Teoria Grafurilor

Introducere. Distante n grafuri. Arbori

Noiembrie 2014

Teoria Grafurilor

Ce este Teoria Grafurilor?

Studiul grafurilor ca structuri matematice G = (V , E ) folosite
pentru a modela relatii binare (numite si muchii) ntre obiectele unei
colectii V .
Obiectele sunt modelate ca noduri dintr-o multime V .
Relatiile binare sunt modelate ca muchii, care sunt elemente
ale unei multimi E .
Grafurile difera prin tipurile de muchii dintre noduri. De ex.:
Orientate: muchiile sunt arce de la un nod sursa la un nod
destinatie.
Neorientate: muchiile unesc doua noduri si nu fac distinctie
ntre sursa si destinatie.
Ponderate: fiecare muchie are o pondere (sau greutate), de
regula un numar real.
Etichetate: fiecare muchie are o eticheta.
Grafurile sunt un model folosit frecvent n rezolvarea de probleme.
Teoria Grafurilor

Scurt istoric
1736:
Euler public
a ,,Cele 7 poduri din K
onigsberg prima lucrare de Teoria Grafurilor.

Ulterior: formula lui Euler, care indic

a relatia dintre num
arul de muchii,
noduri si fete ale unui poliedru convex rezultat generalizat de Cauchy si
LHuillier studiul topologiilor si al unor clase speciale de grafuri.
1852: De Morgan formuleaz
a Conjectura color
arii h
artii cu 4 culori: patru este
num
arul minim de culori necesare pentru a putea colora orice hart
a astfel ca
t
arile cu granit
a comun
a s
a aib
a culori diferite.
1969: Heesch public
a o metod
a de rezolvare
1976: demonstratie generat
a de calculator, implementat
a de K. Appel si
W. Haken.
1878: Cuv
antul graf este folosit pentru prima oar
a de Sylvester ntr-o publicatie
din Nature.
1936: D. K
onig public
a prima carte despre teoria grafurilor.
Teoria Grafurilor

Notiuni fundamentale despre grafuri

Vocabular

Presupunem ca G = (V , E ) este un graf sau digraf simplu.

Ordinul lui G este V , numarul de noduri.
Marimea lui G este E , numarul de muchii.
Vecinatatea a lui v V este N(v ) = {x V (v , x) E }.
Vecinatatea nchisa a lui v V este N[v ] = {v } N(v ).
Gradul lui v V este numarul de muchii incidente n v :
deg(v ) = {e E e = (u, x) sau e = (x, u) pentru un x V }
Gradul maxim al lui G este (G ) = max{deg(v ) v V }.
Gradul minim al lui G este (G ) = min{deg(v ) v V }.
Secventa de grade a unui graf G de ordin n este secventa de n
termeni (scrisa de obicei n ordine descrescatoare) care
reprezinta gradele nodurilor lui G .

Teoria Grafurilor

Notiuni fundamentale despre grafuri

Exemple

G = (V , E ) este un graf neorientat simplu n care

V = {a, b, c, d, e, f },
E = { {a, d}, {a, e}, {b, c}, {b, e}, {b, g }, {c, f }, {d, f },
{d, g }, {g , h}}
N(d) = {a, f , g }, N[d] = {a, d, f , g },
(G ) = deg(b) = 3
(G ) = deg(h) = 1,
Secventa de grade a lui G este 3, 3, 3, 2, 2, 2, 2, 1

Teoria Grafurilor

Prima Teorema a Teoriei Grafurilor

Teorema
Intr-un graf G , suma gradelor nodurilor este dublul numarului de
muchii. In consecinta, numarul nodurilor cu grad impar este par.
.
Demonstrat
ie combinatoriala
Fie S = v V deg(v ). Deoarece fiecare muchie are 2 noduri ca si
capete, fiecare muchie este numarata de exact 2 ori n S. Deci
S = 2E , adica suma gradelor nodurilor este dublul numarului de
muchii. Se observa ca
S=

deg (v ) +

v V

v V

deg (v ) par

deg (v ) impar

deg (v )

Deoarece S este numar par, rezulta ca a doua suma trebuie sa fie

numar par, deci numarul nodurilor cu grad impar este par.
Teoria Grafurilor

Concepte introductive
Drumuri, c
ai, lanturi si conectivitate

Presupunem ca G = (V , E ) este un graf simplu sau digraf.

