Grafuri neorientate

Graf neorientat= o pereche de multimi =(V, E)unde V este o mulime

finit nevida de elemente numite noduri iar E o multime de perechi
neordonate din V, numite muchii. Notm graful cu G=(V, E).
Intr-un un graf G=(V, E) neorientat relaia binar este
simetric: (v,w)E atunci (w,v) E.
Nod = element al mulimii V, unde G=(V, E) este un graf neorientat.
Muchie = element al mulimii E ce descrie o relaie existent ntre dou
noduri din V, unde G=(V, E) este un graf neorientat;
In figura alaturata:
V={1,2,3,4,5,6} sunt noduri
E={[1,2], [1,4], [2,3],[3,4],[3,5]} sunt muchii
G=(V, E)=({1,2,3,4,5,6}, {[1,2], [1,4], [2,3],[3,4],[3,5]})
Adiacenta: ntr-un graf neorientat existena muchiei (v,w) presupune c w este adiacent
cu v i v adiacent cu w.

n exemplul din figura de mai sus vrful 1 este adiacent cu 4 dar 1 i 3 nu

reprezint o pereche de vrfuri adiacente.
Inciden = o muchie este incident cu un nod dac l are pe acesta ca
extremitate. Muchia (v,w) este incident n nodul v respectiv w.
Grad = Gradul unui nod v, dintr-un graf neorientat, este un numr natural ce
reprezint numrul de noduri adiacente cu acesta (sau numarul de muchii
incidente cu nodul respectiv)
Nod izolat = Un nod cu gradul 0.
Nod terminal= un nod cu gradul 1
Nodul 5 este
(gradul 1).

terminal

Nodul 6 este izolat (gradul 0)

Nodurile 1, 2, 4 au gradele
egale cu2.

Daca un graf neorientat are m muchii atunci suma gradelor tuturor nodurilor
este 2m
In orice graf G exista un numar par de noduri de grad impar
Lan = este o secven de noduri ale unui graf neorientat G=(V,E), cu
proprietatea c oricare dou noduri consecutive din secventa lant sunt
adiacente:
L=[w1, w2, w3,. . ,wn] cu proprietatea c (wi, wi+1)E pentru 1i<n.
Lungimea unui lan = numrul de muchii din care este format.
Lan simplu = lanul care conine numai muchii distincte
Lan compus= lanul care nu este format numai din muchii distincte
Lan elementar = lanul care conine numai noduri distincte
Ciclu = Un lan n care primul nod coincide cu ultimul.
Ciclul este elementar dac este format doar din noduri distincte, excepie
fcnd primul i ultimul. Lungimea unui ciclu nu poate fi 2.
Succesiunea de vrfuri 2, 3, 5,
6 reprezint un lan simplu i
elementar de lungime 3.
Lanul 5 3 4 5 6 este simplu dar nu
este elementar.
Lanul 5 3 4 5 3 2 este compus i
nu este elementar.
Lanul 3 4 5 3 reprezint un ciclu
elementar
Graf partial = Dac dintr-un graf G=(V,E) se suprim cel puin o muchie
atunci noul graf G=(V,E), E E se numete graf parial al lui G (are
aceleasi noduri si o parte din muchii).

G1 este

graf

partial al lui G
Subgraf = Dac dintr-un graf G=(V,E) se suprim cel puin un nod mpreun
cu muchiile incidente lui, atunci noul graf G=(V,E), E E si VV se
numete subgraf al lui G.

G1 este subgraf al

lui G
Graf regulat = graf neorientat n care toate nodurile au acelai grad;

Graf complet = graf neorientat G=(V,E) n care exist muchie ntre oricare
dou noduri.
Numrul de muchii ale unui graf complet este: nr*(nr-1)/2.Unde nr este
numarul de noduri

graf complet. Nr de muchii: 4x(4-1)/2 = 6

Graf conex = graf neorientat G=(V,E) n care pentru orice pereche de

noduri (v,w) exist un lan care le unete.
graf conex

nu este graf conex

Component conex = subgraf al grafului de referin, maximal n raport

cu proprietatea de conexitate (ntre oricare dou vrfuri exist lan);
graful nu este conex. Are 2 componente conexe:

1, 2 si 3, 4, 5, 6
Lan hamiltonian = un lan elementar care conine toate nodurile unui graf
L=[2 ,1, 6, 5, 4, 3] este lant hamiltonian

Ciclu hamiltonian = un ciclu elementar care conine toate nodurile grafului

C=[1,2,3,4,5,6,1] este ciclu hamiltonian

Graf hamiltonian = un graf G care conine un ciclu hamiltonian

Graful anterior este graf Hamiltonian.
Daca G este un graf cu n>=3 noduri astfel incat gradul fiecarui nod este mai
mare sau egal decat n/2 atunci G este hamiltonian
Lan eulerian = un lan simplu care conine toate muchiile unui graf

