Ministerul Educaţiei, Culturii și Cercetării

al Republicii Moldova

Universitatea Tehnică a Moldovei

Departamentul Fizica

RAPORT
despre lucrarea de laborator Nr. 4
la Mecanică realizată în MATLAB

Tema: Compunerea oscilaţiilor armonice

Studentul grupei
A îndeplinit: Ghirea Gabriel gr. RM-201

A verificat: Conf. univ., dr. Andronic Silvia

Chişinău – 2020
 Mersul lucrării:

Exerciţiul 1:
De făcut o generalizare concisă despre caracteristicile cinematice ale oscilaţiilor armonice si despre
compunerea acestora, în cazul,când direcţiile coincid, şi ,când direcţiile sunt reciproc perpendiculare.

Caracteristicile cinematice ale oscilaţiilor armonice:

Fie că un proces oscilatoriu este descris de o mărime scalară variabilă cu timpul , de exemplu ,
deplasarea x(t).
Procesul oscilatoriu se numeşte periodic,dacă orice valori ale mărimii oscilatorii se repetă după
intervale egale de timp , adică există o asemenea valoare minimă a timpului T, că pentru orice t se
îndeplineşte condiţia x( t + T) = x(t)
Mărimea T se numeşte perioada procesului oscilatoriu. Mărimea inversă lui T se numeşte frecvenţa
procesului oscilatoriu şi se notează cu f. f = 1/T . Frecvenţa f se măsoară în Hz ( Hertz ).
În tehnică se foloseşte noţiunea de frecvenţă circulară (pulsaţia), adică numărul de oscilaţii în 2π
unităţi de timp (secunde) şi care se notează ω ω = 2*pi/T
Cel mai simplu proces oscilatoriu este mişcarea armonică în care parametrul x se exprimă în funcţie
de timpul t prin relaţiile

x=Asin( ω·t+α) (5)

sau x=A cos( ω·t+α ) (6)

În mişcarea oscilatorie armonică valoarea la un moment dat al parametrului x ,se numeşte

elongaţie. Valoarea maximă a elongaţiei, adică
A, se numeşte amplitudinea ( A> 0) ,
(ω·t+α) – se numeşte faza oscilaţiei,
α – faza iniţială, iar
ω - pulsaţia .
Viteza oscilaţiei armonice: v= 𝑑𝑥/ 𝑑𝑡 = ω A cos(ω·t+α ) ,
Amplitudinea vitezei şi acceleraţiei, corespunzător sunt egale cu a·ω şi aω2

Compunerea oscilaţiilor armonice de aceiaşi direcţie:

Compunerea oscilaţiilor reprezinta determinarea oscilaţiei rezultante dacă sistema oscilatorie

simultan participă la mai multe procese oscilatorii.
Un interes deosebit prezintă două cazuri particulare de compunere a două procese oscilatorii:
 cazul oscilaţiilor de aceiaşi direcţie ;
 cazul oscilaţiilor de direcţii reciproc perpendiculare.

Să studiem compunerea a două oscilaţii armonice de aceiaşi direcţie:

x1=a1cos(ω1t + α1) şi x2 =a2cos(ω2 + α2)
 amplitudinea oscilaţiei rezultante: a =a1+a2 (10).

 Proiectia relaţiei vectorială (10) pe axele x şi y .

 ax= a1x+a2x=a1cos(ω1t+α1) +a2cos(ω2t+α2)
ay=a1y+a2y=a1sin(ω1t+α1) +a2sin(ω2t+α2)

 Amplitudinea oscilaţiei rezultante: a=sqrt(a2x+a2y)

Două oscilaţii armonice x1 şi x2 se numesc coerente,dacă:

 diferenţa de faze nu depinde de timp: (ω2t+α2) - (ω1t+α1) = const
sau: (ω2 – ω1 ) t +( α2 - α1) = const

 Pentru pentru ca doua oscilatii sa fie coerente trebuie ca : ω1 = ω2 =ω

 Amplitudinea oscilaţiei rezultante: a = sqrt( 𝑎1 2 + 𝑎2 2 + 2 𝑎1𝑎2cos (𝛼2 −𝛼1))

