Curs 2 PROBABILITĂŢI

1.2. INDEPENDENȚĂ. PROBABILITATE CONDIȚIONATĂ

FORMULA PROBABILITĂŢII TOTALE. FORMULA LUI BAYES

Definiţia 1. Spunem că A şi B sunt evenimente independente dacă P (A  B) = P (A)  P (B) .

Propoziția 1. Fie (Ω, 𝐾, P) câmp de probabilitate și 𝐴, 𝐵 ∈ 𝐾. Dacă 𝐴, 𝐵 sunt evenimente independente, atunci:
1) 𝐴̅, 𝐵 sunt evenimente independente;
2) 𝐴̅, 𝐵̅ sunt evenimente independente;
3) 𝐴, 𝐵̅ sunt evenimente independente.

Definiţia 2. Spunem că A1, A2 ,…, An sunt evenimente independente două câte două (mutual independente) dacă
P(𝐴𝑖 ∩ 𝐴𝑗 ) = P(𝐴𝑖 ) ∙ P(𝐴𝑗 ), ∀𝑖 ≠ 𝑗, 𝑖, 𝑗 ∈ ̅̅̅̅̅
1, 𝑛.

Definiţia 3. Spunem că evenimentele A1, A2 ,…, An sunt independente în totalitate dacă

P( Ai1  Ai2  ....  Aik ) = P( Ai1 )  P( Ai2 )  ....  P( Aik ),  k = 1, n,  1  i1  i 2  ...  i k  n

Exemplu. În cazul experienței de aruncare a unui zar, se consideră evenimentele:
A = apariția unui număr par; B = apariția unui multiplu de 3; C = apariția feței 6.
Stabiliți dacă: a) A, B independente; b) A,B,C independente două câte două; c) A,B,C independente în totalitate.

Definiţia 4. Fie (Ω, K, P) cămp de probabilitate şi B  K astfel încật P (B) > 0.

Se numeşte probabilitate condiţionată de evenimentul B a evenimentului A numărul:
P( A  B)
P( A / B) =
P( B)

Propoziţia 2. Fie A1, A2 ,…, An o familie finită de evenimente astfel încât  n  ; atunci
P  Ai   0
 i =1 
 n 
P  Ai  = P( A1 )  P( A2 / A1 )  P( A3 / A1  A2 )  ....  P( An / A1  A2  ...  An−1 )
 i =1 

Observaţie. Dacă A1, A2 ,…, An este o familie finită de evenimente independente în totalitate, atunci:
 n 
P  Ai  = P( A1 )  P( A2 )  P( A3 )  ....  P( An )
 i =1 
Observaţie. În cazul n = 2, avem:
 P( A)  P( B), pentru A, B evenimente independente
P( A  B) = 
 P( A)  P( B / A), pentru A, B evenimente dependente
Definiţia 5. Spunem că (A1, A2 ,…, An) este sistem complet de evenimente (partiție a evenimentului sigur) dacă verifică următoarele condiții:
1) Ai  A j = ,  i  j; i, j = 1, n și

n
2)
 Ai = 
i =1

Propoziţia 3. (Formula probabilităţii totale) Fie (Ω, K, P) cămp de probabilitate, (A1, A2 ,…, An)  K sistem complet de evenimente
şi X  K, cu P (X)  0. Atunci:
n
P( X ) =  P( Ai )  P( X / Ai )
i =1

1
Propoziţia 4. (Formula lui Bayes) Fie (Ω, K, P) cămp de probabilitate, (A1, A2 ,…, An)  K sistem complet de evenimente şi X  K, cu P (X)  0.
Atunci:

sau, altfel spus, P( Ai )  P( X / Ai )

P ( Ai )  P( X / Ai ) P( Ai / X ) =
P( Ai / X ) = P( X )
n
 P( Ai )  P( X / Ai )
i =1

1.3. SCHEME CLASICE DE PROBABILITATE

I. Schema lui Poisson

Se consideră n urne, fiecare urnă Ui, i = 1, n , conţinând bile albe şi bile negre.
Se ştie că probabilităţile evenimentelor ca, efectuând la întâmplare o extragere din urna Ui, i = 1, n , să apară o bilă albă, respectiv o bilă neagră, sunt
pi, respectiv qi ( pi + qi= 1).
Se extrage câte o bilă din fiecare urnă.
Probabilitatea ca, din cele n bile extrase, k să fie albe şi n – k să fie negre este:
P (n: k, n-k) = coeficientul lui t k din polinomul Q(t) = (p1 t + q1) (p2 t + q2)........ (pn t + qn)

II. Schema bilei revenite cu două stări (schema lui Bernoulli sau schema binomială)
Se consideră o urnă ce conţine bile albe şi bile negre. Se cunoaşte probabilitatea p  (0,1) ca extrăgând la întâmplare o bilă din urnă, aceasta să fie
albă (q = 1 – p este probabilitatea ca la o extragere din urnă să se obţină o bilă neagră).
Se fac n extrageri succesive din urnă, cu revenire.
Probabilitatea ca din cele n bile extrase k să fie albe şi n – k să fie negre este: P (n : k , n − k ) = C nk p k q n − k

Observaţie. Schema bilei revenite poate modela o experienţă cu două rezultate posibile: evenimentele A şi A , având probabilităţile p şi q de a se
realiza la orice repetare a experienţei, cu p, q > 0, p + q = 1.

Generalizare: Schema bilei revenite cu m stări (schema multinomială)

Se consideră o urnă care conţine bile de "m" culori. Se cunosc probabilitatăţile evenimentelor ca, extrăgând la întâmplare o bilă din urnă, aceasta să
m
fie de culoarea "i", i = 1, m , probabilităţi notate pi, cu p  (0,1),
i p
i =1
i =1
Se fac n extrageri succesive din urnă, cu revenire.
Probabilitatea ca din cele n bile extrase n1 să fie de culoarea "1", n2 să fie de culoarea "2", ……," nm" de culoarea "m", este:
n! n n nm
P(n : n1 , n2 ,...., nm ) = p 1  p 2 2  .......  p m
n1! n2 ! ........  nm ! 1

III. Schema bilei nerevenite cu două stări (schema hipergeometrică)

Se consideră o urnă care conţine N bile, dintre care N1 bile albe şi N2 bile negre.
Se fac n extrageri succesive din urnă, fără revenire.
k n−k
Probabilitatea ca din cele n bile extrase k să fie albe şi n-k negre este CN  CN
P(n : k , n − k ) = 1 2

n
CN
Generalizare: Schema bilei nerevenite cu "m" stări
Se consideră o urnă ce conţine N bile de m culori, dintre care N1 bile de culoarea "1",
N2 bile de culoarea "2",.., Nm bile de culoarea "m".
Se fac n extrageri succesive din urnă, fără revenire.
Probabilitatea ca din cele n bile extrase n1 să fie de culoarea "1", n1 de culoarea "2", …, nm de culoarea "m", este:
n n n
C N1  C N2  .........  C Nm
P ( n : n1 , n2 ,...., nm ) = 1 2 m

n
CN

IV. Schema lui Pascal (schema geometrică)

Se consideră o urnă care conţine bile albe şi bile negre. Se cunoaşte probabilitatea p  (0,1) ca extrăgând la întâmplare o bilă din urnă, aceasta să fie
albă ( q = 1 – p este probabilitatea ca la o extragere din urnă să se obţină o bilă neagră). Se fac extrageri succesive din urnă, cu revenire.
Probabilitatea ca prima bilă albă să apară exact la extragerea "k", primele k - 1 bile extrase fiind negre, este:
pk = p ∙ q k - 1

2
PROBLEME REZOLVATE

1. Se consideră două urne, prima (U1) conţinând opt bile numerotate de la 1 la 8, iar a doua (U2) şapte bile, numerotate de la 1 la 7. Să se
determine probabilitatea ca, făcând câte o extragere din fiecare urnă, să obţinem:
a) din prima urnă un număr impar, iar din cea de-a doua urnă un număr par;
b) două numere de parităţi diferite;
c) numărul înscris pe bila extrasă din prima urnă mai mic decât cel de pe bila extrasă din a doua urnă.

Rezolvare:
a) Notăm cu A evenimentul a cărui probabilitate se cere, A1 evenimentul ca la extragerea din U1 să apară o bilă cu un număr impar, iar A2
evenimentul ca din U2 să extragem o bilă cu un număr par. Avem că A = A1  A2.
Evenimentul A1 se realizează dacă la extragerea din prima urnă apare o bilă numerotată cu 1, 3, 5 sau 7, prin urmare P ( A ) = 4 = 1 .
1 8 2
Evenimentul A2 se realizează dacă la extragerea din a doua urnă apare o bilă numerotată cu 2, 4 sau 6, deci P( A ) = 3 .
2 7
Deoarece cele două extrageri se fac din urne diferite, rezultă că A1 şi A2 sunt evenimente independente, prin urmare:
P ( A) = P ( A  A ) = P ( A )  P ( A ) = 1  3 = 3 .
1 2 1 2 2 7 14
b) Notăm cu B evenimentul ca la extragerile efectuate din cele două urne să obţinem două numere de parităţi diferite.
Avem că B = X  Y , unde X reprezintă evenimentul ca din prima urnă să extragem un număr impar şi din a doua un număr par, iar Y este
evenimentul ca din prima urnă să extragem un număr par şi din a doua un număr impar.
Se observă că X este evenimentul A1  A2 , iar Y este evenimentul A1  A2 , unde A1 şi A2 sunt evenimentele considerate la punctul
precedent.
Prin urmare, P( X ) = 3 şi P(Y ) = P( A1  A2 ) = P( A1 )  P( A2 ) = 1  4 = 2 .
14 2 7 7
Deoarece evenimentele X şi Y sunt incompatibile (nu se pot realiza simultan), obţinem că P(B ) = P( X  Y ) = P( X ) + P(Y ) = 1 .
2
c) Notăm cu C evenimentul ca numărul înscris pe bila extrasă din prima urnă să fie mai mic decât cel de pe bila extrasă din a doua urnă. Vom
folosi definiţia clasică a probabilităţii.
Numărul cazurilor posibile este 7∙8 = 56. Cazurile favorabile realizării evenimentului C sunt:
(1,2) (1,3) (1,4) (1,5) (1,6) (1,7)
(2,3) (2,4) (2,5) (2,6) (2,7)
(3,4) (3,5) (3,6) (3,7)
(4,5) (4,6) (4,7)
(5,6) (5,7)
(6,7)
Numărul cazurilor favorabile este 21. Rezultă că P (C ) = 21 = 3 .
56 8

2. Doi studenţi susţin simultan un examen. Probabilitatea ca primul student să promoveze este 0,8, iar probabilitatea ca al doilea să promoveze
este 0,7. Să se calculeze probabilitatea ca:
a) ambii studenţi să promoveze examenul;
b) exact un student să promoveze;
c) cel puţin un student să promoveze;
d) numai primul student să promoveze.
Rezolvare:
Notăm cu A evenimentul ca primul student să promoveze examenul şi cu B evenimentul ca al doilea student să promoveze.

a) Cum cele două evenimente sunt independente, rezultă că probabilitatea ca ambii studenţi să promoveze examenul este:
P ( A  B ) = P ( A)  P ( B ) = 0,8  0,7 = 0,56

b) Probabilitatea ca exact un student să promoveze examenul este:

( )
P ( A  B)  ( A  B) = P( A  B) + P( A  B) = P( A)  P( B) + P( A)  P( B) = 0,8  0,3 + 0,2  0,7 = 0,38
c) Probabilitatea ca cel puţin un student să promoveze se scrie:
P( A  B) = P( A) + P ( B) − P( A  B) = P( A) + P( B ) − P( A)  P ( B) = 0,8 + 0,7 − 0,8  0,7 = 0,94

d) Probabilitatea ca numai primul student să promoveze se poate calcula astfel: ( ) ()

P A  B = P( A)  P B = 0,8  0,3 = 0,24 , având în
( )
vedere independenţa celor două evenimente, sau P A  B = P( A \ B ) = P( A) − P( A  B ) = 0,8 − 0,56 = 0,24 .

3
 3. Se aruncă un zar de 4 ori.
a) Să se afle probabilitatea ca faţa cu un punct să apară o singură dată.
b) Să se afle probabilitatea ca faţa cu un punct să apară cel puţin o dată.

