) În triunghiul ABC cu m(Â)=900, AB= 2cm și BC = 2 3 cm considerăm punctul

MORARIU MIHAI 29
 E  (AC) astfel încât BE = 6 cm. Să se arate că AD ⊥ BE, unde D este mijlocul laturii
(BC).
Soluție: Din triunghiul ABC, cu teorema lui Pitagora, obținem AC=2 2 cm;  În triunghiul ABE,
tot cu teorema lui Pitagora,  AE = 2 cm. Așadar , E este mijlocul laturii (AC) și ,deci, (BE) este
mediană. Fie {G} = BE  AD si (CF) a treia mediana a triunghiului ABC ( F  (AB)).
Din triunghiul AFC, cu teorema lui Pitagora  FC = 3cm și ,deci, FG= 1 cm .În triunghiul AGB ,
mediana (FG) este jumătate din latura (AB)  m  (AGB) = 900  AD ⊥ BE.

84) Fie M o mulțime formată din vârfurile unui triunghi, mijloacele laturilor și centrul său
de greutate, A o mulțime formată din 7 numere naturale distincte, astfel încât fiecărui
punct Mi din M îi corespunde un număr natural ai din A și reciproc. În plus, Mj  (Mi
MiM j ai − a j
Mk) dacă și numai dacă = .
M jMk a j − ak
a) Dati exemplu de o multime A cu proprietatea din enunt.
b) Demonstrati ca A nu poate fi formata din 7 numere naturale consecutive.
b − d = d − c  b + c = 2d
BD b−d 
Solutie: a) DC = 1  =1 Analog c + a = 2e   2a + 2b + 2c = 2d + 2e + 2f 
d−c
Analog a + b = 2f 


 a+b+c=d+e+f
AG a -g 
=2 = 2  a - g = 2g - 2d  a + 2d = 3g
GD g-d

Analog b + 2e = 3g   a + b + c + 2(d + e + f) = 9g 
Analog c + 2f = 3g 


 3(a+b+c)=9g  a+b+c=3g
Presupunem că  n astfel încât A={n+1,n+2,n+3,n+4,n+5,n+6,n+7}  a+b+c+d+e+f+g=
=7n+28  3g+3g+g=7(n+4)  g=n+4, a+b+c=d+e+f=3(n+4)
I. daca n par  g este par
a = 3g - 2d

b = 3g - 2e  a, b, c pare. Dar A contine 3 numere pare (fals, deoarece a, b, c, g pare)
c = 3g - 2f 
II. daca n impar  g impar; a,b,c impare. Dar A contine 3 numere impare (fals, deoarece a,b,c,g
impare)
Deci A nu poate fi formata din 7 numere naturale consecutive.

MORARIU MIHAI 30
85) Doi elevi, A şi B, joacă următorul joc. A alege un număr natural de la 1 la 8. B adaugă
la acest număr un număr natural de la 1 la 8 şi spune suma obţinută. A adaugă acestei
sume un număr natural de la 1 la 8 şi spune noua sumă, şi aşa mai departe. Câştigă
jucătorul care obţine suma 2007. Arătaţi că jucătorul B poate adopta o strategie de
câştig sigur.
Soluție: 2007:9=223. Jucătorul B poate completa orice număr al jucătorului A pană la multiplu de 9
Jucătorul B trebuie să spună numai numere multiplu de 9, prin urmare el va obține 2007

86) Un triunghi ascuţitunghic ABC are m(BAC ) = 300 . Bisectoarea unghiului BAC,
intersectează mediatoarea laturii AB în punctul I. Pe perpendiculara în I pe dreapta AI
se consideră punctul P astfel încât IP = IA . Punctele P şi C se află de o parte şi de alta
a dreptei AI.
a) Să se arate că triunghiul PIB este echilateral.
b) Dacă, în plus, AI = BC , să se arate că patrulaterul BCIP este romb.
Soluție a) Triunghiurile IAB și PIB isoscele cu m( PIB )=600
b) Simetricul punctului C față de dreapta AB este R, R  AP, RB=BC=PB, m(  ARB)=750
M(  ACB)=750,

87) În triunghiul ABC , D  (BC ), B  (DE ), C  (DF ) astfel încât BD = 3BE şi DC = 3CF , iar
punctele M, N sunt simetricele punctului A faţă de B şi respectiv C. Să se arate că ME,
NF şi AD sunt concurente.
MORARIU MIHAI 31
 Soluție: Fie ME  AD = P , NF  AD = P. Teorema Menelaus în ABD pentru
PA 1
transversala M − E − P  = . Teorema Menelaus în ADC pentru transversala
PD 2
P A 1
N − F − P  = => P = P  ME  NF  AD = P
P D 2

