Curs10 Grafuri

Grafuri. Notiuni fundamentale.
Grafuri euleriene si grafuri hamiltoniene
decembrie 2016
Grafuri. Notiuni fundamentale. Grafuri euleriene si grafuri hamilto
Grafuri
Notiuni fundamentale
D.p.d.v. matematic, un graf este o structura G = (V , E ) formata din o

multime de noduri V si o multime de muchii E .
G este finit daca V si E sunt multimi finite. In acest curs vom
considera doar grafuri finite.
Ordinul unui graf este |V |, numarul de noduri.
Marimea unui graf este |E |, numarul de muchii.
Fie x, y V . Spunem ca x este vecinul lui y daca E contine o
muchie de la x la y :
I daca G este orientat, y este destinatia unui arc cu sursa x.
Vecinatatea lui x V este N(x) := {y | y este vecin al lui x}
Vecinatatea nchisa a lui x este N[x] := N(x) {x}
Gradul deg (x) lui x este numarul de vecini ai lui x
Gradul minim al lui G este (G ) = min{deg(x) | x V }
Gradul maxim al lui G este (G ) = max{deg(x) | x V }
Notiuni fundamentale
Exemplu
G = (V , E ) unde V = {a, b, c, d, e, f }, E = {{a, d}, {a, e},

{b, c}, {b, e}, {b, g }, {c, f }, {d, f }, {d, g }, {g , h}}
N(d) = {a, f , g }, N[d] = {a, d, f , g },
(G ) = deg(b) = 3,
(G ) = deg(h) = 1,
Teorema 1 a Teoriei Grafurilor

Teorema 1
Intr-un graf neorientat G , suma gradelor nodurilor sale este dublul
numarului de muchii. O consecinta este faptul ca numarul
nodurilor cu grad impar este par.
Demonstrat
P ie combinatoriala.
Fie S = v V deg(v ). Se observa ca, deoarece orice muchie are
doua capete, S este dublul numarului de muchii:
X
deg(v ) = 2 |E |
v V
Deasemenea
S=
deg (v ) +
v V
v V
deg (v ) par
deg (v ) impar
deg (v )
si S este par a doua suma trebuie sa fie para. Deci, numarul de

noduri cu grad impar trebuie sa fie par.
Alte notiuni fundamentale
O muchie e E este incidenta la un nod x daca x este un

capat al lui e.
O cale de la v1 la vn este o secventa d = (v1 , v2 , . . . , vn ) de
noduri astfel ncat vi+1 este vecinul lui vi pentru orice
1 i < n.
I Lungimea lui d este n 1.
I d este o cale simpla daca nodurile v1 , . . . , vn sunt distincte.
I d este un ciclu daca este o cale cu lungime 3 ale carui
capete coincid: v1 = vn , iar v1 , . . . , vn1 sunt distincte.
I d este un drum elementar daca muchiile dintre nodurile
succesive sunt distincte.
I d este un circuit daca este drum elementar cu lungimea 3 si
v1 = vn .
Exemplu ilustrat
a
c
b
e
d
f
(f ) este o cale cu lungimea 0.

(a, c, f , c, b, d) este o cale cu lungimea 5.
(b, a, c, b, d) este o cale cu lungimea 4 care nu este simpla,
dar este drum elementar.
(d, g , b, a, c, f , e) este drum elementar cu lungimea 6.
(g , d, b, c, a, b, g ) este un circuit.
(e, d, b, a, c, f , e) si (d, b, g , d, e, f , d) sunt circuite.
Retineti ca un drum poate avea lungimea 0, dar lungimea minima
a unui ciclu sau circuit este 3.
Teorema 2 a Teoriei Grafurilor