Rezolvare:
a) Fie A evenimentul ca în 4 aruncări să apară o singură dată faţa cu un punct şi Ak evenimentul ca la aruncarea ”k” să apară faţa cu un punct.
( ) ( ) (
Rezultă că A = A1  A2  A3  A4  A1  A2  A3  A4  A1  A2  A3  A4  A1  A2  A3  A4 ) ( )
Deoarece evenimentele care compun reuniunea sunt incompatibile, rezultă:
( ) ( ) ( ) (
P ( A) = P A1  A2  A3  A4 + P A1  A2  A3  A4 + P A1  A2  A3  A4 + P A1  A2  A3  A4 ) şi deoarece evenimentele A , A ,
1 2

3
A3, A4 sunt independente şi P( A ) = 1 şi P( A ) = 5 ,  k = 1,4 , obţinem 1  5
k k P( A) = 4 P( A1 )  P( A2 )  P( A3 )  P( A4 ) = 4    
6 6 6  6
b) Notăm cu B evenimentul ca în 4 aruncări să apară cel puţin o dată faţa cu un punct. Opusul
evenimentului B, notat B , este evenimentul ca în 4 aruncări să nu apară nici o dată faţa cu un punct. Avem:

() ( ) ()
4 4
5 5
P B = P A1  A2  A3  A4 =   , deci P(B ) = 1 − P B = 1 −  
6 6

4. Într-o urnă sunt 10 bile albe şi 15 negre. Se extrag consecutiv două bile.
Să se calculeze probabilitatea de a obţine bile de culori diferite în ipotezele:
a) prima extragere este cu revenire;
b) prima extragere este fără revenire.
Rezolvare:
Notăm: A1 evenimentul ca la prima extragere să obţinem o bilă albă;
A2 evenimentul ca la a doua extragere să obţinem o bilă albă;
N1 evenimentul ca la prima extragere să obţinem o bilă neagră;
N2 evenimentul ca la a doua extragere să obţinem o bilă neagră.

Fie X evenimentul ca în cele două extrageri să obţinem bile de culori diferite. Deoarece evenimentele
((
A1  N 2 şi N1  A2 sunt incompatibile, rezultă că P( X ) = P A1  N 2  N1  A2 = ) ( )) P( A1  N 2 ) + P( N1  A2 )
a) Dacă extragerile sunt cu revenire, atunci evenimentele A1 şi N2, respectiv N1 şi A2 sunt independente, deci:
10 15 10 15
P( X ) = P( A1 )  P( N 2 ) + P( A2 )  P( N1 ) =  +  = 0,48
25 25 25 25
b) Dacă extragerile sunt fără revenire, atunci evenimentele A1 şi N2, respectiv N1 şi A2 sunt dependente, deci
P( X ) = P( A1 )  P( N 2 / A1 ) + P( N1 )  P( A2 / N1 ) .
P( N 2 / A1 ) reprezintă probabilitatea de a obţine o bilă neagră la a doua extragere, ştiind că la prima extragere s-a obţinut o bilă albă, deci
nr de bile negre 15
P( N 2 / A1 ) = =
nr de bile ramase in urna 24
P( A2 / N1 ) reprezintă probabilitatea de a obţine o bilă albă la a doua extragere, ştiind că la prima extragere s-a obţinut o bilă neagră, deci
nr. de bile albe 10
P( A2 / N1 ) = =
nr de bile ramase in urna 24
Obţinem P( X ) = 10  15 + 15  10 = 0,5
25 24 25 24

5. Dintr-un lot format din 13 piese identice ca formă şi mărime, dintre care 10 sunt corespunzătoare şi 3 sunt defecte, se controlează 4 piese, fără
a pune piesa controlată de fiecare dată înapoi în lot. Să se calculeze probabilităţile următoarelor evenimente:
a) prima piesă controlată este defectă, a doua şi a treia corespunzătoare, iar a patra este defectă;
b) toate piesele controlate sunt corespunzătoare;
c) cel puţin o piesă controlată este defectă;
d) o singură piesă dintre cele patru controlate este defectă.
Rezolvare:
Notăm cu Ai evenimentul ca piesa obţinută la extragerea "i" să fie corespunzătoare, i = 1,4 . Atunci Ai reprezintă evenimentul ca piesa obţinută la
extragerea "i" să fie defectă, i = 1,4 . Notăm cu A, B, C şi D evenimentele ale căror probabilităţi se cer la punctele a), b), c) şi d).

( ) ( ) ( ) ( ) (
a) P( A) = P A1  A2  A3  A4 = P A1  P A2 / A1  P A3 / A1  A2  P A4 / A1  A2  A3 = )
= 3
13  10
12   9
11
2
10 = 9
286
b) P( B) = P( A1  A2  A3  A4 ) = P( A1 )  P( A2 / A1 )  P( A3 / A1  A2 )  P( A4 / A1  A2  A3 ) =
= 10  9  8  7 = 143
13 12 11 10
42

4
 c) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) (
P(C ) = P A1  A2  A3  A4 = P A1 + P A2 + P A3 + P A4 − P A1  A2 − )
( ) ( ) ( ) (
− P A1  A3 − P A1  A4 − P A2  A3 − P A2  A4 − P A3  A4 + P A1  A2  A3 + ) ( ) ( )
( ) ( ) (
+ P A1  A2  A4 + P A1  A3  A4 + P A2  A3  A4 − P A1  A2  A3  A4 ) ( ).
Se observă că evenimentul C este opusul evenimentului ca toate piesele controlate să fie corespunzătoare, deci probabilitatea de mai sus se poate
calcula mult mai simplu astfel:
( ) ( ) ( )
P C = P A1  A2  A3  A4 = 1 − P A1  A2  A3  A4 = 1 − 42 = 101 .
143 143
d) P( D) = P ((A  A  A  A )  (A  A  A  A )  (A  A  A  A )(A  A  A  A )) =
1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4

( ) ( ) (
ev. incompatibile P A1  A2  A3  A4 + P A1  A2  A3  A4 + P A1  A2  A3  A4 + P A1  A2  A3  A4 = ) ( )
( ) ( ) (
ev. dependente P A1  P A2 / A1  P A3 / A1  A2  P A4 / A1  A2  A3 + ) ( )
( ) ( ) ( ) (
+ P( A1 )  P A2 / A1  P A3 / A1  A2  P A4 / A1  A2  A3 + P( A1 )  P( A2 / A1 )  P A3 / A1  A2  P A4 / A1  A2  A3 + ) ( )
+ P( A1 )  P( A2 / A1 )  P( A3 / A1  A2 )  P A4 / A1  A2  A3 = ( )
= 3  10  9  8 + 10  3  9  8 + 10  9  3  8 + 10  9  8  3 = 72
13 12 11 10 13 12 11 10 13 12 11 10 13 12 11 10 143

6. Un om de afaceri a investit în trei societăţi comerciale. S-a stabilit că o investiţie făcută la prima societate devine rentabilă după un an de
activitate probabilitatea 0,4, la a doua societate cu probabilitatea 0,8, iar la a treia cu probabilitatea 0,5. Ştiind că activităţile celor trei societăţi sunt
independente, se cere probabilitatea ca după un an de activitate:
a) să devină rentabile investiţiile făcute la toate societăţile;
b) cel puţin una din investiţiile făcute la cele trei societăţi să devină rentabilă;
c) să devină rentabile investiţiile făcute la exact două societăţi.
Rezolvare:
a) Notăm cu Ai evenimentul ca investiţia făcută la societatea i să devină rentabilă
după un an de activitate, i = 1,3 . Din enunţ rezultă: P(A1) = 0,4, P(A2) = 0,8 şi P(A3) = 0,5.

Fie A evenimentul ca toate investiţiile să devină rentabile după un an.

Deoarece evenimentele A1, A2 şi A3 sunt independente, rezultă:
P( A) = P( A1  A2  A3 ) = P( A1 )  P( A2 )  P( A3 ) = 0,4  0,8  0,5 = 0,16 .
b) Fie B evenimentul ca cel puţin o investiţie să devină rentabilă după un an.

Metoda I. Deoarece evenimentele A1, A2 şi A3 sunt compatibile, aplicăm formula lui Poincaré:
P( A) = P( A1  A2  A3 ) = P( A1 ) + P( A2 ) + P( A3 ) − P( A1  A2 ) − P( A2  A3 ) − P( A1  A3 ) + P( A1  A2  A3 ) =
= 0,4 + 0,8 + 0,5 − 0,4  0,8 − 0,8  0,5 − 0,4  0.5 + 0,4  0,8  0,5 = 0,94 .
( ) ( )
Metoda II. P( A) = P( A1  A2  A3 ) = 1 − P A1  A2  A3 = 1 − P A1  A2  A3 = 1 − P A1  P A2  P A3 = 1 − 0,06 = 0,94 ( ) ( ) ( )
c) Fie C evenimentul ca exact două investiţii să devină rentabile după un an. Avem:
(( ) (
P(C ) = P A1  A2  A3  A1  A2  A3  A1  A2  A3 . ) ( ))
Evenimentele A1  A2  A3 , A1  A2  A3 şi A1  A2  A3 sunt incompatibile două câte două, deci

( ) (
P(C ) = P A1  A2  A3 + P A1  A2  A3 + P A1  A2  A3 = ) ( )
( ) ( ) ( )
= P ( A1 )  P A2  P A3 + P A1  P ( A2 )  P A3 + P A1  P A2  P( A3 ) = ( ) ( ) ( )
= 0,4  0,2  0,5 + 0,6  0,8  0,5 + 0,6  0,8  0,5 = 0,52 .

7. O urnă conţine 5 bile albe şi 15 bile negre. Se cere probabilitatea ca extrăgând de 3 ori câte o bilă, fără a pune bila înapoi după fiecare extragere,
culorile bilelor să alterneze.
Rezolvare:
Notăm cu Ai evenimentul ca la extragerea i să apară o bilă albă şi cu Ni evenimentul ca la extragerea i să apară o bilă neagră, i = 1,3 . Fie X
evenimentul a cărui probabilitate se cere. Avem:
P( X ) = P(( A1  N 2  A3 )  ( N 1  A2  N 3 )) = P( A1  N 2  A3 ) + P( N 1  A2  N 3 ) =
= P ( A1 )  P ( N 2 / A1 )  P( A3 / A1  N 2 ) + P( N 1 )  P( A2 / N 1 )  P( N 3 / N 1  A2 ) =
= 5
20  19  18 + 15
15 4
20  19  18 =
5 14 51518
201918 = 15
76 = 0,1973 .

5
 8. În urma unui studiu făcut la o societate comercială, s-a constatat că 70% dintre angajaţi cunosc limba engleză, 60% cunosc limba franceză, iar
50% dintre angajaţi cunosc ambele limbi străine. Să se calculeze probabilităţile următoarelor evenimente:
a) A = un angajat al societăţii respective să cunoască limba engleză sau limba franceză;
b) B = un angajat să nu cunoască nici limba engleză, nici limba franceză;
c) C = un angajat să cunoască limba engleză şi să nu cunoască franceza;
d) D = un angajat să cunoască engleza, ştiind că el cunoaşte şi franceza;
e) D’ = un angajat să cunoască limba engleză, ştiind că el nu cunoaşte limba franceză.

Rezolvare:
Notăm cu E evenimentul ca un angajat să cunoască limba engleză şi cu F evenimentul ca un angajat să cunoască limba franceză. Avem:
P( E ) = 107 , P( F ) = 106 , P ( E  F ) = 105 ;
a) P ( A) = P ( E  F ) = P ( E ) + P ( F ) − P ( E  F ) = 7
+ 106 − 105 = 108 ;
10

b) P( B) = P( E  F ) = P( E  F ) = 1 − P( E  F ) = 2 ;
10

c) P(C ) = P( E  F ) = P( E ) − P( E  F ) = 7
− 5
= 2 ;
10 10 10

d) P( D) = P( E / F ) = P( E  F ) =
5
5
10
6
= ;
P( F ) 10 6
2 2
e) P( E  F ) 1.
P( D ' ) = P( E / F ) = = 10 = 10 =
P( F ) 1− 6 4 2
10 10
9. Pentru evenimentele A şi B se cunosc următoarele: P( A  B) = 0,25 , P ( A  B ) = 0,4 ,
P (A  B) = 0,8. Să se calculeze probabilităţile: P (A ), P (B), P (A  B).
Rezolvare:
0,25 = P( A  B) = P( B) − P( A  B)  P( B) = 0,25 + P( A  B) (1) 0,4 = P( A  B) = P( A) − P( A  B)  P( A) = 0,4 + P( A  B) (2)
0,8 = P ( A  B) = P ( A) + P( B) − P( A  B) (3)

Înlocuind P(A) şi P(B) date de (1) şi (2) în relaţia (3), rezultă:

0,8 = 0,4 + P( A  B) + 0,25 + P( A  B) − P( A  B)  P( A  B) = 0,15

P ( B ) = 0,25 + 0,15  P ( B ) = 0,4 ; P ( A) = 0,4 + 0,15  P ( A) = 0,55

10. Pentru evenimentele A şi B se cunosc următoarele: P (A) = 0,5 şi P (A  B) = 0,8. Să se afle P (B) dacă:
a) A, B incompatibile;
b) A, B independente;
c) P (B / A) = 0,3.
Rezolvare:
a) Se ştie că P (A  B) = P (A) + P (B) - P (A  B) (1);.
Cum evenimentele A şi B sunt incompatibile rezultă P (A  B) = 0, prin urmare P (B) = 0,3.
b) Dacă A, B sunt independente rezultă P (A  B) = P (A)  P (B), prin urmare relaţia (1) devine:
0,8 = 0,5 + P (B) - 0,5  P (B), deci P (B) = 3/5.
c) Se ştie că P( B / A) = P( B  A) , prin urmare P (B  A) = P (B / A)  P (A) = 0,3  0,5 = 0,15.
P( A)
Din relaţia (1) obţinem P (B) = 0,8 – 0,5 + 0,15 = 0,45.

