Seminar 2 PROBABILITĂȚI ȘI STATISTICĂ MATEMATICĂ

1.2. PROBABILITATE; CÂMP DE PROBABILITATE;

FORMULE DE CALCUL CU PROBABILITĂŢI

BREVIAR TEORETIC

Definiţia 1. (definiţia clasică a probabilităţii) Se numeşte probabilitate a evenimentului A şi se notează P(A) raportul
dintre numărul de rezultate favorabile producerii evenimentului A ( nfav ) şi numărul total de rezultate ale experimentului,
considerate egal posibile (npos): n fav
P( A ) 
n pos
Definiţia 2. (definiţia axiomatică a probabilităţii) Considerăm un câmp de evenimente (Ω, K). Se numeşte probabilitate pe
câmpul de evenimente (Ω, K) o funcţie de mulţime P : K → R+, care verifică axiomele:
1)  A  K  P (A)  0;
2) P (Ω) = 1;
3)  A, B  K, A  B =   P (A  B) = P (A) + P (B) .
Definiţia 3. Un câmp de evenimente (Ω, K) înzestrat cu o probabilitate P se numeşte câmp de probabilitate şi se notează
(Ω, K, P).
Propoziţia 1. (Proprietăţi ale funcţiei probabilitate)
1) P( A)  1  P( A),  A  K
2) P (B \ A) = P (B) - P (A  B) ,  A, B  K
3) P () = 0
4) 0  P (A)  1,  A  K
5)  n  n  n  (formula lui Poincaré)
P  Ai    P( Ai )   P( Ai  A j )   P( Ai  A j  Ak )  .....  (1) n 1 P  Ai 
 i 1  i 1 1i  j  n 1i  j  k  n  i 1 
Observaţia 1. Dacă evenimentele A1, A2 ,…, An sunt incompatibile două câte două, atunci formula 5) devine:
 n  n
5')
P  Ai    P( Ai )
 i 1  i 1
Observaţia 2. În cazul n = 2, formula lui Poincaré devine:
P( A)  P( B), A  B   ( A, B incompatibile)
P( A  B)  
 P ( A)  P ( B )  P ( A  B ), A  B   ( A, B compatibile)

 n  n
6) P  Ai    P( Ai )  (n  1) (inegalitatea lui Boole).
 i 1  i 1

Definiţia 4. Fie (Ω, K, P) un cămp de probabilitate şi B  K astfel încật P (B) > 0.

Se numeşte probabilitate condiţionată de evenimentul B a evenimentului A expresia: P( A  B)
P( A / B) 
P( B)
Definiţia 5. Spunem că evenimentele A şi B sunt independente dacă P (A  B) = P (A)  P (B)
Definiţia 6. Spunem că evenimentele A1, A2 ,…, An sunt independente în totalitate dacă
P( Ai1  Ai2  ....  Aik )  P( Ai1 )  P( Ai2 )  ....  P( Aik ),  k  1, n,  1  i1  i 2  ...  i k  n

Propoziţia 2. Fie A1, A2 ,…, An o familie finită de evenimente astfel încât  n  ; atunci
P  Ai   0
 i 1 
 n 
P  Ai   P( A1 )  P( A2 / A1 )  P( A3 / A1  A2 )  ....  P( An / A1  A2  ...  An1 )
 i 1 
Observaţie. Dacă A1, A2 ,…, An este o familie finită de evenimente independente în totalitate, atunci:
 n 
P  Ai   P( A1 )  P( A2 )  P( A3 )  ....  P( An )
 i 1 
 Silvia Dedu - Probabilități și Statistică Matematică - Seminar 2

Observaţie. În cazul n = 2, avem: P( A)  P( B), pentru A, B evenimente independente

P( A  B)  
P( A)  P( B / A), pentru A, B evenimente dependente

Propoziţia 3. (Formula probabilităţii totale) Fie (A1, A2 ,…, An) un sistem complet de evenimente
(adică A  A  ,  i  j; i, j  1, n şi n ) şi X  K, cu P (X)  0. Atunci:
i j  Ai  
i 1
n
P( X )   P( Ai )  P( X / Ai )
i 1
Propoziţia 4. (Formula lui Bayes) Fie (A1, A2 ,…, An) un sistem complet de evenimente şi X  K, cu P (X)  0. Atunci:
sau, altfel spus, P( Ai )  P( X / Ai )
P ( Ai )  P( X / Ai ) P( Ai / X ) 
P( Ai / X )  P( X )
n
 P( Ai )  P( X / Ai )
i 1

PROBLEME REZOLVATE

1. Se aruncă două zaruri identice şi omogene pe o suprafaţă netedă. Se cere probabilitatea ca:
a) suma numerelor de puncte de pe feţele superioare ale celor două zaruri să fie mai mică sau egală cu 5;
b) produsul numerelor de puncte de pe feţele superioare ale celor două zaruri să fie un pătrat perfect;
c) numărul de puncte de pe faţa primului zar să fie diferit de numărul de puncte de pe faţa celui de-al doilea zar;
d) numărul de puncte de pe faţa primului zar să fie triplul numărului de puncte de pe faţa celui de-al doilea zar.
Rezolvare:
a) Fie A evenimentul ca suma numerelor de puncte de pe feţele superioare ale celor două zaruri să fie mai mică sau
egală cu 5.
Pentru a calcula probabilitatea acestui eveniment, vom folosi definiţia clasică a probabilităţii:
nr. cazuri favorabile producerii evenimentului A
P ( A) 
nr. cazuri egal posibile
Notăm cu (i, j) evenimentul ca numărul de puncte apărute pe faţa superioară a primului zar să fie i şi numărul de puncte
apărute pe faţa superioară a celui de-al doilea zar să fie j, i, j  1,6
Evenimentele elementare asociate experienţei sunt:
(1,1) (1,2) (1,3) (1,4) (1,5) (1,6)
(2,1) (2,2) (2,3) (2,4) (2,5) (2,6)
(3,1) (3,2) (3,3) (3,4) (3,5) (3,6)
......................................................
(6,1) (6,2) (6,3) (6,4) (6,5) (6,6) ,
prin urmare numărul cazurilor egal posibile este 6 2 =36.
Exprimăm evenimentul A în funcţie de evenimentele elementare:
A= {(1,1), (1,2), (1,3), (1,4), (2,1), (2,2), (2,3), (3,1), (3,2), (4,1)}. Rezultă că numărul cazurilor favorabile este 10
Notăm cu a1 numărul punctelor de pe faţa superioară a primului zar şi cu a2 numărul punctelor de pe faţa superioară a
celui de-al doilea zar. Rezultă P A  P(a  a  5)  10  5
1 2 36 18
b) Fie B evenimentul ca produsul numerelor de puncte de pe feţele superioare ale celor două zaruri să fie un pătrat
perfect. Evenimentul B se realizează dacă produsul numerelor de puncte de pe feţele superioare ale celor două zaruri este:
1, 4, 9, 16, 25 sau 36.
Evenimentul Cazuri favorabile Numărul cazurilor favorabile
a1  a2 = 1 (1,1) 1
a1  a2 = 4 (1,4) (2,2) (4,1) 3
a1  a2 = 9 (3,3) 1
a1  a2 = 16 (4,4) 1
a1  a2 = 25 (5,5) 1
a1  a2 = 36 (6,6) 1
Prin urmare, numărul cazurilor favorabile este 8. Cum numărul cazurilor posibile este 36, rezultă P(B) = 8/36=2/9

c) Notăm cu C evenimentul ca numărul de puncte de pe faţa primului zar să fie diferit de numărul de puncte de pe faţa
celui de-al doilea zar. Avem: PC   Pa1  a 2   1  P a1  a 2 
4 Silvia Dedu - Probabilități și Statistică Matematică - seminar 2

Cazurile favorabile evenimentului (a1 = a2) sunt: (1,1), (2,2), (3,3), (4,4), (5,5), (6,6), deci Pa1  a 2   6 şi prin
36
urmare PC   1  Pa1  a 2   5 .
6
d) Notăm cu D evenimentul ca numărul de puncte de pe faţa primului zar să fie triplul numărului de puncte de pe faţa
celui de-al doilea zar. Pentru o mai bună numărare a cazurilor favorabile, vom fixa numărul de puncte de pe faţa celui de-al
doilea zar.
Astfel, dacă pe cel de-al doilea zar avem un punct, pe primul zar va trebui să avem trei puncte. Dacă pe cel de-al doilea zar
avem două puncte, pe primul zar va trebui să avem şase puncte.
Observăm că dacă pe cel de-al doilea zar apare un număr strict mai mare de două puncte, pentru a obţine un caz favorabil
trebuie ca pe primul zar să apară un număr strict mai mare de 6 puncte, ceea ce este imposibil.
Am obţinut că D = {(3,1), (6,2)}. Aşadar, PD   P(a  3a )  2  1 .
1 2 36 18