O cale n G este o secventa e noduri v1 , v2 , . . . , vk nu neaparat
distincte, astfel ncat (vi , vi+1 ) E pentru i = 1, 2, . . . , k 1.
Uneori spunem ca o astfel de cale este o cale v1 vk .
v1 si vk sunt nodurile extreme ale caii.
Daca nodurile caii sunt distincte, calea se numeste cale simpla.
Daca muchiile caii sunt distincte, calea se numeste drum.

Un ciclu este o cale simpla v1 , . . . , vk (unde k 3) mpreuna

cu o muchie (vk , v1 ).
Un circuit sau drum nchis este un drum care ncepe si se
termina cu acelasi nod.
Lungimea unei cai (sau cale simpla, drum, ciclu, circuit) este
numarul total de muchii, n care se tine cont de repetitii.

Teoria Grafurilor

Concepte introductive
Drumuri, c
ai, lanturi si conectivitate

Exemplu
a
c

b
e

d
f

a, c, f , c, b, d este o cale cu lungimea 5.

b, a, c, b, d este un drum cu lungimea 4.
d, g , b, a, c, f , e este o cale simpla cu lungimea 6.
g , d, b, c, a, b, g este un circuit.
e, d, b, a, c, f , e este un ciclu.
Remarcati ca drumurile, caile si caile simple pot avea lungimea 0.
Lungimea minima a unui ciclu sau circuit este 3.
Teoria Grafurilor

A Doua Teorema a Teoriei Grafurilor

Teorema
Intr-un graf G cu noduri u si v , fiecare cale uv contine o cale
simpla uv .
Demonstrat
ie. Fie W o cale uv n G . Demonstratia de face
prin inductie dupa lungimea caii W .
Daca W are lungimea 1 sau 2, se observa usor ca W trebuie
sa fie o cale simpla.
Pentru cazul inductiv, presupunem ca teorema are loc pentru
toate drumurile cu lungimea < k, si presupunem ca W are
lungimea k. Sa presupunem ca W este
u = w0 , w1 , . . . , wk1 , wk = v . Daca nodurile din W sunt
distincte atunci W este o cale uv simpla. Altfel, exista cel
mai mic j astfel ncat wj = wr pentru un r > j. Fie W1 calea
u = w0 , . . . , wj , wr +1 . . . , wk = v . W1 are lungimea < k, deci
contine o cale uv simpla, cf. ipotezei inductive
W contine o cale uv simpla.
Teoria Grafurilor

Operatii pe grafuri
G = (V , E ) graf simplu, v V , S V , e E , T E
Stergerea unui nod:
G v este graful obtinut din G stergand nodul v si toate
muchiile incidente la v .
G S este graful obtinut din G stergand fiecare nod din S si
fiecare muchie incidenta la un nod din S.

Stergerea unei muchii:

G e se obtine stergand doar muchia e din G (nodurile de la
capetele muchiei raman).
G T se obtine stergand toate muchiile din multimea T din
graful G .

G este conex daca pentru fiecare pereche de noduri exista o

cale de la primul la al doilea nod. Altfel, G nu este conex.
O componenta a lui G este o multime maximala de noduri ale
lui G care este conexa.
v este nod de taiere daca G v are mai multe componente
decat G .
e este pod daca G e are mai multe componente decat G .
Teoria Grafurilor

Operatii pe grafuri si proprietati referitoare la conectivitate

Exemplu (Operatii de stergere)
a
c

a
c

d
e

a
c

d
f

G d

G (c, d)

G {(e, g ), (f , g )}

d este nod de t
aiere n G . (a, b) este pod n G .

Exemplu (Grafuri conexe si neconexe)

Teoria Grafurilor

Notiuni fundamentale despre grafuri

Multimi (de noduri) de t
aiere, conectivitate, grafuri complete

Presupunem ca G = (V , E ) este un graf conex.

S V este o multime de noduri de taiere a lui G daca
graful G S nu este conex.
G este graf complet daca oricare 2 noduri sunt adiacente.
Scriem Kn pentru a ne referi la graful complet cu n noduri.
Grafurile complete Kn nu au multimi de noduri de taiere
deoarece Kn S ramane graf conex pentru toate submultimile
proprii S ale lui V .