11. Dintr-o urnă ce conţine patru bile de aceeaşi mărime, numerotate de la 1 la 4, se extrage o bilă. Considerăm următoarele evenimente:
A = bila extrasă are numărul 1 sau 2;
B = bila extrasă are numărul 1 sau 3;
C = bila extrasă are numărul 1 sau 4.
Să se cerceteze dacă evenimentele A, B, C sunt independente: a) două câte două; b) în totalitate.
Rezolvare:
a) Evenimentele A, B, C sunt independente două câte două dacă
P( A  B ) = P( A)  P(B ) , P( A  C ) = P( A)  P(C ) şi P(B  C ) = P(B )  P(C ) .
Folosind definiţia clasică a probabilităţii, avem că:
P( A) = P(B ) = P(C ) = 1 , P( A  B ) = P( A  C ) = P(B  C ) = 1 , prin urmare cele trei condiţii sunt îndeplinite şi rezultă că A, B, C sunt
2 4
independente două câte două.
b) Evenimentele A, B, C sunt independente în totalitate dacă
P( A  B ) = P( A)  P(B ) , P( A  C ) = P( A)  P(C ) , P(B  C ) = P(B )  P(C ) şi P( A  B  C ) = P( A)  P(B )  P(C ) .
Deoarece P( A  B  C ) = 1  P( A)  P(B )  P(C ) , rezultă că evenimentele A, B, C nu sunt independente în totalitate.
4

6
 12. Un aparat are trei componente, la care pot apărea defecţiuni de funcţionare cu probabilităţile: 0,075; 0,09; 0,082. Să se determine:
a) probabilitatea minimă ca aparatul să funcţioneze (aparatul funcţionează numai dacă toate cele trei componente sunt funcţionabile);
b) probabilitatea maximă ca aparatul să funcţioneze.
Rezolvare:
a) Notăm cu Ai evenimentul "componenta i funcţionează", i = 1,3 , deci
P( A1 ) = 1 − 0,075 = 0,925 , P( A2 ) = 1 − 0,09 = 0,91, P( A2 ) = 1 − 0,082 = 0,918 .
Aplicăm inegaliatatea lui Boole: P ( A1  A2  A3 )  P ( A1 ) + P ( A2 ) + P ( A3 ) − 2 = 0,753 , prin urmare probabilitatea minimă ca
aparatul să funcţioneze este 0,753.

b) Avem că A1  A2  A3  Ai ,  i = 1,3 . De aici rezultă că

P( A1  A2  A3 )  P( Ai ),  i = 1,3  P( A1  A2  A3 )  min P( Ai )  P( A1  A2  A3 )  0,91 , deci probabilitatea maximă ca

i =1, 3
aparatul să funcţioneze este 0,91.

13. Într-un magazin se găsesc 100 de calculatoare de acelaşi tip, dintre care: 30 de la furnizorul F1, 50 de la F2 şi 20 de la F3. S-a observat că apar
defecţiuni în perioada de garanţie la 2% dintre calculatoarele fabricate de F1, la 4% dintre cele produse de F2 şi la 5% dintre cele provenind de la F3.
Să se determine probabilitatea ca:
a) un calculator din magazin să se defecteze în perioada de garanţie;
b) un calculator care se defectează în perioada de garanţie să provină de la al doilea furnizor;
c) un calculator care provine de la primul sau de la al treilea furnizor să se defecteze în perioada de garanţie;
d) un calculator care nu se defectează în perioada de garanţie să provină de la primul sau de la al doilea furnizor.

Rezolvare:
a) Notăm cu Ai evenimentul ca un calculator din magazin să provină de la furnizorul Fi, i = 1,3 şi cu X evenimentul ca un calculator luat la
întâmplare din magazin să se defecteze în perioada de garanţie. Din datele prezentate în enunţ rezultă:
P( A1 ) = 100
30
= 103 ; P( A2 ) = 105 ; P( A3 ) = 102 şi P( X / A1 ) = 2 ; P( X / A2 ) = 4 ; P( X / A3 ) = 5 .
100 100 100
3
Avem: Ai  A j = ,  i  j; i, j = 1,3 , deoarece un calculator din magazin provine de la un singur furnizor; de asemenea,  Ai = 
i =1
(evenimentul sigur), deoarece calculatoarele de tipul respectiv din magazin sunt produse numai de cei trei furnizori. Prin urmare,
(A1, A2, A3) este sistem complet de evenimente şi aplicăm formula probabilităţii totale:
P( X ) = P( A1 )  P( X / A1 ) + P( A2 )  P( X / A2 ) + P( A3 )  P( X / A3 ) = 103  100
2
+ 105  100
4
+ 102  100
5
= 1000
36
= 0,036
b) Probabilitatea ca un calculator care se defectează în perioada de garanţie să provină de la al doilea furnizor este P(A2 / X) şi se calculează cu

P ( A2 )  P ( X / A2 ) 10  100 20
5 4
ajutorul formulei lui Bayes, astfel:
P ( A2 / X ) = = = = 0,555
P( X ) 36 36
1000
c) Probabilitatea ca un calculator care provine de la primul sau de la al treilea furnizor să se defecteze în perioada de garanţie este:
P( X  ( A1  A3 )) P(( X  A1 )  ( X  A3 )) P( X  A1 ) + P( X  A3 )
P( X / A1  A3 ) = = = =
P( A1  A3 ) P( A1  A3 ) P( A1 ) + P( A3 )

P( A1 )  P( X / A1 ) + P( A3 )  P( X / A3 ) 10  100 + 10  100 16
3 2 2 5
= = = = 0,266
P( A1 ) + P( A3 ) 3
+ 2 60
10 10
d) Probabilitatea ca un calculator care nu se defectează în perioada de garanţie să provină de la primul sau de la al doilea furnizor este:

(
P A1  A2 / X = ) P(( A1 (A2))  X ) = P((A1  X )( )(A2  X )) = P(A1  X ) +( P)(A2  X ) =
PX PX PX

=
( ) (
P( A1 )  P X / A1 + P( A2 )  P X / A2
=
) 3  98 + 5  96
10 100 10 100
= 964
774 = 0,8029
PX ( ) 964
1000

14. Într-un depozit sunt aduse piese de acelaşi fel, fabricate în 2 ateliere. Primul atelier are 3 maşini şi produce în proporţie de 99% piese
corespunzătoare şi în proporţie de 1% piese defecte; al doilea atelier are 2 maşini şi produce în proporţie de 98% piese corespunzătoare şi în
proporţie de 2% piese defecte.
a) Care este probabilitatea ca o piesă luată la întâmplare din depozit să fie corespunzătoare, ştiind că fiecare maşină produce acelaşi număr de
piese în unitatea de timp?
b) Presupunem că se ia la întâmplare o piesă şi se constată că este rebut.
Cu ce probabilitate piesa rebut provine de la primul atelier?

7
Rezolvare:
a) Notăm cu A1, A2 evenimentele ca piesa să provină de la primul, respectiv de la al doilea atelier. Fie X evenimentul ca o piesă luată la
întâmplare din depozit să fie corespunzătoare.
Avem că P( A1 ) = 3 ; P( A2 ) = 2 .
5 5
(A1, A2) este sistem complet de evenimente, prin urmare, aplicând formula probabilităţii totale, obţinem:
P( X ) = P( A1 )  P( X / A1 ) + P( A2 )  P( X / A2 ) = 3  99 + 2  98 = 493 = 0,986
5 100 5 100 500
b) Fie Y evenimentul ca o piesă luată la întâmplare să fie rebut.

P( A1 )  P(Y / A1 ) 5  100 3
3 1
Avem: P (Y ) = 1 − P ( X ) = 0,014 . Aplicând formula lui Bayes, rezultă:
P( A1 / Y ) = = = = 0,428
P(Y ) 7 7
500

15. Trei unităţi de producţie ale unei fabrici de mobilă realizează o anumită piesă de mobilier. S-a observat că produsele realizate de cele trei unităţi
prezintă defecţiuni în proporţie de respectiv 0,8%, 0,5% şi 1%. Pentru a onora o cerere de export, cele trei unităţi trimit cantităţi proporţionale cu
numerele 5, 4 şi 6. În urma controlului de calitate făcut în vamă, s-a descoperit un produs cu defecte. S-a convenit ca într-o astfel de situaţie fiecare
unitate producătoare să fie penalizată cu o sumă proporţională cu probabilitatea ca produsul defect să provină de la aceasta.
Ştiind că penalizarea totală este de 12.000 u.m., să se determine suma ce va fi suportată de către fiecare unitate producătoare.
Rezolvare:
Notăm cu Si suma ce va fi suportată de unitatea i, i = 1,3 , deci S1 + S2+ S3 = 12.000 u.m.
Notăm cu Ai evenimentul ca un produs să provină de la unitatea i, i = 1,3 şi cu X evenimentul ca un produs oarecare din lot să prezinte defecte.
Vom determina probabilitatea ca produsul defect să provină de la unitatea i, adică P(Ai / X), pentru i = 1,3 .
Din datele prezentate în enunţ rezultă: P( A1 ) = 5 ; P( A2 ) = 4 ; P( A3 ) = 6 şi P( X / A ) = 8 ; P( X / A ) = 5 ; P( X / A ) = 10 .
15 15 15 1 1000 2 1000 3 1000

3
Avem că Ai  A j = ,  i  j; i, j = 1,3 , deoarece un produs din lot provine de la o singură unitate;  Ai =  , deoarece produsele din
i =1
lotul respectiv sunt realizate numai de cele trei unităţi. Prin urmare, (A1, A2, A3) este sistem complet de evenimente şi aplicăm formula probabilităţii
totale:
P( X ) = P( A1 )  P( X / A1 ) + P( A2 )  P( X / A2 ) + P( A3 )  P( X / A3 ) =
= 5  8 + 4  5 + 6  10 = 12 . Aplicând formula lui Bayes, obţinem:
15 1000 15 1000 15 1000 1500
P ( A1 )  P( X / A1 ) 15  1000 1
5 8
P( A1 / X ) = = =
P( X ) 12 3
1500

P ( A2 )  P ( X / A2 ) 15  1000 1
4 5
P( A2 / X ) = = =
P( X ) 12 6
1500

P( A3 )  P ( X / A3 ) 15  1000 1
6 10
P( A3 / X ) = = =
P( X ) 12 2
1500
Din condiţia că sumele suportate de cele trei unităţi sunt proporţionale cu probabilităţile de provenienţă a produsului defect, rezultă:
S1 S2 S3 S1 + S 2 + S 3 12.000
= = = =
P( A1 / X ) P( A2 / X ) P( A3 / X ) P( A1 / X ) + P( A2 / X ) + P( A3 / X ) 1
Rezultă: S1 = P(A1 / X) 12.000  S1 = 4.000 u.m.;
S2 = P(A2 / X) 12.000  S2 = 2.000 u.m.;
S3 = P(A3 / X) 12.000  S3 = 6.000 u.m.

16. Urna U1 conţine 3 bile albe şi 2 bile negre, iar urna U2 conţine 2 bile albe şi 3 bile negre. Din una din aceste urne s-a extras o bilă albă. Care
este probabilitatea ca bila extrasă să provină din prima urnă?
Rezolvare:
Notăm cu C1 evenimentul ca extragerea să se facă din U1 şi cu C2 evenimentul ca extragerea să se facă din U2.
Fie A evenimentul ca bila extrasă să fie albă.
(C1, C2) formează un sistem complet de evenimente, prin urmare, pentru a calcula probabilitatea ca bila extrasă să provină din prima urnă, vom
aplica formula lui Bayes: P(C1 )  P( A / C1 )
P(C1 / A) =
P( A)
Aplicăm formula probabilităţii totale: P( A) = P(C1 )  P( A / C1 ) + P(C 2 )  P ( A / C 2 )

Înlocuind P(C ) = P(C ) = 1 , P( A / C ) = 3 şi P( A / C ) = , obţinem: P( A) = 1  3 + 1  2 = 0,5 , deci

2
 0,3 3
1 3
1 2 2 1 5 2 5 2 5 2 5 P (C1 / A) = 2 5 = = = 0,6
0,5 0,5 5
Prin urmare, probabilitatea ca bila albă extrasă să provină din prima urnă este 0,6.

8
 17. Un magazin primeşte într-o zi 10 produse de acelaşi tip, dintre care 5 provin de la furnizorul F1, 3 provin de la furnizorul F2 şi restul de la
furnizorul F3. Care este probabilitatea ca din 4 produse vândute:
a) două să provină de la F2 şi câte unul de la ceilalţi furnizori?
b) toate să provină de la acelaşi furnizor?
c) unul singur să provină de la F3?
Rezolvare:
a) Problema poate fi modelată cu ajutorul unei urne conţinând bile de trei culori, din care se fac extrageri fără revenire.

