PORTOFOLIU LA MATEMATICĂ

CUPRINS
1.MULȚIMEA NUMERELOR REALE ȘI ELEMENTE DE
LOGICA MATEMATICĂ
S2.ȘIRURI DE NUMERE
3.FUNCȚIA DE GRADUL I
4.FUNCȚIA DE GRADUL II
5.OPERAȚII CU VECTORI
6.VECTORUL DE POZIȚIE AL UNUI PUNCT ÎN PLAN
7.VECTORUL DE POZIȚIE AL CENTRULUI DE
GREUTATE AL UNUI TRIUNGHI
8. FUNCȚII TRIGONOMETRICE
I.MULȚIMI ȘI ELEMENTE DE LOGICĂ MATEMATICĂ

1.FORMULE DE CALCUL PRESCURTAT

 (a+b)2=a2+2ab+b2
 (a-b)2= a2-2ab+b2
 a2-b2=(a-b)(a+b)
 (a+b)3=a3+b3+3ab(a+b)
 (a-b)3=a3-b3-3ab(a-b)

2.Mulțimile cele mai uzuale

a) Mulțimea numerelor naturale

N{0,1,2,3,…n…}

b) Mulțimea numerelor întregi

Z={…,-n,…-2,-1,0,1,2,3,….n…}
c) Mulțimea numerelor rationale
Q={ ab } a,b ¿ Z,b ¿
0
ORDONAREA NUMERELOR REALE

Axa numerelor reale este o dreaptă pe

care s-a ales o origine O,un segment
unitate și un sens numit sensul
pozitiv .Este cunoscut că fiecarui număr
real a i se poate asocia un punct A pe axa
numerelor ,pentru care a reprezintă
abscisa acestuia și scriem A(a).
 Elemente de logica matematică
NEGAȚIA propoziției p este propoziția non p ( non p
este adevărată când p este falsă și falsă când p este
adevărată). Negația propozițiilor p,q este propoziția
p și q ( conjuncția este adevărată când ambele
propoziții sunt adevărate).

Disjunctia propozitiilor. Disjunctia propozitiilor p, q

este propozitia care se citeste p sau q, notata p v q,
si care este adevarata atunci si numai atunci când
este adevarata cel putin una din propozitiile p, q.
 Șiruri de numere

Un șir de numere reale reprezintă o sucesiune de

numere reale a1,a2,a3,....an,.....realizată după o
anumită regulă,fiecare număr ocupând un loc bine
determinat.
Numerele a1 ,a2 a3,..... se numesc termenii
șirului .indicele fiecărui termen al șirului arată locul
pe care îl ocupă,acesta în sucesiune și se numește
rang.
Șiruri mărginite ,șiruri nemărginite
Se spune că șirul (xn) este mărginit superior
(dacă există b∈R astfel încât xn≤b, ∀n.
Se spune că șirul (xn) este mărginit inferior
(MINORAT) dacă există a∈R astfel încât a≤xn ,
∀n sau șiruri nemărginite
ȘIRURI MONOTONE
Pentru a stabili monotonia unui șir se calculează
diferența a doi termeni consecutivi (xn+1 – xn) sau
în cazul în care termenii sunt pozitivi se face câtul
a doi termeni consecutivi (xn+1 / xn). Avem
rezultatele:

Dacă xn+1 – xn<0, ∀n, atunci ȘIRUL este STRICT

DESCRESCĂTOR (xn+1 < xn);
Dacă xn+1 – xn>0, ∀n, atunci ȘIRUL este STRICT
CRESCĂTOR (xn+1 > xn);
Dacă xn+1 – xn≤0, ∀n, atunci ȘIRUL este
DESCRESCĂTOR (xn+1 ≤ xn);
Dacă xn+1 – xn≥0, ∀n, atunci ȘIRUL este
CRESCĂTOR (xn+1 ≥ xn).

FUNCȚIA de GRADUL I

FUNCȚIA f-R-Ecuația de gradul întâi, denumită și

ecuație liniară, este o ecuație polinomială de
forma:

{ax+b}=0
adică este formată dintr-un termen constant și
unul variabil.
De obicei functia de gradul I este definita pe R,
asta inseamna ca se extinde de la −∞ pana la +∞.

Si pentru ca functia se reprezinta printr-o

dreapta, si de cele mai multe ori dreapta este
oblica, graficul functiei va intersecta axa Ox intr-
un punct care ne va spune ca jumatate din acel
grafic este deasupra axei, iar jumatate sub ea.

Valorile functiei de gradul I

Daca vrem sa stim ce fel de numar ne va returna
functia, adica daca este pozitiv sau negativ, in
primul rand ne putem uita la monotonia functiei.

Daca a, coeficientul lui x, este pozitiv atunci

graficul functiei este o dreapta crescatoare,
precum acesta:

Si in acest caz, se observa ca pana in punctul cand

x=−6, functia ne returneaza valori negative (adica
y<0). Iar dupa acesta, ea returneaza doar valori
pozitive.
In cazul in care a<0 atunci graficul functiei va fi o
dreapta descrescatoare:

Punctul de schimb
In ambele cazuri am vazut ca functia pana intr-un
punct va returna valori cu semnul contrar lui a iar
dupa aceasta, cu semnul lui a.

Acel punct se mai numeste si radacina ecuatiei

pentru ca in acel moment y=0.

Asadar pentru a afla acel punct trebuie sa avem

f(x)=0 si daca luam forma generala a functiei:

a⋅x+b=0, ne va rezulta pentru x valoarea

x=−ba
Asadar, pana in −ba functia are semnul contrar
lui a iar dupa, semnul lui a. Putem vedea aceasta
si in urmatorul tabel:
xf(x)−∞semn contrar lui a−ba0+∞semnul lui a

Cateva exemple
Aflati semnul pentru urmatoarele functii:
f(x)=3x+2
R: in primul rand trebuie sa calculam punctul
unde semnul functiei se schimba, adica atunci
cand f(x)=0
3x+2=0 rezulta ca x=−23, asadar semnul functiei
va fi negativ pana in −23 si pozitiv dupa acesta,
dupa cum urmeaza:

xf(x)−∞- - - - - −230+∞+ + + +

f(x)=4−5⋅x
R: vom calcula punctul unde semnul se schimba:

4−5⋅x=0⇒−5⋅x=−4⇒x=45
si vom avea semnul invers lui a pana in acest
punct, dar pentru ca a=−5, functia va fi pozitiva
pe acest interval si negativa apoi:
xf(x)−∞+ + + +450+∞ - - - -

Funcția de gradul II

În matematică, ecuația algebrică de gradul al doilea

este o ecuație polinomială de gradul doi.

Gradul ecuației este dat de gradul polinomului, iar

soluțiile ecuației algebrice sunt numite rădăcini.
Ecuația de gradul doi se numește și ecuație
pătratică. [1] [2] [3] Un tip de ecuație asemănător
celei de gradul doi este cea de gradul patru cu
termenii de grad impar lipsă, denumită ecuație
bipătratică..

Forma canonică Împărțind ecuația inițială prin a,

rezultă:
Funcții trigonometrice
 Formule importante ale trigonometriei