2. O urnă conţine 10.000 bile identice, numerotate de la 1 la 10.000. Să se determine probabilitatea ca extrăgând o bilă
din această urnă să obţinem:
a) un număr divizibil cu 3;
b) un număr divizibil cu 3 sau cu 4;
c) un număr pătrat perfect;
d) un număr divizibil cu 4, care nu este multiplu de 5.
Rezolvare:
a) Fie A evenimentul ca un număr luat la întâmplare din mulţimea {1, 2,..., 10.000}
să fie divizibil cu 3. Pentru a calcula probabilitatea acestuia, vom folosi definiţia clasică a probabilităţii:
nr. cazuri favorabile producerii evenimentului A
P ( A) 
nr. cazuri egal posibile
Numerele divizibile cu trei din mulţimea {1, 2,..., 10.000} sunt: 3,6,9,…,9999, care se mai pot scrie astfel: 1∙3, 2∙3, 3∙3,…,
3333∙3, prin urmare numărul cazurilor favorabile producerii evenimentului A este 3333.
Numărul cazurilor egal posibile este 10.000. Rezultă că P  A  3333  0,3333
10000

b) Notăm cu A evenimentul ca un număr luat la întâmplare din mulţimea {1, 2,..., 10.000} să fie divizibil cu 3 şi cu B
evenimentul ca un număr din mulţimea de mai sus să se dividă cu 4. Evenimentul a cărui probabilitate se cere este A  B .
Evenimentele A şi B sunt compatibile, prin urmare P A  B   P( A)  P( B)  P( A  B) .
Numerele divizibile cu 4 din mulţimea {1, 2,..., 10.000} sunt: 1∙4, 2∙4, 3∙4,…, 2500∙4, deci PB   10000
2500  0,25

A  B reprezintă evenimentul ca un număr luat la întâmplare din mulţimea {1, 2,..., 10.000} să se dividă cu 12. Numerele
P A  B   833  0,0833
divizibile cu 12 din mulţimea {1, 2,..., 10.000} sunt: 1∙12, 2∙12, 3∙12,…, 833∙12, deci
10000
Rezultă că P A  B   3333
 2500  833  5000
 0,5
10000 10000 10000 10000
c) Fie C evenimentul a cărui probabilitate se cere. Pătratele perfecte din mulţimea {1, 2,..., 10.000} sunt: 12, 22,…, 1002,
deci PC   10000
100  0,01 .

d) Fie B, D evenimentele ca un număr din mulţimea {1, 2,..., 10.000} să se dividă cu 4, respectiv cu 5.
Evenimentul a cărui probabilitate se cere este B \ D. Folosind propoziţia 1 punctul 2) , obţinem:
P( B \ D)  P( B)  P( B  D)  2500  500  0,2
10000 10000

3. Se consideră două urne, prima (U1) conţinând opt bile numerotate de la 1 la 8, iar a doua (U2) şapte bile,
numerotate de la 1 la 7. Să se determine probabilitatea ca, făcând câte o extragere din fiecare urnă, să obţinem:
a) din prima urnă un număr impar, iar din cea de-a doua urnă un număr par;
b) două numere de parităţi diferite;
c) numărul înscris pe bila extrasă din prima urnă mai mic decât cel de pe bila extrasă din a doua urnă.

Rezolvare:
a) Notăm cu A evenimentul a cărui probabilitate se cere, A1 evenimentul ca la extragerea din U1 să apară o bilă cu
un număr impar, iar A2 evenimentul ca din U2 să extragem o bilă cu un număr par. Avem că A = A1  A2.
Evenimentul A1 se realizează dacă la extragerea din prima urnă apare o bilă numerotată cu 1, 3, 5 sau 7, prin urmare
P( A1 )  4  1 .
8 2
 Silvia Dedu - Probabilități și Statistică Matematică - Seminar 2

Evenimentul A2 se realizează dacă la extragerea din a doua urnă apare o bilă numerotată cu 2, 4 sau 6, deci P( A )  3 .
2 7
Deoarece cele două extrageri se fac din urne diferite, rezultă că A1 şi A2 sunt evenimente independente, prin urmare:
P  A  P ( A  A )  P ( A )  P ( A )  1  3  3 .
1 2 1 2 2 7 14
b) Notăm cu B evenimentul ca la extragerile efectuate din cele două urne să obţinem două numere de parităţi diferite.
Avem că B  X  Y , unde X reprezintă evenimentul ca din prima urnă să extragem un număr impar şi din a doua un
număr par, iar Y este evenimentul ca din prima urnă să extragem un număr par şi din a doua un număr impar.
Se observă că X este evenimentul A1  A2 , iar Y este evenimentul A1  A2 , unde A1 şi A2 sunt evenimentele
considerate la punctul precedent.
Prin urmare, P( X )  3 şi P(Y )  P( A  A )  P( A )  P( A )  1  4  2 .
14 1 2 1 2 2 7 7
Deoarece evenimentele X şi Y sunt incompatibile (nu se pot realiza simultan), obţinem că
PB   P( X  Y )  P( X )  P(Y )  1 .
2
c) Notăm cu C evenimentul ca numărul înscris pe bila extrasă din prima urnă să fie mai mic decât cel de pe bila extrasă
din a doua urnă. Vom folosi definiţia clasică a probabilităţii.
Numărul cazurilor posibile este 7∙8 = 56. Cazurile favorabile realizării evenimentului C sunt:
(1,2) (1,3) (1,4) (1,5) (1,6) (1,7)
(2,3) (2,4) (2,5) (2,6) (2,7)
(3,4) (3,5) (3,6) (3,7)
(4,5) (4,6) (4,7)
(5,6) (5,7)
(6,7)
Numărul cazurilor favorabile este 21. Rezultă că P (C )  21  3 .
56 8

4. Un agent comercial are 5 unităţi de desfacere (magazin 1, magazin 2,…, magazin 5). 11 clienţi solicită mărfuri
comercializate de magazinele respective (fiecare client solicită marfă de la un singur magazin).
Care este probabilitatea ca din primul magazin să solicite mărfuri exact 3 clienţi?
Rezolvare:
Vom folosi definiţia clasică a probabilităţii.
Fiecare dintre cei 11 clienţi îşi alege un anumit magazin din cele 5 de la care solicită marfă. Procesul de alegere a
magazinului de către fiecare client este echivalent cu a defini o funcţie pe mulţimea clienţilor (având 11 elemente) cu valori
în mulţimea magazinelor (cu 5 elemente).

Se ştie că dacă mulţimea A are m elemente, iar mulţimea B are n elemente, atunci numărul tuturor funcţiilor
f : A → B este nm.
Prin urmare, numărul cazurilor posibile este 511.
3
Numărul posibilităţilor de alegere a celor 3 clienţi din totalul celor 11 este C11 .
Pentru cei 8 clienţi rămaşi, numărul posibilităţilor de a alege unul dintre cele 4 magazine rămase este 4 8.
Fiecărui mod de a forma grupe de câte 3 clienţi din totalul celor 11 îi asociem câte un mod de a alege un magazin de către
unul din cei 8 clienţi rămaşi.
Rezultă că numărul cazurilor favorabile este C113  4 8 .
În concluzie, probabilitatea cerută este
C113  4 8
511
5. Doi studenţi susţin simultan un examen. Probabilitatea ca primul student să promoveze este 0,8, iar probabilitatea ca
al doilea să promoveze este 0,7. Să se calculeze probabilitatea ca:
a) ambii studenţi să promoveze examenul;
b) exact un student să promoveze;
c) cel puţin un student să promoveze;
d) numai primul student să promoveze.
Rezolvare:
Notăm cu A evenimentul ca primul student să promoveze examenul şi cu B evenimentul ca al doilea student să
promoveze.

a) Cum cele două evenimente sunt independente, rezultă că probabilitatea ca ambii studenţi să promoveze examenul
este: P ( A  B )  P ( A)  P ( B )  0,8  0,7  0,56
6 Silvia Dedu - Probabilități și Statistică Matematică - seminar 2

b) Probabilitatea ca exact un student să promoveze examenul este:

 
P ( A  B)  ( A  B)  P( A  B)  P( A  B)  P( A)  P( B)  P( A)  P( B)  0,8  0,3  0,2  0,7  0,38
c) Probabilitatea ca cel puţin un student să promoveze se scrie:
P( A  B)  P( A)  P ( B)  P( A  B)  P( A)  P( B )  P( A)  P ( B)  0,8  0,7  0,8  0,7  0,94
d) Probabilitatea ca numai primul student să promoveze se poate calcula astfel:
  
P A  B  P A  P B  0,8  0,3  0,24 , având în vedere independenţa celor două evenimente, sau
 
P A  B  P A \ B   P( A)  P( A  B)  0,8  0,56  0,24 .

