Prelucrarea timp frecvenţă a semnalelor ________________________ Laborator nr.

TRANSFORMATA WAVELELET CONTINUĂ (CWT)

1. Transformata wavelet (undină)

Fie o funcţie y : R ® C fixată; pentru orice a, b Î R, a ¹ 0 se poate considera funcţia

1 æt -bö
y a,b : R ® C, y a,b (t ) = yç ÷ (1)
a è a ø

Se obţine astfel o familie de funcţii {y a,b } care depinde de doi parametri: a care se
referă la contracţii sau dilatări, iar b la deplasarea funcţiei y pe axa timpului.
Alegând o funcţie y iniţială ca fereastră şi variind parametrii a, b obţinem o familie
de ferestre cu care se poate controla informaţia timp – frecvenţă mai bine decât în cazul
transformatei Fourier clasice sau a transformatei Gabor.
În acest caz se defineşte o transformată care pune în legătură biunivocă un semnal
f (t ) Î L2 (R ) (depinzând de parametrul temporal t ) şi o funcţie care depinde de doi
parametri: parametrul de scalare sau dilatare (contracţie) a şi parametrul de translaţie
temporal b . Prin această transformată se face de fapt o proiecţie a unui semnal
unidimensional, a cărui variaţie depinde de timp, pe o suprafaţă bidimensională,
evidenţiind astfel comportarea semnalului în funcţie de timp şi de valoarea parametrului de
scalare.
Această proiecţie este reprezentată de produsul scalar dintre funcţia semnal f (t ) şi
funcţia fundamentală y a,b (t ) prin relaţia:

Tw (a, b) = f (t ),y a,b (t ) (2)

unde am notat cu Tw (a, b) transformata undină (wavelet) continuă a funcţiei f (t ), iar funcţia

y (t ) se numeşte funcţia undină mamă.

Funcţia undină trebuie să îndeplinească următoarea condiţie de admisibilitate pentru
a face posibilă reconstrucţia funcţiei f (t ) din Tw (a, b):

yˆ (w )
¥ 2

Cy = ò dw < ¥ (3)
-¥
w
unde ŷ (w ) este transformata Fourier a funcţiei y (t ). Dacă t ×y (t ) Î L2 (R ), atunci ŷ (w ) este
continuă şi relaţia (3) implică şi condiţia:
Prelucrarea timp frecvenţă a semnalelor ________________________ Laborator nr. 3

yˆ (0) = 0 (4)

De asemenea, funcţia y (t ) îndeplineşte condiţia:

ò y (t )dt = 0
-¥
(5)

Condiţia t ×y (t ) Î L2 (R ) indică faptul că funcţia y (t ) scade mai repede decât t -1 , când

t ® ±¥ . Condiţia (5) impune ca funcţia y (t ) să fie de medie nulă şi este echivalentă cu

condiţia ca funcţia considerată să-şi schimbe semnul cel puţin o dată pe axa reală.
Putem da următoarea definiţie: o funcţie y : R ® C se numeşte undină dacă

y (t ) Î L2 (R ) şi îndeplineşte condiţiile (3), (4), (5).

Relaţia (2) permite calculul coeficienţilor transformatei wavelet directe şi este
echivalentă cu:
¥
Tw (a, b ) = ò f (t )y a,b (t )dt (6)
-¥

Transformata inversă care permite reconstrucţia semnalului original este definită de

următoarea relaţie:

¥ ¥
1 dadb
f (t ) = ò ò T (a, b)y (t ) a
w a,b 2
(7)
Cy -¥ -¥

Din relaţia (7) se observă importanţa îndeplinirii condiţiei de admisibilitate pentru

funcţia considerată ca undină mamă.
Alte caracteristici importante ale undinelor sunt numărul de treceri prin zero şi
netezimea. Netezimea unei undine corespunde vitezei cu care transformata Fourier a
funcţiei undină ŷ (w ) descreşte atunci când w ® ±¥ . Numărul de treceri prin zero
corespunde vitezei de descreştere a funcţiei ŷ (w ) când w ® 0 .

