Varianta B Referat S.A.D. 2012 Costache Radu-Mircea an II E.A.

1


Prb.1.: Caracteristicile i performanele traductoarelor.. Caracteristicile
statice.
Caracteristica static a traductorului este reprezentat prin relaia intrare ieire (I-E):
y = f(x) (1.1)
n care y i x ndeplinesc cerinele unei msurri statice.
Relaia (1.1) poate fi exprimat analitic sau poate fi dat grafic printr-o curb trasat cu
perechile de valori (x , y).
Caracteristica y = f(x) red dependena I-E sub forma ideal deoarece, n realitate, n timpul
funcionrii traductorului, simultan cu mrimea de msurat x, se exercit att efectele mrimilor
perturbatoare externe
n 3 2 1
..., , , , ct i a celor interne
r 3 2 1
..., , , , v v v v care determin
modificri nedorite ale caracteristicii statice ideale.
n afara acestor perturbaii (nedorite), asupra traductorului intervin i mrimile de reglaj,
notate prin
q 3 2 1
C ..., , C , C , C . Aceste reglaje servesc la obinerea unor caracteristici adecvate
domeniului de variaie al mrimii de msurat n condiii reale de funcionare a traductorului. innd
seama de toate mrimile care pot condiiona funcionarea traductorului, acesta se poate reprezenta
printr-o schem funcional restrns, ilustrat n figura 1.1.
Reglajele
q 3 2 1
C ..., , C , C , C nu provoac provoac modificri nedorite ale caracteristicii
statice ideale i sunt necesare pentru:
- alegerea domeniului de msurare;
- prescrierea sensibilitii traductorului,
- calibrarea intern i reglarea zeroului.
-


Fig. 1.1

- Mrimile perturbatoare externe
1
,
2
,
3
, ,
n
cele mai importante sunt de natura unor
factori de mediu: presiunea, umiditatea, temperatura , cmpuri electrice sau magnetice etc. Aceste
perturbaii (nedorite) pot aciona att asupra mrimii de msurat, ct i asupra elementelor constructive
ale traductorului.
- Mrimile perturbatoare interne se datoreaz zgomotelor generate de rezistoare, de
semiconductoare, frecri n lagre, mbtrnirea materialelor care-i schimb proprietile, variaii ale
parametrilor surselor de alimentare etc. Datorit mrimilor perturbatoare, traductorul va funciona dup
o relaie de dependen (I-E) real, descris de funcia:
) ..., , , , , ..., , , , , x ( f y
r 3 2 1 n 3 2 1
v v v v = ; (1.2)


Varianta B Referat S.A.D. 2012 Costache Radu-Mircea an II E.A.
2


Este important de observat c erorile sunt generate de variaiile mrimilor perturbatoare i nu
de valorile lor absolute, care dac ar rmne constante ar putea fi luate n considerare ca atare n
expresia caracteristicii.
Modul n care mrimile perturbatoare influeneaz ieirea , admind c variaiile lor sunt
mici, se pune n eviden prin dezvoltarea n serie Taylor a funciei (1.2) cu neglijarea termenilor
corespunztori derivatelor de ordin superior. Se obine:

r
r
1
1
n
n
1
1
f
...
f f
...
f
x
x
f
y v A
v c
c
+ + v A
v c
c
+ A
c
c
+ + A
c
c
+ A
c
c
= (1.3)
Derivatele de ordinul I au semnificaia unor sensibiliti:
x
f
c
c
- este sensibilitatea util a traductorului
i
f
c
c
i
i
f
v c
c
sunt sensibiliti parazite
Cu ct sensibilitatea util va fi mai mare, iar sensibilitile parazite vor fi mai mici, cu att
caracteristica real a traductorului va fi mai apropiat de cea ideal (1.1)
Dac sensibilitile parazite au valori ridicate se impune introducerea unor dispozitive de
compensare automat.
Prin concepie (proiectare) i construcie, traductoarele se realizeaz astfel nct mrimile de
influen (perturbatoare) s determine efecte minime si deci , s se poat considera valabil
caracteristic static ideal y = f(x) n limitele unei erori tolerate.
n ipoteza de liniaritate i admind c influenele mrimilor perturbatoare nu depesc
eroarea tolerat , forma uzual pentru caracteristica static a traductoarelor analogice este:

0 0
y ) x x ( k y + = ; (1.4)
n care x
0
i y
0
pot lua diverse valori pozitive sau negative, inclusiv zero.
Caracteristicile statice liniare sunt tipice pentru traductoare, dar pot aprea, n anumite cazuri
particulare, (cerute de un S.R.A.), caracteristici neliniare. n cele ce urmeaz se prezint cteva
exemple de caracteristici statice pentru traductoare:
a) liniar unidirecional (figura 1.2), defint prin funcia:
0 0
y ) x x ( k y + = ;
x > x
0

k = tg o (panta caracteristicii)