Teorema 2
Intr-un graf G cu nodurile u 6= v , fiecare cale de la un nod u la v
contine o cale simpla de la u la v .
Demonstrat
ie. Fie d o cale de la u la v n G . Teorema se
demonstreaza prin inductie dupa lungimea lui d.
Daca d are lungimea 2 atunci d = (u, v ) este o cale simpla.
Pentru cazul inductiv, presupunem ca teorema are loc pentru
toate caile cu lungime < k, si fie d o cale cu lungimea k,
d = (u = w0 , w1 , . . . , wk1 , wk = v ). Daca toate nodurile
sunt distincte, atunci d este o cale simpla de la u la v . In caz
contrar, fie j cel mai mic indice a.. wj = wr pentru un r > j.
Fie d1 calea (u = w0 , . . . , wj , wr +1 . . . , wk = v ). Lungimea lui
d1 este < k, deci d1 contine o cale simpla de la u la v ,
conform ipotezei inductive. Aceasta cale este, evident,
continuta si n calea d.
Operatii pe grafuri
G = (V , E ) este un graf simplu, v V , S V ,
Presupunem ca
e E, T E
S
tergere de noduri:
G v este graful care se obtine eliminand din G nodul v si
toate arcele incidente la v .
G S este graful care se obtine eliminand din G nodurile din
S si toate arcele incidente la un nod din S.
S
tergere de muchii
G e este graful care se obtine eliminand din G muchia e.
Capetele lui e nu se elimina.
G T este graful care se obtine eliminand din G toate
muchiile din T .
G este conex daca exista o cale ntre orice doua noduri. In caz
contrar, G nu este conex. O componenta a lui G este o parte
maximala a lui G care este conexa.
v este nod de taiere daca G v are mai multe componente decat G .
e este o punte daca G e are mai multe componente decat G .
Operatii pe grafuri
Example (Stergere)
a
c
a
c
d
e
a
c
d
f
G d
G (c, d)
G {(e, g ), (f , g )}
d este nod de t
aiere n G . (a, b) este punte n G .
Example (Grafuri conexe si neconexe)
Multime de noduri de taiere, conectivitate.

Grafuri complete
G = (V , E ) este un graf conex neorientat.
Presupunem ca
=
6 S ( V este o multime de noduri de taiere pentru G daca
G S este neconectat.
G este complet daca orice doua noduri sunt nvecinate. Kn se
refera la graful complet cu n noduri.
Grafurile Kn nu au multimi de taiere deoarece Kn S ramane
conex indiferent de submultimea S ( V .
Conectivitatea (G ) a lui G este numarul de elemente al unei

multimi minimale de noduri de taiere pentru G .
Deasemenea, consideram urmatoarele cazuri speciale:
Daca G nu este conex, presupunem ca (G ) = 0.
Daca G = Kn presupunem ca (G ) = n 1.
Pentru orice 0 < k (G ), spunem ca G este k-conex.
Subgraf indus al unui graf
G = (V , E ) este un graf si S ( V . Subgraful

Presupunem ca
indus de S n G este graful (S, E 0 ) unde E 0 este multimea de
muchii din E care au ambele capete n S.
Example
Subgraf indus de {a, b, c, d, x}
Tipuri speciale de grafuri

Grafurile complete Kn
Grafurile cale Pn constau din o cale simpla de n noduri

Grafurile vide En au n noduri, si nu au nici o muchie.
Grafurile ciclice Cn constau din cicluri de lungime n
C3
C4
Grafuri bipartite G = (V , E ): Grafuri simple neorientate, a..

V = X Y unde =
6 X 6= V si Y = V \ X
Toate muchiile au un capat n X si celalalt n Y .
Grafuri bipartite
Primele 2 grafuri din figura de mai jos sunt bipartite, dar al treilea
nu este bipartit.
Un graf bipartit complet Km,n este un graf bipartit ntre X si Y cu

|X | = m, |Y | = n, astfel ncat exista o muchie ntre orice pereche
de noduri (x, y ) X Y .
Exemple de grafuri bipartite complete
Grafuri bipartite
Teorema de caracterizare
Un graf cu cel putin 2 noduri este bipartit dac

a si numai
dac
a nu contine cicluri de lungime impar
a.
Demonstrat
ie.
: Fie G = (V , E ) un graf bipartit ntre multimile X si Y , si fie
C = (v1 , . . . , vk , v1 ) un ciclu n G . Putem presupune ca v1 X . Atunci
vi X pentru toti i pari, si vj Y pentru toti j impari. Deoarece
(vk , v1 ) E , k trebuie sa fie par nu putem avea n G un ciclu de
lungime k impar.
: Putem presupune, fara a reduce din generalitate, ca G este conex
(n caz contrar, putem trata separat componentele conexe ale lui G ).
Pentru v V definim
X = {x V | cea mai scurta cale de la x la v are lungime para},
Y = V \ X.
Se verifica usor ca G este graf bipartit ntre X si Y .
Grafuri izomorfe
Observati ca grafurile urmatoare sunt identice:
a
Primul graf poate fi redesenat ncat sa arate ca al doilea graf.
Grafuri izomorfe
a
Grafuri izomorfe
a