6. Se aruncă un zar de 4 ori.

a) Să se afle probabilitatea ca faţa cu un punct să apară o singură dată.
b) Să se afle probabilitatea ca faţa cu un punct să apară cel puţin o dată.

Rezolvare:
a) Fie A evenimentul ca în 4 aruncări să apară o singură dată faţa cu un punct şi Ak evenimentul ca la aruncarea ”k”
să apară faţa cu un punct. Rezultă că
    
A  A1  A2  A3  A4  A1  A2  A3  A4  A1  A2  A3  A4  A1  A2  A3  A4   
Deoarece evenimentele care compun reuniunea sunt incompatibile, rezultă:
      
P  A  P A1  A2  A3  A4  P A1  A2  A3  A4  P A1  A2  A3  A4  P A1  A2  A3  A4  şi
deoarece evenimentele A1, A2, A3, A4 sunt independente şi P( A )  1 şi P( A )  5 ,  k  1,4 , obţinem
k k
6 6
3
1  5
P A  4 P( A1 )  P( A2 )  P( A3 )  P( A4 )  4    
6  6
b) Notăm cu B evenimentul ca în 4 aruncări să apară cel puţin o dată faţa cu un punct. Opusul
evenimentului B, notat B , este evenimentul ca în 4 aruncări să nu apară nici o dată faţa cu un punct. Avem:

  
4


4
5
P B  P A1  A2  A3  A4    , deci PB   1  P B  1   
5
6 6

7. Într-o urnă sunt 10 bile albe şi 15 negre. Se extrag consecutiv două bile.
Să se calculeze probabilitatea de a obţine bile de culori diferite în ipotezele:
a) prima extragere este cu revenire;
b) prima extragere este fără revenire.
Rezolvare:
Notăm: A1 evenimentul ca la prima extragere să obţinem o bilă albă;
A2 evenimentul ca la a doua extragere să obţinem o bilă albă;
N1 evenimentul ca la prima extragere să obţinem o bilă neagră;
N2 evenimentul ca la a doua extragere să obţinem o bilă neagră.

Fie X evenimentul ca în cele două extrageri să obţinem bile de culori diferite. Deoarece evenimentele
A1  N 2 şi N1  A2 sunt incompatibile, rezultă că
P( X )  P A1  N 2    N1  A2   P A1  N 2   P N1  A2 
a) Dacă extragerile sunt cu revenire, atunci evenimentele A1 şi N2, respectiv N1 şi A2 sunt independente, deci:
10 15 10 15
P( X )  P( A1 )  P( N 2 )  P( A2 )  P( N1 )      0,48
25 25 25 25
b) Dacă extragerile sunt fără revenire, atunci evenimentele A1 şi N2, respectiv N1 şi A2 sunt dependente, deci
P( X )  P( A1 )  P( N 2 / A1 )  P( N1 )  P( A2 / N1 ) .
P( N 2 / A1 ) reprezintă probabilitatea de a obţine o bilă neagră la a doua extragere, ştiind că la prima extragere s-a obţinut
o bilă albă, deci P( N / A )  nr de bile negre

15
2 1
nr de bile ramase in urna 24
P( A2 / N1 ) reprezintă probabilitatea de a obţine o bilă albă la a doua extragere, ştiind că la prima extragere s-a obţinut o
bilă neagră, deci P( A / N )  nr. de bile albe 10
2 1 
nr de bile ramase in urna 24
 Silvia Dedu - Probabilități și Statistică Matematică - Seminar 2

Obţinem P( X )  10  15  15  10  0,5
25 24 25 24

8. Dintr-un lot format din 13 piese identice ca formă şi mărime, dintre care 10 sunt corespunzătoare şi 3 sunt defecte, se
controlează 4 piese, fără a pune piesa controlată de fiecare dată înapoi în lot. Să se calculeze probabilităţile următoarelor
evenimente:
a) prima piesă controlată este defectă, a doua şi a treia corespunzătoare, iar a patra este defectă;
b) toate piesele controlate sunt corespunzătoare;
c) cel puţin o piesă controlată este defectă;
d) o singură piesă dintre cele patru controlate este defectă.
Rezolvare:
Notăm cu Ai evenimentul ca piesa obţinută la extragerea "i" să fie corespunzătoare, i  1,4 . Atunci Ai reprezintă

evenimentul ca piesa obţinută la extragerea "i" să fie defectă, i  1,4 . Notăm cu A, B, C şi D evenimentele ale căror
probabilităţi se cer la punctele a), b), c) şi d).
a)       
P( A)  P A1  A2  A3  A4  P A1  P A2 / A1  P A3 / A1  A2  P A4 / A1  A2  A3    
 3
13  10
12   9
11
2
10  9
286
b) P( B)  P A1  A2  A3  A4   P A1   P A2 / A1   P A3 / A1  A2   P A4 / A1  A2  A3  
 10  9  8  7  143
13 12 11 10
42

c)           
P(C )  P A1  A2  A3  A4  P A1  P A2  P A3  P A4  P A1  A2  
      
 P A1  A3  P A1  A4  P A2  A3  P A2  A4  P A3  A4  P A1  A2  A3      
    
 P A1  A2  A4  P A1  A3  A4  P A2  A3  A4  P A1  A2  A3  A4   .
Se observă că evenimentul C este opusul evenimentului ca toate piesele controlate să fie corespunzătoare, deci
probabilitatea de mai sus se poate calcula mult mai simplu astfel:
   
P C  P A1  A2  A3  A4  1  P A1  A2  A3  A4  1  42  101 . 
143 143

d)     
P( D)  P A1  A2  A3  A4  A1  A2  A3  A4  A1  A2  A3  A4 A1  A2  A3  A4   
    
ev. incompatibile P A1  A2  A3  A4  P A1  A2  A3  A4  P A1  A2  A3  A4  P A1  A2  A3  A4    
    
ev. dependente P A1  P A2 / A1  P A3 / A1  A2  P A4 / A1  A2  A3    
        
 P A1   P A2 / A1  P A3 / A1  A2  P A4 / A1  A2  A3  P A1   P A2 / A1   P A3 / A1  A2  P A4 / A1  A2  A3  
 P A1   P A2 / A1   P A3 / A1  A2   P A4 / A1  A2  A3   
 3  10  9  8  10  3  9  8  10  9  3  8  10  9  8  3  72
13 12 11 10 13 12 11 10 13 12 11 10 13 12 11 10 143

9. Un om de afaceri a investit în trei societăţi comerciale. S-a stabilit că o investiţie făcută la prima societate devine
rentabilă după un an de activitate probabilitatea 0,4, la a doua societate cu probabilitatea 0,8, iar la a treia cu probabilitatea
0,5. Ştiind că activităţile celor trei societăţi sunt independente, se cere probabilitatea ca după un an de activitate:
a) să devină rentabile investiţiile făcute la toate societăţile;
b) cel puţin una din investiţiile făcute la cele trei societăţi să devină rentabilă;
c) să devină rentabile investiţiile făcute la exact două societăţi.
Rezolvare:
a) Notăm cu Ai evenimentul ca investiţia făcută la societatea i să devină rentabilă
după un an de activitate, i  1,3 . Din enunţ rezultă: P(A1) = 0,4, P(A2) = 0,8 şi P(A3) = 0,5.

Fie A evenimentul ca toate investiţiile să devină rentabile după un an.