5 F1 1 F1
se extrag
10 produse 3 F2 fără revenire
4 2 F2
2 F3 1 F3

Aplicând schema urnei cu bila nerevenită, obţinem: C51  C32  C 12

P (4 : 1, 2,1) = = 1 = 0,142857
4 7
C10
b) Fie B evenimentul ca toate produsele să provină de la acelaşi furnizor; acesta se realizează numai atunci când toate produsele provin de la F1,
prin urmare C54  C30  C 20 1
P ( B ) = P (4 : 4, 0, 0) = = = 0,0238
4 42
C10
c) Fie C evenimentul ca un singur produs să provină de la F3.
Se observă că, aplicând schema urnei cu bile de 3 culori, numărul situaţiilor în care se realizează evenimentul C este destul de mare.
Problema poate fi modelată mai uşor cu ajutorul unei urne conţinând bile de două culori: bilele albe reprezintă produsele ce provin de la F1 sau F2, iar
bilele negre sunt produsele care provin de la F3.

8 albe 3 albe
se extrag
10 bile fără revenire
4

2 negre 1 neagră
Obţinem: P (C ) = P ( 4 : 3,1) =
C83  C 12
= 8 = 0,53333
4 15
C10

18. Într-un magazin sunt trei cutii conţinând câte 20 de becuri. Prezintă defecte de fabricaţie: trei becuri din prima cutie, un bec din a doua cutie şi
patru becuri din a treia cutie. Un cumpărător solicită câte un bec din fiecare cutie.
Care este probabilitatea ca din cele trei becuri pe care le va primi:
a) toate să fie corespunzătoare;
b) unul singur să fie defect;
c) cel mult două să fie defecte;
d) cel puţin unul să fie corespunzător.
Rezolvare:
Notăm cu pi, respectiv qi, probabilităţile ca un bec din cutia ” i ” să fie defect, respectiv corespunzător, i = 1,3 . Structura celor trei cutii este
următoarea:
3 defecte p1 = 3
20
C1 : 20 becuri
17 corespunzătoare q1 = 17
20
1 defect p2 = 1
20
C2 : 20 becuri
19 corespunzătoare q2 = 19
20
4 defecte p3 = 4
20
C3 : 20 becuri
16 corespunzătoare q3 = 16
20

Vom aplica schema lui Poisson. Considerăm polinomul Q(t)= (p1 t + q1)(p2 t + q2)(p3 t + q3)
a) Probabilitatea ca din cele trei becuri, zero să fie defecte şi trei corespunzătoare este: P(3: 0, 3) = coeficientul lui t0 din polinomul Q(t);
P(3 : 0, 3) = q1q 2 q3 = 17  19  16 = 0,646
20 20 20
b) Probabilitatea ca din cele trei becuri unul singur să fie defect este:
P(3: 1, 2) = coeficientul lui t1 din polinomul Q(t); P(3 : 1, 2) = p1q2 q3 + q1 p2 q3 + q1q2 p3 = 20  20  20 + 17
3 19 16
20  20  20 + 20  20  20 = 0,3095
1 16 17 19 4

c) Fie C evenimentul ca din cele trei becuri cel mult două să fie defecte; C reprezintă evenimentul ca zero becuri să fie defecte sau un singur
bec să fie defect sau două becuri becuri să fie defecte, deci
P(C ) = P(3 : 0, 3) + P(3 : 1, 2) + P(3 : 2, 1)

9
P(3: 2, 1) = coeficientul lui t2 din polinomul Q(t); P(3 : 2,1) = p1 p 2 q3 + p1q 2 p3 + q1 p 2 p3 = 3
20  201  16
20 + 20  20  20 + 20  20  20 = 0,043 ,
3 19 4 17 1 4

prin urmare P (C) = 0,9985.

d) Fie D evenimentul ca din cel puţin un bec să fie corespunzător, adică un singur bec să fie corespunzător sau exact două să fie corespunzătoare
sau trei să fie corespunzătoare, deci: P(D ) = P (3 : 2,1) + P (3 : 1, 2) + P (3 : 0, 3) = 0,043 + 0,3095 + 0,646 = 0,9985
Această probabilitate poate fi calculată şi astfel: ( )
P(D ) = 1 − P D = 1 − P(3 : 3, 0) = 1 − p1 p 2 p3 = 1 − 0,0015 = 0,9985

19. În urma realizării unei campanii publicitare pentru promovarea unei mărci de cafea solubilă, s-a stabilit că din zece persoane care încearcă
acest tip de cafea două se decid să cumpere. Să se determine probabilitatea ca din opt persoane cărora li se prezintă noul tip de cafea:
a) jumătate să cumpere acest produs;
b) exact trei să nu cumpere;
c) cel mult două să nu cumpere;
d) cel puţin trei să cumpere, ştiind că minim două nu vor cumpăra.
Rezolvare:
Notăm cu p, respectiv q probabilitatea ca o persoană care încearcă noul tip de cafea să cumpere, respectiv să nu cumpere acest produs. Prin urmare
avem: p = 2 = 1 , q = 8 = 4
10 5 10 5
Problema descrie un experiment ("o persoană încearcă produsul") cu două rezultate posibile ( A = "persoana cumpără" şi A = "persoana nu
cumpără"):
cumpără produsul p = 1
5
O persoană care încearcă produsul
nu cumpără produsul q = 4
5
Se realizează acest experiment de opt ori.
Deoarece probabilităţile de apariţie a celor două rezultate sunt constante, conform observaţiei din breviarul teoretic vom aplica schema lui Bernoulli.
a) Probabilitatea ca din 8 persoane care încearcă produsul 4 să cumpere şi 4 să nu cumpere este:
4
()()4
P(8 : 4, 4) = C84 p 4 q 4 = C84 1 4 = 0,0458752
5 5
b) Se cere probabilitatea ca din opt persoane care încearcă produsul cinci să cumpere şi trei să nu cumpere:
P(8 : 5, 3) = C85 p 5 q 3 = C85 ( 15 ) () = 0,0091750
5 4 3
5

c) Notăm cu C evenimentul ca cel mult două persoane să nu cumpere.

P(C ) = P(8 :8, 0) + P(8 : 7, 1) + P(8 : 6, 2) = C88 (15 ) () + C87 (15 ) ( ) +C ( ) ( ) = 0,00123136
8 4 0 7 4 1 6 1 6 4 2
5 5 8 5 5

d) Fie D evenimentul a cărui probabilitate se cere. Notăm cu E evenimentul ca cel puţin trei persoane să cumpere şi cu F evenimentul ca
minim două persoane să nu cumpere. Avem:

P(8 : k , 8 − k )  C ( ) ( ) C ( ) ( )
6 6 6

P (E  F ) 
k 1 k 4 8− k k 1 k 4 8− k
8 5 5 8 5 5
P (D ) = P (E / F ) = = k =3
= k =3
= k =3
= 0,20272816
P (F )
 P(8 : k , 8 − k )  C ( ) ( ) 1 −  C8k (15 ) ()
6 6 8
k 1 k 4 8− k k 4 8− k
8 5 5 5
k =0 k =0 k =7

20. Dintre cele 30 de subiecte recomandate pentru examen de către profesorul de curs, un student a pregătit 20 de subiecte, pe care le poate prezenta
perfect . La examen fiecare subiect este scris pe câte un bilet, iar studentul trebuie să extragă cinci bilete la întâmplare şi să prezinte cele cinci subiecte
aflate pe bilete. Ştiind că pentru fiecare subiect la care răspunde corect va primi două puncte şi că nu se acordă nici un punct pentru rezolvări parţiale,
să se determine probabilitatea ca:
a) studentul să primească nota 10;
b) studentul să primească nota 6;
c) studentul să nu promoveze examenul.
Rezolvare:
Problema poate fi modelată cu ajutorul unei urne conţinând bile de două culori, din care se fac extrageri fără revenire.
a) Se cere probabilitatea ca din cele 5 subiecte extrase, 5 să fie rezolvate perfect.
20 pot fi rezolvate perfect 5 pot fi rezolvate perfect
se extrag
30 subiecte fără revenire 5
10 nu pot fi rezolvate perfect 0 nu pot fi rezolvate perfect
5 0
C 20  C10
P(5 : 5, 0) = = 0,027198
5
C30
3 2
b) Se cere probabilitatea ca din cele 5 subiecte extrase, exact 3 să fie rezolvate perfect: C 20  C10
P (5 : 3, 2) = = 0,35998
5
C30

10
 c) Fie C evenimentul ca studentul să nu promoveze examenul, adică să rezolve perfect 0, 1 sau 2 subiecte:
0 5
2 C 20  C10 C 120  C10
4 2
C 20 3
 C10
P(C ) =  P(5 : k , 5 − k ) = + + = 0,27283
5 5 5
k =0 C 30 C 30 C 30

21. Trei bănci acordă credite pentru finanţarea studiilor cu probabilităţile 0,8; 0,75, respectiv 0,82, independent una de alta. Un student se adresează
tuturor băncilor. Cu ce probabilitate el va primi:
a) trei răspunsuri favorabile;
b) exact două răspunsuri favorabile;
c) exact două răspunsuri nefavorabile;
d) nici un răspuns favorabil;
e) cel mult două răspunsuri favorabile .
Rezolvare:
Vom aplica schema lui Poisson.
Notăm cu pi, respectiv qi, probabilităţile ca un client care se adresează băncii Bi să primească un răspuns favorabil, respectiv nefavorabil, i = 1,3 .
Avem: p1= 0,8, p2= 0,75, p3= 0,82, q1= 0,2, q2= 0,25, q3= 0,18.
Q(t)= (p1 t + q1)(p2 t + q2)(p3 t + q3) = (0,8 t + 0,2)(0,75 t + 0,25)(0,82 t + 0,18).
a) P(3: 3, 0) = coeficientul lui t3 din polinomul Q(t);
P(3 : 3,0) = p1 p 2 p3 = 0,8  0,75  0,82 = 0,492 .
b) P(3: 2, 1) = coeficientul lui t2 din polinomul Q(t);
P(3 : 2,1) = p1 p 2 q 3 + p1 q 2 p 3 + q1 p 2 p 3 = 0,8  0,75  0,18 + 0,8  0,25  0,82 + 0,2  0,75  0,82 = 0,395
c) P(3: 1, 2) = coeficientul lui t1 din polinomul Q(t);
P(3 : 1,2) = p1q2 q3 + q1 p2 q3 + q1q2 p3 = 0,8  0,25  0,18 + 0,2  0,75  0,18 + 0,2  0,25  0,82 = 0,104
d) P(3: 0, 3) = coeficientul lui t0 din polinomul Q(t);
P(3 : 0,3) = q1  q 2  q3 = 0,2  0,25  0,18 = 0,003
e) Probabilitatea ca studentul să primească cel mult două răspunsuri favorabile este:
P(3:0,3) + P(3:1,2) + P(3:2,1) = 1 - P(3:3,0) = 0,508.

22. Se achiziţionează 4 piese similare de la 2 furnizori calificaţi A, B. Datele privind performanţele obişnuite ale furnizorilor, precum şi numărul
de piese cumpărate de la fiecare furnizor apar în tabelul următor:
Furnizor proporţie piese corespunzătoare proporţie piese rebut număr piese cumpărate
A 90% 10% 2
B 80% 20% 2
Să se determine probabilitatea ca printre cele patru piese cumpărate să avem:
a) patru piese corespunzătoare;
b) cel puţin o piesă corespunzătoare;
c) cel mult trei piese corespunzătoare.
Rezolvare:
Vom aplica schema lui Poisson. Notăm cu pi, respectiv qi, probabilităţile ca o piesă ce provine de la furnizorul "i" să fie corespunzătoare, respectiv
rebut, i = 1,2 . Avem:
p1 = 0,9; p2 = 0,8; q1 = 0,1; q2 = 0,2. Considerăm polinomul Q(t ) = ( p1t + q1 )2  ( p 2 t + q 2 )2 = (0,9t + 0,1)2  (0,8t + 0,2)2 .
a) P (4: 4, 0) = coeficientul lui t 4 din polinomul Q(t);
P(4 : 4,0) = p12  p 22 = 0,9 2  0,8 2 = 0,5184 .
b) Fie B evenimentul ca cel puţin o piesă să fie corespunzătoare. Avem că:
( ) ( ) ( ) ( ) (
P B = P 4 : 1,3 + P 4 : 2,2 + P 4 : 3,1 + P 4 : 4,0 = 1 − P 4 : 0,4 . ) ( )
Cum P(4 : 0,4 ) = q12  q 22 = 0,12  0,2 2 = 0,0004  P(B ) = 0.9996 ;
c) Fie C evenimentul ca cel mult trei piese să fie corespunzătoare. Avem:
P(C ) = (P 4 : 0,4) + P(4 : 1,3) + P(4 : 2,2) + P(4 : 3,1) = 1 − P(4 : 4,0) = 0,4816 .