Ideea de izomorfism formalizeaza acest fenomen.
Grafuri izomorfe
a

Ideea de izomorfism formalizeaza acest fenomen.
Grafuri izomorfe
G = (V1 , E1 ) si H = (V2 , E2 ) sunt izomorfe daca exista o functie
bijectiva f : V1 V2 astfel ncat (x, y ) E1 daca si numai daca
(f (x), f (y )) E2 .
Grafuri izomorfe
Cand 2 grafuri G si H sunt izomorfe, se obisnuieste sa se
spuna ca G = H sau ca G este H.
Daca G si H sunt izomorfe, atunci au acelasi ordin si marime.
Reciproca nu este adevarata, dupa cum se poate vedea n
Figura 1 de mai jos.
Figure: Doua grafuri G si H cu acelasi ordin si marime, dar neizomorfe.
Daca G si H sunt izomorfe atunci secventele de grade de

noduri ale grefurilor coincid. Reciproca nu este adevarata.
Drumuri si circuite Euleriene
I Un drum Eulerian ntr-un graf simplu G = (V , E ) este un

drum ce contine toate muchiile lui G .
I Un circuit Eulerian ntr-un graf simplu G = (V , E ) este un
circuit ce contine toate muchiile lui G .
I Un graf Eulerian este un graf simplu ce contine un circuit
Eulerian.
I Un drum Eulerian ntr-un graf simplu G = (V , E ) este un

drum ce contine toate muchiile lui G .
I Un circuit Eulerian ntr-un graf simplu G = (V , E ) este un
circuit ce contine toate muchiile lui G .
I Un graf Eulerian este un graf simplu ce contine un circuit
Eulerian.
Se observa ca
I Ciclurile Cn sunt grafuri Euleriene.
I Caile Pn nu contin circuite nici un Pn nu este graf Eulerian.
Intrebari
Care din grafurile urmatoare este Eulerian?
Intrebari
I: Cum putem recunoaste grafurile Euleriene?
Intrebari
I: Cum putem recunoaste grafurile Euleriene?

R: Se cunosc doua caracterizari importante:
1
2
bazata pe gradurile nodurilor

bazata pe existenta unei colectii speciale de cicluri.
Circuite Euleriene
Teorema de Caracterizare
Pentru un graf conectat G , afirmatiile urmatoare sunt echivalente:
1
G este Eulerian.
Fiecare nod al lui G are grad par.
Muchiile lui G pot fi partitionate n cicluri care nu au muchii