Fig. 1.2 Fig. 1.3

b) proporional liniar bidirecional (figura 1.3), definit prin funcia:
x k y = ; k = tg o (1.5)
Varianta B Referat S.A.D. 2012 Costache Radu-Mircea an II E.A.
3

c) liniar pe poriuni cu zon de insensibilitate i saturaie (figura 1.4) definit prin funcia:

> +
<
s s s s
< <
=
2 s
2 s
2 1 1 2 1
1 1
x x pentru y
x x pentru y
x x x ; x x x : pentru ) x x ( k
x x x pentru 0
y (1.6)
d) liniar pe poriuni cu zon de insensibilitate, saturaie i histerezis (figura 1.5), definit prin
funcia:

< s
< >
s s < <
s s < <
< < < < < < < <
=
2 2 s
2 2 s
2 1 1 2 1
2 1 1 2 1
1 1 1
x x ; ' x x : pentru y
x x ; ' x x : pentru y
' x x ' x , ' x x ' x : pentru ) ' x x ( k
x x x , x x x : pentru ) x x ( k
' x x 0 ; 0 x 1 x ; x x 0 ; 0 x ' x : pentru 0
y (1.7)



Fig. 1.4 Fig. 1.5
Pentru traductoarele cu ieiri numerice caracteristica static este cvasiliniar avnd forma din
figura 1.6.
Reprezentarea este pur convenional, graficul corespunznd echivalentului n sistemul de
numeraie zecimal al codului redat de semnalul Y
N
de la ieirea traductorului, pentru diverse valori ale
mrimii de intrare, considernd un interval de cuantificare Ax.
Prin unirea punctelor corespunztoare valorilor medii ale nivelelor de cuantificare se obine o
dreapt (reprezentat printr-o linie discontinu) ce reprezint caracteristica static a traductorului
numeric.
Exceptnd discontinuitile datorate operaiei de cuantificare, aceast caracteristic se
consider liniar. Estimarea mrimii de ieire a traductorului (Y
N
) este cu att mai precis, cu ct
intervalul de cuantificare Ax este mai mic.

Fig. 1.6



Fig. 1.7


Varianta B Referat S.A.D. 2012 Costache Radu-Mircea an II E.A.
4



Prb.2.:Principiile masurarii marimilor cinematice.
Viteze si turatii. definiii i generaliti:
Viteza liniar a unui punct material poate fi definit ca fiind:
v(t)=dx(t)/dt [m/s]
Pentru un interval de timp t suficient de mic viteza liniar poate fi considerat constant:v=X/t,
unde X este spaiul parcurs n intervalul de timp t. Dac punctul material execut o micare
circular i notnd cu (t) poziia sa unghiular la momentul t atunci putem defini viteza unghiular cu
relaia:
(t)= d(t)/dt [rad/sec]
de regul n aplicaii este mai utilizat termenul de vitez de rotaie sau turaie.
Principiile de msurare a vitezei utilizate n aparatura de msur, deriv din relaiile de mai sus
considernd unii parametrii cunoscui (constani). Lund n considerare acest lucru se pot gsi cel puin
trei metode:
a) aplicarea principiului legii induciei electromagnetice: din definiia tensiunii electromotoare
indus pe o curb inchis M, din material conductor, care este egal i de semn contrar cu
viteza de variaie n timp a fluxului magnetic printr-o suprafa S nchis de curba ,
rezult c acest tensiune electromotoare indus este proporional cu viteza unghiular de
deplasare a spirei.

e(t)=-d(t) /dt=-B*dS
dac se consider o bobin fluxul total este de N (numr de spire) mai mare:
tot
=N i
tensiunea electromotoare indus n bobin este:
e(t)=-Nd(t)/dt
relaia de proporionalitate dintre viteza liniar i cea ungiular este:
v=R unde R este raza discului
b) aplicarea pricipiului msurrii timpului de parcurgere a unei distane fixe :se cunoate
distana L fix ntre dou puncte plasate pe o dreapt (sau pe un arc de cerc). Viteza se
poate determina msurnd intevalul de timp t n care corpul parcuge distana L (sau
unghiul la centru determinat de cele dou repere).
ttLv==11
v=L/t
=/t
c) aplicarea pricipiului msurrii distanei (unghiului) ntre dou puncte parcurs ntr-un
interval de timp dat: distana de msurat se imparte n j intervale X (respectiv ). Dac
intervalul de timp T n care mobilul parcurge distana prin dreptul mai multor repere este
cunoscut atunci:

X=jX sau pentru micarea circular: =j
v=jX/T cu X/T=ct.
v=j /T = cu /T=ct
operaia de msurare const n determinarea numrului j.