Lantul: L=[1.2.3.4.5.3.6.2.5.6] este lant eulerian

Ciclu eulerian = un ciclu simplu care conine toate muchiile grafului
Ciclul: C=[1.2.3.4.5.3.6.2.5.6.1] este ciclu eulerian
Graf eulerian = un graf care conine un ciclu eulerian.
Condiie necesar i suficient: Un graf este eulerian dac i numai dac
oricare vrf al su are gradul par.
Intrebari si exercitii :
1. desenati un graf G neorientat cu 6 noduri si 10 muchii
2. Exprimati graful ca o relatie binara detaliind multimea nodurilor si
multimea muchiilor
3. precizati pentru fiecare nod gradul
4. precizati un lant simplu, un lant compus
5. precizati un lant elementar, neelementar
6. precizati un ciclu
7. desenati un graf Gp partial cu 7 muchii
8. desenati un subgraf Gs cu 4 noduri
9. modificati Gs astfel incat Gs sa fie graf complet
10. desenati un graf regulat Gr cu 9 noduri
11. cate componente conexe are Gr?

12. modificati Gr astfel incat sa obtineti Gr1 graf conex

13. precizati un lant hamiltonian in Gr1
14. modificati Gr astfel incat acesta sa fie graf eulerian
15. precizati un ciclu eulerian in Gr
16. puteti desena urmatoarea figura fara a ridica creionul de pe
hartie si fara a repete muchiile?

17. este graful anterior eulerian ? de ce ?

REPREZENTAREA GRAFURILOR ORIENTATE

Fie G=(V, E) un graf orientat.

Exista mai multe modalitati de reprezentare pentru un graf orientat, folosind
diverse tipuri de structuri de date. Reprezentarile vor fi utilizate in diversi algoritmi
si in programele care implementeaza pe calculator acesti algoritmi.
Matricea de adiacent matricea boolean

Matricea de adiacent asociat unui graf orientat cu n noduri se defineste astfel:

A = ( ai j )

nxn

cu

1, daca [i,j]E
a[i,j]=
0, altfel

Observatii:

Matricea de adiacenta asociat unui graf orientat nu este o matrice simetric (

doar daca pt fiecare arc (i,j) ar exista si arcul (j,i) asociat)

Suma elementelor de pe linia k reprezint gradul exterior al varfului k

Suma elementelor de pe coloana k reprezint gradul interior al varfului k

Fie graful din figura urmatoare:

0 1 0 0 1 0
0 0 1 0 0 0
A=

0 0 0 0 0 0

Varful 5 are - gradul exterior 2 (vezi linia 5)

1 0 0 0 0 0

- gradul interior 1 (vezi coloana 5)

0 0 1 10 0
0 0 0 00 0
Observatie: numarul valorilor de 1 din matrice va fie gal cu numarul de arce.

Varful 6 are gradul interior 0, exterior 0 si este varf izolat

Pentru a prelucra graful se citesc:
6- reprezentand n, numarul de varfuri
6- reprezentand m, numarul de arce
6 perechi x-y reprezentand extremitatile celor 6 arce:

1-2 => a[1,2]=1

1-5 => a[1,5]=1

2-3 => a[2,3]=1
4-1=> a[4,1]=1
5-3 => a[5,3]=1
5-4 => a[5,4]=1

Problema :
Se citeste un graf din fisierul graf.txt: numarul de varfuri, numarul de arce si arcele.
a) sa se afiseze matricea de adiacente
b) Sa se determine gradul unui varf citit
c) sa se afiseze pentru fiecare varf gradul
d) sa se afiseze varful cu cel mai mare grad
e) sa se afiseze varfurile izolate
f) sa se determine daca o succesiune de varfuri citite reprezinta un drum din graf. In
caz afirmativ se va determina daca drumul este elementar sau drumul este simplu
g)din fisierul graf2.txt se citeste alt graf. Sa se determine daca cel de al doilea graf
este graf partial pentru primul

Graf

parial

Fie graful G=(X,U). Se numete graf parial al lui G, un graf G1=(X,V), cu V inclus n U. Altfel
spus, un graf parial al lui G este chiar G, sau se obine din G, pstrnd toate vrfurile i suprimnd
nite arce.
Se consider graful G=(X, U), n care X={1, 2, 3, 4, 5, 6} i U={(2,1), (1, 3), (4, 3), (3, 5), (6,4), (5,
6).
Graful parial al lui G este G1=(X, V), n care X={1, 2, 3, 4, 5, 6} i V={(2, 1), (3, 2), (4, 3), (6, 4),
(5, 6)}.

Subgraf
Fie graful G=(X, U). Un subgraf al lui G este un graf G2=(Y, V), unde Y inclus in U, iar V va
conine toate arcele din U, care au ambele extremiti n Y. Altfel spus, un subgraf al unui graf se
obine eliminnd nite noduri i arcele incidente acestor noduri.
Se consider graful G=(X, U), n care X={1, 2, 3, 4, 5, 6} i U={ (2, 1), (1, 3), (3, 2), (4, 3), (3, 5), (6,
4), (5, 6).
Subgraful lui G este G2=(Y, V), n care Y={3, 4, 5, 6} i V={(4, 3), (3, 5), (6, 4), (5, 6).