n comun.
Demonstrat
ia lui 1 2. Presupunem ca
I G este Eulerian un circuit care contine toate muchiile lui G
De exemplu, v1 , v3 , v4 , v1 , v2 , v6 , v1 este un circuit al grafului
v2
v4
deg (v2 ) = deg (v3 ) = deg (v4 ) = deg (v6 ) = 2
deg (v1 ) = 4
v1
v5
deg (v5 ) = 0
v6
v3
Ori de cate ori circuitul Eulerian intra n un nod v pe o muchie, trebuie
sa plece din acel nod pe alta muchie. Deoarece nici o muchie nu apare de
2 ori n circuit, nr. de muchii incidente la v este par deg(v ) este par.
Circuite Euleriene
Demonstratie a Teoremei de Caracterizare (continuare)
Demonstrat
ie a 2 3. Presupunem ca fiecare nod al lui G are grad
par. Gandim inductiv dupa numarul de cicluri disjuncte ale lui G .
G nu are noduri de grad 1 G nu este arbore G are cel putin un
ciclu Cn1 .
Fie G 0 graful produs din G prin eliminarea muchiilor lui Cn1 toate
nodurile lui G 0 au grad par se deduce recursiv ca G 0 poate fi
partitionat n cicluri disjuncte Cn2 , . . . , Cnk .
Rezulta ca Cn1 , Cn2 , . . . , Cnk este o partitie a lui G n cicluri (cu muchii)
disjuncte.
Example
Circuite Euleriene
Demonstrat
ciclu Cn1 .
disjuncte.
Example
Circuite Euleriene
Demonstrat
ciclu Cn1 .
disjuncte.
Example
Circuite Euleriene
Demonstrat
ciclu Cn1 .
disjuncte.
Example
Circuite Euleriene
Demonstrat
ciclu Cn1 .
disjuncte.
Example
Circuite Euleriene
Demonstrat
ie a 3 1. Presupunem c
a muchiile lui G pot fi partitionate n k cicluri
disjuncte Cn1 , . . . , Cnk . Deoarece G este conectat, fiecare ciclu este un circuit Eulerian
care are un nod comun cu alt ciclu ciclurile pot fi nl
antuite p
an
a se obtine un
circuit Eulerian care contine toate muchiile lui G .

Example
4
5
1
7
9
2
Cicluri:
Q1
Q2
Q3
Q4
= 3, 6, 7, 8, 2, 4, 9, 3
= 3, 8, 5, 1, 3
= 6, 2, 7, 9, 5, 6
= 4, 5, 7, 4
Primele 2 cicluri au nodul comun 3 circuitul

R1 = 3, 8, 5, 1, 3, 6, 7, 8, 2, 4, 9, 3
R2 are 6 n comun cu al 3-lea ciclu circuitul
R3 = 3, 8, 5, 1, 3, 6, 2, 7, 9, 5, 6, 7, 8, 2, 4, 9, 3
Circuitul are 4 n comun cu a 4-lea ciclu circuitul Eulerian
R4 = 3, 8, 5, 1, 3, 6, 2, 7, 9, 5, 6, 7, 8, 2, 4, 5, 7, 4, 9, 3
Detectarea circuitelor Euleriene

Algoritmul lui Hierholzer
Alg. ilustrat de nlantuite a ciclurilor se numeste algoritmul lui

Hierholzer. Rezolva problema
Se da: un graf Eulerian G
Sa cauta un circuit Eulerian al lui G .
1
Se identifica un circuit R1 al lui G si se marcheaza muchiile lui R1 .

Fie i = 1.
Daca Ri contine toate muchiile lui G , stop: Ri este Eulerian.
Daca Ri nu contine toate muchiile lui G , fie vi un nod al Ri incident

la o muchie nemarcata ei .
Se construieste un circuit de muchii nemarcate Qi , pornind de la

nodul vi de-a lungul muchiei ei . Se marcheaza muchiile lui Qi .
Se creaza un circuit nou Ri+1 nlantuind Qi n Ri la nodul vi .
Se incrementeaza i cu 1 si se revine la pasul (2).
Algoritmul lui Hierholzer

Exemplu ilustrat
Detectarea drumurilor Euleriene
Intrebare: Cum detectam daca un graf contine un drum

Eulerian?

Eulerian?
Raspuns: Se observa ca:
Un graf Eulerian contine un drum Eulerian
deoarece orice circuit Eulerian este si drum
Eulerian.
Exist
a grafuri ne-Euleriene ce contin
drumuri Euleriene.

Eulerian?
Raspuns: Se observa ca:
Un graf Eulerian contine un drum Eulerian
deoarece orice circuit Eulerian este si drum
Eulerian.
Exist
a grafuri ne-Euleriene ce contin
drumuri Euleriene.
Corolar
Un graf conectat G contine un drum Eulerian daca si numai daca
are cel mult 2 noduri cu grad impar.
Algoritmul lui Fleury

Se da un graf G cu un drum sau circuit Eulerian
Se cauta un drum sau circuit corespunzator.
Initial toate muchiile sunt nemarcate.
1
Se alege un nod v pe care-l numim nod fruntas.
Daca toate muchiile lui G au fost marcate, stop.

