L2.

Msurarea tensiunilor nesinusoidale

1. Noiuni pregtitoare
O mrime nesinusoidal periodic n timp ce satisface condiiile lui Dirichlet, poate fidezvoltatn serie trigonometric ( Fourier ) sub forma:

u(t ) =

n n A0 + (A n cos nt + B n sin nt ) = U 0 + 2 U n sin (nt + n ) 2 n =1 n =1

T

(1)

n coeficienii Fourier An i Bn sunt dai de relaiile:

An = Bn =

2 u ( t ) cos(nt )dt , n = 1, 2, .... T 0 2 u ( t ) sin (nt )dt , n = 1, 2, .... T 0

T T

(2) (3) (4) (5) (6)

A0 1 = U 0 = u (t )dt 2 T 0

Un =

1 A 2 + B2 n n 2 A An Bn n = arctg n = arcsin = arccos 2 2 2 Bn A n + Bn A n + B2 n

Termenul U0 se obine pentru n = 0 i reprezint valoarea medie sau componenta continu a mrimii periodice. Un reprezint valoarea efectiv a armonicii de ordinul n, iar

este faza iniial a

orice valoare, redus la intervalul ( , ) . Dac u( t ) este cunoscut prin reprezentarea sa grafic, ridicat de exemplu experimental, coeficienii Fourier An i Bn se pot determina , de exemplu . prin metode grafoanalitice de analiz armonic. Parametrii caracteristici ai unei tensiuni periodice nesinusoidale sunt: valoarea efectiv :

armonicii de ordinul n, determinabil univoc numai prin sin n i cos n , deoarece poate lua

1 2 2 U= u 2 (t )dt = U 0 + U1 + ... + U 2 n T 0
reziduul deformant:
2 U d = U 2 + U 3 + ... + U 2 2 n

(7)

(8)

coeficientul de distorsiune, Kd , definit ca raportul dintre valoarea efectiv a tuturor armoncilor superioare i valoarea efectiv a componentei alternative a tensiunii:

Kd =

2 U 2 + U 3 + ... + U 2 2 n 2 U1 + U 2 + ... + U 2 2 n

(9)

Coeficientul de distorsionare este pozitiv i subunitar: 0 K d 1 . O mrime se consider sinusoidal dac K d < 5 0 0 . Pentru tensiuni periodice alternative simetrice ( nu are dect armonici impare ) se mai definesc: factorul vrf, Kv , definit ca raportul dintre valoarea maxim a tensiunii, Umax i valoarea efectiv U:

Kv =

U max U
U 2 u (t )dt T 0
T 2

(10)

factorul de form, Kf, definit ca raportul dintre valoarea efectiv i media tensiunii pe o semiperioad:

Kf =

(11)

Pentru o tensiune sinusoidal K d = 0 , K v =

2, K f =

= 1,11 . 2 2

Regimul deformant, influeneaz funcionarea aparatelor electrice de msurare.

2. Programul lucrrii
a. Probleme de studiat
2.1. Pentru montajele din figura 1.a,b,c se vor msura cderile de tensiune pe rezistenele R1, R2 i R4 cu diferite tipuri de volmetre. 2.2. Pentru tensiunea la bornele rezistenelor R1 (figura 1.a) i R2 (figura 1.b) se vor calcula valoarea efectiv, valoarea medie, coeficientul de distorsiune i se vor compara rezultatele obinute experimental. 2.3. Pentru tensiunea la bornele rezistenei R4 (figura 1.c) se vor determina factorul de vrf i factorul de form.

b. Modul de experimentare
Se vor realiza montajele din figura 1.a,b,c n care : AT autotransformator ; A ampermetru de (1-2) A; Ve voltmetru electrostatic; V1 voltmetru electromagnetic; V2 voltmetru electrodinamic; V3 voltmetru cu redresor; V4 voltmetru electronic; V5 voltmetru magnetoelectric; R1 , R2 , R3 , R4 reostate; Z bobin cu miez de fier; P punte redresoare; Osc osciloscop. 2.1. Montajul din figura 1.a, reprezint un redresor monoalternan, n care se msoar cderea de tensiune pe rezistena de sarcin R1 cu diverse tipuri de voltmetre. Voltmetrele Ve, V1, V2 i V4 msoar valoarea efectiv a cderii de tensiune pe rezistena R1. Considernd Ve ca voltmetru etalon, se vor determina erorile pentru celelalte voltmetre:

U = U V U e

U 100 U vmax

(12)

unde: Uv indicaia voltmetrului de verificat; Ue indicaia voltmetrului etalon; Uvmax - limita maxim a intervalului de msurare a voltmetrului de verificat. Voltmetrul V5 (de curent continuu ) msoar valoarea medie a acestei tensiuni. Se verific indicaia voltmetrului cu redresor (V3), care reprezint valoarea medie multiplicat cu 1,11. Se determin valoarea acestuia cu relaiile (12). AT D A R1 Ve V1 V2 V3 V4 V5 osc

220 V

a) redresor monoalternan;

AT A 220 V P R2 Ve V1 V2 V3 V4 V5 osc

b) redresor dubl alternan;

AT

A R4 Ve V1 V2 V3 V4 V5 osc

220 V

c) montaj cu bobin cu miez de fier. Figura 1. Schemele de montaj pentru msurarea unor tensiuni nesinusoidale:

Se vor verifica: valoarea tensiunii medii U0 redresate cu relaia : U 0 = valoarea efectiv : U =

U max

U max 2 T 2

Forma cderii de tensiune pe rezistena de sarcin se vizualizeaz cu osciloscopul . Considernd tensiunea la bornele rezistenei R1 de forma:

u (t ) = u max sin(t ), 0 ,

0<t<

se vor calcula valoarea efectiv, reziduul deformant i coeficientul de distorsiune, folosind relaiile (7), (8), (9). 2.2. Montajul din figura 1.b, reprezint un redresor dubl alternan la care se msoar i vizualizeaz cu osciloscopul, cderea de tensiune pe rezistena de sarcin R2. Analog ca la punctul 2.1, considernd indicaia voltmetrului Ve etalon, se determin erorile de indicaie cu relaiile (12), pentru celelalte voltmetre: V1, V2, V4 de valoare efectiv. De asemenea, se determin eroarea de indicaie a voltmetrului de valoare medie V5, lund ca etalon etalon indicaia voltmetrului V3. Cu osciloscopul se va vizualiza forma tensiunii dublu redresate . Se vor calcula valoarea efectiv, reziduul deformant i coeficientul de distorsiune. 2.3. La montajul din figura 1.c, verificarea indicailor diferitelor tipuri de voltmetre se face ca la punctele 2.1 i 2.2. Se vizualizeaz tensiunea la bornele rezistenei R4 i se constat c este o tensiune alternativ periodic. Pentru aceasta se va determina factorul de form :

T <t<T 2

(15)

Kv =

U 1,11 U0

(16)

n care : U valoarea efectiv citit la voltmetrul V2 ; U0 valoarea medie citit la voltmetrul V3 ; Kv factorul de vrf, determinat cu relaia (10), unde Umax se va msura cu osciloscopul.