23. Un magazin îşi îndeplineşte planul de desfacere a produselor pe o lună cu probabilitatea 0,75. Se cere probabilitatea ca magazinul să-şi
îndeplinească planul în opt din cele 12 luni ale unui an.
Rezolvare:
Asimilăm situaţia din problemă cu o experienţă având două rezultate posibile:
A = "magazinul îşi îndeplineşte planul" şi A = " magazinul nu îşi îndeplineşte planul".
Deoarece probabilitatea ca evenimentul A să se realizeze într-o probă oarecare este constantă, conform observaţiei făcute în breviarul teoretic vom
aplica schema bilei revenite.
Avem că P ( A) = p = 0,75 şi P( A) = q = 0,25 .
Aplicând formula din breviarul teoretic, obţinem: P(12 : 8,4) = C 8 (0,75 )8 (0,25 )4 = 0,193 .
12

11
 24. Se aruncă două zaruri de zece ori. Să se determine probabilitatea de a se obţine:
a) de exact patru ori suma 7;
b) de cel puţin opt ori suma 7.
Rezolvare:
În experienţa ce constă în aruncarea a două zaruri punem în evidenţă evenimentele:
A = "suma punctelor apărute pe feţele superioare ale zarurilor este 7" şi
A = " suma punctelor apărute pe feţele superioare ale zarurilor este diferită de 7".
Probabilităţile producerii acestor evenimente sunt constante în orice probă: P( A) = p = 6 = 1 şi P( A) = q = 5 , prin urmare vom aplica schema
36 6 6
bilei revenite.
4 6
a) Probabilitatea de a obţine de exact patru ori suma 7 este: P(10 : 4,6) = C 4 1 5 = 0,054
10 (6 ) (6 )
b) Probabilitatea de a se obţine de cel puţin opt ori suma 7 este:
P(10 : 8,2) + P(10 : 9,1) + P(10 : 10,0) = C108 ( 16 ) () + C109 ( 16 ) () + C10 (6 ) () = 0,0019
8 5 2 9 5 1 10 1 10 5 0
6 6 6

25. Se aruncă un zar de cinci ori. Care este probabilitatea ca de două ori să obţinem faţa cu un punct, de două ori faţa cu 6 puncte şi o dată nici una
dintre aceste două feţe?
Rezolvare:
În experienţa ce constă în aruncarea unui zar punem în evidenţă evenimentele:
A = "numărul de puncte de pe faţa superioară a zarului este 1 ";
B = "numărul de puncte de pe faţa superioară a zarului este 6 ";
C = "numărul de puncte de pe faţa superioară a zarului nu este 1 sau 6 ".

Probabilităţile producerii acestor evenimente sunt constante în orice probă: P(A) = p1 =1/6,
P(B) = p2 =1/6 şi P(C) = p3 =4/6, prin urmare vom aplica schema multinomială. Rezultă: 2 2 1
5!  1   1   4 
P (5 : 2,2,1) =       = 0,015
2 ! 2 ! 1!  6   6   6 
26. Într-o urnă se află 49 de bile numerotate 1, 2,…, 49. Se fac şase extrageri, fără a pune înapoi bila extrasă anterior.
Să se determine probabilitatea ca patru dintre numerele extrase să fie 7, 26, 14, 8, 3 sau 22.
Rezolvare:
Vom aplica schema bilei nerevenite.
Asimilăm cele 6 numere câştigătoare cu bile albe, iar restul de 43 de numere cu bile negre.
Probabilitatea cerută este: C64  C 432
P(6 : 4,2) = 6
= 0,000968
C 49

27. Un profesor de matematică pregăteşte pentru examenul oral al elevilor săi 20 de bilete, dintre care: 10 bilete de algebră, 7 de programare liniară
şi 3 de analiză matematică. Un elev extrage succesiv 3 bilete, fără a pune înapoi biletul extras. Se cere probabilitatea ca:
a) cele 3 bilete să fie de algebră;
b) un singur bilet din cele trei să fie de programare liniară;
c) cel puţin 2 bilete să fie de analiză ;
d) un bilet să fie de algebră, unul de programare liniară şi unul de analiză.
Rezolvare:
a) Aplicăm schema bilei nerevenite, asimilând biletele de algebră cu bilele albe, iar restul biletelor cu bilele negre. Rezultă:
3
C10  C10
0
P(3 : 3, 0) = 3
.
C20
b) Aplicăm schema bilei nerevenite, considerând biletele de programare liniară ca bile albe, iar restul biletelor ca bile negre. Rezultă:
C71  C13
2
.
P(3 : 1,2) = 3
C 20
c) Aplicăm schema bilei nerevenite, considerând biletele de analiză ca bile albe, iar restul biletelor ca bile negre. Rezultă că probabilitatea cerută
este: C 2  C1 C 3  C 0 .
P(3 : 2,1) + P(3 : 3, 0) = 3 3 17 + 3 3 17
C20 C20
d) Aplicăm schema bilei nerevenite pentru urna cu bile de mai multe culori. Rezultă:
1
C10  C71  C31 .
P(3 : 1,1,1) = 3
C 20

12
28. Probabilitatea ca o persoană juridică să găsească o bancă dispusă să o crediteze este 0,8. Să se determine probabilitatea ca persoana să obţină
creditul:
a) la a patra încercare;
b) din cel mult 3 încercări;
c) după cel puţin patru încercări nereuşite.

Rezolvare:
Vom aplica schema lui Pascal ( p = 0,8; q = 0,2). Notăm cu pk probabilitatea evenimentului ca persoana juridică să obţină creditul exact la
încercarea k , k  N * .
a) Probabilitatea cerută este: p4 = pq3 = (0,8)(0,2) 3 = 0,0064.
b) Pentru a face cel mult trei încercări, persoana juridică trebuie să obţină creditul din prima încercare , din a doua încercare sau din a treia
încercare. Probabilitatea cerută este:
p1 + p2 + p3 = p + pq + pq2 = 0,8 + 0,2  0,8 +0,22  0,8 = 0,992.
c) Probabilitatea ca persoana juridică să obţină creditul după cel puţin patru încercări nereuşite este:
1
p5 + p6 + ... + p n + .... = pq 4 + pq 5 + ..... + pq n + .... = pq 4  = q 4 = 0,0016 .
1− q

29. Se consideră trei urne notate U1 , U2 , U3. Se ştie că urna U1 conţine 4 bile albe şi 2 bile negre, urna U2 conţine 5 bile albe şi 5 bile negre, iar
urna U3 conţine 2 bile albe şi 4 bile negre. Din fiecare urnă se extrag câte 3 bile, cu revenire. Să se determine probabilitatea de a se obţine:
a) dintr-o urnă două bile albe şi una neagră, iar din celelalte urne orice altă combinaţie;
b) toate bilele extrase de aceeaşi culoare;
c) din două urne numai bile negre, iar din cealaltă urnă orice altă combinaţie.
Rezolvare:
a) Fie E experienţa ce constă în extragerea a 3 bile, cu revenire, dintr-o urnă oarecare. Fie A evenimentul ca în urma efectuării experienţei E să
obţinem două bile albe şi o bilă neagră. Notăm cu pi probabilitatea ca evenimentul A să se realizeze dacă extragerea se face din urna Ui, i = 1,3 şi
qi probabilitatea evenimentului contrar.

1 3
2 1
(6 ) (6 )
Folosind schema lui Bernoulli în cazul fiecărei urne, obţinem: p = C 2 4 2 = 4 , q = 1 − p = 5 ; p = C 2 5
1 1 2
9 3
2 5 1 3
= ,
9
(10 ) (10 ) 8

q 2 = 1 − p 2 = 5 ; p3 = C32 2 4
8 6 6
()()=
2 1 2 , q = 1− p = 7 .
9 3 3 9
Efectuarea experienţei E o singură dată pentru fiecare urnă.poate fi modelată cu ajutorul schemei lui Poisson, asimilând realizarea evenimentului
A cu "obţinerea unei bile albe" (din schema lui Poisson) şi nerealizarea acestuia cu "obţinerea unei bile negre".
Probabilitatea ca, în cele 3 produceri ale experienţei E, evenimentul A să se realizeze o singură dată este: P (3: 1, 2) = coeficientul lui t 1 din
polinomul
Q(t) = (p1 t + q1) (p2 t + q2)........ (pn t + qn). Obţinem: P(3 : 1,2 ) = p q q + q p q + q q p = 4  5  7 + 5  3  7 + 5  5  2 = 0,4552
1 2 3 1 2 3 1 2 3 9 8 9 9 8 9 9 8 9

b) Fie Ai evenimentul ca la extragerea din urna Ui să se obţină numai bile albe şi Ni evenimentul ca la extragerea din urna Ui să se obţină
numai bile negre, i = 1,3 . Probabilitatea ca toate cele 9 bile extrase să fie de aceeaşi culoare este:
p = P(( A1  A2  A3 )  (N 1  N 2  N 3 )) = P( A1  A2  A3 ) + P(N 1  N 2  N 3 ) =
= P( A1 )  P( A2 )  P( A3 ) + P( N1 )  P( N 2 )  P( N 3 ) .

1 3 (6 ) (6 ) 27 1 3
0 3
(6 ) (6 ) 27
Aplicănd schema lui Bernoulli în cazul fiecărei urne, obţinem: P( A ) = C 3 4 2 = 8 ; P( N ) = C 0 4 2 = 1 ;
3 0

P( A2 ) = C33 ( 5 ) ( 5 ) = 1 ; P(N 2 ) = C30 ( 5 ) ( 5 ) = 1 ; P( A3 ) = C33 (2 ) (4 ) = 1 ; P(N 3 ) = C30 (2 ) (4 ) = 8 .

3 1 0 3 3 0 0 3
10 10 8 10 10 8 6 6 27 6 6 27
Rezultă că probabilitatea cerută este: p = 8  1  1 + 1  1  8 = 2 = 0,00274
27 8 27 27 8 27 729
c) Fie E experienţa ce constă în extragerea a 3 bile, cu revenire, dintr-o urnă oarecare. Fie C evenimentul ca în urma efectuării experienţei E să
obţinem trei bile negre. Notăm cu pi probabilitatea ca evenimentul C să se realizeze dacă extragerea se face din urna Ui, i = 1,3 şi qi probabilitatea
evenimentului contrar.

1 3
0 3
(6 ) (6 )
Folosind schema lui Bernoulli în cazul fiecărei urne, obţinem: p = C 0 4 2 = 1 , q = 1 − p = 26 ; p = C 0 5
1 1 27 2 3
0 5 3 1
= ,
27
(10 ) (10 ) 8

8
0 3
q 2 = 1 − p 2 = 7 ; p3 = C30 2 4
6 6
()() = 8 ,
27
q3 = 1 − p3 = 19
27

Efectuarea experienţei E o singură dată pentru fiecare urnă poate fi modelată cu ajutorul schemei lui Poisson, asimilând realizarea evenimentului
C cu "obţinerea unei bile albe"(din schema lui Poisson) şi nerealizarea acestuia cu "obţinerea unei bile negre"(din schema lui Poisson).

Probabilitatea ca, în cele 3 produceri ale experienţei E, evenimentul C să se realizeze exact de două ori este:
P (3: 2, 1) = coeficientul lui t 2 din polinomul Q(t) = (p1 t + q1) (p2 t + q2)........ (pn t + qn). Obţinem:
P(3 : 2,1) = p1 p 2 q3 + p1q 2 p3 + q1 p 2 p3 = 1  1  19 + 1  7  8 + 26  1  8 = 0,0485
27 8 27 27 8 27 27 8 27

13
PROBLEME PROPUSE

PROBLEME PROPUSE

1. O urnă conţine 8 bile albe şi 12 bile negre. Din această urnă se extrag 2 bile, punându-se înapoi prima bilă extrasă.
Se cere probabilitatea ca:
a) cele 2 bile să fie albe;
b) cele 2 bile să fie negre;
c) prima bilă să fie albă şi a doua neagră;
d) prima bilă să fie neagră şi a doua albă;
e) ambele bile să fie de aceeaşi culoare;
f) bilele să fie de culori diferite;
Să se rezolve această problemă şi în cazul în care extragerile sunt fără revenire.
R: Dacă extragerile sunt cu revenire: a) 4/25; b) 9/25; c) 6/25; d) 6/25; e) 13/25; f) 12/25.
Dacă extragerile sunt fără revenire: a) 14/95; b) 33/95; c) 24/95; d) 24/95; e) 47/95; f) 48/95.

2. O urnă conţine 5 bile albe şi 6 bile negre. Din urnă se scoate o bilă şi în locul ei se pune o bilă de cealaltă culoare, iar apoi se face o nouă
extragere. Se cere probabilitatea ca:
a) a doua bilă extrasă să fie neagră;
b) bilele extrase să fie de culori diferite;
c) a doua bilă extrasă să fie neagră, ştiind că prima bilă a fost albă.
R: a) 65/121; b) 71/121; c) 7/11.

3. Trei trăgători trag câte un foc asupra unei ţinte, independent unul
de altul. Primul nimereşte ţinta cu probabilitatea 2/3, al doilea cu probabilitatea 3/4, iar al treilea cu probabilitatea 4/5. Să se determine
probabilitatea ca:
a) ţinta să fie atinsă;
b) ţinta să fie atinsă o singură dată;
c) ţinta să fie atinsă de primul trăgător, ştiind că a fost atinsă;
d) ţinta să fie atinsă de al doilea trăgător, ştiind că a fost atinsă o singură dată.
4. Se etalează pentru vânzare două produse, despre care se ştie că sunt solicitate de către cumpărători cu probabilităţile 0,6 şi 0,8. Se cere
probabilitatea de a se vinde:
a) exact un produs;
b) ambele produse;
c) cel puţin unul dintre produse;
d) niciun produs;
e) numai primul produs.
5. Un agent economic doreşte să-şi rentabilizeze activitatea economică. Apelează în acest scop la 3 firme de consultanţă, firme care oferă soluţii
de rentabilizare cu probabilităţile 0,9; 0,5 respectiv 0,6. Se cer probabilităţile evenimentelor:
a) toate cele trei firme oferă soluţii de rentabilizare;
b) exact două firme oferă soluţii de rentabilizare;
c) cel puţin o firmă oferă soluţii de rentabilizare;
d) cel mult două firme oferă soluţii de rentabilizare.