Altfel, se trece la pasul 2.
Dintre toate muchiile incidente la nodul fruntas se alege, daca se

poate, o muchie care nu este punte a muchiilor deja marcate. Daca
o astfel de muchie nu exista, se alege una la ntamplare. Se
marcheaza muchia aleasa iar capatul opus nodului fruntas devine
noul nod fruntas.
Se revine la pasul (2).
Algoritmul lui Fleury

Se da un graf G cu un drum sau circuit Eulerian
Se cauta un drum sau circuit corespunzator.
Initial toate muchiile sunt nemarcate.
1
Se alege un nod v pe care-l numim nod fruntas.
Daca toate muchiile lui G au fost marcate, stop.

Altfel, se trece la pasul 2.
Dintre toate muchiile incidente la nodul fruntas se alege, daca se

poate, o muchie care nu este punte a muchiilor deja marcate. Daca
o astfel de muchie nu exista, se alege una la ntamplare. Se
marcheaza muchia aleasa iar capatul opus nodului fruntas devine
noul nod fruntas.
Se revine la pasul (2).
Observat
ii:
Pasul 2 se efectueaza de |E | ori, unde |E | = nr. de muchii ale lui G .
In gen., detectarea daca e E este punte are complexitatea O(|E |2 )
alg. lui Fleury are complexitatea O(|E |3 ).
Cicluri si cai hamiltoniene
O cale hamiltoniana P a unui graf simplu G este o cale simpla

care contine toate nodurile lui G .
Un graf traversabil este un graf simplu care contine o cale
hamiltoniana.
Un ciclu hamiltonian al unui graf este un ciclu care contine
toate nodurile grafului.
Un graf hamiltonian este un graf care contine un ciclu
hamiltonian.
Observat
ii
1
Toate grafurile hamiltoniene sunt traversabile.
Exista grafuri traversable care nu sunt hamiltoniene.
Detectarea grafurilor hamiltoniene

Teorema lui Dirac
Teorema lui Dirac

Fie G un graf cu ordinul n 3. Daca (G ) n/2 atunci G este
hamiltonian.
Demonstrat
ie. Presupunem ca G satisface conditiile date, nsa G nu
este hamiltonian. Fie P = v1 , . . . , vp o cale simpla n G de lungime
maximala toti vecinii lui v1 si ai lui vp sunt pe P. Deasemenea, v1 si
vp au cel putin n/2 vecini pe P fiindca (G ) n/2.
Demonstram ca j {1, . . . , p 1} astfel ncat vj N(vp ) si
vj+1 N(v1 ). Daca n-ar fi asa, atunci pentru fiecare vecin vi de pe P al
lui vp (retinem ca sunt n/2 astfel de vi ), vi+1 nu este vecin al lui v1 .
n
n
n
Ar rezulta ca deg(v1 ) p 1 < n = , contradictie cu faptul
2
2
2
ca (G ) n/2. Deci, exista un astfel de j, pentru care avem situatia
ilustrata n figura de mai jos:

Teorema lui Dirac (continuare)
Teorema lui Dirac

Fie G un graf cu ordinul n 3. Daca (G ) n/2 atunci G este
hamiltonian.
Demonstrat
ie. (continuare)
Fie C ciclul v1 , v2 , . . . , vj , vp , vp1 , . . . , vj+1 , v1 . Presupunand ca G

nu este hamiltonian, exista un nod al lui G care nu este n P.
(G ) n/2 si n 3 implica (G ) 2 , deci G este conectat G
are un nod w care nu-i in P si este adiacent la un nod vi din P.
Dar atunci calea care porneste cu w , vi si continua n jurul ciclului
C este mai lunga decat P, contradictie.
In concluzie G trebuie sa fie graf hamiltonian.

Alte criterii si notiuni auxiliare
Teorema lui Dirac generalizata

Fie G un graf cu ordinul n 3. Daca deg(x) + deg (y ) n pentru toate
perechile de noduri neadiacente x, y , atunci G este hamiltonian.