Deoarece evenimentele A1, A2 şi A3 sunt independente, rezultă:
P A  P A1  A2  A3   P A1   P A2   P A3   0,4  0,8  0,5  0,16 .
b) Fie B evenimentul ca cel puţin o investiţie să devină rentabilă după un an.
8 Silvia Dedu - Probabilități și Statistică Matematică - seminar 2

Metoda I. Deoarece evenimentele A1, A2 şi A3 sunt compatibile, aplicăm formula lui Poincaré:
P A  P A1  A2  A3   P A1   P A2   P A3   P A1  A2   P A2  A3   P A1  A3   P A1  A2  A3  
 0,4  0,8  0,5  0,4  0,8  0,8  0,5  0,4  0.5  0,4  0,8  0,5  0,94 .
Metoda II.
         
P A  P A1  A2  A3   1  P A1  A2  A3  1  P A1  A2  A3  1  P A1  P A2  P A3  1  0,06  0,94
c) Fie C evenimentul ca exact două investiţii să devină rentabile după un an. Avem:
  
PC   P A1  A2  A3  A1  A2  A3  A1  A2  A3 .   
Evenimentele A1  A2  A3 , A1  A2  A3 şi A1  A2  A3 sunt incompatibile două câte două, deci

  
PC   P A1  A2  A3  P A1  A2  A3  P A1  A2  A3    
       
 P  A1   P A2  P A3  P A1  P  A2   P A3  P A1  P A2  P  A3      
 0,4  0,2  0,5  0,6  0,8  0,5  0,6  0,8  0,5  0,52 .

10. O urnă conţine 5 bile albe şi 15 bile negre. Se cere probabilitatea ca extrăgând de 3 ori câte o bilă, fără a pune bila
înapoi după fiecare extragere, culorile bilelor să alterneze.
Rezolvare:
Notăm cu Ai evenimentul ca la extragerea i să apară o bilă albă şi cu Ni evenimentul ca la extragerea i să apară o bilă
neagră, i  1,3 . Fie X evenimentul a cărui probabilitate se cere. Avem:
P( X )  P(( A1  N 2  A3 )  ( N 1  A2  N 3 ))  P( A1  N 2  A3 )  P( N 1  A2  N 3 ) 
 P ( A1 )  P ( N 2 / A1 )  P( A3 / A1  N 2 )  P( N 1 )  P ( A2 / N 1 )  P( N 3 / N 1  A2 ) 
 5
20  19  18  15
15 4
20  19  18 
5 14 51518
201918  15
76  0,1973 .
11. În urma unui studiu făcut la o societate comercială, s-a constatat că 70% dintre angajaţi cunosc limba engleză, 60%
cunosc limba franceză, iar 50% dintre angajaţi cunosc ambele limbi străine. Să se calculeze probabilităţile următoarelor
evenimente:
a) A = un angajat al societăţii respective să cunoască limba engleză sau limba franceză;
b) B = un angajat să nu cunoască nici limba engleză, nici limba franceză;
c) C = un angajat să cunoască limba engleză şi să nu cunoască franceza;
d) D = un angajat să cunoască engleza, ştiind că el cunoaşte şi franceza;
e) D’ = un angajat să cunoască limba engleză, ştiind că el nu cunoaşte limba franceză.

Rezolvare:
Notăm cu E evenimentul ca un angajat să cunoască limba engleză şi cu F evenimentul ca un angajat să cunoască limba
franceză. Avem: P( E )  7 , P( F )  6 , P ( E  F )  5 ;
10 10 10

a) P ( A)  P ( E  F )  P ( E )  P ( F )  P ( E  F )  7
 106  105  8 ;
10 10

b) P( B)  P( E  F )  P( E  F )  1  P( E  F )  2 ;
10

c) P(C )  P( E  F )  P( E )  P( E  F )  7
 105  102 ;
10

d) P( D)  P( E / F )  P( E  F ) 
5
5
10
6
 ;
P( F ) 10 6
2 2
e) P( E  F ) 1.
P( D ' )  P( E / F )   10  10 
P( F ) 1 6 4 2
10 10
12. Pentru evenimentele A şi B se cunosc următoarele: P( A  B)  0,25 , P ( A  B )  0,4 ,
P (A  B) = 0,8. Să se calculeze probabilităţile: P (A ), P (B), P (A  B).
Rezolvare:
0,25  P( A  B)  P( B)  P( A  B)  P( B)  0,25  P( A  B) (1)
0,4  P( A  B)  P( A)  P( A  B)  P( A)  0,4  P( A  B) (2)
0,8  P ( A  B)  P ( A)  P ( B )  P ( A  B ) (3)

Înlocuind P(A) şi P(B) date de (1) şi (2) în relaţia (3), rezultă:

 Silvia Dedu - Probabilități și Statistică Matematică - Seminar 2

0,8  0,4  P( A  B)  0,25  P( A  B)  P( A  B)  P( A  B)  0,15

P ( B )  0,25  0,15  P ( B )  0,4 ; P( A)  0,4  0,15  P ( A)  0,55

13. Pentru evenimentele A şi B se cunosc următoarele: P (A) = 0,5 şi P (A  B) = 0,8. Să se afle P (B) dacă:
a) A, B incompatibile;
b) A, B independente;
c) P (B / A) = 0,3.
Rezolvare:
a) Se ştie că P (A  B) = P (A) + P (B) - P (A  B) (1);.
Cum evenimentele A şi B sunt incompatibile rezultă P (A  B) = 0, prin urmare P (B) = 0,3.
b) Dacă A, B sunt independente rezultă P (A  B) = P (A)  P (B), prin urmare relaţia (1) devine:
0,8 = 0,5 + P (B) - 0,5  P (B), deci P (B) = 3/5.
c) Se ştie că P( B / A)  P( B  A) , prin urmare P (B  A) = P (B / A)  P (A) = 0,3  0,5 = 0,15.
P( A)
Din relaţia (1) obţinem P (B) = 0,8 – 0,5 + 0,15 = 0,45.

14. Dintr-o urnă ce conţine patru bile de aceeaşi mărime, numerotate de la 1 la 4, se extrage o bilă. Considerăm
următoarele evenimente:
A = bila extrasă are numărul 1 sau 2;
B = bila extrasă are numărul 1 sau 3;
C = bila extrasă are numărul 1 sau 4.
Să se cerceteze dacă evenimentele A, B, C sunt independente:
a) două câte două;
b) în totalitate.
Rezolvare:
a) Evenimentele A, B, C sunt independente două câte două dacă
P A  B   P A  PB  , P A  C   P A  PC  şi PB  C   PB   PC  .
Folosind definiţia clasică a probabilităţii, avem că:
P A  PB   PC   1 , P A  B   P A  C   PB  C   1 , prin urmare cele trei condiţii sunt îndeplinite şi
2 4
rezultă că A, B, C sunt independente două câte două.

b) Evenimentele A, B, C sunt independente în totalitate dacă

P A  B   P A  PB  , P A  C   P A  PC  , PB  C   PB   PC  şi P A  B  C   P A  PB   PC  .
Deoarece P A  B  C   1  P A  PB   PC  , rezultă că evenimentele A, B, C nu sunt independente în totalitate.
4

15. Un agregat are trei componente, la care pot apărea defecţiuni de funcţionare cu probabilităţile de respectiv: 0,075;
0,09; 0,082. Să se determine:
a) probabilitatea minimă ca agregatul să funcţioneze (agregatul funcţionează numai dacă toate cele trei componente
sunt funcţionabile);
b) probabilitatea maximă ca agregatul să funcţioneze.
Rezolvare:
a) Notăm cu Ai evenimentul "componenta i funcţionează", i  1,3 , deci
P A1   1  0,075  0,925 , P A2   1  0,09  0,91, P A2   1  0,082  0,918 .
Aplicăm inegaliatatea lui Boole: P ( A1  A2  A3 )  P ( A1 )  P ( A2 )  P ( A3 )  2  0,753 , prin urmare
probabilitatea minimă ca agregatul să funcţioneze este 0,753.

b) Avem că A1  A2  A3  Ai ,  i  1,3 . De aici rezultă că

P A1  A2  A3   P Ai ,  i  1,3  P A1  A2  A3   min P Ai   P A1  A2  A3   0,91 , deci

i 1, 3
probabilitatea maximă ca agregatul să funcţioneze este 0,91.
10 Silvia Dedu - Probabilități și Statistică Matematică - seminar 2

16. Într-un magazin se găsesc 100 de calculatoare de acelaşi tip, dintre care: 30 de la furnizorul F1, 50 de la F2 şi 20 de
la F3. S-a observat că apar defecţiuni în perioada de garanţie la 2% dintre calculatoarele fabricate de F1, la 4% dintre cele
produse de F2 şi la 5% dintre cele provenind de la F3. Să se determine probabilitatea ca:
a) un calculator din magazin să se defecteze în perioada de garanţie;
b) un calculator care se defectează în perioada de garanţie să provină de la al doilea furnizor;
c) un calculator care provine de la primul sau de la al treilea furnizor să se defecteze în perioada de garanţie;
d) un calculator care nu se defectează în perioada de garanţie să provină de la primul sau de la al doilea furnizor.