88) Fie trapezul ABCD( AB || CD ) şi punctele M  (BC ), N  ( AD) . Demonstraţi că:

SMAD = SNBC  MN || AB .
Soluție: Notăm MB
=k şi NA
= k1 . Construim ME ⊥ AB (E  AB ) şi MF ⊥ CD (F  CD)
MC ND
not
EF = înălţimea trapezului, EF = h , SMAD = S ABCD − (SMAB + SMCD ) =  AB + kCD
h
2(k + 1)
S NBC =
h
AB + k1CD  , SMAD = SNBC  k1 = k k1 = k  NA = MB  NM || AB
2(k1 + 1) ND MC

D C F

N M

A E B

89) În triunghiul ABC, măsurile unghiurilor A, B, C sunt direct proporţionale cu 3, 7,

respectiv 2. Să se arate că unghiul dintre dreapta AB şi înălţimea din A este congruent
cu unghiul dintre AC şi mediana din A.
^ ^ ^
m( A) m( B) m(C ) 1800 ^ ^ ^
Soluție: Vom avea: = = = = 150 ; m ( A) = 450 ; m( B ) = 1050 ; m(C ) = 300
3 7 2 12

Construim înălţimea din A: AD ⊥ BC (D BC). Din ADC, cu m( )= 90 0 şi m( )= 30 0 =>

m( )= 60 0 şi, deci, m( )= 15 0 {1}
Construim BE ⊥ AC (E AC) şi unim E cu M, unde M este mijlocul laturii [BC]. Vom avea:
AE=BE=BM=MC, căci triunghiul AEB este dreptunghic isoscel si (EM) este mediana din vârful unghiului
drept, în triunghiul dreptunghic BEC. In plus, din faptul că m( )= 30 0 , => m( )=m( ) + m( )=
0
150 . Dar triunghiul AEM este isoscel având [AE] [EM],
m( )= m( )= 15 0 . {2}. Din {1} şi {2} deducem congruenţa din problemă.

90) Fie rombul ABCD şi R  (AD), S  (BC) astfel încât RA = RD, SB = 2 ∙ SC. Dacă
RC ∩ AB = { E }, DS ∩ RC = { T }, DS ∩ AB = { F } să se arate că:
a) DB ⊥ DE
MORARIU MIHAI 32
 b) 5TB=2CF

Soluție: a) ΔRDC=ΔRAE (U.L.U) => RE=RC, RE=RC, RA=RD => EACD paralelogram
=>ED || AC (1) ABCD romb => AC ⊥ BD (2), din (1),(2) => BD ⊥ DE
TS TC SC 2
b) CS || DR => ΔTSC~ΔTDR => = = = => TC=2x, RT=3x.
TD TR RD 3
TP EP ET 4
RE=RC=5x, Fie TB || BC, p  AB => ΔTEP~ΔCEB => = = = =>
BC EB EC 5
4a 2a
=> TP= , PB= , a=AB, BF || CD => ΔSCD~ΔSBF => BF=2·CD=2a
5 5
PT BF
= =2 ΔPTB~ΔBFC
PB BC
TB PT 2
ΔTPB=ΔCBF = = => 5TB=2CF
FC BF 5

91) În triunghiul ABC se consideră punctul D  (BC). Dacă E şi F sunt simetricele

punctului D faţă de dreptele AB , respectiv AC , atunci :
a) demonstrati că BC = BE + CF;
b) determinaţi măsura unghiului BAC astfel încât punctele E, A , F să fie coliniare.
Soluție:.a) Punctul B aparţine mediatoarei segm.[ED] => [BE] ≡ [BD] (1).
Anlog se arată că [CD] ≡ [CF] (2). Din (1) şi (2) => BE+CF = BD + CD = BC
b) E,A,F puncte coliniare => m(<EAF) = 1800. Punctul A aparţine mediatoarei segm.[ED]
=> [AE] ≡ [AD] => ∆ADE isoscel => <EAB ≡ <DAB.Analog se arată că <DAC≡ <CAF.
Atunci m(<EAF)=2 ∙ m(<BAD)+2 ∙ m(<DAC)= 1800 => m(<BAC)=900

