Circuite electrice de c.a.

monofazate ELECTROTEHNICĂ II

9. CIRCUITE ELECTRICE DE CURENT ALTERNATIV MONOFAZATE

Regimul de funcţionare al circuitelor electrice în care tensiunile şi curenţii variază

sinusoidal în timp se numeşte regim permanent sinusoidal. El prezintă importanţă teoretică şi
practică deosebită, intervenind în producerea, transportul, distribuţia şi utilizarea energiei
electromagnetice. Circuitele electrice de curent alternativ sunt circuite electrice alimentate cu
tensiuni electromotoare alternative.În cazul curenţilor alternativi, tensiunea poate fi modificată
uşor, cu randament ridicat, cu ajutorul transformatoarelor electrice.

9.1. Mărimi sinusoidale. Definiţii

Variaţia sinusoidală în timp a unei tensiuni (sau curent) este ilustrată în figura 9.1. şi
descrisă relaţia
u = U m sin (ωt + α ) (9.1.)
în care:
- u este valoarea instantanee (momentană) şi reprezintă valoarea mărimii la un moment
oarecare;
- U m - este amplitudinea, adică valoarea momentană maximă;
- ω t + α se numeşte fază şi constituie argumentul mărimii (funcţiei) sinusoidale.
Radianul este unitatea de măsură în SI;
- α este faza iniţială şi reprezintă valoarea fazei la momentul t = 0 ;
- ω se numeşte pulsaţie şi exprimă variaţia fazei în unitatea de timp. În SI se măsoară
în radiani/secundă [rad / s ] .
u

Um

0 ωt
α

Fig. 9.1.Reprezentarea unei mărimi sinusoidale

O mărime sinusoidală este o mărime periodică:

u (t ) = u (t + T ) = u (t + 2T ) = ... = u (t + kT )

Intervalul de timp minim după care valorile funcţiei periodice (sinusoidale) se repetă se
numeşte perioadă (T) – exprimată în secunde (s) . Numărul de perioade în unitatea de timp este
frecvenţa (f). Unitatea de măsură a frecvenţei în SI se numeşte Hertz [Hz ] .
Între perioadă, frecvenţă şi pulsaţie există relaţiile:

2π
ω = 2π f = (9.2.)
T
Circuite electrice de c.a. monofazate ELECTROTEHNICĂ II

Defazajul dintre două mărimi sinusoidale cu aceeaşi putere se exprimă prin diferenţa
fazelor lor.
Considerând mărimile sinusoidale
u1 = U 1m sin (ωt + α 1 ) şi
u2 = U 2 m sin (ωt + α 2 )
reprezentate în figura 9.2., defazajul dintre ele este:

∆α = (ωt + α 1 ) − (ωt + α 2 ) = α 1 − α 2 (9.3.)

u u

u2 u2
u1 u1

∆α 0 ωt 0 ωt
α2
α1 = α 2
α1
∆α = 0

a) u1 este defazată înaintea mărimii u2 b) u1 şi u2 în fază

u u
u2 u2
u1 u1

0 ωt 0 ωt

π
2

c) u1 şi u2 în cuadratură d) u1 şi u2 în opoziţie de fază

Fig.9.2. Defazajele mărimilor sinusoidale u1 şi u2

După valorile acestui defazaj rezultă următoarele relaţii de fază:

- ∆α = α 1 − α 2 > 0 , mărimea u1 este defazată înaintea mărimii u2 (fig.9.2.,a) sau
mărimea u2 este defazată în urma mărimii u1 ;
- ∆α = α 1 − α 2 = 0 , mărimile u1 şi u2 sunt în fază sau sinfazice (fig.9.2.,b);
π
- ∆α = α 1 − α 2 = , mărimea u1 este defazată în cuadratură înaintea lui u2 (fig.9.2.,c);
2
π
- ∆α = α 1 − α 2 = − , mărimea u1 este defazată în cuadratură în urma lui u2 ;
2
- ∆α = α 1 − α 2 = ± π , mărimile u1 şi u2 sunt în opoziţie (fig.9.2.,d).
Circuite electrice de c.a. monofazate ELECTROTEHNICĂ II

Valoarea efectivă a unei mărimi periodice (în engleză RMF) se defineşte ca rădăcina
pătrată a mediei pătratelor valorilor momentane pe o perioadă (sau un multiplu de perioade).
Pentru o tensiune sinusoidală se obţine relaţia:

1 1 Um
u 2 (t ) dt = U m2 sin 2 (ωt + α ) dt =
T T
U ef = U =
T ∫0 T ∫
0
2
(9.4.)

astfel că o mărime sinusoidală de forma (9.1.) se poate scrie şi sub forma:

u = 2U sin (ωt + α ) (9.5.)