Varianta B Referat S.A.D. 2012 Costache Radu-Mircea an II E.A.
5



Prb.3.:Structuraunui SAD cu un singur canal de intrare.

Structura standard pentru un astfel de sistem este prezentat n figura

Componentele schemei bloc i funciile lor principale sunt urmtoarele:
- Traductorul: este compus din dou blocuri principale: elementul sensibil i adaptorul. Elementul
sensibil (senzorul) poate fi de tip parametric (inductiv, capacitiv, rezistiv, etc) sau de tip
generator (piezoelectric, termocuplu, tahogenerator). Adaptorul este circuitul care realizeaz
transformarea primar n semnal electric cum ar fi: oscilatoare, amplificatoare de sarcin, punte
Wheastone, etc). In actualitate exist tendina realizrii de traductoare inteligente care s
conin i alte blocuri ncorporate cum ar fi: filtrul, circuitele de condiionare i chiar de
conversie analog-numeric. Semnalul generat este de natur electric (tensiune sau curent)
proporional cu mrimea fizic msurat.
- Filtrul de intrare: cuprinde un filtru trece jos cu rolul de eliminare a efectelor de aliere care
rezult din conversia analog-numeric a semnalului analogic.
- Circuitele de condiionare a semnalelor: conine circuite care realizeaz prelucrarea analogic:
amplificatoare, circuite de conversie analogic, circuite de izolare etc. Dac este utilizat un
amplificator cu ctig programabil acesta poate permite mrirea gamei dinamice a semnalului
de intrare. Gama dinamic (G) poate fi exprimat funcie de valoarea maxim a semnalului de
intrare u
imax
i valoarea minim impus de a se detecta u
imind
rezultnd:
G=20log(U
imax
/U
imind
)
Spre exemplu un CAN pe 12 bii (N=12) permite reprezentarea numeric a unui semnal de intrare
pentru U
mind
=1 LSB (cel mai puin semnificativ bit). In acest caz:
G=20log(U
imax
/LBS)=20log2
n
~72dB
Pentru CAN cu UREF=10V i N=12 bii, se obine valoarea minim detectabil a semnalului de
intrare de 1 LSB=2,44mV. Daca semnalul de intrare cu valori mai mici dect 10mV este
amplificat cu 10
3
rezult valoarea minim detectabil de 2,44V i deci mrirea gamei dinamice.
- Circuitul de eantionare si memorare: are rolul de prelevare de esantioane din semnalul de
convertit n vederea conversiei analog-numerice. Frecvena semnalului se eantionare i
memorare (S
E/M
) trebuie s respecte condiia Nyquist din teorema eantionrii a lui Shannon:
F
E/M
>2f
Ui
n practic acest frecven se ia de 10 ori mai mare.
- Convertorul anlog-numeric: realizeaz conversia analog-numeric a semnalului analogic
eantionat. In funcie de precizia i viteza de lucru a aplicaiei se pot alege diferite variante:
CAN paralel, CAN cu aproximaii succesive, CAN serie-paralel,CAN delta-sigma, etc. In
general circuitul trebuie s fie capabil s genereze ctre SPN un semnal de sfrit conversie
(END CONV.) i s fie controlat de SPN prin START CONV. (n practic apar aici i alte
Varianta B Referat S.A.D. 2012 Costache Radu-Mircea an II E.A.
6

semnale de control: RD, WR, CS etc).Rezultatul conversiei apare sub forma unei secvene
binare pe N bii.


Prb.4.:Redresoare de precizie cu amplificatoare operationale.
A) Redresoare de precizie Redresoarele de precizie pot fi monoalternanta sau
dubla alternanta iar AO component poate fi saturat sau nesat urat .
1) Redresorul de precizie monoalternanta saturat
Redresorul de precizie monoalternanta saturat are schema din fig.1.19 si
este un circuit de tipul neinversor. In functie de modul de conectare al diodei (ca
in figura sau invers), tensiunea de iesire poate fi pozitiva sau negativa in raport cu
masa. In timpul semiperioadei semnalului de intrare in care dioda este blocata, se
intrerupe bucla de reactie negativa si AO intra in saturatie, ceea ce constituie un
dezavantaj al acestei scheme.