92) În patrulaterul convex ABCD punctele M,O,N sunt respectiv mijloacele segmentelor
[AB], [AC], [CD]. Ştiind că punctele M,O,N sunt coliniare şi unghiurile ACD şi
BAC sunt congruente, arătaţi că:
a) ABCD este paralelogram;
b) MQNP este paralelogram, unde {P}= AC ∩ DM şi {Q}= AC ∩BN .
Soluție: a) Dreptele AB şi CD formează cu secanta AC o pereche de unghiuri alt. int. congruente
(<ACD ≡ <BAC) => AB║ CD (1). ∆ AOM ≡ ∆ CON (cazul U.L.U.) => [OM] ≡ [ON] (2) şi
[AM] ≡ [CN] => [AB] ≡ [CD] (3). Din (1) şi (3) => ABCD este paralelogram.
b) ∆ DOM ≡ ∆ BON (cazul L.U.L.) => <DMO ≡ <BNO. ∆ OMP ≡ ∆ ONQ (cazul U.L.U.)
=> [OP] ≡ [OQ] (4). În patrul. PMQN diagonalele se intersectează în mijlocul lor (rel. 2 şi 4)
=> PMQN este paralelogram.

93) Fie ABCD paralelogram şi ACED trapez isoscel, unde AC | | DE. Demonstraţi că
DE  BE.
Soluție:Din ABCD paralelogram rezultă [AD]  [BC], şi ∢ACB  ∢DAC. Din ACED trapez isoscel cu
AC | | DE rezultă [AD]  [CE] şi ∢DAC = ∢ACE . Prin urmare [BC]  [CE] şi ∢ACB = ∢ACE
Aşadar triunghiul BCE este isoscel şi cum (CA este bisectoare a unghiului ∢BCE rezultă CA  BE
Dar AC | | DE, deci DE  BE.
MORARIU MIHAI 33
94) Fiind dat un paralelogram ABCD şi o dreaptă d, care taie dreptele AB, BC, CD, DA în
MA NB PC QD
punctele M, N, P, respectiv Q, demonstraţi că    = 1.
MB NC PD QA

Soluție: Considerăm : MAQ MBN => = (1) NPC NMB => = (2)
PCN PQD => = (3) QAM QDP=> = (4)

Înmulţim (1), (2), (3), (4) membru cu membru : = =1

95) Andrei, Bogdan, Costel şi Dan cumpără trei torturi de îngheţată de formă pătrată, care
au fiecare aceeaşi grosime şi compoziţie. Ştim că perimetrele torturilor sunt invers pro-
1 1 1
porţionale cu numerele , , , iar suma laturilor celor trei torturi este 90cm.
36 160 164
Explicaţi cum vor împărţi copiii cele trei torturi, pentru a lua fiecare porţii egale (fără
cântărire).
Soluție: Notăm l1, l2, l3 laturile. => dar

96) a) Să se determine numărul de diagonale ale unui poligon convex cu n laturi ,

n  N, n  3.
b) Să se arate că în orice poligon convex cu 21 de laturi există două diagonale care
formează între ele un unghi mai mic decât un grad.
n ( n − 1) n ( n − 3)
Soluție : a) −n =
2 2
b) Numărul de diagonale este de 189 şi se aplică principiul cutiei.

97) În pătratul ABCD se consideră {O} = AC  BD, P mijlocul laturii [ AB ] şi Q mijlocul

BM
segmentului [OC ]. Fie M  ( BC ), N  ( AC ) astfel încât = 2 şi {R} = MN  PQ. Să se
AN
arate că R este mijlocul segmentului [ MN ].
AS
Soluție: Fie {S} = MP  AD. deoarece APS  BPM (I.U.) rezultă ( AS )  ( BM ). Atunci = 2 şi
AN
OP AS AN
cum = 2 obţinem = . Ţinând cont şi că NAS  QOP rezultă <NAS=<QOP. Se obţine
OQ OP OQ
<ANS=<OQP adică NS || PQ. În triunghiul MNS avem că P este mijlocul lui [ MS ] şi PR || NS . [ PR]
linie mijlocie, deci R este mijlocul segmentului [ MN ].

