Sunteți pe pagina 1din 12

Universitatea Tehnic a Moldovei

Catedra Mecanica Teoretic

Raport
despre lucrarea de laborator nr.2
la Mecanic realizat n MATLAB
Tema:Grafica in sistemul MATLAB

Varianta 10

A ndeplinit:st.gr.
A controlat:

Chiinu 2010

Scopul lucrrii: Crearea graficilor in pachetul MATLAB.


Mersul lucrrii:
Exerciiul 1:
Descriei comenzile de baza pentru construirea graficelor in pachetul MATLAB.
In sistem am folosit :
clf sterge figura fara resetarea proprietatilor ei ;
plot functia pentru construirea graficului functiei ;
comet permite de aurmari miscarea punctului pe traiectorie ;
plot3 analogul 3-dimensional a functiei plot ;
mesh carcasa suprafetei ;
surf suprafata plina de culoare ;
contour grafic plan cu liniile de nivel ;
meshc, surfc suprafata cu liniile de nivel in planul x,y ;
contourf grafic plan cu liniile de nivel colorat ;
contour3 suprafata compusa din linii de nivel ;
surfl suprafata luminata ;
meshgrid functia pentru generarea scarii ;
hold on suprapune o imagine pe alta ;
hold off anularea suprapunerii imaginilor ;
subplot permite plasarea intr-o fereastra a graficului sau imprimarea pe aceeasi hirtie a citeva
grafice cu axele proprii ;
subplot(m,n,p) imparte figura intr-o matrice m pe n de parti a graficului initial, iar p este
indexul partii selectate.
Prescurtri pentru culori, tipul de marcher i stilul liniei
Culoarea

Tipul marcherului

Galben

Punct

Roz

Cercule

Albalbastru

Cruciuli

Rou

Semnul plus

Verde

Stelu

Albastru

Ptrat

Alb

Romb

Negru

Triunghi cu vrful n jos

Tipul liniei

Triunghi cu vrful n sus

Dreapt

<

Triunghi cu vrful n stnga

Punctat

>

Triunghi cu vrful n dreapta

-.

Tire punctat

Stelu cu 5 coluri

--

Tire

Stelu cu 6 coluri

colorbar - creeaz o coloni n fereastra graficului, care arat relaia ntre culoare i valoarea
funciei z(x,y);
colormap() schimba aspectul color a graficului. Unde aspectele de culoare snt prezentate mai
jos:
bone seamana cu aspectul gray, dar cu un ton usor de culoare albastra ;
colorcube fiecare culoare se schimba de la inchis pina la deschis ;
cool nuante de culori alb albastre si purpurii ;
copper nuante de culoarea cuprului ;
hot schimbare lina :negru-rosu-oranj-galben-alb ;
hsv schimbare lina ;
jet schimbare lina : albastru-alb albastru-verde-galben-rosu ;
spring nuante de purpuriu si galben ;
summer nuante de verde si galben ;
winter nuante de albastru si verde .
Exerciiul 2:
De construit graficele funciilor de o variabil pe segmentul indicat. De indicat titlurile, de
introdus inscrierile la axe, legenda, de folosit diferite culori, stiluri ale liniilor si tipuri de
marcheri. De optimizat programul (nu expresia matematic) folosind variabilele intermediare. De
a prezenta graficele prin diferite metode :
a) in ferestre diferite
b) intr-o fereastra pe aceleasi axe
c) folosind comanda subplot :
c1) intr-o fereastra pe axe diferite

orizontal f(x) ; g(x) ; f(x) si g(x)

vertical ambele pe axele din dreapta

c2) intr-o fereastra fiecare aparte pe axe diferite si ambele pe aceleasi axe

ambele pe axele din dreapta

ambele pe axele de sus

Este dat condiia :

Funcia1:

Funcia2 :
f(x)=sinx

g(x)=x(lnx+1)

Rezolvare :
a) n ferestre diferite(vezi Fig.1.1 si Fig.1.2):
>>x=[-pi:0.05:6*pi];
>>f=sin(x);
>>plot(x,f,r-)
>>title(Graficul functiei)
>>xlabel(Axa x)
>>ylabel(Axa y)

Fig.1.1
>>x=[-pi:0.05:6*pi];
>>g=x*(log(abs(x)+1);
>>plot(x,g,m--)
>>title(Graficul functiei)
>>xlabel(Axa x)
>>ylabel(Axa y)

Segmentul :
x[-,6]

Fig.1.2

b) ntr-o fereastr pe aceleai axe(vezi Fig.2):


>> x=[pi:0.05:6*pi];
>> f=sin(x);
>> g=x*(log(abs(x)+1);
>> hold on
>> plot(x,f,r-)
>> plot(x,g,m--)
>> title(Graficul functiei)
>> xlabe(Axa x)
>> ylabel(Axa y)

Fig.2

c) Folosind comanda subplot:


c1) ntr-o fereastr pe axe diferite:
orizontal f(x) ; g(x) ; f(x) i g(x) (vezi Fig.3)
>> figure(1)
>> subplot(3,1,1);

>> plot(x,f,'r-')
>> title('Gr. f. {f=sin(x)')
>> xlabel('Axa x')
>> ylabel('Axa y')
>> subplot(3,1,2);
>> plot(x,g,'m--')
>> title('Gr. f. {g=x*(log(abs(x))+1)')
>> xlabel('Axa x')
>> ylabel('Axa y')
>> subplot(3,1,3);
>> hold on
>> plot(x,f,'r-')
>> plot(x,g,'m--')
>> title({'Gr. F. {f=sin(x)} si ',' Gr. F. {g=x*(log(abs(x))+1)}'})
>> xlabel('Axa x')
>> ylabel('Axa y')
>> legend('f=sin(x)','g=x*(log(abs(x))+1)')