In semiperioada in care dioda D conduce, redresoru se comporta liniar ca un
circuit repetor. Se pot determina :
a) Tensiunea de iesire a circuitului
- pentru AO ideal :

- pentru AO real, daca se tine seama numai de influenta amplificarii in bucla
deschisa :

b) Rezistenta de intrare a redresorului
- unde rd represinta rezistenta de intrare diferentiala a AO :

c)Rezistenta de iesire a redresorului
- unde r0 este rezistenta de iesire a AO iar rDIN rezistenta dinamica a diodei :
Varianta B Referat S.A.D. 2012 Costache Radu-Mircea an II E.A.
7



2) Redresorul de precizie monoalternanta nesaturat
Redresorul de precizie monoalternanta nesaturat are schema din fig.1.20 si este
un circuit de tip inversor.

In functie de modul de conectare a diodelor (ca in figura sau invers), tensiunae
de iesire poate fi negativa sau pozitiva in raport cu masa. In timpul semiperioadei
semnalului de intrare in care dioda D1 este blocata, conduce dioda D2 si astfel
tensiunea de iesire a AO devine egala cu tensiunea de deschidere a diodei D2,
valoarea acestei tensiuni fiind mai mica decat cea a tensiunii de saturatie.

a) Tensiunea de iesire a circuitului
Cand conduce dioda D1 :
- pentru AO ideal :

- pentru AO real, daca se tine seama numai de influenta amplificarii in bucla
deschisa :

unde Kn este coeficientul de imperfectiuni .
Cand conduce dioda D2, dioda D1 este blocata si tensiunea de iesire este egala cu
zero.
Varianta B Referat S.A.D. 2012 Costache Radu-Mircea an II E.A.
8


b) Rezistenta de intrare a redresorului
- cand conduce dioda D1 :

- cand conduce dioda D2 :


c)Rezistenta de iesire a redresorului
- cand conduce dioda D1 :

unde factorul de reactie este b=1/Kn, r0 reprezinta rezistenta de iesire a AO iar
rDIN1 rezistenta dinamica a diodei D1 .
- cand conduce dioda D2 :


3) Redresorul de precizie dubla alternanta
Redresorul de precizie dubla alternanta are schema din fig.1.21 si este
alcatuit dintr-un redresor monoalternanta nesaturat si un sumator inversor. In
functie de modul de conectere a diodelor (ca in figura sau invers), tensiunea de
iesire poate fi pozitiva sau negativa in raport cu masa.

Varianta B Referat S.A.D. 2012 Costache Radu-Mircea an II E.A.
9

Circuitul se comporta ca un redresor dubla alternanta daca intre valorile
rezistoerelor schemei au loc relatiile :
R1 = R2 = R4 = R5 = R si R3 = R/2
a) tensiunea de iesire a circuitului
Pentru ui > 0 circuitul are aspectul din fig.1.22

- pentru AO ideale :

- pentru AO reale, daca se tine seama numai de efectul valorii finite a
amplificarii in bucla deschisa si considerand coeficientii de imperfectiune egali
cu: Kn1 = 1 + R2/R1 pentru AO1, respectiv Kn2 = 1 + R5 / ( R3//R4) ; R3 paralel
cu R4 in cazul lui AO2 atunci :

Pentru ui < 0 circuitul are aspectul din fig.1.23
Varianta B Referat S.A.D. 2012 Costache Radu-Mircea an II E.A.
10


Se observa ca rezistentele de compensare a curentilor de polarizare a intrarilor
AO au aceleasi valori ca si in cazul alternantei pozitive a semnalului prelucrat. In
acest caz uo1 = 0, astfel ca :
- pentru AO ideale

- pentru AO reale, daca se tine seama numai de efectul valorii finite a
amplificarii in bucla deschisa :

coeficientul de imperfectiuni avand expresia :

b) Rezistenta de intrare a redresorului
- pentru AO ideale si cu buna aproximatie si pentru cele reale Rin = R1 // R4 (R1
paralel cu R4)

c) Rezistenta de iesire a redresorului

unde r0 reprezinta rezistenta de iesire a AO2. Coeficientul de imperfectiuni se
considera in functie de alternanta semnalului de intrare ( Kn sau Kn2). Pentru
Varianta B Referat S.A.D. 2012 Costache Radu-Mircea an II E.A.
11

valori relativ mari ale amplificarii in bucla deschisa ale AO2, rezistenta de iesire a
redresorului este mica.

OBSERVATIE :
Daca marimea de intrare a etajului care se conecteaza dupa redresor este un
curent, circuitul se poate simplifica utilizandu-se numai un singur AO (fig.1.24).











PROIECT: Proiectati un amplificator cu izolaregalvanica de tip optic.
Realizati schema de cablaj a circuitului.

Varianta B Referat S.A.D. 2012 Costache Radu-Mircea an II E.A.
12






Varianta B Referat S.A.D. 2012 Costache Radu-Mircea an II E.A.
13