Dacă o undină y (t ) are N momente în care îşi anulează valoarea, atunci ea este
ortogonală cu polinoamele până la ordinul N - 1 , adică:
¥

ò t y (t )dt = 0, n = 0,!, N - 1
n
(8)
-¥

Aplicând transformata Fourier relaţiei (8) obţinem:

dn yˆ (w )
= 0, n = 0,!, N - 1 (9)
d w n w =0
relaţie care descrie exact proprietăţile de netezime pentru w ® 0 .
Prelucrarea timp frecvenţă a semnalelor ________________________ Laborator nr. 3

Se observă din relaţia (8) că fiecare undină are, prin definiţie, cel puţin un moment de
anulare. Putem obţine undine cu N momente de anulare prin diferenţierea unei undine
y (1) (t ) cu un moment de anulare, adică:

dN-1 (1)
y (N )
(t ) = N -1 y (t ) (10)
dt
Se poate demonstra că o astfel de undină are N momente de anulare. De
asemenea, putem lua în considerare o funcţie f (t ) definită ca integrala unei undine cu un
moment de anulare, adică:
d
y (1) (t ) = f (t ) (11)
dt
Funcţia f (t ) este o funcţie de netezire. Ea are o medie nenulă, dar are energie finită.
Produsul scalar al unei funcţii cu o funcţie de netezire f (t ) este un proces de mediere.
Parametrul de scalare a este o mărime invers proporţională cu frecvenţa şi astfel se
poate caracteriza comportarea frecvenţială a semnalului. Folosind această interpretare
este posibilă o localizare în timp şi frecvenţă.

2. Discretizarea spaţiului parametrilor

Transformata wavelet continuă foloseşte o bază de funcţii generată prin relaţia (1) în
care a şi b sunt parametri care controlează lăţimea şi localizarea funcţiilor bazei de
undine, fiind astfel imposibil de implementat într-o schemă de calcul eficientă. În plus,
baza de undine cu o variaţie continuă a parametrilor a şi b este o mulţime redundantă.
Elaborarea unui algoritm eficient de calcul pentru transformata Wavelet impune
eşantionarea celor doi parametri. Operaţia de eşantionare înseamnă alegerea celor doi
parametri (de scalare şi de translare) de forma:

a = a0m şi b = nb0 a0m (12)

cu m, n Î Z şi a0 > 0 . Alegerea parametrului b în funcţie de parametrul a se impune

datorită faptului că lăţimea unei undine în domeniu timp este direct proporţională cu a
(Figura 2). Cu aceste valori, funcţiile bazei de undine sunt definite, în domeniul timp, prin
relaţia:

y (a0-m t - nb0 )
1
y mn (t ) = (13)
m
a0

iar în domeniul frecvenţă

Prelucrarea timp frecvenţă a semnalelor ________________________ Laborator nr. 3

yˆ mn (w ) = a0 yˆ (a0mw )e jwnb
m
0
(14)

Se demonstrează că o bază ortonormală de undine poate fi generată dacă se aleg

a0 = 2 şi b0 = 1.
O situaţie foarte des întâlnită este aceea în care a0 se alege astfel încât

a 0 = 21 v (15)
unde v Î N . Numărul v defineşte vocile unui semnal (numărul de intervale în care se
împarte o octavă, octava fiind intervalul de frecvenţă în care aceasta se dublează).

3. Exemple de undine
3.1. Undina Haar
Undina Haar este cea mai simplă funcţie undină. Dacă presupunem că f (t ) este o
funcţie treaptă dată de relaţia:

ì1 dacă 0 £ t £ 1
f (t ) = í (16)
î0 în rest
Dacă definim funcţia y (t ) prin relaţia y (t ) = f (2t ) - f (2t - 1), vom obţine următoarea
funcţie:

ì1 dacă 0 < t £12

ï
y (t ) = í- 1 dacă 1 2 < t £ 1 (17)
ï0 în rest
î
Funcţia f (t ) este funcţia de scalare Haar, iar y (t ) este undina Haar. Această funcţie
este ortogonală cu propriile ei translaţii şi dilatări (contracţii) astfel încât familia de undine
pe care o generează constituie o bază ortonormală în L2 (R ). Din punct de vedere istoric
funcţia Haar este prima undină.