 Oscilaţia rezultantă de-a lungul axei x este: x =a cos (ω t + α)

 Oscilaţia rezultantă a compunerii a două oscilaţii armonice cu frecvenţe egale de aceleaşi

direcţii este oscilaţie armonică de aceiaşi frecvenţă.
Două oscilaţii armonice x1 şi x2 se numesc necoerente,dacă:
 a şi faza ( ω·t + α) sunt date de formulele:
a=sqrt(𝑎1 2 + 𝑎2 2 + 2𝑎1𝑎2cos [(𝜔2 − 𝜔1)𝑡 + (𝛼2 − 𝛼1))

 ω1≠ ω2 şi 𝛼1 ≠ 𝛼2
Ecuaţia oscilaţiei rezultante obţinută depinde de produsul a două funcţii armonice :

 una oscilează cu frecvenţa Δω /2 ,

 iar alta cu frecvenţa (ω1+ω2)/2 = ω .
Oscilaţia rezultantă poate fi privită ca o oscilaţie armonică cu o amplitudine ce variază după o lege
armonică. Un asemenea proces oscilatoriu poartă numirea de bătaie . Oscilaţia rezultantă în cazul
general nu este oscilaţie armonică ,adică:
x(t +2π/ω) ≠ x(t).

Compunerea oscilaţiilor armonice de direcţii reciproc perpendiculare

si de frecvente diferite:

Când frecvenţa uneia din oscilaţii este de două ori mai mare decât frecvenţa altei oscilaţii,iar
amplitudinile sunt egale,adică:
 ω1 = 2ω , ω2 =ω,
 a1 = a2 = a, α1 = α2 = α - 𝜋 /2

Atunci : x = a sin( 2ωt – α )

 y = a sin( ω t - α )

După excluderea timpului t se obţine traiectoria , ecuaţia căreia este o curbă algebrică de
ordinul patru.
Pentru valorile lui α ce variază de la π până la 2π ,vom obţine figurile lui Lissajous ,simetrice
în raport cu vertical.
 ecuaţia parabolei cu vârful în punctul (a,0) şi cu axa de simetrie x :
y2 = 𝑎2 /2 - 𝑎 2/2* x

Exerciţiul 2:
De ales două oscilaţii armonice de aceiaşi direcţie(x1 şi x2), cu frecvenţele ciclice ω1şi ω2, cu
fazele iniţiale α1şi α2, şi cu amplitudinile А1şi А2. De compus(de adunat) aceste oscilaţii (х= x1 +
x2 , oscilaţia rezultantă), construind graficele respective cu inscripţii informative pentru următoarele
cazuri:

a). Oscilaţii armonice necoerente (ω1≠ ω2). De scris file-funcţia de timp, ce ar construiîn o
fereastră grafică pe axe comune graficele funcţiilor x1(t),x2(t) şi х(t). De analizat rezultatele
obţinute.

function [x1,x2,x3]=fnecoerente(t);
% definim amplitudinea
a1=15; % m
a2=25; % m
% definim pulsatia
omega1=16; % rad/sec
omega2=6; % rad/sec
% definim faza initiala
alfa1=pi/1.6; % rad
alfa2=pi/1.9; % rad
x1=a1*cos(omega1*t+alfa1);
x2=a2*cos(omega2*t+alfa2);
x3=x1+x2;
end

% procedura de rezolvare a sarcinii 2a

% definim intervalul de timp
close all
t=0:pi/200:10;
% definim un vector cu 3 coloane, corespunzator x1, x2 si
x3
[x1,x2,x3]=fnecoerente(t);
figure(1);
plot(t,x1,':r',t,x2,'--b',t,x3,'-k');
legend('x1','x2','x1+x2');
title('compunerea oscilatiilor necoerente');
xlabel('t, sec');
ylabel('x, m');
 compunerea oscilatiilor necoerente
40
x1
x2
30
x1+x2