Fig.3
vertical ambele pe axele din dreapta(vezi Fig.4)
>> figure(2)
>> subplot(1,3,1);
>> plot(x,f,'r-')
>> title('Gr. f. {f=sin(x)}')
>> xlabel('Axa x')
>> ylabel('Axa y')
>> subplot(1,3,2);
>> plot(x,g,'m--')
>> title('Gr. f. {g=x*(log(abs(x))+1)}')
>> ylabel('Axa y')
>> xlabel('Axa x')
>> subplot(1,3,3);
>> hold on
>> plot(x,f,'r-')

>> plot(x,g,'m--')
>> title({'Gr. f. {f=sin(x)} si ',' Gr. F. {g=x*(log(abs(x))+1)}'})
>> xlabel('Axa x')
>> ylabel('Axa y')
>> legend('f=sin(x)','g=x*(log(abs(x))+1)')

Fig.4
c2) ntr-o fereastr-fiecare aparte pe axe diferite i ambele pe aceleai axe:
ambele pe axele din dreapta(vezi Fig.5)
>> figure(3)
>> subplot(2,3,[1,2])
>> plot(x,f,'r-')
>> title('Gr. f. {f=sin(x)}')
>> ylabel('Axa y')
>> xlabel('Axa x')
>> subplot(2,3,[4,5])
>> plot(x,g,'m--')
>> title('Gr. f. {g=x*(log(abs(x))+1)}')
>> xlabel('Axa x')
>> ylabel('Axa y')
>> subplot(2,3,[3,6])
>> hold on
>> plot(x,f,'r-')
>> plot(x,g,'m--')
>> title({'Gr. f. {f=sin(x)} si ',' Gr. f. {g=x*(log(abs(x))+1)}'})
>> xlabel('Axa x')
>> ylabel('Axa y')
>> legend('f=sin(x)','g=x*(log(abs(x))+1)')

Fig.5
ambele pe axele de sus(vezi Fig.6)
>> figure(4)
>> subplot(2,2,3)
>> plot(x,f,'b-')
>> xlabel('Axa x')
>> ylabel('Axa y')
>> title('Gr. F. {f=sin(x*x)}')
>> subplot(2,2,4)
>> plot(x,g,'r--')
>> title('Gr. F. {g=cos(x*x)}')
>> ylabel('Axa y')
>> xlabel('Axa x')
>> subplot(2,2,[1,2])
>> hold on
>> plot(x,f,'b-')
>> plot(x,g,'r--')
>> title({'Gr. F. {f=sin(x*x)} si ',' Gr. F. {g=cos(x*x)}'})
>> xlabel('Axa x')
>> ylabel('Axa y')
>> legend('f=sin(x*x)','g=cos(x*x)')

Fig.6

Exerciiul 3:
De construit graficul funciei de doua variabile pe un sector dreptunghiular prin diferite metode :
mesh, surf, meshc, surfc, contour, contourf, contour3. Cotele la graficele de contur se aleg de
sinestatator. De optimizat programul (nu expresia matematic) folosind variabile intermediare.
Este dat condiia :

Funcia:
z(x,y)=2xcosxlny

Segmentul1 :
x[-,]

Segmentul2 :
y[1,5]

Rezolvare :

Folosind metoda mesh,surf,meshc,surfc,contour,contourf,contour3 :

Folosind metoda : >>mesh (x,y,z) (vezi Fig.7)


>> figure(7);
>> [x,y]=meshgrid(-pi:0.1:pi,1:0.1:5);
>> z=(2.*x.*cos(x)).*log(y);
>> mesh(x,y,z);
>> colormap(gray);
>> title('Grafic')

Fig.7
Folosind metoda : >>surf(x,y,z) (vezi Fig.8)
>> figure(8);
>> surf(x,y,z);
>> title('Grafic')

Fig.8

Folosind metoda : >>meshc(x,y,z) (vezi Fig.9)


>> figure(9);
>> meshc(x,y,z);
>> title('Grafic')

Fig.9
Folosind metoda : >>surfc(x,y,z) (vezi Fig.10)
>> figure(10);
>> surfc(x,y,z)
>> title('Grafic')

Fig.10

Folosind metoda : >>contour(x,y,z) (vezi Fig.11)


>> figure(11);
>> contour(x,y,z,30);
>> title('Grafic')

Fig.11
Folosind metoda : >>contourf(x,y,z) (vezi Fig.12)
>> figure(12);
>> contourf(x,y,z,30);
>> title('Grafic')

Fig.12
Folosind metoda : >>contour3(x,y,z,100) (vezi Fig.13)
>> figure(13);
>> contour3(x,y,z,100);
>> title('Grafic')

Fig.13

Concluzie: Efectund aceast lucrare de laborator am fcut cunostin cu comenzile pentru


construirea graficilor n limbajul MATLAB. Tipul graficului selectat depinde de natura datelor i ce
dorim sa aratm. MATLAB are multe tipuri de grafice redefinite, aa ca linii, bare, histograme, etc.
De asemenea sunt grafice tridimensionale, aa ca carcase, suprafee, plane, linii de contur etc. Eu
am construit diferite tipuri de grafice (grafice de una i doua variabile), am folosit diferite tipuri de
linii pe care le-am colorat dup dorin,am construit diferite grafice intr-o fereastr i-n ferestre
diferite, am folosit diferite comenzi de reprezentare a graficilor. Dup efectuarea acestui laborator
am ajuns la concluzia c sistemul MATLAB este foarte favorabil pentru construirea graficelor a
diferitor funcii matematici ceea ce m va ajuta pe viitor in diverse domenii.

S-ar putea să vă placă și