Ministerul Educaţiei Culturii si Cercetarii al Republicii Moldova

Universitatea Tehnică a Moldovei

Departamentul Mecanica Teoretică

RAPORT
Despre lucrarea de laborator Nr.4
la Mecanică realizată în MATLAB

Tema:4. Compunerea oscilaţiilor armonice

4.1. Caracteristicile cinematice ale proceselor oscilatorii.
4.2. Compunerea oscilaţiilor armonice de aceiaşi direcţie.
4.3. Compunerea oscilaţiilor armonice de direcţii
reciproc perpendiculare

A efectuat:

A verificat:

Chişinău 2018
 Scopul lucrării: Însuşirea materialului teoretic si compunerea oscilatiilor armonice în
sistemul MATLAB.

Mersul lucrării:

Exercitiul 1: De făcut o generalizare concisă despre caracteristicile cinematice

ale oscilaţiilor armonice si despre compunerea acestora, în cazul,când direcţiile coincid,
şi ,când direcţiile sunt reciproc perpendiculare.
Caracteristicile cinematice ale oscilaţiilor
armonice:
Fie că un proces oscilatoriu este descris de o mărime scalară variabilă cu timpul , de
exemplu , deplasarea x(t).
Procesul oscilatoriu se numeşte periodic,dacă orice valori ale mărimii oscilatorii se
repetă după intervale egale de timp , adică există o asemenea valoare minimă a
timpului T, că pentru orice t se îndeplineşte condiţia x( t + T) = x(t)
Mărimea T se numeşte perioada procesului oscilatoriu. Mărimea inversă lui T se
numeşte frecvenţa procesului oscilatoriu şi se notează cu f. f = 1/T . Frecvenţa f se
măsoară în Hz ( Hertz ).
În tehnică se foloseşte noţiunea de frecvenţă circulară (pulsaţia), adică numărul de
oscilaţii în 2π unităţi de timp (secunde) şi care se notează ω ω = 2*pi/T
Cel mai simplu proces oscilatoriu este mişcarea armonică în care parametrul x se
exprimă în funcţie de timpul t prin relaţiile

x=Asin( ω·t+α) (5)

sau x=A cos( ω·t+α ) (6)

În mişcarea oscilatorie armonică valoarea la un moment dat al parametrului x ,se

numeşte elongaţie. Valoarea maximă a elongaţiei, adică
A, se numeşte amplitudinea ( A> 0) ,
(ω·t+α) – se numeşte faza oscilaţiei,
α – faza iniţială, iar
ω - pulsaţia .
Viteza oscilaţiei armonice: v= 𝑑𝑥/ 𝑑� = ω A cos(ω·t+α ) ,
Amplitudinea vitezei şi acceleraţiei, corespunzător sunt egale cu a·ω şi aω2

 Compunerea oscilaţiilor armonice de aceiaşi direcţie:

 Compunerea oscilaţiilor reprezinta determinarea oscilaţiei rezultante dacă sistema
oscilatorie simultan participă la mai multe procese oscilatorii.
Un interes deosebit prezintă două cazuri particulare de compunere a două procese
oscilatorii:
 cazul oscilaţiilor de aceiaşi direcţie ;
 cazul oscilaţiilor de direcţii reciproc perpendiculare.

Să studiem compunerea a două oscilaţii armonice de aceiaşi direcţie:

x1=a1cos(ω1t + α1) şi x2 =a2cos(ω2 + α2)
 amplitudinea oscilaţiei rezultante: a =a1+a2 (10).