Conectivitatea (G ) a unui graf incomplet G este marimea

minima a unei multimi de noduri de taiere ale lui G .
Daca G este un graf conex si incomplet de ordinul n, atunci
1 (G ) n 2.
Daca G nu este conex, consideram (G ) = 0.
Pentru G = Kn consideram (G ) = n 1.

Daca 0 < k (G ), spunem ca G este k-conex.

Teoria Grafurilor

Consecinte ale definitiilor

Presupunem ca G este graf simplu.

1

Un graf este conex daca si numai daca (G ) 1.

(G ) 2 daca si numai daca G este conex si nu are cicluri.

Fiecare graf 2-conex contine cel putin un ciclu.

(G ) (G ) are loc pentru orice graf G .

Teoria Grafurilor

Exercitii (1)
1. Daca G este un graf de ordinul n, care este numarul maxim de
muchii pe care le poate avea?
2. Sa se demonstreze ca pentru orice graf G de ordin cel putin 2,
secventa de grade are cel putin un grad care se repeta.
3. Se considera graful complet K5 ilustrat n figura de mai jos.
b
c
a
d
e

a. Cate cai simple diferite au nodul c la un capat?

b. Cate cai simple diferite nu trec prin nodul c?
c. Care este lungimea maxima a unui circuit n acest graf? Dati
un exemplu de astfel de circuit.
Teoria Grafurilor

Exercitii (2)

4. Fie G un graf n care (G ) k.

a. Sa se demonstreze ca G are o cale simpla de lungime k.
b. Daca k 2 atunci G are un ciclu de lungime k + 1.

5. Sa se demonstreze ca orice drum nchis de lungime impara

dintr-un graf contine un ciclu de lungime impara.
6. Fie P1 si P2 doua cai de lungime maxima ntr-un graf conex.
Sa se demonstreze ca P1 si P2 au un nod comun.
7. Sa se demonstreze ca orice graf 2-conex contine cel putin un
ciclu.

Teoria Grafurilor

Tipuri speciale de grafuri

Grafurile complete Kn si grafurile vide En

Grafurile complete Kn . Graful Kn are n noduri si o conexiune

ntre orice pereche de noduri. Exemple:

Grafurile vide En . Graful En are n noduri si 0 muchii.

Exemplu:

Teoria Grafurilor

Tipuri speciale de grafuri

Complemente si grafuri regulate

Presupunem ca G = (V , E ) este un graf simplu.

Complementul lui G = (V , E ) este graful G cu aceleasi noduri
ca si G si ale carui muchii sunt toate muchiile posibile care nu
sunt n E . De exemplu

G este regulat daca toate nodurile sale au acelasi grad. G este

r -regulat daca deg(v ) = r pentru toate nodurile v ale lui G .
Kn sunt grafuri (n 1)-regulate; En sunt grafuri 0-regulate.

Teoria Grafurilor

Tipuri speciale de grafuri

Cicluri, c
ai si subgrafuri

Ciclul Cn este un ciclu ntre n noduri. De ex., C7 arata astfel:

Graful Pn este o cale simpla de-a lungul a n noduri.

De ex., P6 arata astfel:
Fie G = (V , E ) un graf si S o submultime a lui V . Subgraful
lui of G indus de S, denotat SG , este graful cu multimea de
noduri S si multimea de muchii {(u, v )u, v S si u, v E }.
Deci SG contine toate nodurile lui S si toate muchiile lui G
care au ambele capete n S.

Teoria Grafurilor

Tipuri speciale de grafuri

Exemplu (Un graf si doua subgrafuri induse ale lui)

Un graf G = (V , E ) este bipartit daca V poate fi partitionat n

doua multimi X si Y astfel ncat fiecare muchie din G sa aibe
un capat n X si celalalt n Y .
In acest caz, X si Y se numesc multimi partite.

Un graf bipartit complet este un graf bipartit ntre multimile

partite X si Y astfel ncat multimea muchiilor sale este
E = {(x, y ) x X , y Y }.
Acest graf bipartit complet este denotat KX ,Y .

Teoria Grafurilor

Tipuri speciale de grafuri: Exemple

Grafuri bipartite
Primele 2 grafuri din figura de mai jos sunt bipartite; al treilea graf
nu este bipartit.