20

10
x, m

-10

-20

-30

-40
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
t, sec

b). Oscilaţii armonice coerente (ω1=ω2). De scris file-funcţia de timp, ce ar construi în o fereastră
grafică pe axe comune graficele funcţiilor x1(t),x2(t) şi х(t). De analizat rezultatele obţinute.

function[x1,x2,x3]=fcoerente(t);
% definim amplitudinea
a1=15; % m
a2=25; % m
% definim pulsatia
omega1=16; % rad/sec
omega2=16; % rad/sec
% definim faza initiala
alfa1=pi/1.6; % rad
alfa2=pi/1.9; % rad
x1=a1*cos(omega1*t+alfa1);
x2=a2*cos(omega2*t+alfa2);
x3=x1+x2;
end

% procedura de rezolvare a sarcinii 2b

close all
% definim intervalul de timp
t=0:pi/200:10;
% definim un vector cu 3 coloane, corespunzator x1, x2 si
x3
[x1,x2,x3]=fcoerente(t);
 figure(2);
plot(t,x1,':r',t,x2,'--b',t,x3,'-k');
legend('x1','x2','x1+x2');
title('compunerea oscilatiilor coerente');
xlabel('t, sec');
ylabel('x, m');

compunerea oscilatiilor coerente

40
x1
x2
30
x1+x2

20

10
x, m

-10

-20

-30

-40
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
t, sec

c). Oscilaţii armonice necoerente (ω1 ≈ ω2 , -oscilaţie de tip bătaie). De scris file-funcţia de timp, ce ar
construi în o fereastră grafică graficul funcţiei х(t). De determinat caracteristicile cinematice ale
oscilaţiei de tip bătaie.

function[x1,x2,x3]=fbataie(t,domega)
% definim amplitudinea
a1=22; % m
a2=24; % m
% definim pulsatia
omega1=4; % rad/sec
omega2=omega1+domega; % rad/sec
% definim faza initiala
alfa1=2; % rad
alfa2=0; % rad
x1=a1*cos(omega1*t+alfa1);
x2=a2*cos(omega2*t+alfa2);
x3=x1+x2;
end
% procedura de rezolvare a sarcinii 2c
close all
% definim intervalul de timp
t=0:pi/20:300 ;
n=0;
for domega=[0.05,0.08,0.1];
n=n+1;
% definim un vector cu 3 coloane, corespunzator x1, x2 si
x3
[x1,x2,x3]=fbataie(t,domega);
figure(n);
plot(t,x3,'-r','LineWidth',1);
axis equal
legend('x1+x2');
title({'oscilatie-bataie cu diferenta dintre pulsatie de '
domega 'radiani'});
xlabel('t, sec');
ylabel('x, m');
end
oscilatie-bataie cu diferenta dintre pulsatie de
oscilatie-bataie cu diferenta dintre pulsatie de
0.08
0.1
radiani
radiani

100 x1+x2
100 x1+x2

80
80
60
60
40
40
20
20
x, m

0
x, m

-20 -20

-40 -40

-60 -60

-80 -80

-100 -100

0 50 100 150 200 250 0 50 100 150 200 250

t, sec t, sec

oscilatie-bataie cu diferenta dintre pulsatie de

0.05
radiani

100 x1+x2

80

60

40

20
x, m

-20

-40

-60

-80

-100

0 50 100 150 200 250

t, sec
d). Oscilaţii armonice coerente (ω1=ω2). De scris o file-funcţie cu parametrii de intrare numărul
figurii şi diferenţa de faze α=α1-α2, ce ar construi, în ofereastră grafică,graficele funcţiilor
x1(t),x2(t) şi х(t) pentru

pe axe separate (fereastra grafică se divizează în 9 sectoare , fiecare cu axele sale, pentru fiecare
valoare ale parametrului α).

function[x1,x2,x3]=fcoer_dalfa(t,dalfa)
% definim amplitudinea
a1=15; % m
a2=25; % m
% definim pulsatia
omega1=16; % rad/sec
omega2=16; % rad/sec
% definim faza initiala
alfa1=pi/1.6; % rad
alfa2=alfa1-dalfa; % rad
x1=a1*cos(omega1*t+alfa1);
x2=a2*cos(omega2*t+alfa2);
x3=x1+x2;
end