 Proiectia relaţiei vectorială (10) pe axele x şi y .

ax= a1x+a2x=a1cos(ω1t+α1) +a2cos(ω2t+α2)
ay=a1y+a2y=a1sin(ω1t+α1) +a2sin(ω2t+α2)

 Amplitudinea oscilaţiei rezultante: a=sqrt(a2x+a2y)

Două oscilaţii armonice x1 şi x2 se numesc coerente,dacă:

 diferenţa de faze nu depinde de timp: (ω2t+α2) - (ω1t+α1) = const
sau: (ω2 – ω1 ) t +( α2 - α1) = const

 Pentru pentru ca doua oscilatii sa fie coerente trebuie ca : ω1 = ω2 =ω

 Amplitudinea oscilaţiei rezultante: a = sqrt( �1 2 + �2 2 + 2 �1�2cos (�2

−�1))

 Oscilaţia rezultantă de-a lungul axei x este: x =a cos (ω t + α)

 Oscilaţia rezultantă a compunerii a două oscilaţii armonice cu frecvenţe

egale de aceleaşi direcţii este oscilaţie armonică de aceiaşi frecvenţă.
Două oscilaţii armonice x1 şi x2 se numesc necoerente,dacă:
 a şi faza ( ω·t + α) sunt date de formulele:
a=sqrt(�1 2 + �2 2 + 2�1�2cos [(�2 − �1)� + (�2 − �1))
  ω1≠ ω2 şi �1 ≠ �2
Ecuaţia oscilaţiei rezultante obţinută depinde de produsul a două funcţii armonice :

 una oscilează cu frecvenţa Δω /2 ,

 iar alta cu frecvenţa (ω1+ω2)/2 = ω .
Oscilaţia rezultantă poate fi privită ca o oscilaţie armonică cu o amplitudine ce variază
după o lege armonică. Un asemenea proces oscilatoriu poartă numirea de bătaie .
Oscilaţia rezultantă în cazul general nu este oscilaţie armonică ,adică:
x(t +2π/ω) ≠ x(t).

 Compunerea oscilaţiilor armonice de direcţii reciproc perpendiculare

si de frecvente diferite:

Când frecvenţa uneia din oscilaţii este de două ori mai mare decât frecvenţa altei
oscilaţii,iar amplitudinile sunt egale,adică:
 ω1 = 2ω , ω2 =ω,
 a1 = a2 = a, α1 = α2 = α - � /2

Atunci : x = a sin( 2ωt – α )

y = a sin( ω t - α )

După excluderea timpului t se obţine traiectoria , ecuaţia căreia este o curbă

algebrică de ordinul patru.
Pentru valorile lui α ce variază de la π până la 2π ,vom obţine figurile lui
Lissajous ,simetrice în raport cu vertical.
 ecuaţia parabolei cu vârful în punctul (a,0) şi cu axa de simetrie x :
y2 = � 2 /2 - � 2/2* x

Exerciţiul 2: De ales două oscilaţii armonice de aceiaşi direcţie(x1 şi x2), cu frecvenţele

ciclice ω1 şi ω2, cu fazele iniţiale α1 şi α2 , şi cu amplitudinile А1 şi А2 . De compus(de adunat) aceste
oscilaţii (х= x1 + x2 , oscilaţia rezultantă), construind graficele respective cu inscripţii informative
pentru următoarele cazuri:
a). Oscilaţii armonice necoerente (ω1 ≠ ω2). De scris file-funcţia de timp, ce ar construi în o
fereastră grafică pe axe comune graficele funcţiilor x1(t) , x2(t) şi х(t). De analizat rezultatele obţinute.
 Costruiesc file-functia care compune oscilatiile:
function[x1,x2,x3]=vector_sarcina2a(t)
% definim amplitudinea
a1=12; % m
a2=22; % m
% definim pulsatia
omega1=12; % rad/sec
omega2=7; % rad/sec
% definim faza initiala
alfa1=pi/1.4; % rad
alfa2=pi/1.6; % rad
x1=a1*cos(omega1*t+alfa1);
x2=a2*cos(omega2*t+alfa2);
x3=x1+x2;
end

 Construiesc fereastra grafica:

% definim intervalul de timp

close all
t=0:pi/180:15;
% definim un vector cu 3 coloane, corespunzator
x1, x2 si x3
[x1,x2,x3]=vector_sarcina2a(t);
figure(1);
plot(t,x1,'--g',t,x2,':r',t,x3,'-b');
legend('x1','x2','x1+x2');
title('compunerea oscilatiilor necoerente');
xlabel('t,(sec)');
ylabel('x,(m)');
 b). Oscilaţii armonice coerente (ω1 =ω2). De scris file-funcţia de timp, ce ar construi în o
fereastră grafică pe axe comune graficele funcţiilor x1(t) , x2(t) şi х(t). De analizat rezultatele
obţinute.
 Costruiesc file-functia care compune oscilatiile:
function[x1,x2,x3]=vector_sarcina2b(t)
% definim amplitudinea
a1=12; % m
a2=22; % m
% definim pulsatia
omega1=12; % rad/sec
omega2=12; % rad/sec
% definim faza initiala
alfa1=pi/1.4; % rad
alfa2=pi/1.6; % rad
x1=a1*cos(omega1*t+alfa1);
x2=a2*cos(omega2*t+alfa2);
x3=x1+x2;
end

 Construiesc fereastra grafica:

close all
% definim intervalul de timp
t=0:pi/180:15;
% definim un vector cu 3 coloane, corespunzator x1, x2 si x3
[x1,x2,x3]=vector_sarcina2b(t);
figure(2);
plot(t,x1,'--g',t,x2,':k',t,x3,'-b');
legend('x1','x2','x1+x2');
title('compunerea oscilatiilor coerente');
xlabel('t,(sec)');
 ylabel('x,(m)');

c). Oscilaţii armonice necoerente (ω1 ≈ ω2 , - oscilaţie de tip bătaie). De scris file-funcţia de
timp, ce ar construi în o fereastră grafică graficul funcţiei х(t). De determinat caracteristicile
cinematice ale oscilaţiei de tip bătaie.
 Costruiesc file-functia care compune oscilatiile:
function[x1,x2,x3]=functia_bataie2c(t,domega)
% definim amplitudinea
a1=22; % m
a2=24; % m
% definim pulsatia
omega1=3; % rad/sec
omega2=omega1+domega; % rad/sec
% definim faza initiala
alfa1=0; % rad
alfa2=0; % rad
x1=a1*cos(omega1*t+alfa1);
x2=a2*cos(omega2*t+alfa2);
x3=x1+x2;
end

 Construiesc ferestrele graficelor:

close all
% definim intervalul de timp
t=0:pi/25:180 ;
n=0;
for domega=[0.07,0.1,0.15];
n=n+1;
% definim un vector cu 3 coloane, corespunzator x1, x2 si x3
[x1,x2,x3]=functia_bataie2c(t,domega);
figure(n);
plot(t,x3,'-r','LineWidth',0.5);
axis equal
legend('x1+x2');
title({'oscilatie-bataie cu diferenta dintre pulsatie de ' domega
'radiani'});
xlabel('t, sec');
ylabel('x, m');
end
 d). Oscilaţii armonice coerente (ω1=ω2). De scris o file-funcţie cu parametrii de intrare numărul figurii
şi diferenţa de faze α =α1 - α2 , ce ar construi, în o fereastră grafică, graficele funcţiilor
x1(t) , x2(t) şi х(t) pentru:

pe axe separate (fereastra grafică se divizează în 9 sectoare , fiecare cu axele sale, pentru fiecare valoare
ale parametrului α).
 Costruiesc file-functia:
function[x1,x2,x3]=functie_sarcina2d(t,dalfa)
% definim amplitudinea
a1=8; % m
a2=16; % m
% definim pulsatia
omega1=12; % rad/sec
omega2=12; % rad/sec
% definim faza initiala
alfa1=pi/1.4; % rad
alfa2=alfa1+dalfa; % rad
x1=a1*cos(omega1*t+alfa1);
x2=a2*cos(omega2*t+alfa2);
x3=x1+x2;
end

