al Republicii Moldova
Departamentul Fizica
RAPORT
despre lucrarea de laborator Nr. 4
la Mecanică realizată în MATLAB
Chişinău – 2019
1
Scopul lucrării: Cunoasterea crearii oscilaţiilor Armonice.
Mersul lucrării:
Exercitiul I:
De făcut o generalizare concisă despre caracteristicile cinematice
ale oscilaţiilor armonice si despre compunerea acestora, în cazul,când
direcţiile coincid, şi ,când direcţiile sunt reciproc perpendiculare.
x=Asin( ω·t+α)
sau
x=Acos( ω·t+α )
Unde
În mişcarea oscilatorie armonică valoarea la un moment dat al para
metrului x, se numeşte elongaţie.
Valoarea maximă a elongaţiei, adică A, se numeşte amplitudinea
(A> 0), (ω·t+α) – se numeşte faza oscilaţiei, α – faza iniţială, iar
ω - pulsaţia.
Se compun astfel
function [x1,x2,x3]=myfun1(t)
x1=10*cos(1.5*t);
x2=11*cos(1.62*t);
x3=x1+x2;
close all;
t=0:pi/10:100*pi;
[x1,x2,x3]=myfun1(t);
plot(t,x3,'k-')
axis equal
axis([0 300 -50 50])
In cazul in care va coincide directiile vom optinem oscilatii, coerente. In cazul coerente vom optine
oscilatii necoerente.
2
Exercitiul II:
De ales două oscilaţii armonice de aceiaşi direcţie(x1 şi x2), cu
frecvenţele ciclice ω1 şi ω2, cu fazele iniţiale α1 şi α2 , şi cu
amplitudinile А1 şi А2 . De compus(de adunat) aceste oscilaţii (х= x1
+ x2 , oscilaţia rezultantă), construind graficele respective cu inscripţii
informative pentru următoarele cazuri:
a). Oscilaţii armonice necoerente (ω1 ≠ ω2). De scris file-funcţia
de timp, ce ar construi în o fereastră grafică pe axe comune
graficele funcţiilor x1(t), x2(t) şi х(t). De analizat rezultatele
obţinute.
b). Oscilaţii armonice coerente (ω1 =ω2). De scris file-funcţia de
timp, ce ar construi în o fereastră grafică pe axe comune graficele
funcţiilor x1(t), x2(t) şi х(t). De analizat rezultatele obţinute.
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB
104
c). Oscilaţii armonice necoerente (ω1= ω2, - oscilaţie de tip
bătaie). De scris file-funcţia de timp, ce ar construi în o fereastră
grafică graficul funcţiei х(t). De determinat caracteristicile
cinematice ale oscilaţiei de tip bătaie.
d). Oscilaţii armonice coerente (ω1=ω2). De scris o file-funcţie cu
parametrii de intrare numărul figurii şi diferenţa de faze
α =α1 - α2 , ce ar construi, în o fereastră grafică, graficele funcţiilor
a)
function [x1,x2,x]=necoerente(t);
a1=15;
a2=19;
omega1=1;
omega2=3;
alfa1=pi/1.5;
alfa2=pi/3;
x1=a1*sin(omega1*t+alfa1);
x2=a2*sin(omega2*t+alfa2);
x=x1+x2;
close all;
t=0:pi/25:10;
[x1,x2,x]=necoerente(t);
plot(x1,t,'k-',x2,t,'b--',x,t,'r:','linewidth',1.5);
title('oscilatii necoerente');
xlabel('x,m');
ylabel('t,sec');
legend('x1','x2','x')
3
b)
function [x1,x2,x]=oscilatii_coerente(t);
a1=15;
a2=19;
omega1=3;
omega2=3;
alfa1=pi/3;
alfa2=pi/3;
x1=a1*sin(omega1*t+alfa1);
x2=a2*sin(omega2*t+alfa2);
x=x1+x2;
close all;
t=0:pi/25:10;
[x1,x2,x]=oscilatii_coerente(t);
plot(x1,t,'k-',x2,t,'b--',x,t,'r:','linewidth',1.5);
title('oscilatii_coerente');
xlabel('x,m');
ylabel('t,sec');
legend('x1','x2','x');
c)
4
function [x1,x2,x3]=myfun1(t)
x1=10*cos(1.5*t);
x2=11*cos(1.62*t);
x3=x1+x2;
close all;
t=0:pi/10:100*pi;
[x1,x2,x3]=myfun1(t);
plot(t,x3,'k-')
axis equal
axis([0 300 -50 50])
d)
function [x1,x2,x]=coerente_dif_alfa(t,alfa);
a1=15;
a2=19;
omega1=3;
omega2=3;
alfa1=pi/2;
alfa2=alfa1-alfa;
x1=a1*sin(omega1*t+alfa1);
x2=a2*sin(omega2*t+alfa2);
x=x1+x2;
close all;
t=0:pi/20:10;
n=0;
for alfa=[0,pi/6,pi/4,pi/3,pi/2,2*pi/3,3*pi/4,5*pi/6,pi];
n=n+1;
[x1,x2,x]=coerente_dif_alfa(t,alfa);
figure(1);
subplot(3,3,n);
plot(x1,t,'k-',x2,t,'b--',x,t,'r:','linewidth',0.5);
title(['delta/alpha=',num2str(alfa),'rad']);
xlabel('x,m');
ylabel('t,sec');
end;
5
Exercitiul III:
α=0;
b)
Lissajous), pentru
6
a)
function [x,y]=coer_dif_alfa(t,alfa);
ax1=15;
ay2=19;
omega1=3;
omega2=3;
alfa1=pi/2;
alfa2=alfa1-alfa;
x=ax1*sin(omega1*t+alfa1);
y=ay2*sin(omega2*t+alfa2);
close all;
t=0:pi/20:10;
n=0;
for alfa=[0,pi/6,pi/4,pi/3,pi/2,2*pi/3,3*pi/4,5*pi/6,pi];
n=n+1;
[x,y]=coer_dif_alfa(t,alfa);
figure(1);
subplot(3,3,n);
plot(x,y,'r--','linewidth',1.5);
title(['delta/alpha=',num2str(alfa),'rad']);
xlabel('x,m');
ylabel('t,sec');
end;
b)
function [x,y]=necoerente_alfa(t,alfa);
ax1=15;
ay2=19;
omega1=3;
omega2=6;
alfa1=alfa-pi/2;
7
alfa2=alfa1;
x=ax1*sin(omega1*t+alfa1);
y=ay2*sin(omega2*t+alfa2);
close all;
t=0:pi/20:10;
n=0;
for alfa=[0,pi/6,pi/4,pi/3,pi/2,2*pi/3,3*pi/4,5*pi/6,pi];
n=n+1;
[x,y]=necoerente_alfa(t,alfa);
figure(1);
subplot(3,3,n);
plot(x,y,'r--','linewidth',1.5);
title(['\delta\alpha=',num2str(alfa),'rad']);
xlabel('x,m');
ylabel('t,sec');
end;
Concluzii
Am studiat comenzile noi cu ajutoru carora putem crea oscilaţii: armonice coerente, necoerente.
La studierea compunerii de asemenea oscilaţii important este studierea traiectoriei mişcării rezultante.
Sub compunerea oscilaţiilor se înţelege determinarea oscilaţiei rezultante dacă sistema oscilatorie
simultan participă la mai multe procese oscilatorii.