% procedura de rezolvare a sarcinii 2a

close all
% definim intervalul de timp
t=0:pi/200:5;
n=0;
for alfa=[0, pi/6,pi/4,pi/3,pi/2,2*pi/3,3*pi/4,5*pi/6,pi];
n=n+1;
% definim un vector cu 3 coloane, corespunzator x1, x2 si
x3
[x1,x2,x3]=fcoer_dalfa(t,alfa);
figure(1);subplot(3,3,n);
plot(t,x1,':r',t,x2,'--b',t,x3,'-k','LineWidth',1.5);
xlabel('t, sec');
ylabel('x, m');
title(['\delta\alpha=',num2str(alfa),'rad']);
end
 =0rad =0.5236rad =0.7854rad
50 50 50

x, m

x, m

x, m
0 0 0

-50 -50 -50

0 5 0 5 0 5
t, sec t, sec t, sec
=1.0472rad =1.5708rad =2.0944rad
50
20 20
x, m

x, m

x, m
0 0 0

-20 -20
-50
0 5 0 5 0 5
t, sec t, sec t, sec
=2.3562rad =2.618rad =3.1416rad
20 20 20
x, m

x, m

x, m
0 0 0

-20 -20 -20

0 5 0 5 0 5
t, sec t, sec t, sec

Exerciţiul 3:

Punctul material ia parte la două oscilaţii armonice de direcţii reciproc perpendiculare (xşi
y) cu frecvenţele ciclice ω1şi ω2 , сu fazele iniţiale α1şi α2şi amplitudinile А1şi А2. Este
necesar de selectat aceste oscilaţii în următoarele cazuri:a). ω1=ω2 . De scris o file-funcţie cu
parametrii de intrare numărul figurii şi diferenţa de faze α=α1-α2, ce ar construi, pe axe
separate , în o fereastră grafică, traiectoriile mişcării punctului (figurile luiLissajous), pentru
α=0;

De scris o file-funcţie cu parametrii de intrare numărul figurii şi parametru α, ce ar construi, pe

axe separate , în o fereastră grafică, traiectoriile mişcării punctului (figurile lui Lissajous),
pentru α=0;

function[x,y]=fcoerbeta(t,alfa);
% definim amplitudinea
a1=7; % m
a2=14; % m
% definim pulsatia
omega1=17; % rad/sec
omega2=16; % rad/sec
% definim faza initiala
alfa1=pi/3; % rad
alfa2=alfa1-afla; % rad
x1=a1*cos(omega1*t+alfa1);
x2=a2*cos(omega2*t+alfa2);
end

% procedura de rezolvare a sarcinii 3

% definim intervalul de timp
close all
t=0:pi/6:16;
n=0;
for alfa=[0, pi/6,pi/4,pi/3,pi/2,2*pi/3,3*pi/4,5*pi/6,pi]
n=n+1;
% definim un vector cu 3 coloane, corespunzator x1, x2 si
x3
[x,y]=fcoerbeta(t,alfa);
figure(1);
subplot(3,3,n);
plot(x,y,'LineWidth',1.5);
xlabel('x,m');
ylabel('y,m');
title(['\delta\alpha=',num2str(alfa),'rad']);
end

Concluzie:
Efectuând lucrarea de laborator nr.4 am operat cu comenzi pentru construirea graficelor în
sistemul MATLAB pentru reprezentarea grafica a oscilatiilor armonice de diferite tipuri.
Efectuand lucrarea respectiva am facut cunostinta cu caracteristicile cinematice ale proceselor
oscilatorii. Am invatat cum secompun oscilaţii armonice de aceiaşi direcţie precum si
compunerea oscilaţiilor armonice de direcţii reciproc perpendiculare.
Am construit grafice cu ajutorul comenzii “plot” la diferite oscilatii armonice. De asemenea am
creat file-functii si file-programe pentru indeplinirea sarcinilor propuse, folosind comezi precum
“subplot’’ pentru aranjarea graficelor intr-o singura fereastra.