MORARIU MIHAI 34
98) În triunghiul ABC cu m(<ACB)=3M(<BAC) notăm cu M mijlocul laturii  AB  şi cu N
intersecţia bisectoarei unghiului B cu paralela prin M la dreapta BC. Fie D intersecţia
BC 1
dintre dreptele BC şi AN. Ştiind că = , să se determine unghiurile triunghiului
CD 2
ABC.
Soluție:  MN  este linie mijlocie în triunghiul ABD, deci N este mijlocul laturii  AD  .În triunghiul
ABD, bisectoarea unghiului B este şi mediană, deci triunghiul ABD este isoscel, cu AB = BD = a. Se
demonstrează că  AC  este bisectoarea unghiului <BAD. Notăm m(<BAC)=  atunci m(<ACB)=3 
şi m(<ABC)=180o-4  de unde deducem că m(<ABN)= m(<NBD)=90o-2  . În triunghiul ANB,
dreptunghic în N, avem m(<BAN)=90- m(<ABN)=2  deci m(<BAN)=2M(<BAC) adică  AC  este
bisectoarea unghiului <BAD Tot de aici deducem şi faptul că BC  BD.
Din teorema bisectoarei rezultă că BC = AB şi cum BC = 1 , obţinem AD = a 2, adică AN = a 2 . În
CD AD CD 2 2

triunghiul dreptunghic ABN aveam: cos 2 = AN = 2 , de unde 2 = 45 , adică  = 22 30 '. Obţinem

AB 2

m ( BAC ) = 22 30', m ( ACB ) = 67 30', m ( ABC ) = 90 .

99) Se consideră un romb ABCD în care m(BÂD) = 600 şi un punct mobil M care aparţine
diagonalei AC. Notăm O  AC  BD; X  AB , MX || AD , Y  BC , MY || AB .
Să se arate:
a) Triunghiul DXY este echilateral;
b) Dacă G este centrul triunghiului DXY, atunci G AC şi MG = 2GO ;
c) Aria patrulaterului DXBY este constantă.
B x Y y C

y Z
y
G O
●
X M U
x 3000 x
3000
A D

MORARIU MIHAI 35
 Soluție: a) Notăm AX=x, BX=y, BX=MY=YC=y. AX=XM=CD=DA=x+y
Soluţia 1.
DX = AX 2 + AD 2 − AX  AD = x 2 + (x + y ) − X (x + y ) = x 2 + xy + y 2
2 2

DY 2 = CY 2 + CD 2 − 2CY  CD = y 2 + (x + y ) − y(x + y ) = x 2 + Xy + y 2
2

XY 2 = BX 2 + BY 2 + BX  BY = x 2 + xy + y 2 . sau
Soluţia 2.
DU = AX = XM = BY , CU = BX = MY = CY , UY || BD
DAX = DBY  DX = DY , AD̂X  BD̂Y  XD̂Y = 600  DXY echilateral.
b) ZB = ZM , OB = OD  S centru de greutate BDM = SM = 2  SO
DS = 2  SZ Însă Z  XY , DS = 2  SZ  S centru de greutate XDY  S  G , MG = 2  OD
c) DXBY  = DXB + DBY  = DXB + DBU 

(UY || BD) = DXBU  = DXB + DBY  = AXU  + BXU  = ABU  = ABC (CD || AB ) = 1 ABCD 
2
(const.)

100) În triunghiul dreptunghic ABC, m(<A)=90 o , bisectoarea din B intersectrează înălţi-

mea AD(DBC) în E şi cateta AC în F. Bisectoarea unghiului DAC intersectează
BC în P. Demonstraţi că patrulaterul AEPF este romb.
Soluție: Fie {M} =APBF, <ABC  <DAC  <DBE <EAM  <BDE  <AME
 m(<AME)=900. AM înaltime şi bisectoare   AEF isoscel  ME MF (1) BM înaltime şi
bisectoare   BAP isoscel  MAMF(2). Din (1) şi (2)  AEPF paralelogram, AP bisectoare
 AEPF romb

101) În triunghiul isoscel ABC cu [AB]  [AC], M este mijlocul înălţimii [AD], D  (BC).
Pe latura [AC] a triunghiului se consideră punctul E astfel încât EC = 2  AE , iar DE
intersectează paralela prin A la BC în punctul N.
a) Arătaţi că MN||AB .
b) Demonstraţi că AC intersectează MN în mijlocul lui [MN] .
1 2
Soluție: a) AE=  AC  AE=  AP şi P mijlocul [AC] . DP ME = {Q}. MP este linie mijlocie în
3 3
triunghiurile ADQ şi ADC  AQ║DB şi cum AN║DB obţinem  AQ   DC  . AQDB paralelogram
 AB || DQ şi MN linie mijlocie în ADQ  MN || DQ || AB
b) MPNA este dreptunghi şi MN AP = {F}.  F este mijlocul lui MN

MORARIU MIHAI 36