Rezolvare:
a) Notăm cu Ai evenimentul ca un calculator din magazin să provină de la furnizorul Fi, i  1,3 şi cu X evenimentul
ca un calculator luat la întâmplare din magazin să se defecteze în perioada de garanţie. Din datele prezentate în enunţ
rezultă: P( A1 )  30  3 ; P( A2 )  5 ; P( A3 )  2 şi
100 10 10 10

P( X / A1 )  P( X / A2 ) 
2 ; P( X / A3 )  5 .
4 ;
100 100
100
Avem: A  A  ,  i  j; i, j  1,3 , deoarece un calculator din magazin provine de la un singur furnizor; de
i j
3
asemenea,  Ai   (evenimentul sigur), deoarece calculatoarele de tipul respectiv din magazin sunt produse numai de
i 1
cei trei furnizori. Prin urmare,
(A1, A2, A3) este sistem complet de evenimente şi aplicăm formula probabilităţii totale:
P( X )  P( A1 )  P( X / A1 )  P( A2 )  P( X / A2 )  P( A3 )  P( X / A3 )  103  100
2
 105  100
4
 102  100
5
 1000
36
 0,036
b) Probabilitatea ca un calculator care se defectează în perioada de garanţie să provină de la al doilea furnizor este P(A2

P ( A2 )  P ( X / A2 ) 10  100 20
5 4
/ X) şi se calculează cu ajutorul formulei lui Bayes, astfel:
P ( A2 / X )     0,555
P( X ) 36 36
1000
c) Probabilitatea ca un calculator care provine de la primul sau de la al treilea furnizor să se defecteze în perioada de
garanţie este:
P X   A1  A3  P X  A1    X  A3  P X  A1   P X  A3 
P X / A1  A3     
P A1  A3  P A1  A3  P A1   P A3 

P A1   P X / A1   P A3   P X / A3  10  100  10  100 16
3 2 2 5
    0,266
P A1   P A3  3
 2 60
10 10
d) Probabilitatea ca un calculator care nu se defectează în perioada de garanţie să provină de la primul sau de la al
doilea furnizor este:


P A1  A2 / X   P A1 A2  X   PA1  X  A2  X   PA1  X   PA2  X  
PX PX PX


 
P A1   P X / A1  P A2   P X / A2   3  98  5  96
10 100 10 100
 964
774  0,8029
PX   964
1000

17. Într-un depozit sunt aduse piese de acelaşi fel, fabricate în 2 ateliere. Primul atelier are 3 maşini şi produce în
proporţie de 99% piese corespunzătoare şi în proporţie de 1% piese defecte; al doilea atelier are 2 maşini şi produce în
proporţie de 98% piese corespunzătoare şi în proporţie de 2% piese defecte.
a) Care este probabilitatea ca o piesă luată la întâmplare din depozit să fie corespunzătoare, ştiind că fiecare maşină
produce acelaşi număr de piese în unitatea de timp?
b) Presupunem că se ia la întâmplare o piesă şi se constată că este rebut.
Cu ce probabilitate piesa rebut provine de la primul atelier?
Rezolvare:
a) Notăm cu A1, A2 evenimentele ca piesa să provină de la primul, respectiv de la al doilea atelier. Fie X evenimentul
ca o piesă luată la întâmplare din depozit să fie corespunzătoare.
Avem că P( A )  3 ; P( A )  2 .
1 5 2 5
(A1, A2) este sistem complet de evenimente, prin urmare, aplicând formula probabilităţii totale, obţinem:
P( X )  P( A1 )  P( X / A1 )  P( A2 )  P( X / A2 )  3  99  2  98  493  0,986
5 100 5 100 500
 Silvia Dedu - Probabilități și Statistică Matematică - Seminar 2

b) Fie Y evenimentul ca o piesă luată la întâmplare să fie rebut.

Avem: P (Y )  1  P ( X )  0,014 . Aplicând formula lui Bayes, rezultă:

P( A1 )  P(Y / A1 ) 5  100 3
3 1
P( A1 / Y )     0,428
P(Y ) 7 7
500

18. Trei unităţi de producţie ale unei fabrici de mobilă realizează o anumită piesă de mobilier. S-a observat că produsele
realizate de cele trei unităţi prezintă defecţiuni în proporţie de respectiv 0,8%, 0,5% şi 1%. Pentru a onora o cerere de
export, cele trei unităţi trimit cantităţi proporţionale cu numerele 5, 4 şi 6. În urma controlului de calitate făcut în vamă, s-a
descoperit un produs cu defecte. S-a convenit ca într-o astfel de situaţie fiecare unitate producătoare să fie penalizată cu o
sumă proporţională cu probabilitatea ca produsul defect să provină de la aceasta.
Ştiind că penalizarea totală este de 12.000 u.m., să se determine suma ce va fi suportată de către fiecare unitate
producătoare.
Rezolvare:
Notăm cu Si suma ce va fi suportată de unitatea i, i  1,3 , deci S1 + S2+ S3 = 12.000 u.m.
Notăm cu Ai evenimentul ca un produs să provină de la unitatea i, i  1,3 şi cu X evenimentul ca un produs oarecare din
lot să prezinte defecte. Vom determina probabilitatea ca produsul defect să provină de la unitatea i, adică P(Ai / X), pentru
i  1,3 .
Din datele prezentate în enunţ rezultă: P( A )  5 ; P( A )  4 ; P( A )  6 şi
1 152 3
15 15
P( X / A1 )  8 ; P( X / A2 )  5 ; P( X / A3 )  10 .
1000 1000 1000

3
Avem că Ai  A j  ,  i  j; i, j  1,3 , deoarece un produs din lot provine de la o singură unitate;
 Ai   ,
i 1
deoarece produsele din lotul respectiv sunt realizate numai de cele trei unităţi. Prin urmare, (A1, A2, A3) este sistem complet
de evenimente şi aplicăm formula probabilităţii totale:
P( X )  P( A1 )  P( X / A1 )  P( A2 )  P( X / A2 )  P( A3 )  P( X / A3 ) 
 5  8  4  5  6  10  12 . Aplicând formula lui Bayes, obţinem:
15 1000 15 1000 15 1000 1500
P ( A1 )  P( X / A1 ) 15  1000 1
5 8
P( A1 / X )   
P( X ) 12 3
1500

P ( A2 )  P ( X / A2 ) 15  1000 1
4 5
P( A2 / X )   
P( X ) 12 6
1500

P( A3 )  P ( X / A3 ) 15  1000 1
6 10
P( A3 / X )   
P( X ) 12 2
1500
Din condiţia că sumele suportate de cele trei unităţi sunt proporţionale cu probabilităţile de provenienţă a produsului defect,
rezultă:
S1 S2 S3 S1  S 2  S 3 12.000
   
P( A1 / X ) P( A2 / X ) P( A3 / X ) P( A1 / X )  P( A2 / X )  P( A3 / X ) 1
Rezultă: S1 = P(A1 / X) 12.000  S1 = 4.000 u.m.;
S2 = P(A2 / X) 12.000  S2 = 2.000 u.m.;
S3 = P(A3 / X) 12.000  S3 = 6.000 u.m.