Grafuri bipartite complete

Teoria Grafurilor

Grafuri bipartite
Teorema de caracterizare

Teorema
Un graf cu cel putin 2 noduri este bipartit daca si numai daca nu
contine un ciclu impar.
Demonstrat
ie.
: Fie G = (V , E ) un graf bipartit ntre multimile de noduri X si Y .
Fie C = v1 , . . . , vk , v1 un ciclu n G . Putem presupune ca n general
v1 X . Atunci vi X pentru toti indecsii i pari, si vi Y pentru toti
indecsii i impari. Deoarece (vk , v1 ) E , k trebuie sa fie impar G nu
poate avea un ciclu impar.
: In general, putem presupune ca G este conex, pentru ca n caz
contrar putem analiza separat fiecare componenta conexa a grafului.
Fie v V . Definim
X = {x V calea cea mai scurta de la x la v are lungime para},
Y = V X.
Se observa usor ca G este graf bipartit ntre multimile X si Y .
Teoria Grafurilor

Grafuri izomorfe
Se observa ca grafurile de mai jos sunt identice:
a

deoarece primul graf poate fi redesenat ncat sa arate ca celalalt.

Teoria Grafurilor

Grafuri izomorfe
Se observa ca grafurile de mai jos sunt identice:
a

deoarece primul graf poate fi redesenat ncat sa arate ca celalalt.

Teoria Grafurilor

Grafuri izomorfe
Se observa ca grafurile de mai jos sunt identice:
a

deoarece primul graf poate fi redesenat ncat sa arate ca celalalt.

Ideea de izomorfism formalizeaza acest fenomen.

Teoria Grafurilor

Grafuri izomorfe
Se observa ca grafurile de mai jos sunt identice:
a

deoarece primul graf poate fi redesenat ncat sa arate ca celalalt.

Ideea de izomorfism formalizeaza acest fenomen.
Grafuri izomorfe
Doua grafuri G = (V1 , E1 ) si H = (V2 , E2 ) sunt izomorfe daca
exista o functie bijectiva f V1 V2 astfel ncat
(x, y ) E1 daca si numai daca (f (x), f (y )) E2 .
Teoria Grafurilor

Grafuri izomorfe
Atunci cand doua grafuri G si H sunt izomorfe se obisnuieste
sa se spuna ,,G = H sau ,,G este H.
Daca G si H sunt izomorfe atunci au acelasi ordin si marime.
Reciproca acesei afirmatii este n general falsa, vezi de ex.
graful din figura de mai jos.

Figure : Grafuri neizomorfe G si H cu acelasi ordin si marime.

Doua grafuri izomorfe au aceeasi secventa de grade.

Reciproca acesei afirmatii este n general falsa.
Teoria Grafurilor

Exercitii
1. Pentru n 2 sa se demonstreze ca Kn are n(n 1)/2 muchii.
2. Este K4 subgraf al lui K4,4 ? Daca da, indicati-l. Daca nu,
explicati de ce nu este.
3. Graful de linii L(G ) al unui graf G este definit astfel:
nodurile lui L(G ) sunt muchiile lui G , V (L(G )) = E (G ), iar
doua noduri ale lui L(G ) sunt conectate daca si numai daca
acestea sunt muchii ale lui G care au un varf comun.
a. Sa sa reprezinte graful L(G ) corespunzator grafului G de mai
jos:

b. Sa se reprezinte complementul grafului L(K5 ).

Teoria Grafurilor

Distanta n grafuri
Definitii

Presupunem ca G = (V , E ) este graf conex.

Distanta d(u, v ) de la nodul u la nodul v n G este lungimea
celei mai scurte cai uv de la u la v n G .
Excentricitatea ecc(v ) lui v n G este distanta cea mai mare
de la v la un alt nod.
Exemplu

d(b, k) = 4, d(c, m) = 6.
ecc(a) = 5 deoarece nodurile cele mai ndepartate de a sunt k, m, n, la
distanta 5 de a.
Teoria Grafurilor

Distanta n grafuri
Mai multe definitii ,

Assumption: G = (V , E ) is a connected graph.

Raza rad(G ) a lui G este valoarea celei mai mici excentricitati.
Diametrul diam(G ) a lui G este valoarea celei mai mari
excentricitati.
Centrul lui G este multimea d noduri v a.. ecc(v ) = rad(G ).
Periferia lui G este multimea de noduri v a.. ecc(v ) = diam(G ).

Exemplu

rad(G ) = 3 si diam(G ) = 6. Centrul lui G este {e, f , g }.