6. Într-un magazin, la sfârşitul unei zile, stocul din produsul P1 se termină cu probabilitatea 0,4, stocul din produsul P2 se termină cu
probabilitatea 0,3, iar stocul ambelor produse se termină cu probabilitatea 0,1. Să se determine probabilitatea ca:
a) să se termine cel puţin un stoc;
b) să se termine un singur stoc;
c) să se termine cel mult un stoc;
d) să nu se termine nici un stoc.
7. Se aruncă un zar până se obţine faţa cu 6 puncte. Care este probabilitatea de a face cel mult 3 aruncări până la apariţia feţei cu 6 puncte?
8. Se aruncă o monedă până când obţinem faţa cu stema. Care este probabilitatea să facem cel puţin 100 de aruncări până la obţinerea feţei cu
stema?
9. Fie (, K, P) un câmp de probabilitate şi A, B  K evenimente independente. Ştiind că P ( A  B) = 1 şi că P( A) = 1 , să se afle
3 6
P ( B / A) . R: 2/5.
10. Fie (, K, P) un câmp de probabilitate şi A, B  K . Ştiind că P( A  B) = 0,01 , P( A  B) = 0,03 şi P ( A / B ) = 0,05 , să se
calculeze următoarele probabilităţi:
a) P(A), P(B);
(
b) P( A  B ) , P A  B ; )
(
c) P (B / A) , P A / B ; )
( )
d) P B / A ) şi P A / B .( )
R: a) 0,04; 0,2; b) 0,23; 0,77; c) 0,25; 0,0375; d) 0,19791(6); 0,9625.

14
 11. Pentru evenimentele A, B, X se cunosc: P (A / X) = 0,22; P (A  X) = 0,11; P (B  X) = 0,16;
P (B  X) = 0,76; P (A) = 0,31. Să se calculeze probabilităţile: a) P (B / X); b) P ( X); c) P (A  X); d) P (B).
R: a) 0,32; b) 0,5; c) 0,7; d) 0,42.
12. Profitul unui agent economic este condiţionat de îndeplinirea a trei factori: cifra de afaceri, cota de adaos comercial şi nivelul costurilor de
producţie. Aceşti factori se îndeplinesc cu probabilităţile 0,96; 0,85 şi 0,72.
Care este probabilitatea minimă ca agentul economic să aibă profit?
R: 0,53.
13. Se studiază angajaţii unei firme particulare, constatându-se că 80% dintre aceştia cunosc limba engleză, 98% dinte ei au studii liceale, iar
70% nu lucrează la o altă firmă particulară. Luând la întâmplare un angajat al respectivei firme, să se determine probabilitatea minimă ca acesta să
fie:
a) cunoscător de limba engleză, cu studii liceale şi care nu lucrează la o altă firmă particulară;
b) cunoscător de limba engleză, cu studii liceale care lucrează la o altă firmă particulară.
R: a) 0,08; b) 0,48.
14. Într-un lot sunt 100 de piese fabricate în trei ateliere. 50 de piese provin de la primul atelier, 25 de la al doilea atelier, 25 de la al treilea
atelier. Cele trei ateliere realizează rebuturi cu probabilităţile 5%, 4%, 3%.
a) Să se determine probabilitatea ca o piesă aleasă la întâmplare să fie defectă.
b) Presupunând că piesa a fost aleasă şi s-a constatat că este corespunzătoare, să se afle cu ce probabilitate aceasta provine de la primul atelier.
R: a) 17/400; b) 190/383.
15. La un serviciu financiar sunt verificate lucrările a 3 funcţionari, care lucrează fără greşeală în proporţie de 93%, 85% şi respectiv 91%. Pentru
control primul funcţionar trimite 6 lucrări, al doilea 9 iar al treilea 9 lucrări. Se ia la întâmplare una din aceste lucrări.
a) Care este probabilitatea ca lucrarea aleasă să nu conţină erori ?
b) Ştiind că lucrarea a fost aleasă şi conţine erori, cu ce probabilitate
ea provine de la al doilea funcţionar?
c) Ştiind că lucrarea aleasă nu conţine erori, cu ce probabilitate ea provine de la al doilea funcţionar?
R: a) 357/400; b) 45/86; c) 255/714.
16. Dintr-o urnă ce conţine 5 bile albe şi 10 bile negre se extrag, fără revenire, două bile. Care este probabilitatea ca a doua bilă extrasă să fie albă?
R: 1/3.
17. Urnele de tip 1 au 35% bile albe şi 65% bile negre, iar urnele de tip 2 au 75% bile albe şi 25% bile negre. Avem 18 urne de tip 1 şi 9 urne de
tip 2. Se alege la întâmplare o urnă din care se scoate la întâmplare o bilă. Se cere probabilitatea ca bila extrasă să fie albă.
R: 29/60.
18. Pentru evenimentele A şi B se cunosc următoarele: P ( A  B ) = 0,24 , P( A  B) = 0,18 , P( A  B) = 0,16 . Să se calculeze
următoarele probabilităţi: a) P ( A) , P (B ) ; b) P ( A  B ) ; c) P( A  B) ; d) P ( A / B ) , P ( B / A) ; e) P ( A / B ) , P ( B / A) .
R: a) 0,4; 0,42; b) 0,58; c) 0,42; d) 0,(571428); 0,6; e) 0,724137; 0,3.
19. Urna U1 conţine 10 bile albe şi 5 bile negre, iar urna U2 conţine 6 bile albe şi 24 bile negre. Se transferă o bilă din urna U1 în urna U2, apoi se
extrage o bilă din urna U2.
Să se determine probabilitatea ca bila extrasă din urna U2 să fie albă.
R: 20/93.
20. Într-o urnă se află patru bile identice ca formă şi mărime, de culori diferite: roşu, galben, albastru şi verde. Fie A evenimentul ca la o
extragere din această urnă să apară o bilă roşie sau galbenă, B evenimentul ca la o extragere din această urnă să apară o bilă roşie sau albastră, iar C
evenimentul ca la o extragere din această urnă să apară o bilă roşie sau verde. Să se studieze dacă evenimentele A, B, C sunt independente:
a) două câte două;
b) în totalitate.
R: a) da; b) nu.
21. Se ştie că la piesele produse de o fabrică apar defecţiuni de montaj în proporţie de 3%, defecţiuni de turnare în proporţie de 5% şi defecţiuni
de vopsire în proporţie de 2%.
Să se determine probabilitatea ca o piesă produsă de această fabrică să fie:
a) defectă;
b) să aibă cel mult un tip de defecţiune.
R: a) 0,09693; b) 0,99696.
22. Se aruncă simultan şase zaruri. Să se determine probabilitatea ca pe feţele superioare ale zarurilor să apară:
a) toate numerele de la 1 la 6;
b) cel puţin o dată numărul 6;
c) cel puţin o dată un număr impar;
d) o singură dată numărul 1;
e) exact două numere pare.
R: a) 5! ; b) 1 − (5 )6 ; c ) 1 − ( 12 )6 ; d ) (5 )5 ; e ) 15 .
65 6 6 26
23. O persoană scrie n scrisori la n destinatari şi introduce scrisorile în n plicuri având scrise pe ele adresele celor n destinatari. Să se
determine probabilitatea ca cel puţin un destinatar să primească scrisoarea care i-a fost adresată.

2! 3! 4!
( )
R: 1 − 1 + 1 − 1 + ... + − 1 n−1 1
n!

15
 24. Să se calculeze de câte ori trebuie aruncat un zar astfel încât probabilitatea ca pe faţa superioară a acestuia să apară numărul 1 cel puţin o dată
să fie de cel puţin 0,9.
R: de cel puţin 13 ori.
25. Fie ecuaţia ax2+bx+c = 0, ai cărei coeficienţi sunt daţi de numărul de puncte apărute pe faţa superioară a unui zar în trei aruncări consecutive.
Determinaţi probabilitatea ca ecuaţia să admită rădăcini reale. R: 43 / 63
26. Să se arate că dacă A1, A2,...,An sunt evenimente independente, atunci  n  n
P  Ai  = 1 −  1 − P( Ai )
 i =1  i =1
27. Se aruncă două zaruri simultan de 10 ori. Să se determine probabilitatea să apară:
a) cel puţin o dată o perechea (6, 6);
(36 ) (18 ) (18 )(18 )
b) cel puţin de două ori o pereche de numere consecutive. R: a)1 − 35 10 ; b)1 − 13 10 − 10  5 13 9

28. Dintr-o urnă ce conţine 5 bile albe şi 10 bile negre se fac patru extrageri fără revenire. Să se determine probabilitatea ca:
a) primele două bile extrase să fie albe;
b) a doua bilă extrasă să fie neagră;
c) a treia bilă extrasă să fie albă;
d) a doua bilă extrasă să fie neagră şi ultima să fie albă;
e) prima şi ultima bilă extrasă să fie albe.
29. Se consideră trei urne: U1 conţine 6 bile albe şi 4 bile negre, U2 conţine 5 bile albe şi 5 bile negre, U3 conţine 2 bile albe şi 8 bile negre. Se
extrage la întâmplare o bilă din una din aceste urne. Să se afle probabilitatea ca: a) bila extrasă să fie albă; b) bila extrasă să provină din prima urnă,
ştiind că aceasta este albă.
R: a) 13/30; b) 6/13.
30. Se consideră zece urne: două conţin câte 8 bile albe şi 4 bile negre, trei urne conţin câte 3 bile albe şi 9 bile negre, iar cinci urne conţin câte 6
bile albe şi 6 bile negre. Se extrage la întâmplare o bilă din una din urne.
Să se determine probabilitatea ca:
a) bila extrasă să fie neagră;
b) bila extrasă să provină din una din cele cinci urne cu aceeaşi structură, ştiind că aceasta este albă.
R: a) 13/24; b) 6/11.
31. În componenţa unui aparat intră două piese identice. Aparatul funcţionează numai dacă ambele piese sunt corespunzătoare. Cele două piese
care se montează la acest aparat se extrag deodată la întâmplare dintr-un lot de 24 de piese, dintre care 6 piese sunt defecte şi restul corespunzătoare.
Să se determine probabilitatea ca:
a) aparatul să funcţioneze.
b) aparatul să funcţioneze abia după a doua extragere simultană a celor două piese.
R: a) 51/92; b) 0,3383.
32. Un lot format din 100 de produse este supus controlului de calitate. Se extrag cinci produse din lot, fără revenire. Dacă se găseşte un produs
defect, atunci lotul se respinge. Ştiind că 5% dintre produse sunt defecte, determinaţi probabilităţile evenimentelor:
a) lotul este acceptat; b) lotul este respins; c) lotul este respins după a treia verificare.
R: a) 0,769589; b) 0,230411; c) 0,046021.
33. Trei fabrici trimit acelaşi tip de piese într-un magazin, în cantităţi proporţionale cu 3, 4 şi 5. Cele trei fabrici produc piese defecte în proporţie
de respectiv: 4%, 3% şi 2%. S-a constatat că sunt defecte piese în valoare de 102 milioane u.m. Să se afle ce sumă din valoarea pieselor defecte trebuie
recuperată de la fiecare dintre cele trei fabrici.
R: Câte 36 milioane u.m. de la primele doua fabrici şi 30 milioane u.m. de la a treia fabrică.
34. Dintr-o urnă ce conţine 3 albe şi 2 negre se extrag 3 bile. Se consideră sistemul AX = b, unde  2 4 1   1  şi fie X  R3
   
A = −1 5 − 3 , b =  − 3
 3 −7 6   0
  
vectorul care are componenta "i" egală cu 1, respectiv cu 0 dacă la extragerea "i" s-a obţinut o bilă albă, respectiv neagră. Se cere probabilitatea
ca X să nu fie soluţie a sistemului dacă extragerile sunt: a) fără revenire; b) cu revenire.
35. Două persoane aruncă succesiv o monedă. Jocul este câştigat de acela care aruncă primul stema.
a) Să se calculeze, pentru fiecare dintre jucători, probabilitatea de a câştiga jocul.
b) Să se rezolve problema în cazul a 3 jucători.
R: a) 2/3 pentru jucătorul care începe jocul (aruncă primul moneda) şi 1/3 pentru celălalt.
36. Trei persoane joacă un joc după următorul regulament: mai întâi joacă A cu B şi C stă, apoi învingătorul joacă cu C şi învinsul stă ş.a.m.d.
Jocul este câştigat de cel care câştigă de două ori consecutiv. Ştiind că jucătorii sunt de valori egale (probabilitatea fiecăruia de a câştiga o partidă este
1/2), să se determine probabilitatea fiecărui jucător de a câştiga jocul.
R: 5/14 pentru A şi B, 4/14 pentru C.
37. Două persoane joacă un joc în sistemul 3 din 5 (jocul este câştigat de cel care câştigă 3 partide), punând fiecare o miză x. Se admite că cei doi
jucători sunt de valoare egală, adică probabilitatea fiecăruia de a câştiga o partidă este 1/2. Dacă jocul este întrerupt la scorul de 2-1 în favoarea unuia
dintre jucători, să se determine cum trebuie împărţită miza.
38. Într-o urnă se găsesc şase bile de aceeaşi formă şi mărime, numerotate de la 1 la 6. Fie A evenimentul ca la o extragere să apară o bilă cu
numărul 1, 2 sau 3, B evenimentul ca la o extragere să apară o bilă cu numărul 2, 3 sau 4 şi C evenimentul ca la o extragere să apară o bilă cu numărul
4, 5 sau 6. Stabiliţi dacă evenimentele A, B, C sunt independente:
a) două câte două; b) în totalitate.