19. Urna U1 conţine 3 bile albe şi 2 bile negre, iar urna U2 conţine 2 bile albe şi 3 bile negre. Din una din aceste urne s-a
extras o bilă albă. Care este probabilitatea ca bila extrasă să provină din prima urnă?
Rezolvare:
Notăm cu C1 evenimentul ca extragerea să se facă din U1 şi cu C2 evenimentul ca extragerea să se facă din U2.
Fie A evenimentul ca bila extrasă să fie albă.
(C1, C2) formează un sistem complet de evenimente, prin urmare, pentru a calcula probabilitatea ca bila extrasă să provină
din prima urnă, vom aplica formula lui Bayes: P(C1 )  P( A / C1 )
P(C1 / A) 
P( A)
Aplicăm formula probabilităţii totale: P( A)  P(C1 )  P( A / C1 )  P(C 2 )  P ( A / C 2 )
12 Silvia Dedu - Probabilități și Statistică Matematică - seminar 2

Înlocuind P(C )  P(C )  1 , P( A / C )  3 şi P( A / C )  2 , obţinem: P( A)  1  3  1  2  0,5 , deci

1 2 2 1 5 2 5 2 5 2 5
13
0,3 3
P (C1 / A)  2 5    0,6
0,5 0,5 5
Prin urmare, probabilitatea ca bila albă extrasă să provină din prima urnă este 0,6.

PROBLEME PROPUSE

1. O urnă conţine 1000 bile identice, numerotate de la 1 la 1.000. Să se determine probabilitatea ca extrăgând o bilă din
această urnă să obţinem:
a) un număr divizibil cu 7;
b) un număr divizibil cu 2 sau cu 3;
c) un cub perfect;
d) un număr cu proprietatea că produsul cifrelor sale este un număr nenul, multiplu de 10;
e) un număr divizibil cu 3, care nu este multiplu de 5.
Să se rezolve problema în cazul unei urne conţinând n bile, unde n  N*.
R: a) 0,142; b) 0,667; c) 0,01; d) 0,224; e) 0,267.
2. Se aruncă două zaruri identice. Determinaţi probabilitatea ca:
a) suma numerelor de pe cele două zaruri să fie:
1) strict mai mică decât 7;
2) mai mare sau egală cu 7;
3) egală cu 10;
4) un pătrat perfect;
5) un cub perfect;
6) un număr divizibil cu 3;
7) un număr divizibil cu 3 şi cu 4;
8) un număr divizibil cu 3 sau cu 4;
b) produsul numerelor de pe cele două zaruri să fie:
1) un pătrat perfect;
2) un număr prim;
3) un număr divizibil cu 5;
4) un număr strict mai mare ca 20;
c) numărul de pe primul zar să fie divizibil cu cel de pe al doilea zar;
d) numărul de pe primul zar să fie dublul celui de pe al doilea zar;
e) numărul de pe primul zar să fie mai mare cu cel puţin două unităţi decât numărul de pe al doilea zar.
R: a) 1) 5/12; 2) 7/12; 3) 1/12; 4) 7/36; 5) 5/36; 6) 1/3; 7) 1/36; 8) 5/9.
b) 1) 2/9; 2) 1/6; 3) 11/36; 4) 1/6; c) 7/18; d) 1/12; e) 5/18.
3. O urnă conţine 8 bile albe şi 12 bile negre. Din această urnă se extrag 2 bile, punându-se înapoi prima bilă extrasă.
Se cere probabilitatea ca:
a) cele 2 bile să fie albe;
b) cele 2 bile să fie negre;
c) prima bilă să fie albă şi a doua neagră;
d) prima bilă să fie neagră şi a doua albă;
e) ambele bile să fie de aceeaşi culoare;
f) bilele să fie de culori diferite;
Să se rezolve această problemă şi în cazul în care prima bilă extrasă nu se mai pune înapoi în urnă.
R: Dacă extragerile sunt cu revenire: a) 4/25; b) 9/25; c) 6/25; d) 6/25; e) 13/25; f) 12/25.
Dacă extragerile sunt fără revenire: a) 14/95; b) 33/95; c) 24/95; d) 24/95; e) 47/95; f) 48/95.
4. Numerele 1, 2, 3,..., n se aşază la întâmplare. Care este probabilitatea ca numerele 1 şi 2 să fie aşezate în ordine
crescătoare? R: 1/n.
5. O urnă conţine 5 bile albe şi 6 bile negre. Din urnă se scoate o bilă şi în locul ei se pune o bilă de cealaltă culoare, iar
apoi se face o nouă extragere. Se cere probabilitatea ca:
a) a doua bilă extrasă să fie neagră;
b) bilele extrase să fie de culori diferite;
c) a doua bilă extrasă să fie neagră, ştiind că prima bilă a fost albă.
R: a) 65/121; b) 71/121; c) 7/11.
6. Se aruncă 2 zaruri de 15 ori. Se cere probabilitatea de a obţine dubla (6, 6) să apară:
a) o singură dată;
b) cel puţin o dată.
 Silvia Dedu - Probabilități și Statistică Matematică - Seminar 2

R: a)
153514
36 15
; b) 1  35
36
15
 
7. Se aruncă două zaruri. Se notează cu N numărul total de puncte obţinute pe cele două zaruri. Să se arate că
6 7k
P( N  k )  ,  k  2,12
36

8. Trei trăgători trag câte un foc asupra unei ţinte, independent unul
de altul. Primul nimereşte ţinta cu probabilitatea 2/3, al doilea cu probabilitatea 3/4, iar al treilea cu probabilitatea 4/5. Să
se determine probabilitatea ca:
a) ţinta să fie atinsă;
b) ţinta să fie atinsă o singură dată;
c) ţinta să fie atinsă de primul trăgător, ştiind că a fost atinsă;
d) ţinta să fie atinsă de al doilea trăgător, ştiind că a fost atinsă o singură dată.
9. Se etalează pentru vânzare două produse, despre care se ştie că sunt solicitate de către cumpărători cu probabilităţile
0,6 şi 0,8. Se cere probabilitatea de a se vinde:
a) exact un produs;
b) ambele produse;
c) cel puţin unul dintre produse;
d) nici un produs;
e) numai primul produs.
10. Un agent economic doreşte să-şi rentabilizeze activitatea economică. Apelează în acest scop la 3 firme de
consultanţă, firme care oferă soluţii de rentabilizare cu probabilităţile 0,9; 0,5 respectiv 0,6. Se cer probabilităţile
evenimentelor:
a) toate cele trei firme oferă soluţii de rentabilizare;
b) exact două firme oferă soluţii de rentabilizare;
c) cel puţin o firmă oferă soluţii de rentabilizare;
d) cel mult două firme oferă soluţii de rentabilizare.

11. Într-un magazin, la sfârşitul unei zile, stocul din produsul P1 se termină cu probabilitatea 0,4, stocul din produsul P2
se termină cu probabilitatea 0,3, iar stocul ambelor produse se termină cu probabilitatea 0,1. Să se determine probabilitatea
ca:
a) să se termine cel puţin un stoc;
b) să se termine un singur stoc;
c) să se termine cel mult un stoc;
d) să nu se termine nici un stoc.
12. Se aruncă un zar până se obţine faţa cu 6 puncte. Care este probabilitatea de a face cel mult 3 aruncări până la
apariţia feţei cu 6 puncte?
13. Se aruncă o monedă până când obţinem faţa cu stema. Care este probabilitatea să facem cel puţin 100 de aruncări
până la obţinerea feţei cu stema?
14. Fie (, K, P) un câmp de probabilitate şi A, B  K două evenimente independente. Ştiind că P ( A  B)  1 şi că
3
P( A)  1 , să se afle P ( B / A) . R: 2/5.
6
15. Fie (, K, P) un câmp de probabilitate şi A, B  K . Ştiind că P( A  B)  0,01 , P( A  B)  0,03 şi
P ( A / B )  0,05 , să se calculeze următoarele probabilităţi:
a) P(A), P(B);

b) P A  B  , P A  B ; 

c) P B / A , P A / B ; 
 
d) P B / A ) şi P A / B . 
R: a) 0,04; 0,2; b) 0,23; 0,77; c) 0,25; 0,0375; d) 0,19791(6); 0,9625.
16. Pentru evenimentele A, B, X se cunosc: P (A / X) = 0,22; P (A  X) = 0,11; P (B  X) = 0,16;
P (B  X) = 0,76; P (A) = 0,31. Să se calculeze următoarele probabilităţi:
a) P (B / X); b) P ( X); c) P (A  X); d) P (B).
R: a) 0,32; b) 0,5; c) 0,7; d) 0,42.
14 Silvia Dedu - Probabilități și Statistică Matematică - seminar 2