Teorema lui Dirac generalizata

Fie G un graf cu ordinul n 3. Daca deg(x) + deg (y ) n pentru toate
perechile de noduri neadiacente x, y , atunci G este hamiltonian.
O multime de noduri a unui graf G este independenta daca nu contine
noduri adiacente. Numarul de independenta (G ) al unui graf G este
marimea cea mai mare posibila a unei multimi independente a lui G .
Example
Se considera grafurile
Cea mai mare multime independenta a lui G1 este {c, d}, deci
(G1 ) = 2. Exista 2 multimi independente cu marimea 3 n G2 : {a, c, e}
si {b, d, f }, si nici una cu marimea 4, deci (G2 ) = 3.

Conectivitatea (G ) unui graf G este este marimea minima a unei

multimi de taiere a lui G .
Teorema (Chvatal si Erd
os, 1972)
Fie G un graf conectat cu ordinal n 3, conectivitatea (G ), si numarul
de independenta (G ). Daca (G ) (G ), atunci G este hamiltonian.
Exercitiu (Jocul icosian al lui Hamilton)
Sa se arate ca graful ilustrat n cercul de mai jos este hamiltonian.
Grafuri hamiltoniene si grafuri traversabile

Exercitii
Sa se demonstreze ca daca G este hamiltonian atunci G este

2-conectat.
Sa se indice conectivitatea si numarul de independenta al

grafului Petersen ilustrat mai jos.
Grafuri hamiltoniene
Dou
a definitii si trei grafuri speciale
Date fiind doua grafuri G si H, spunem ca G este liber de H

daca G nu contine o copie a lui H ca si graf indus.
Daca S este o colectie de grafuri, spunem ca G este liber de S
daca G nu contine nici unul din grafurile lui S ca si graf indus.
Trei grafuri speciale
K1,3
Z1
Alte rezultate
Theorem (Goodman si Hedetniemi, 1974)

Daca G este un graf 2-conectat si liber de {K1,3 , Z1 } atunci G este
hamiltonian.
Demonstrat
ie. Fie G un astfel de graf, si fie C un ciclu de lungime
maxima n G . Deoarece G este 2-conectat, un astfel de ciclu C exista.
Demonstram ca C este ciclu hamiltonian.
Daca G nu ar fi hamiltonian, ar exista un nod v care nu este n C si care
este adiacent la un nod w din C . Fie a si b succesorul si predecesorul
imediat al lui w n ciclul C .
Dac
a {a, b} N(v ) 6= un ciclu mai lung dec
at C {a, b} N(v ) = .
Dac
a a, b nu sunt adiacente atunci subgraful indus de {w , v , a, b} este K1,3 ,
contradictie cu ipoteza c
a G este liber de K1,3 ab trebuie s
a fie muchie n G .
Ins
a n acest caz subgraful indus de {w , v , a, b} este Z1 , contradictie cu ipoteza
c
a G este liber de Z1 .
C este ciclu hamiltonian.
Alte rezultate
Teorema (Duffus, Gould si Jacobson, 1981)

Fie G un graf liber de {K1,3 , N}.
1
Daca G este conectat atunci G este traversabil.
Daca G este 2-conectat atunci G este hamiltonian.
Alte rezultate
Teorema (Duffus, Gould si Jacobson, 1981)

Fie G un graf liber de {K1,3 , N}.
1
Daca G este conectat atunci G este traversabil.
Daca G este 2-conectat atunci G este hamiltonian.
Observat
ii.
Ultimele 2 teoreme interzic ca graful K1,3 sa apara ca subgraf. De
obicei, graful K1,3 se numeste gheara, si este un graf interzis sa
apara n numeroase teoreme din teoria grafurilor.
Bibliografie
J. M. Harris, J. L. Hirst, M. J. Mossinghoff. Combinatorics

and Graph Theory. Second Edition. Springer 2008.
Sectiunea 1.4. Trails, Circuits, Paths, and Cycles.

Curs10 Grafuri

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs10 Grafuri

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Grafuri. Notiuni fundamentale.