Valorile efective ale tensiunilor şi curenţilor sunt importante în electrotehnică.

Instrumentele de măsurat electromagnetice şi electrodinamice măsoară tocmai aceste
valori efective. De asemenea, ele intervin în exprimarea puterilor activă, reactivă şi
aparentă.

9.2. Circuite simple în regim sinusoidal

Problema se pune în a determina, considerând cunoscută valoarea instantanee a

tensiunii la bornele unui circuit liniar şi pasiv de forma u = 2U sin ωt (considerată origine de
fază) valoarea intensităţii curentului în regim sinusoidal, de forma i = 2 I sin (ωt + ϕ ) . Altfel
spus, se cere a se determina valoarea efectivă I şi defazajul ϕ ce definesc mărimea
instantanee i.
Raportul dintre valoarea efectivă a tensiunii şi valoarea efectivă a curentului se
numeşte impedanţa circuitului şi se notează cu Z:

U
Z= (9.6)
I

A) Circuit cu rezistor ideal

Conform circuitului reprezntat în fig.9.3., se determină:
u, i
uR
i
uR
i
0 ωt
R

Fig.9.3. Circuit simplu cu rezistor. Variaţia curentului şi tensiunii

u U
i= = 2 sin ωt = 2 I sin ωt = I m sin ωt (9.7)
R R

Rezultă:
Circuite electrice de c.a. monofazate ELECTROTEHNICĂ II

Um
- amplitudinea curentului este I m = I 2 = şi nu depinde de frecvenţa tensiunii la
R
borne.
- intensitatea curentului este în fază cu tensiunea : ϕ = 0
-valoarea impedanţei este egală cu valoarea rezistenţei: Z = R

B) Circuit cu bobină ideală

Bobina ideală este un element de circuit ce produce câmp magnetic, este caracterizată de
inductanţa L şi este alimentată, în acest caz la tensiunea sinusoidală u = 2U sin ωt .
Aplicând legea inducţiei electromagnetice, se obţine:

dΨ Li di
u L = −e = −( − )=d =L (9.8)
dt dt dt
de unde:

1 1 1 U  π
i= ∫ udt = ∫ 2U sin (ωt ) = − 2U cos(ωt ) = 2 sin  ωt −  = I 2 sin (ωt + ϕ ) (9.9)
L L ωL ωL  2
u, i
uL

uL i
i ωt
0
L
π
2

Fig.9.4. Circuit cu bobină ideală. Variaţia curentului şi tensiunii

Prin identificarea termenilor ultimei egalităţi rezultă:

- valoarea impedanţei este egală cu produsul dintre pulsaţia curentului şi inductanţa bobinei :
Z = ωL = X L , se numeşte reactanţa bobinei şi depinde de frecvenţă;
U
- valoarea efectivă a intensităţii curentului este: I = ;
XL
π
- curentul este defazat în urma tensiunii cu ;
2
π
- căderea de tensiune inductivă este defazată cu înaintea curentului.
2

C) Circuit cu condensator ideal

Condensatorul ideal este un element de circuit caracterizat de capacitatea C şi este alimentat în

cu o tensiune sinusoidală u = 2U sin ωt .
U U
Dacă circuitul ar fi alimentat cu o tensiune continuă, curentul din circuit ar fi: I = = = 0,
RC ∞
deoarece între plăcile condensatorului se află dielectric, având rezistenţa infinită.
Circuite electrice de c.a. monofazate ELECTROTEHNICĂ II

Conform legii conservării sarcinii electrice, aplicate suprafeţei închise Σ , rezultă:

dq
i= şi q = ∫ idt (9.10)
dt

Deoarece q = uC se obţine:
du  π
i=C = ωCU 2 cos ωt = ωCU 2 sin  ωt +  (9.11)
dt  2

u, i
uC
uC
i
i + −
ωt
Σ 0
C π
−
2

Fig.9.5. Circuit simplu cu condensator. Variaţia curentului şi tensiunii

Prin identificarea termenilor rezultă:

- valoarea impedanţei depinde de frecvenţă şi este egală cu inversul produsului dintre

1
pulsaţia tensiunii de alimentare şi capacitatea condensatorului : Z = = X C - reactanţa
ωC
capacitivă ;
U
- valoarea efectivă a intensităţii curentului este: I = = ωCU ;
XC
π π
- curentul este defazat înaintea tensiunii cu , adică ϕ = − ;
2 2
π
- căderea de tensiune pe condensator ( capacitivă) este defazată cu în urma curentului.
2