Periferia lui G este {c, k, m, n}.
Teoria Grafurilor

Distanta n grafuri
Propriet
ati

Teorema 1
Pentru orice graf conectat G are loc rad(G ) diam(G ) 2 rad(G ).
Demonstrat
ie. Conform definitiei, rad(G ) diam(G ), deci mai avem
de demonstrat doar a doua inegalitate. Fie u, v noduri n G astfel ncat
d(u, v ) = diam(G ). Fie c un nod din centrul lui G . Atunci
diam(G ) = d(u, v ) d(u, c) + d(c, v ) 2 ecc(c) = 2 rad(G ).
Teorema 2
Fiecare graf G = (V , E ) este izomorf cu centrul unui graf.
Demonstrat
ie. Construim un graf nou H adaugand la G nodurile
w , x, y , z si muchiile {(w , x), (y , z)}{(x, a) a V }{(b, y ) b V }:

Teoria Grafurilor

Distanta n grafuri
Propriet
ati

Demonstrat
ia Teoremei 2 (continuare)

ecc(w ) = ecc(z) = 4, ecc(y ) = ecc(x) = 3, si

pentru orice nod v al lui G : ecc(v ) = 2.
Deci G este centrul lui H.

Teoria Grafurilor

Exercitii

1. Sa se detemine raza, diametrul si centrul grafului urmator:

2. Sa se determine raza si diametrul grafurilor urmatoare: P2k ,

P2k+1 , C2k , C2k+1 , Kn si Km,n .
3. Pentru un graf conex G = (V , E ) si un numar ntreg pozitiv k,
graful G la puterea k, denotat G k , este graful cu multimea
de noduri V n care exista o muchie ntre u si v daca si numai
daca d(u, v ) k n G .
a. Sa se ilustreze puterile 2 si 3 ale grafurilor P8 si C10 .
b. Pentru un graf conex G de ordin n, cine este graful G diam(G ) ?

Teoria Grafurilor

Arbori
Un arbore este un graf conex fara cicluri.

Teoria Grafurilor

Arbori
Un arbore este un graf conex fara cicluri.
Intrebare: Care din grafurile urmatoare sunt arbori?

Teoria Grafurilor

Arbori
Un arbore este un graf conex fara cicluri.
Intrebare: Care din grafurile urmatoare sunt arbori?

O padure este un graf ale carui componente conexe sunt arbori. De

exemplu, graful D este o padure.

Teoria Grafurilor

Arbori
Un arbore este un graf conex fara cicluri.
Intrebare: Care din grafurile urmatoare sunt arbori?

O padure este un graf ale carui componente conexe sunt arbori. De

exemplu, graful D este o padure.
O frunza n un arbore este un nod cu gradul 1.

Teoria Grafurilor

Arbori
Un arbore este un graf conex fara cicluri.
Intrebare: Care din grafurile urmatoare sunt arbori?

O padure este un graf ale carui componente conexe sunt arbori. De

exemplu, graful D este o padure.
O frunza n un arbore este un nod cu gradul 1.
Observati ca K1 sunt K2 sunt singurii arbori de ordinul 1, respectiv
2. P3 este singurul arbore de ordinul 3.
Teoria Grafurilor

Arbori si paduri
Propriet
ati

Daca T este un arbore de ordinul n atunci T are n 1 muchii.

Daca F este o padure de ordinul n cu k componente conexe
atunci F contine n k muchii.
Un graf de ordinul n este arbore daca si numai daca este
conex si contine n 1 muchii.
Un graf de ordinul n este arbore daca si numai daca este
aciclic si contine n 1 muchii.
Fie T un arbore de ordin n 2. Atunci T are cel putin doua
frunze.
Centrul oricarui arbore este fie un nod, fie o pereche de noduri
conectate.

Teoria Grafurilor

Arbori
Exercitii

Sa se arate ca fiecare muchie a unui arbore este pod.

Sa se arate ca fiecare nod interior al unui arbore este nod de

: Un nod al unui arbore este interior daca
taiere. (Remarca
nu este frunza.)

Teoria Grafurilor

Bibliografie

J. M. Harris, J. L. Hirst, M. J. Mossinghoff. Combinatorics and

Graph Theory, Second Edition. Springer 2008.
Chapter 1: Graph Theory. Sections 1.1, 1.2 and 1.4.

Teoria Grafurilor