CARACTERISTICI ȘI PERFORMANȚE ALE

TRADUCTOARELOR ÎN REGIM
STAȚIONAR :CARACTERISTICA STATICĂ .DOMEMIUL
DE MĂSURARE.SENSIBILITATEA .PANTA
MEDIE .REZOLUȚIA .PRAGUL DE
SENSIBILITATE .PRECIZIA ,CLASA DE PRECIZIE
Caracteristicile funcţionale ale traductoarelor reflectă (în esenţă) modul în care se realizează relaţia
de dependenţă intrare-ieşire (I-E).
Performanţele traductoarelor sunt indicatori care permit să se aprecieze măsura în care
caracteristicile reale corespund cu cele ideale şi ce condiţii sunt necesare pentru o bună concordanţă
între acestea.

Caracteristicile şi performanţele de regim staţionar se referă la situaţia în care mărimile de intrare şi

de ieşire din traductor nu variază, adică parametrii Caracteristica statică a traductorului este
reprezentată prin relaţia intrare – ieşire (I-E):
y = f(x) în care y şi x îndepli­nesc cerinţele unei măsurări statice.
Relaţia (1.1) poate fi exprimată analitic sau poate fi dată grafic printr-o curbă tra­sată cu perechile de
valori (x , y).
 Caracteristica y = f(x) redă dependenţa I-E sub forma ideală deoarece, în realitate, în timpul funcţionării
traductorului, simultan cu mărimea de măsurat x, se exercită atât efectele mărimilor perturbatoare externe
clip_image002 cât şi a celor interne clip_image004 care determină modificări nedorite ale caracteristicii
statice ideale.
În afara acestor perturbaţii (nedorite), asupra traductorului intervin şi mărimile de reglaj, notate prin
clip_image006. Aceste reglaje servesc la obţinerea unor caracteristici adecvate domeniului de variaţie al
mărimii de măsurat în condiţii reale de funcţionare a traductorului. Ţinând seama de toate mărimile care
pot condiţiona funcţionarea traductorului, acesta se poate reprezenta printr-o schemă funcţională
restrânsă, ilustrată în figura 1.1.
Reglajele clip_image006[1] nu provoacă provoacă modificări nedorite ale caracteristicii statice ideale şi
sunt necesare pentru:
- alegerea domeniului de măsurare;
- prescrierea sensibilităţii traductorului,
- calibrarea internă şi reglarea zeroului.
· Mărimile perturbatoare externe x1 , x2 , x3 , …, xn cele mai importante sunt de natura unor factori de
mediu: presiunea, umiditatea, temperatura , câmpuri electrice sau magnetice etc. Aceste perturbaţii
(nedorite) pot acţiona atât asupra mărimii de măsurat, cât şi asupra elementelor constructive ale
traductorului.
· Mărimile perturbatoare interne se datorează zgomotelor generate de rezistoare, de semiconductoare,
frecări în lagăre, îmbătrânirea materialelor care-şi schimbă proprietăţile, variaţii ale parametrilor
surselor de alimentare etc. Datorită mărimilor perturbatoare, traductorul va funcţiona după o relaţie de
dependenţă (I-E) reală, ; Este important de observat că erorile sunt generate de variaţiile mărimilor
perturbatoare şi nu de valorile lor absolute, care dacă ar rămâne constante ar putea fi luate în
considerare ca atare în expresia caracteristicii.
Modul în care mărimile perturbatoare influenţează ieşirea , admiţând că variaţiile lor sunt mici, se pune
în evidenţă prin dezvoltarea în serie Taylor a funcţiei (2.1) cu neglijarea termenilor corespunzători
derivatelor de ordin superior
Cu cât sensibilitatea utilă va fi mai mare, iar sensibilităţile parazite vor fi mai mici, cu atât caracteristica
reală a traductorului va fi mai apropiată de cea ideală (1.1)
Dacă sensibilităţile parazite au valori ridicate se impune introducerea unor dispozitive de compensare
automată.
Prin concepţie (proiectare) şi construcţie, traductoarele se realizează astfel încât mărimile de influenţă
(perturbatoare) să determine efecte minime si deci , să se poată considera valabilă caracteristică statică
ideală y = f(x) în limitele unei erori tolerate.
În ipoteza de liniaritate şi admiţând că influenţele mărimilor perturbatoare nu depăşesc eroarea tolerată ,
forma uzuală pentru caracteristica statică a traductoarelor analogice este:
clip_image020; (1.4)
în care x0 şi y0 pot lua diverse valori pozitive sau negative, inclusiv zero.
Caracteristicile statice liniare sunt tipice pentru traductoare, dar pot apărea, în anumite cazuri particulare,
(cerute de un S.R.A.), caracteristici neliniare. În cele ce urmează se prezintă câteva exemple de
caracteristici statice – pentru traductoare:
În cazul traductoarelor numerice care operează cu mărimi eşantionate, caracteristicile dinamice sunt
descrise cu ajutorul ecuaţiilor cu diferenţe finite, sau al funcţiilor de transfer, utilizând variabila
complexă clip_image084, unde T este perioada de eşantionare.
Pentru traductoarele numerice, care au conectate la ieşire CAN (convertori analog -
numerici), indicatorii tipici specificaţi sunt: timpul de conversie sau (uneori) rata de conversie care
reprezintă numărul de conversii posibile în unitatea de timp.
Însumând timpul de conversie al CAN cu timpul tranzitoriu (tt) al părţii analogice se obţine
timpul de stabilizare al mărimii la ieşirea traductorului numeric. Orice operaţie de măsurare implică
un consum energetic. Puterea, prin integrarea căreia rezultă energia consumată poate fi preluată
total sau parţial de la mărimile de măsurat.
Există mărimi active, care au asociată o putere suficientă pentru ca, prin intermediul unor ES
adecvate, să asigure conversia directă într-un semnal electric. Când mărimile de măsurat sunt pasive
este obligatoriu necesară, pentru conversia lor în semnal electric, o sursă de energie auxiliară.