16
 39. Se consideră n – 1 urne, fiecare conţinând câte n bile, astfel încât urna Ui conţine i bile albe şi n – i bile negre,  i = 1, n − 1 . Din
fiecare urnă se extrage câte o bilă. Să se determine probabilitatea de a se obţine:
a) numai bile de aceeaşi culoare;
b) o singură bilă albă;
c) cel puţin o bilă albă;
d) cel mult n – 3 bile negre.
40. Se consideră două loturi conţinând piese corespunzătoare şi piese defecte, astfel încât în lotul Li se găsesc ai piese corespunzătoare şi bi
piese defecte, ai , bi  N * , i = 1, 2 . Se transferă o piesă din primul lot în cel de-al doilea lot şi apoi se extrage la întâmplare o piesă din cel de-al
doilea lot. Se cere probabilitatea ca piesa extrasă să fie corespunzătoare.
41. Pe 16 cartonaşe se scriu literele care alcătuiesc cuvântul "teleenciclopedia" şi se introduc într-o urnă. Să se determine probabilitatea ca
efectuînd şase extrageri din această urnă, fără revenire, să se obţină cuvântul:
a) "ciclop"; b) "ploaie".
42. O grădină zoologică are 10 maimuţe, 12 tigri şi 20 ponei. Se ştie că se pot dresa 80% dintre maimuţe, 25% dintre tigri şi 90% dintre ponei.
Organizatorul unui spectacol de circ are nevoie de un animal pentru spectacol, pe care îl ia la întâmplare dintre cele trei specii de animale.
a) Care este probabilitatea ca animalul ales să poată fi dresat?
b) Ştiind că animalul ales poate fi dresat, cu ce probabilitate acesta este tigru?
43. Pentru fabricarea unui anumit produs se pot folosi două metode de fabricaţie. Se ştie că prin folosirea primei metode apar rebuturi în
proporţie de 8%, iar prin folosirea celei de-a doua apar rebuturi în proporţie de 3%. A doua metodă este mai scumpă şi, din această cauză, este
folosită doar în proporţie de 30%. Dacă un produs fabricat este defect, care este probabilitatea ca acesta să fi fost realizat prin prima metodă?
44. Dintr-o urnă ce conţine 6 bile albe şi 4 bile negre se extrage o bilă şi în locul ei se pune o bilă de cealaltă culoare, apoi se face o nouă
extragere. Să se afle probabilitatea ca:
a) la cele două extrageri să se obţină bile albe;
b) la cele două extrageri să se obţină bile de culori diferite;
c) a doua bilă extrasă să fie albă;
d) a doua bilă extrasă să fie neagră, ştiind că prima bilă extrasă este albă.
45. O autobază are în dotare 300 autobuze, 100 tramvaie şi 200 troleibuze. S-a observat că în decursul unei zile se defectează 1% din autobuze,
3% din tramvaie şi 4% din troleibuze. O societate închiriază pentru o zi un vehicul.
a) Care este probabilitatea ca vehiculul să se defecteze?
b) Ştiind că vehiculul închiriat se defectează, cu ce probabilitate acesta este autobuz?
46. Un test folosit pentru diagnosticarea unei anumite boli are o acurateţe de 90% (adică, dacă o persoană are boala respectivă, rezultatul testului
este pozitiv cu probabilitatea 0,9, iar dacă persoana nu are boala respectivă, rezultatul testului este negativ cu probabilitatea 0,9). Se ştie că boala
respectivă apare în medie la 1% dintre persoane.
a) Dacă rezultatul testului este pozitiv la o persoană luată la întâmplare, care este probabilitatea ca persoana să aibă această boală?
b) Dacă rezultatul testului este negativ la o persoană luată la întâmplare, care este probabilitatea ca persoana să nu aibă această boală?
47. Se ştie că în urma desfăşurării examenului pentru obţinerea permisului de conducere s-a înregistrat următoarea situaţie:
Bărbaţi Femei
Promovat 24 36
Nepromovat 16 24
Presupunem că se ia la întâmplare o persoană din cele 100.
a) Care este probabilitatea persoana aleasă să fie bărbat, ştiind că a promovat examenul?
b) Care este probabilitatea ca persoana să fi promovat examenul, ştiind că este bărbat?
c) Stabiliţi dacă evenimentele: A = "o persoană din cele 100 promovează examenul" şi B = "o persoană din cele 100 este bărbat" sunt
independente.

48. Într-un depozit sunt patru seturi a câte 12 farfurii. Prezintă defecte de fabricaţie: două farfurii din primul set, trei farfurii din al doilea set, o
farfurie din al treilea set şi patru farfurii din setul patru. Din fiecare set se ia câte o farfurie. Care este probabilitatea să rezulte:
a) trei farfurii fără defecte şi una cu defecte;
b) cel puţin trei farfurii fără defecte de fabricaţie.

49. S-a stabilit că în medie 70% din piesele produse de o maşină automată sunt de calitatea I, 20% de calitatea a II-a şi restul de calitatea a III-a.
Să se determine probabilitatea ca extrăgând simultan patru piese dintr-un lot de 20 piese produse de această maşină să apară:
a) două piese de calitatea I şi câte una de celelalte două calităţi;
b) toate piesele de aceeaşi calitate;
c) nici o piesă de calitatea a III-a;
d) cel puţin o piesă de calitatea I;
e) cel mult două piese de calitatea a III-a.

50. Patru camioane transportă fructe de calităţi diferite, ambalate în lăzi identice. Fructele de calitatea I deţin următoarele ponderi: în primul camion
95%, în al doilea 80%, în al treilea 75% iar în al patrulea 70%. Se ia câte o ladă din fiecare camion pentru recepţie calitativă. Se cere probabilitatea
ca:
a) trei dintre ele să nu fie de calitatea I;
b) cel mult două lăzi să conţină fructe de calitatea I.

17
 51. S-a stabilit că, în medie, din trei persoane care se adresează unei agenţii de turism, una cumpără bilete şi două nu cumpără. Să se determine
probabilitatea ca din opt persoane ce se adresează agenţiei:
a) trei să cumpere şi restul să nu cumpere bilete;
b) toate să cumpere;
c) cel mult trei să nu cumpere;
d) cel puţin patru să cumpere.
52. Se dau patru urne; U1 conţine 3 bile albe şi 4 bile negre, U2 conţine 2 bile albe şi 5 bile negre, U3 conţine 6 bile albe şi 2 bile negre, U4 conţine
4 bile albe şi 3 bile negre. Din prima urnă se fac 3 extrageri cu revenire, iar din celelalte trei se face câte o extragere. Se cere probabilitatea să obţinem:
a) 2 bile albe şi o bilă neagră din prima urnă sau 2 bile albe şi una neagră din următoarele 3 urne;
b) toate bilele de aceeaşi culoare;
c) numai bile albe din prima urnă sau din următoarele trei urne.
53. La deschiderea bursei se pun în vânzare 100 pachete de acţiuni, dintre care 30 sunt ale societăţii A, 50 sunt ale societăţii B, iar restul sunt ale
societăţii C. Ştiind că până la momentul închiderii bursei s-au vândut 30 pachete de acţiuni, se cere probabilitatea ca acestea să provină:
a) 5 de la A, 7 de la B şi restul de la C;
b) toate de la aceeaşi societate;
c) 6 de la B şi cel puţin 2 de la C;
d) nici una de la B;
e) 3 de la A şi cel mult 2 de la B.
54. Se experimentează trei prototipuri de aparate, câte unul din fiecare prototip. Probabilitatea ca un prototip să corespundă este de respectiv 0,8
; 0,6 şi 0,5. Să se afle probabilitatea ca:
a) toate cele 3 aparate să corespundă;
b) un singur aparat să nu corespundă;
c) cel puţin 2 aparate să corespundă;
d) cel mult două aparate să nu corespundă.

55. Se aruncă un zar până la apariţia feţei cu 6 puncte. Să se determine probabilitatea ca:
a) faţa cu 6 puncte să apară pentru prima dată la a trei aruncare;
b) faţa cu 6 puncte să nu apară în una din primele cinci aruncări;
c) cel mult în primele 4 aruncări să apară un număr diferit de 6.
56. Într-un atelier sunt trei maşini. Prima dă 0,9% rebuturi, a doua 1% iar a treia 1,3%. Se ia la întâmplare câte o piesă de la fiecare maşină. Să se
determine probabilitatea ca cel puţin două din piesele luate să fie corespunzătoare.
57. Un studiu statistic privind rentabilitatea agenţilor economici la sfârşitul unui an relevă că în medie 70% din aceştia au o activitate eficientă
(încasările sunt strict mai mari decât cheltuielile), 10% dau faliment (încasările sunt strict mai mici decât cheltuielile) şi 20% ating pragul minim de
rentabilitate (încasările sunt egale cu cheltuielile). În ipoteza unei economii stabile se anticipează rezultatele activităţii după un an la 10 firme. Să se
determine probabilitatea ca:
a) şase firme să aibă o activitate eficientă, 3 firme să atingă pragul minim de rentabilitate şi o firmă să dea faliment;
b) cel puţin şase firme să aibă o activitate eficientă şi cel mult o firmă să dea faliment;
c) nici o firmă să nu dea faliment.
58. La un magazin, în trei rafturi, se găsesc cămăşi de trei culori: în primul raft cămăşi albe, 7 de talia I şi 3 de talia II, în al doilea raft cămăşi
albastre, 4 de talia I şi 8 de talia II, iar în al treilea raft cămăşi roşii, 2 de talia I şi 6 de talia II. Un cumpărător cere câte o cămaşă din fiecare raft. Să
se afle probabilitatea ca:
a) două cămăşi să fie de talia I şi una să fie de talia II;
b) toate cămăşile să fie de talia I;
c) cel puţin una să fie de talia I;
d) toate să fie de aceeaşi talie.
59. Se aruncă o monedă până la apariţia stemei. Să se determine probabilitatea ca:
a) stema să apară pentru prima dată la a şaptea aruncare;
b) stema să apară pentru prima dată în una din primele 6 aruncări;
c) cel mult în primele 4 aruncări să nu apară stema;
d) stema să nu apară în una din primele 5 aruncări.
60. Într-o cutie sunt 100 de becuri, dintre care 60 roşii, 30 galbene, 10 albastre. O persoană cumpără 10 becuri. Care este probabilitatea ca distribuţia
anterioară să se regăsească în acest eşantion de 10 bucăţi?

61. Doi adversari cu şanse egale joacă şah. Pentru unul dintre ei, ce este mai probabil să câştige:
a) trei partide din patru jucate sau şase partide din opt jucate?
b) cel puţin trei partide din patru jucate sau cel puţin şase partide din opt jucate?

62. Într-o urnă sunt 15 bile, dintre care 4 sunt albe, 5 negre şi 6 roşii. Se extrag 3 bile fără revenire. Se cere probabilitatea ca:
a) toate să fie de aceeaşi culoare;
b) primele două să fie roşii şi a treia să fie neagră;
c) să fie două de o culoare şi una de altă culoare;
d) prima şi ultima să fie albe;
e) bilele extrase să fie de culori diferite.