3.2. Undina Morlet

Undina Morlet este foarte utilizată (în special în domeniul semnalelor seismice)
pentru analiza în planul timp – frecvenţă. Expresia analitică a acestei undine este dată de
relaţia:

(
y (t ) = e jw t - e -w
0
2
0 2
)× e -t 2 2
(18)
iar transformata Fourier a acestei undine are expresia:

yˆ (w ) = e -(w -w )2 2
× e -w0
2
0 2
- e -w 2 2
(19)
Prelucrarea timp frecvenţă a semnalelor ________________________ Laborator nr. 3

Valoarea w 0 este aleasă astfel încât raportul dintre primele două maxime ale funcţiei

y (t ) să fie de aproximativ 1/2 , adică

w0 = (2 ln 2) = 5,3364 !
12
(20)
şi reprezintă centrul frecvenţial pentru undina Morlet.
Pentru această valoare, al doilea termen din relaţia (18) este atât de mic încât poate
fi neglijat. Ca urmare, undina Morlet poate fi considerată ca o funcţie Gauss modulată. În
figurile 1 şi 2 sunt reprezentate partea reală a undinei Morlet, respectiv partea imaginară.

Figura 1. Partea reală a undinei Morlet

pentru trei valori ale parametrului de scalare a
Prelucrarea timp frecvenţă a semnalelor ________________________ Laborator nr. 3

Figura 2. Partea imaginară a undinei Morlet

pentru trei valori ale parametrului de scalare a

Figura 3. Transformata Fourier a undinei Morlet

pentru trei valori ale parametrului de scalare a

În Figura 3 este reprezentată transformata Fourier a undinei Morlet pentru trei valori
ale parametrului de scalare a .
Prelucrarea timp frecvenţă a semnalelor ________________________ Laborator nr. 3

3.3. Undina Mexican Hat

Undina Mexican Hat este definită de relaţia [2]:

-1 -t 2 (
y (t ) =
2
p 4
(1 - t )e
2 2

3 (21)

TEME
Pentru temele din acest laborator se vor folosi următoarele valori:
v – numărul de voci, se citeşte de la tastatură
a0 = 21 v , b0 = Dt ( Dt este perioada de eşantionare).
Valoarea iniţială pentru m (care determină factorul de scalare a) este -2, iar valoarea
finală este 2. Valoarea lui v este 1.

Tema 1. Pentru undina Morlet

a) Considerând w0 = 5.5 să se traseze graficul funcţiei y a,b (t ) pentru diferite valori

ale parametrilor a şi b. Consideraţi şi alte valori pentru w0 .

b) Să se calculeze transformata wavelet folosind undina Morlet pentru semnalele
aflate in fişierele signal1.dat (perioada de eşantionare este 2x10-3 sec).
c) Calculați scalograma celor două semnale folosind undina Morlet.

Tema 2. O altă formă pentru undina Mexican Hat este dată de relaţia:

-t 2
1 æ t2 ö 2
y (t ) = çç1 - 2 ÷÷e 2s
2p × s 3 è s ø

a) Desenaţi graficul acestei undine pentru diferite valori ale parametrului s şi pentru
diferite valori ale parametrilor a şi b.
b) Să se calculeze transformata wavelet folosind undina MexicanHat pentru
semnalele aflate in fişierul signal1.dat.
c) Calculați scalograma folosind undina MexicanHat.

Tema 3. Folosiţi undina Haar pentru a calcula scalograma.

Bibliografie
Prelucrarea timp frecvenţă a semnalelor ________________________ Laborator nr. 3

1. Lee, D.T.L. and Yamamoto, A., Wavelet analysis: theory and applications,
in Hewlett-Packard Journal, 1994, 45(6), 44-54.
2. Daubechies I., Ten Lectures on Wavelets (CBMS – NSF Regional
Conference Series in Applied Mathematics), SIAM Publisher, 1992, ISBN 978-
0898712742