 Construiesc ferestrele graficelor pe axe separate (fereastra grafică se

divizează
în 9 sectoare , fiecare cu axele sale, pentru fiecare valoare ale parametrului α ):

close all
% definim intervalul de timp
t=0:pi/200:7;
n=0;
for alfa=[0,
pi/4,pi/2,3*pi/4,pi,5*pi/4,3*pi/2,7*pi/4,11*pi/6];
n=n+1;
% definim un vector cu 3 coloane, corespunzator x1, x2
si x3
[x1,x2,x3]=functie_sarcina2d(t,alfa);
figure(n);
plot(t,x1,'--g',t,x2,':k',t,x3,'-r','LineWidth',1.5);
legend('x1','x2','x1+x2');
title({'compunerea oscilatiilor coerente cu diferenta
de faza ',alfa});
xlabel('t, sec');
ylabel('x, m');
end
 Exercitiul 3. Punctul material ia parte la două oscilaţii armonice de direcţii
reciproc perpendiculare (x şi y) cu frecvenţele ciclice ω1 şi ω2 , сu fazele iniţiale
α1 şi α2 şi amplitudinile А1 şi А2 . Este necesar de selectat aceste oscilaţii în
următoarele cazuri:

a). ω1 =ω2 . De scris o file-funcţie cu parametrii de intrare numărul

figurii şi diferenţa de faze α=α1 - α2 , ce ar construi, pe axe
separate , în o fereastră grafică, traiectoriile mişcării punctului (figurile
lui Lissajous),pentru

 Costruiesc file-functia:
function function1(fig,a);
t=0:0.008:10;
x=2.*4*sin(3.*t+ pi/3+a)
y=1.*8*sin(3.*t+pi/3)
figure(1)
subplot(3,3,fig);
plot(x,y,'-r');
 grid on
title(['alfa = ',num2str(a)])
xlabel('Axa Ox')
ylabel('Axa Oy')

 Apelez file-functia(pentru fiecare valoare a fazei):

function1(1,0)
function1(2,pi/6)
function1(3,pi/4)
function1(4,pi/3)
function1(5,pi/2)
function1(6,2*pi/3)
function1(7,3*pi/4)
function1(8,5*pi/6)
function1 (9,pi)

b).

De scris o file-funcţie cu parametrii de intrare numărul figurii şi

parametru α , ce ar construi, pe axe separate , în o fereastră grafică,
traiectoriile mişcării punctului (figurile lui
Lissajous),pentru
 Costruiesc file-functia:
function fuction2(fig,a);
t=0:0.001:10;
x=2.*4*sin(3.*t- pi/2+a);
y=1.*8*sin(9.*t-pi/2+a);
figure(1)
subplot(3,3,fig);
comet(x,y);plot(x,y,'r*--');
grid on
title(['alfa = ',num2str(a)])
xlabel('Axa ox')
ylabel('Axa oy')

 Apelez file-functia(pentru fiecare valoare a fazei):

fuction2(1,0)
fuction2(2,pi/6)
fuction2(3,pi/4)
fuction2(4,pi/3)
fuction2(5,pi/2)
fuction2(6,2*pi/3)
fuction2(7,3*pi/4)
fuction2(8,5*pi/6)
fuction2(9,pi)
Concluzie:

Efectuând lucrarea de laborator nr.4 am operat cu comenzi pentru construirea

graficelor în sistemul MATLAB pentru reprezentarea grafica a oscilatiilor
armonice de diferite tipuri.
Efectuand lucrarea respectiva am facut cunostinta cu caracteristicile cinematice
ale proceselor oscilatorii. Am invatat cum secompun oscilaţii armonice de aceiaşi
direcţie precum si compunerea oscilaţiilor armonice de direcţii
reciproc perpendiculare.
Am construit grafice cu ajutorul comenzii “plot” la diferite oscilatii armonice. De
asemenea am creat file-functii si file-programe pentru indeplinirea sarcinilor
propuse, folosind comezi precum “subplot’’ pentru aranjarea graficelor intr-o
singura fereastra si comanda “comet’’ pentru determinarea traiectoriei punctului
material care ia parte la două oscilaţii armonice de direcţii reciproc perpendiculare
(x şi y) cu frecvenţele ciclice ω1 şi ω2 , сu fazele iniţiale α1 şi α2 şi
amplitudinile А1 şi А2.
Sistemul MATLAB este usor de folosit şi în acelaşi timp ne oferă o gamă largă de
posibilităţi de construire a graficelor şi de aceea el poate fi folosit în diferite
domenii.