17. Profitul unui agent economic este condiţionat de îndeplinirea a trei factori: cifra de afaceri, cota de adaos comercial
şi nivelul costurilor de producţie. Aceşti factori se îndeplinesc cu probabilităţile 0,96; 0,85 şi 0,72.
Care este probabilitatea minimă ca agentul economic să aibă profit?
R: 0,53.
18. Se studiază angajaţii unei firme particulare, constatându-se că 80% dintre aceştia cunosc limba engleză, 98% dinte ei
au studii liceale, iar 70% nu lucrează la o altă firmă particulară. Luând la întâmplare un angajat al respectivei firme, să se
determine probabilitatea minimă ca acesta să fie:
a) cunoscător de limba engleză, cu studii liceale şi care nu lucrează la o altă firmă particulară;
b) cunoscător de limba engleză, cu studii liceale care lucrează la o altă firmă particulară.
R: a) 0,08; b) 0,48.
19. Într-un lot sunt 100 de piese fabricate în trei ateliere. 50 de piese provin de la primul atelier, 25 de la al doilea atelier,
25 de la al treilea atelier. Cele trei ateliere dau rebuturi cu probabilităţile 5%, 4%, 3%.
a) Să se determine probabilitatea ca o piesă aleasă la întâmplare să fie defectă.
b) Presupunând că piesa a fost aleasă şi s-a constatat că este corespunzătoare, să se afle cu ce probabilitate aceasta
provine de la primul atelier.
R: a) 17/400; b) 190/383.
20. La un serviciu financiar sunt verificate lucrările a 3 funcţionari, care lucrează fără greşeală în proporţie de 93%, 85%
şi respectiv 91%. Pentru control primul funcţionar trimite 6 lucrări, al doilea 9 iar al treilea 9 lucrări. Se ia la întâmplare una
din aceste lucrări.
a) Care este probabilitatea ca lucrarea aleasă să nu conţină erori ?
b) Ştiind că lucrarea a fost aleasă şi conţine erori, cu ce probabilitate
ea provine de la al doilea funcţionar?
c) Ştiind că lucrarea aleasă nu conţine erori, cu ce probabilitate ea provine de la al doilea funcţionar?
R: a) 357/400; b) 45/86; c) 255/714.
21. O urnă conţine 5 bile albe şi 10 bile negre. Se extrage o bilă de culoare necunoscută.
Care este probabilitatea ca a doua bilă extrasă să fie albă?
R: 1/3.
22. Urnele de tip 1 au 35% bile albe şi 65% bile negre, iar urnele de tip 2 au 75% bile albe şi 25% bile negre. Avem 18
urne de tip 1 şi 9 urne de tip 2. Se alege la întâmplare o urnă din care se scoate la întâmplare o bilă. Se cere probabilitatea
ca bila extrasă să fie albă.
R: 29/60.
23. Pentru evenimentele A şi B se cunosc următoarele: P ( A  B )  0,24 , P( A  B)  0,18 , P( A  B)  0,16 .
Să se calculeze următoarele probabilităţi: a) P ( A) , P (B ) ; b) P ( A  B ) ; c) P( A  B) ; d) P ( A / B ) , P ( B / A) ;
e) P ( A / B ) , P ( B / A) .
R: a) 0,4; 0,42; b) 0,58; c) 0,42; d) 0,(571428); 0,6; e) 0,724137; 0,3.
24. Urna U1 conţine 10 bile albe şi 5 bile negre, iar urna U2 conţine 6 bile albe şi 24 bile negre. Se transferă o bilă din
urna U1 în urna U2, apoi se extrage o bilă din urna U2.
Să se determine probabilitatea ca bila extrasă din urna U2 să fie albă.
R: 20/93.
25. Într-o urnă se află patru bile identice ca formă şi mărime, de culori diferite: roşu, galben, albastru şi verde. Fie A
evenimentul ca la o extragere din această urnă să apară o bilă roşie sau galbenă, B evenimentul ca la o extragere din
această urnă să apară o bilă roşie sau albastră, iar C evenimentul ca la o extragere din această urnă să apară o bilă roşie sau
verde. Să se studieze dacă evenimentele A, B, C sunt independente:
a) două câte două;
b) în totalitate.
R: a) da; b) nu.
26. Se ştie că la piesele produse de o fabrică apar defecţiuni de montaj în proporţie de 3%, defecţiuni de turnare în
proporţie de 5% şi defecţiuni de vopsire în proporţie de 2%.
Să se determine probabilitatea ca o piesă produsă de această fabrică să fie:
a) defectă;
b) să aibă cel mult un tip de defecţiune.
R: a) 0,09693; b) 0,99696.
27. Se aruncă simultan şase zaruri. Să se determine probabilitatea ca pe feţele superioare ale zarurilor să apară:
a) toate numerele de la 1 la 6;
b) cel puţin o dată numărul 6;
c) cel puţin o dată un număr impar;
d) o singură dată numărul 1;
e) exact două numere pare.
 Silvia Dedu - Probabilități și Statistică Matematică - Seminar 2

R: a) 5! ; b) 1  5 6 ; c ) 1   12 6 ; d ) 5 5 ; e ) 15 .
65 6 6 26
28. O persoană scrie n scrisori la n destinatari şi introduce scrisorile în n plicuri având scrise pe ele adresele celor n
destinatari. Să se determine probabilitatea ca cel puţin un destinatar să primească scrisoarea care i-a fost adresată.
R: 1  1  1  1  ...   1 n1 1
2! 3! 4!
  n!
29. Un lift transportă cinci persoane într-o clădire cu zece etaje. Se cere probabilitatea ca:
a) la fiecare etaj să coboare cel mult o persoană;
b) două persoane să coboare la acelaşi etaj, iar restul la etaje diferite.
Să se generalizeze problema şi să se rezolve.
30. Să se calculeze de câte ori trebuie aruncat un zar astfel încât probabilitatea ca pe faţa superioară a acestuia să apară
numărul 1 cel puţin o dată să fie de cel puţin 0,9.
R: de cel puţin 13 ori.
31. Fie ecuaţia ax2+bx+c = 0, ai cărei coeficienţi sunt daţi de numărul de puncte apărute pe faţa superioară a unui zar în
trei aruncări consecutive. Determinaţi probabilitatea ca ecuaţia să admită rădăcini reale. R: 43 / 63
32. Să se arate că dacă A1, A2,...,An sunt evenimente independente, atunci  n  n
P  Ai   1   1  P Ai 
 i 1  i 1
33. Se aruncă două zaruri simultan de 10 ori. Să se determine probabilitatea să apară:
a) cel puţin o dată o perechea (6, 6);
36  18  18 18 
b) cel puţin de două ori o pereche de numere consecutive. R: a)1  35 10 ; b)1  13 10  10  5 13 9

