1.

ANTIPARALELA ÎN TRIUNGHI
DEFINIȚIE:

Dacă ABC este un triunghi și d o dreapta astfel încât d∩(AB)={S}, d∩(AC)={P} și

∢ASP=∢ACB (figura 1) atunci spunem că dreapta d este antiparalelă cu BC .

Observație: Din definiție este evident ca ∆ABC ~ ∆ APS.

TEOREMA 1:

Fie un cerc dus prin vârfurile B și C ale ∆ ABC care intersectează laturile AB și AC în două
puncte S și respectiv P, atunci SP este antiparalelă cu latura BC.

Figure 1

Demonstrație:

Știm din ipoteză că patrulaterul PBCS este inscriptibil, deci suma unghiurilor ∢BCS și ∢BPS
este: ∢BCS+∢BPS=180°⇒ ∢BCS=∢APS deci PS este antiparalelă cu BC.

TEOREMA 2

Tangenta într-un vârf al triunghiului la cercul circumscris triunghiului este antiparalelă la

latura opusă vârfului.
 Figure 2

Demonstrație:

În ∆ABC fie SP o antiparalelă la latura BC, dreapta (t) – tangenta în punctul A la cercul
circumscris triunghiului și punctul T∊(t) (figura 2), atunci:

}
1^
deoarece SP este antiparalelă ⇒∢ ASP=∢ ABC = AC
2
1
∢ TAS este unghi între tangenta t și coarda AC a cercului circumscris ⇒∢ TAS = ^AC
2

⇒ ∢ ABC=¿ ∢ TAS ⇒ tangenta (t) este antiparalelă cu latura BC.

TEOREMA 3

Antiparalela cu o latură a triunghiului este perpendiculară pe diametrul cercului

circumscris ce trece prin vârful opus laturii respective.

Demonstrație:

Fie în ∆ABC, PS antiparalelă cu latura BC, A 1 – punctul diametral opus lui A pe cercul
circumscris triunghiului iar punctul K intersecția antiparalelei cu diametrul AA 1, (figura 3)
atunci:

∢ BA 1 A=∢ ACB fiind unghiuri care subîntind același arc

∢ ACB=∢ APS din definiția antiparalelei }⇒ ∢BA1A=∢APK ①
∆ABA1 este dreptunghic cu m(∢ABA1)=90° ⇒ ∢BAA1 și ∢BA1A sunt unghiuri
complementare și din ① rezultă că ∢APK și ∢ BAA 1 sunt complementare deci în ∆APK
m(∢AKP)=90° ⇒ PS⊥AA1.

Figure 3

APLICAȚIE 1

Fie ABC un triunghi ascuțitunghic, fie A’, B’, C’ proiecțiile ortogonale ale vârfurilor A, B, C pe
dreptele BC, CA, respectiv AB, și P un punct situat pe dreapta AA’. Fie ∁ B cercul care trece
prin punctele B și X și are centrul situat pe dreapta BC, iar ∁ C cercul care trece prin punctele
C ¸si X și are centrul situat pe dreapta BC. Cercul ∁ B intersectează a doua oară dreptele AB și
BB’ în punctele M, respectiv M’ , iar cercul ∁ C intersectează a doua oară dreptele AC ¸si CC’ în
punctele N, respectiv N’ . Arătați că punctele M, M’ , N și N’ sunt coliniare.

Soluție:

Centrele celor două cercuri se află pe dreapta BC iar AA’⊥BC, rezultă că AA’ este axa
radicală a celor două cercuri (locul geometric al punctelor din plan care au puteri egale față
de cele două cercuri) (figura 4).

Ortocentrul ∆ ABC, H∈AA’ și AA- axă radicală ⇒ HM’∙HB=HN’∙HC, de unde rezultă din
teorema coardelor concurente că BN’M’C este patrulater inscriptibil, deci N’M’ este
antiparalelă cu BC . ①
Dar și A∈AA’ – axă radicală ⇒
AM∙AB=AN∙AC, astfel că BMNC este tot
patrulater inscriptibil de unde rezultă
că și MN este antiparalela cu BC.②

Dar, raportat la cercul ∁ B, MM’ este

antiparalelă cu BC iar dacă ne raportăm
la cercul ∁C , atunci NN’ este
antiparalelă cu BC .③

Din ①, ② și ③ este evident că M, N’,

M’ și N sunt coliniare.

Figure 4

APLICAȚIE 2