18
 63. Din producţia realizată de o maşină automată care realizează 5% piese defecte se extrag la întâmplare piese până la obţinerea primei piese
defecte. Se cere probabilitatea ca:
a) prima piesă defectă să se obţină la a zecea extragere;
b) cel mult primele 5 piese să fie corespunzătoare;
c) prima piesă defectă să nu apară în una din primele 4 extrageri.
64. O societate comercială are şase debitori. Probabilitatea ca la sfârşitul unei luni un debitor să fie solvabil este 0,7. Să se determine
probabilitatea ca:
a) toţi debitorii să fie solvabili;
b) cel puţin doi debitori să fie solvabili;
c) patru debitori să nu fie solvabili;
d) cel mult 3 debitori să nu fie solvabili.
65. Într-o pungă se găsesc 50 bilete de loterie, dintre care 7 sunt câştigătoare. Se cere:
a) probabilitatea ca din 10 bilete extrase nici unul să nu fie câştigător;
b) probabilitatea ca din 10 bilete extrase unul să fie câştigător;
c) câte bilete trebuie extrase pentru ca şansa de a găsi unul câştigător sa fie de cel puţin 50%?
66. La un magazin se vând patru sortimente ale unui anumit produs, notate s 1, s2, s3 şi s4, care au următoarele ponderi în volumul vânzărilor: 10%,
20%, 30% şi respectiv 40%. Se consideră 20 de cumpărători dintre clienţii magazinului şi se anticipează solicitările acestora. Se cere probabilitatea
ca:
a) 5 să cumpere s1, 4 să cumpere s2, 3 să cumpere s3 şi restul s4;
b) să nu fie cumpărate s2 şi s4;
c) 8 să cumpere s1 sau s3 şi restul celelalte sortimente;
d) 3 să cumpere s3 şi cel puţin 2 să cumpere s4.
67. Probabilitatea ca într-o anumită regiune o zi din luna iunie să fie ploioasă este 0,2. Să se determine probabilitatea ca în regiunea respectivă,
într-o săptămână din luna iunie, să fie:
a) numai trei zile ploioase;
b) cel puţin patru zile fără ploaie;
c) nici o zi ploioasă;
d) cel mult două zile ploioase.
68. La un serviciu financiar sunt verificate lucrările realizate de trei contabili, care lucrează fără greşeală în proporţie de 97%, 96% şi respectiv
95%. Se ia la întâmplare câte o lucrare de la fiecare contabil. Să se afle probabilitatea ca:
a) toate cele trei lucrări să fie bune;
b) o singură lucrare să fie greşită;
c) cel mult două lucrări să fie bune.
69. Patru universităţi oferă respectiv câte 3, 5, 7 şi 9 burse de studiu. O anumită facultate primeşte 6 astfel de burse şi, care sunt trase la sorţi din
totalul celor 24 de burse. Cu ce probabilitate cele 6 burse ar putea să provină:
a) de la aceeaşi universitate;
b) una la prima, două la a doua, două la a treia, una la a patra universitate;
c) şase la a patra universitate;
d) cel puţin câte o bursă la fiecare din primele 3 universităţi şi 2 la a patra universitate.
70. Dintr-o urnă ce conţine bile numerotate de la 1 la 10 se fac extrageri cu revenire până la apariţia unui număr divizibil cu 3. Să se determine
probabilitatea ca:
a) primul număr divizibil cu 3 să apară la a treia extragere;
b) în primele 5 extrageri să nu apară un număr divizibil cu 3;
c) cel mult în primele 4 extrageri să apară un număr ce nu se divide cu 3.
71. În trei loturi de produse, 4%, 5% respectiv 3% sunt defecte. Se extrage la întâmplare câte un produs din fiecare lot. Să se afle probabilitatea
ca:
a) toate cele 3 produse să fie corespunzătoare;
b) un singur produs să fie defect;
c) cel puţin 2 produse să fie corespunzătoare;
d) cel mult două produse să fie defecte.
72. Se dau 3 urne astfel: U1 conţine 5 bile albe şi 5 bile negre, U2 conţine 4 bile albe şi 6 bile negre, U3 conţine 4 bile albe şi 5 bile negre. Din
fiecare urnă se extrag câte 5 bile, cu revenire. Să se determine probabilitatea ca din două urne să obţinem 2 bile albe şi 3 bile negre, iar din cealaltă să
obţinem orice altă combinaţie.
73. Se consideră urnele din problema precedentă. Din fiecare urnă se extrage câte o bilă, punându-se înapoi în urnă bila extrasă. Dacă se
efectuează de 5 ori acest experiment care este probabilitatea ca de trei ori să obţinem o bilă albă şi două bile negre?
74. Se aruncă două zaruri pe o suprafaţă netedă de mai multe ori. Să se calculeze probabilitatea ca exact la a patra aruncare suma punctelor de pe
feţele zarurilor să fie 8.
75. Într-o urnă sunt 15 bile albe şi 10 bile negre. Se extrage câte o bilă, se notează culoarea şi se pune înapoi în urnă. Cu ce probabilitate prima
bilă neagră se obţine:
a) din prima încercare;
b) la a patra încercare;
c) cel mult la a treia încercare;
d) cel puţin la a patra încercare.

19
 76. Patru studenţi care se prezintă la un examen au pregătit respectiv 12, 24, 15 şi 21 dintre cele 30 de subiecte indicate de către profesor. La
examen fiecare student primeşte câte un subiect.
Să se determine probabilitatea ca:
a) cel puţin trei studenţi să rezolve corect subiectul;
b) cel mult trei studenţi să nu rezolve corect subiectul;
c) cel puţin doi studenţi să rezolve corect subiectul, ştiind că cel mult trei au rezolvat corect.
77. Se consideră următoarele urne: U1, care conţine o bilă albă şi 9 bile negre, U2, care conţine 2 bile albe şi 8 bile negre, U3, ce conţine 3 bile
albe şi 7 bile negre, U4, ce conţine 4 bile albe şi 6 bile negre, U5, ce conţine 5 bile albe şi 5 bile negre.
a) Din primele patru urne se extrage câte o bilă, iar din ultima se extrag 4 bile cu revenire. Să se determine probabilitatea ca toate bilele extrase
să fie albe.
b) Din prima urnă se extrag 4 bile fără revenire, iar din celelalte urne se extrage câte o bilă. Să se afle probabilitatea ca toate bilele extrase să fie
de aceeaşi culoare.
c) Din urna U3 se extrag 4 bile fără revenire, iar din celelalte urne se extrage câte o bilă. Să se afle probabilitatea de a obţine 2 bile albe şi 2 negre
din U3 sau 2 bile albe şi 2 negre din urnele rămase.
78. Se aruncă o monedă de 8 ori. Se cere probabilitatea de a obţine de 4 ori stema şi de 4 ori banul
79. Se aruncă un zar de şase ori. Care este probabilitatea să obţinem de cel puţin patru ori o faţă cu un număr mai mic de 4 puncte?
80. Se aruncă de 12 ori un zar. Care este probabilitatea ca fiecare faţă să apară de 2 ori?
81. Se aruncă cinci monede. Care este probabilitatea ca 3 dintre ele să cadă cu banul deasupra?
82. Se consideră trei urne notate U1 , U2 , U3. Se ştie că urna Ui conţine 4i bile albe şi i+3 bile negre, i = 1,3 . Din fiecare urnă se extrag câte 4 bile,
cu revenire. Se cere probabilitatea de a se obţine:
a) dintr-o urnă trei bile albe şi una neagră, iar din celelalte urne orice altă combinaţie;
b) toate bilele extrase de aceeaşi culoare;
c) din două urne numai bile negre, iar din cealaltă urnă orice altă combinaţie.
83. Se consideră o urnă ce conţine 3 bile albe şi 7 bile negre, două urne care conţin câte 6 bile albe şi 4 bile negre, trei urne care conţin câte 2 bile
albe şi 8 bile negre şi patru urne care conţin câte 5 bile albe şi 5 bile negre. Din una din aceste urne se extrag 4 bile, fără revenire. Se cere probabilitatea
ca:
a) din cele patru bile extrase, o bilă să fie albă şi 3 negre;
b) toate bilele extrase să fie negre;
c) toate bilele extrase să fie albe.
84. Se consideră o urnă ce conţine 8 bile albe şi 2 negre, două urne care conţin câte 5 bile albe şi 5 negre, trei urne care conţin câte 2 bile albe şi 7
negre şi patru urne care conţin câte 6 bile albe şi 4 negre. Din una din aceste urne se extrag 3 bile, cu revenire. Se cere probabilitatea ca din cele 3 bile:
a) două bile să fie albe şi una neagră;
b) toate să fie negre;
c) toate să fie albe.
85. Dintre studenţii unei grupe care se prezintă la un examen, 3 studenţi cunosc în întregime materia predată, 8 cunosc 90% din materia predată, 6
cunosc 70%, 4 cunosc 50%, 3 cunosc 30%, iar un student nu cunoaşte nimic din materia predată. La examen, un student al acestei grupe răspunde
bine la 4 întrebări, iar la a cincea greşeşte. Să se determine probabilitatea ca el să fie dintre studenţii care cunosc toată materia, respectiv 90%, 70%,
50%, 30%, 0% din întreaga materie.
86. Se aruncă o pereche de zaruri de zece ori. Să se determine probabilitatea de a obţine:
a) exact de 4 ori un total de 7 puncte;
b) de cel puţin două ori un total de 10 puncte;
c) o singură dată un total de cel puţin 6 puncte;
d) la toate aruncările efectuate, produsul numereler de puncte apărute să fie un număr impar.
87. Dintr-o urnă ce conţine 12 bile albe şi 8 bile negre se extrag de patru ori câte 6 bile simultan, de fiecare dată punându-se înapoi în urnă cele 6
bile extrase. Se cere probabilitatea de a se obţine:
a) de fiecare dată un număr egal de bile albe şi bile negre;
b) 4 bile albe şi 2 bile negre de cel puţin trei ori.
88. Într-un magazin, în cutia C1 se găsesc 35 becuri corespunzătoare şi 5 becuri defecte, iar în cutia C2 se găsesc 30 becuri corespunzătoare şi 10
becuri defecte. Un cumpărător ia dintr-o cutie la întâmplare 10 becuri. Să se determine probabilitatea ca din cele 10 becuri:
a) toate să fie corespunzătoare;
b) cel puţin unul să fie corespunzător;
c) cel mult două să fie defecte.
89. Lotul L1 conţine 30 de produse, 24 corespunzătoare şi restul defecte, iar lotul L2 conţine 20 de produse, 12 corespunzătoare şi restul defecte.
Din fiecare lot se iau câte patru produse.
Să se determine probabilitatea ca:
a) toate produsele extrase din primul lot să fie corespunzătoare şi unul singur din al doilea lot să fie defect;
b) cel mult două din totalul produselor extrase să fie defecte.
90. Se dau trei urne notate U1 , U2 , U3. Se ştie că urna Ui conţine 3i bile albe şi 5 – i bile negre, i = 1,3 . Se consideră următoarea experienţă:
din fiecare urnă se extrage câte o bilă, se notează culoarea fiecărei bile extrase, apoi fiecare bilă se pune în urna din care a fost extrasă. Această
experienţă se efectuează de cinci ori. Să se determine probabilitatea de a se obţine:
a) la o singură efectuare a experienţei numai bile albe;
b) de fiecare dată câte o bilă albă şi două negre;

20
 c) de cel mult două ori numai bile negre;
d) să nu apară bile negre la nici o efectuare a experienţei.
91. Se consideră trei urne notate U1 , U2 , U3. Se ştie că urna Ui conţine 8 – i bile albe şi 4 i bile negre, i = 1,3 . Din fiecare urnă se extrag câte
3 bile simultan. Se cere probabilitatea de a se obţine:
a) din două urne numai bile albe, iar din cealaltă urnă orice altă combinaţie;
b) toate bilele extrase de aceeaşi culoare;
c) dintr-o urnă o bilă albă şi două negre, iar din celelalte urne orice altă combinaţie;
d) o singură bilă albe din cele 9 bile extrase.

Indicaţii. Se aplică:
48. schema lui Poisson; 49. schema multinomială; 50. schema lui Poisson; 51. schema bilei revenite; 52. schema bilei revenite, schema lui Poisson şi
formule de calcul cu probabilităţi; 53. schema bilei nerevenite; 54. schema lui Poisson; 55. formule de calcul cu probabilităţi sau schema lui Pascal;
56. schema lui Poisson; 57. schema multinomială; 58. schema lui Poisson; 59. formule de calcul cu probabilităţi sau schema lui Pascal; 60. schema
bilei nerevenite; 61. schema bilei revenite; 62. schema bilei nerevenite; 63. formule de calcul cu probabilităţi sau schema lui Pascal; 64. schema bilei
revenite; 65. schema bilei nerevenite; 66. schema multinomială; 67. schema bilei revenite; 68. schema lui Poisson; 69. schema bilei nerevenite; 70.
formule de calcul cu probabilităţi sau schema lui Pascal; 71. schema lui Poisson; 72. schema bilei revenite şi schema lui Poisson; 73. schema lui
Poisson şi schema bilei revenite; 74. formule de calcul cu probabilităţi; 75. formule de calcul cu probabilităţi sau schema lui Pascal; 76. schema lui
Poisson; 77. schema lui Poisson şi schema bilei revenite; 78. schema bilei revenite; 79. schema bilei revenite; 80. schema multinomială; 81. schema
bilei revenite; 82. schema bilei revenite şi schema lui Poisson; 83. schema bilei nerevenite şi formula probabilităţii totale; 84. schema bilei revenite
şi formula probabilităţii totale; 85. schema bilei revenite şi formula probabilităţii totale; 86. schema bilei revenite; 87. schema bilei nerevenite şi
schema bilei revenite; 88. schema bilei nerevenite şi formula probabilităţii totale; 89. schema bilei nerevenite şi formule de calcul cu probabilităţi;
90. schema lui Poisson şi schema bilei revenite; 91. schema bilei nerevenite şi schema bilei revenite.

21