34. Dintr-o urnă ce conţine 5 bile albe şi 10 bile negre se fac patru extrageri fără revenire. Să se determine probabilitatea
ca:
a) primele două bile extrase să fie albe;
b) a doua bilă extrasă să fie neagră;
c) a treia bilă extrasă să fie albă;
d) a doua bilă extrasă să fie neagră şi ultima să fie albă;
e) prima şi ultima bilă extrasă să fie albe.
35. Se consideră trei urne: U1 conţine 6 bile albe şi 4 bile negre, U2 conţine 5 bile albe şi 5 bile negre, U3 conţine 2 bile
albe şi 8 bile negre. Se extrage la întâmplare o bilă din una din aceste urne. Să se afle probabilitatea ca: a) bila extrasă să
fie albă; b) bila extrasă să provină din prima urnă, ştiind că aceasta este albă.
R: a) 13/30; b) 6/13.
36. Se consideră zece urne: două conţin câte 8 bile albe şi 4 bile negre, trei urne conţin câte 3 bile albe şi 9 bile negre, iar
cinci urne conţin câte 6 bile albe şi 6 bile negre. Se extrage la întâmplare o bilă din una din urne.
Să se determine probabilitatea ca:
a) bila extrasă să fie neagră;
b) bila extrasă să provină din una din cele cinci urne cu aceeaşi structură, ştiind că aceasta este albă.
R: a) 13/24; b) 6/11.
37. În componenţa unui aparat intră două piese identice. Aparatul funcţionează numai dacă ambele piese sunt
corespunzătoare. Cele două piese care se montează la acest aparat se extrag deodată la întâmplare dintr-un lot de 24 de
piese, dintre care 6 piese sunt defecte şi restul corespunzătoare. Să se determine probabilitatea ca:
a) aparatul să funcţioneze.
b) aparatul să funcţioneze abia după a doua extragere simultană a celor două piese.
R: a) 51/92; b) 0,3383.
38. Un lot format din 100 de produse este supus controlului de calitate. Se extrag cinci produse din lot, fără revenire.
Dacă se găseşte un produs defect, atunci lotul se respinge. Ştiind că 5% dintre produse sunt defecte, determinaţi
probabilităţile evenimentelor:
a) lotul este acceptat; b) lotul este respins; c) lotul este respins după a treia verificare.
R: a) 0,769589; b) 0,230411; c) 0,046021.
39. Trei fabrici trimit acelaşi tip de piese într-un magazin, în cantităţi proporţionale cu 3, 4 şi 5. Cele trei fabrici produc
piese defecte în proporţie de respectiv: 4%, 3% şi 2%. S-a constatat că sunt defecte piese în valoare de 102 milioane u.m.
Să se afle ce sumă din valoarea pieselor defecte trebuie recuperată de la fiecare dintre cele trei fabrici.
R: Câte 36 milioane u.m. de la primele doua fabrici şi 30 milioane u.m. de la a treia fabrică.
40. Dintr-o urnă ce conţine 3 albe şi 2 negre se extrag 3 bile. Se consideră sistemul AX = b, unde
 2 4 1   1  şi fie X  R3 vectorul care are componenta "i" egală cu 1, respectiv cu 0 dacă la extragerea
   
A  1 5  3 , b    3
 3 7   0
 6   
16 Silvia Dedu - Probabilități și Statistică Matematică - seminar 2

"i" s-a obţinut o bilă albă, respectiv neagră. Se cere probabilitatea ca X să nu fie soluţie a sistemului dacă extragerile sunt:
a) fără revenire; b) cu revenire.
41. Două persoane aruncă succesiv o monedă. Jocul este câştigat de acela care aruncă primul stema.
a) Să se calculeze, pentru fiecare dintre jucători, probabilitatea de a câştiga jocul.
b) Să se rezolve problema în cazul a 3 jucători.
R: a) 2/3 pentru jucătorul care începe jocul (aruncă primul moneda) şi 1/3 pentru celălalt.
42. Trei persoane joacă un joc după următorul regulament: mai întâi joacă A cu B şi C stă, apoi învingătorul joacă cu C
şi învinsul stă ş.a.m.d. Jocul este câştigat de cel care câştigă de două ori consecutiv. Ştiind că jucătorii sunt de valori egale
(probabilitatea fiecăruia de a câştiga o partidă este 1/2), să se determine probabilitatea fiecărui jucător de a câştiga jocul.
R: 5/14 pentru A şi B, 4/14 pentru C.
43. Două persoane joacă un joc în sistemul 3 din 5 (jocul este câştigat de cel care câştigă 3 partide), punând fiecare o
miză x. Se admite că cei doi jucători sunt de valoare egală, adică probabilitatea fiecăruia de a câştiga o partidă este 1/2.
Dacă jocul este întrerupt la scorul de 2-1 în favoarea unuia dintre jucători, să se determine cum trebuie împărţită miza.
44. Într-o urnă se găsesc şase bile de aceeaşi formă şi mărime, numerotate de la 1 la 6. Fie A evenimentul ca la o
extragere să apară o bilă cu numărul 1, 2 sau 3, B evenimentul ca la o extragere să apară o bilă cu numărul 2, 3 sau 4 şi C
evenimentul ca la o extragere să apară o bilă cu numărul 4, 5 sau 6. Stabiliţi dacă evenimentele A, B, C sunt independente:
a) două câte două; b) în totalitate.
45. Se consideră n – 1 urne, fiecare conţinând câte n bile, astfel încât urna Ui conţine i bile albe şi n – i bile negre,
 i  1, n  1 . Din fiecare urnă se extrage câte o bilă. Să se determine probabilitatea de a se obţine:
a) numai bile de aceeaşi culoare;
b) o singură bilă albă;
c) cel puţin o bilă albă;
d) cel mult n – 3 bile negre.
46. Se consideră două loturi conţinând piese corespunzătoare şi piese defecte, astfel încât în lotul Li se găsesc ai piese
corespunzătoare şi bi piese defecte, ai , bi  N * , i  1, 2 . Se transferă o piesă din primul lot în cel de-al doilea lot şi apoi
se extrage la întâmplare o piesă din cel de-al doilea lot. Se cere probabilitatea ca piesa extrasă să fie corespunzătoare.
47. Pe 16 cartonaşe se scriu literele care alcătuiesc cuvântul "teleenciclopedia" şi se introduc într-o urnă. Să se determine
probabilitatea ca efectuînd şase extrageri din această urnă, fără revenire, să se obţină cuvântul:
a) "ciclop"; b) "ploaie".
48. O grădină zoologică are 10 maimuţe, 12 tigri şi 20 ponei. Se ştie că se pot dresa 80% dintre maimuţe, 25% dintre
tigri şi 90% dintre ponei. Organizatorul unui spectacol de circ are nevoie de un animal pentru spectacol, pe care îl ia la
întâmplare dintre cele trei specii de animale.
a) Care este probabilitatea ca animalul ales să poată fi dresat?
b) Ştiind că animalul ales poate fi dresat, cu ce probabilitate acesta este tigru?
49. Pentru fabricarea unui anumit produs se pot folosi două metode de fabricaţie. Se ştie că prin folosirea primei metode
apar rebuturi în proporţie de 8%, iar prin folosirea celei de-a doua apar rebuturi în proporţie de 3%. A doua metodă este mai
scumpă şi, din această cauză, este folosită doar în proporţie de 30%. Dacă un produs fabricat este defect, care este
probabilitatea ca acesta să fi fost realizat prin prima metodă?
50. Dintr-o urnă ce conţine 6 bile albe şi 4 bile negre se extrage o bilă şi în locul ei se pune o bilă de cealaltă culoare,
apoi se face o nouă extragere. Să se afle probabilitatea ca:
a) la cele două extrageri să se obţină bile albe;
b) la cele două extrageri să se obţină bile de culori diferite;
c) a doua bilă extrasă să fie albă;
d) a doua bilă extrasă să fie neagră, ştiind că prima bilă extrasă este albă.
51. O autobază are în dotare 300 autobuze, 100 tramvaie şi 200 troleibuze. S-a observat că în decursul unei zile se
defectează 1% din autobuze, 3% din tramvaie şi 4% din troleibuze. O societate închiriază pentru o zi un vehicul.
a) Care este probabilitatea ca vehiculul să se defecteze?
b) Ştiind că vehiculul închiriat se defectează, cu ce probabilitate acesta este autobuz?
52. Un test folosit pentru diagnosticarea unei anumite boli are o acurateţe de 90% (adică, dacă o persoană are boala
respectivă, rezultatul testului este pozitiv cu probabilitatea 0,9, iar dacă persoana nu are boala respectivă, rezultatul testului
este negativ cu probabilitatea 0,9). Se ştie că boala respectivă apare în medie la 1% dintre persoane.
a) Dacă rezultatul testului este pozitiv la o persoană luată la întâmplare, care este probabilitatea ca persoana să aibă
această boală?
b) Dacă rezultatul testului este negativ la o persoană luată la întâmplare, care este probabilitatea ca persoana să nu aibă
această boală?
 Silvia Dedu - Probabilități și Statistică Matematică - Seminar 2

53. Se ştie că în urma desfăşurării examenului pentru obţinerea permisului de conducere s-a înregistrat următoarea
situaţie:
Bărbaţi Femei
Promovat 24 36
Nepromovat 16 24
Presupunem că se ia la întâmplare o persoană din cele 100.
a) Care este probabilitatea persoana aleasă să fie bărbat, ştiind că a promovat examenul?
b) Care este probabilitatea ca persoana să fi promovat examenul, ştiind că este bărbat?
c) Stabiliţi dacă evenimentele: A = "o persoană din cele 100 promovează examenul" şi B = "o persoană din cele 100
este bărbat" sunt independente.