Grafuri euleriene si grafuri hamiltoniene

Grafuri. Notiuni fundamentale. Grafuri euleriene si grafuri hamilto

D.p.d.v. matematic, un graf este o structura G = (V , E ) formata din o

Grafuri. Notiuni fundamentale. Grafuri euleriene si grafuri hamilto

G = (V , E ) unde V = {a, b, c, d, e, f }, E = {{a, d}, {a, e},

Grafuri. Notiuni fundamentale. Grafuri euleriene si grafuri hamilto

Teorema 1 a Teoriei Grafurilor

si S este par a doua suma trebuie sa fie para. Deci, numarul de

Grafuri. Notiuni fundamentale. Grafuri euleriene si grafuri hamilto

Alte notiuni fundamentale

O muchie e E este incidenta la un nod x daca x este un

Grafuri. Notiuni fundamentale. Grafuri euleriene si grafuri hamilto

(f ) este o cale cu lungimea 0.

Grafuri. Notiuni fundamentale. Grafuri euleriene si grafuri hamilto

Teorema 2 a Teoriei Grafurilor

Grafuri. Notiuni fundamentale. Grafuri euleriene si grafuri hamilto

Grafuri. Notiuni fundamentale. Grafuri euleriene si grafuri hamilto

Example (Grafuri conexe si neconexe)

Grafuri. Notiuni fundamentale. Grafuri euleriene si grafuri hamilto

Multime de noduri de taiere, conectivitate.

Conectivitatea (G ) a lui G este numarul de elemente al unei

Pentru orice 0 < k (G ), spunem ca G este k-conex.

Grafuri. Notiuni fundamentale. Grafuri euleriene si grafuri hamilto

Subgraf indus al unui graf

G = (V , E ) este un graf si S ( V . Subgraful

Subgraf indus de {a, b, c, d, x}

Grafuri. Notiuni fundamentale. Grafuri euleriene si grafuri hamilto

Tipuri speciale de grafuri

Grafurile cale Pn constau din o cale simpla de n noduri

Grafuri bipartite G = (V , E ): Grafuri simple neorientate, a..

Grafuri. Notiuni fundamentale. Grafuri euleriene si grafuri hamilto

Un graf bipartit complet Km,n este un graf bipartit ntre X si Y cu

Grafuri. Notiuni fundamentale. Grafuri euleriene si grafuri hamilto

Un graf cu cel putin 2 noduri este bipartit dac

Grafuri. Notiuni fundamentale. Grafuri euleriene si grafuri hamilto

Primul graf poate fi redesenat ncat sa arate ca al doilea graf.

Grafuri. Notiuni fundamentale. Grafuri euleriene si grafuri hamilto

Primul graf poate fi redesenat ncat sa arate ca al doilea graf.

Grafuri. Notiuni fundamentale. Grafuri euleriene si grafuri hamilto

Primul graf poate fi redesenat ncat sa arate ca al doilea graf.

Grafuri. Notiuni fundamentale. Grafuri euleriene si grafuri hamilto

Primul graf poate fi redesenat ncat sa arate ca al doilea graf.

Grafuri. Notiuni fundamentale. Grafuri euleriene si grafuri hamilto

Figure: Doua grafuri G si H cu acelasi ordin si marime, dar neizomorfe.

Daca G si H sunt izomorfe atunci secventele de grade de

Grafuri. Notiuni fundamentale. Grafuri euleriene si grafuri hamilto

Drumuri si circuite Euleriene

I Un drum Eulerian ntr-un graf simplu G = (V , E ) este un

Grafuri. Notiuni fundamentale. Grafuri euleriene si grafuri hamilto

Drumuri si circuite Euleriene

I Un drum Eulerian ntr-un graf simplu G = (V , E ) este un

Grafuri. Notiuni fundamentale. Grafuri euleriene si grafuri hamilto

Drumuri si circuite Euleriene

Grafuri. Notiuni fundamentale. Grafuri euleriene si grafuri hamilto

Drumuri si circuite Euleriene

I: Cum putem recunoaste grafurile Euleriene?

Grafuri. Notiuni fundamentale. Grafuri euleriene si grafuri hamilto

Drumuri si circuite Euleriene

I: Cum putem recunoaste grafurile Euleriene?

bazata pe gradurile nodurilor

Grafuri. Notiuni fundamentale. Grafuri euleriene si grafuri hamilto

Fiecare nod al lui G are grad par.