Semnale, circuite şi sisteme 2

1. Introducere:
Scop:
Prezentarea unor noŃiuni de complexitate mai ridicată, cu orientare aplicativă în comunicaŃii, proiectarea
circuitelor, control şi sinteză de filtre analogice.
Tipuri de aplicaŃii:
• Prelucrarea semnalelor prin metode de modulaŃie;
• Calculul răspunsului circuitelor liniare (ex. Filtrarea semnalelor modulate);
• Calculul răspunsului circuitelor neliniare (ex. ModulaŃia);
• Stabilizarea circuitelor electronice
• Proiectarea oscilatoarelor;
• Stabilizarea buclelor de control, în electronica aplicată;
• Sinteza filtrelor liniare.

Discipline anterioare recomandate:

Semnale, circuite şi sisteme 1, Dispozitive electronice, Bazele electrotehnicii, Matematici speciale.

Cuprins:
1. Semnale modulate şi răspunsul filtrelor la semnale modulate
2. Stabilitatea circuitelor analogice cu reacŃie
3. EcuaŃii de stare analogice
4. Introducere în sinteza filtrelor analogice

Bibliografie:
1. Suport de curs: http://scs.etc.tuiasi.ro/vgrigoras/didactic.html
2. Gh. Cartianu s.a., Semnale, circuite şi sisteme, Editura Didactică şi Pedagogică (EDP), 1980;
3. Ad. Mateescu, Semnale, circuite şi sisteme, EDP, 1984;
4. Mugur Săvescu s.a., Semnale, circuite şi sisteme - culegere de probleme, (EDP), 1981.

2. Semnale modulate
2.1. NoŃiuni introductive:
Scopuri şi exemple de aplicaŃii:
• Transmiterea informaŃiei (adaptarea semnalelor la caracteristicile canalului de comnicaŃii,
multiplexarea mai multor semnale pe acelaşi canal);
• Prelucrarea, transmiterea şi stocarea energiei electrice.

ModulaŃia este o prelucrare neliniară de semnal, care permite grefarea informaŃiei unui semnal util
(semnal modulator) pe parametrii unui semnal determinist, uzual de frecvenŃă mai ridicată, (semnal
purtător) rezultând semnalul modulat.

Clasificare:
1. După forma semnalului purtător:
• Cu purtător armonic
• Cu purtător în impulsuri
• Cu purtator de bandă largă (pseudo-aleator)
2. După parametrul modulat:
• De amplitudine
• De fază sau frecvenŃă
 2.2. Elemente recapitulative:
1.1.1 Transformata Laplace:

DefiniŃie: operator L, definit printr+o integrală bilaterală (de la –inf. la +inf.):

∞
L : ℝ ℝ → ℂℂ : L ( x(t ) ) = X ( s ) = ∫ x(t ) ⋅ e − st dt
−∞
Transformata inversă:
1
L−1 : ℂℂ → ℝ ℝ : L−1 ( X ( s ) ) = x(t ) =
2π j ∫
X ( s ) ⋅ e st ds
C

ProprietăŃi:
1. Liniaritate:
x(t ) = a1 x1 (t ) + a2 x2 (t ) ⇔ X ( s ) = a1 X 1 ( s ) + a2 X 2 ( s )
2. Întârzierea originalului:
x(t ) = x0 (t − t0 ) ⇔ X ( s ) = e − s⋅t0 ⋅ X 0 ( s )
3. Deplasarea transformatei:
x(t ) = e s0 ⋅t ⋅ x0 (t ) ⇔ X ( s ) = X 0 ( s − s0 )
4. Derivarea originalului:
x(t ) = x0 '(t ) ⇔ X ( s ) = s ⋅ X 0 ( s )
5. Integrarea originalului:
1
x(t ) = ∫ x0 (t ) ⋅ dt ⇔ X ( s ) = ⋅ X 0 ( s )
s
6. ConvoluŃia în domeniul timp:
y (t ) = e(t ) ∗ h(t ) = ∫ e(τ ) ⋅ h(t − τ )dτ ⇔ Y ( s ) = E ( s ) ⋅ H ( s )

Aplicarea transformatei Laplace la algebrizarea ecuaŃiilor diferenŃiale care descriu funcŃionarea

circuitelor analogice, liniare şi invariante în timp:
N M

∑ an y ( n) (t ) = ∑ bme( m) (t ); N ≥ M , N − ordinul sistemului

n =0 m=0
N M

∑ a s Y (s) =∑ b s
n =0
n
n

m =0
m
m
E ( s)
N M
Y ( s )∑ an s n =E ( s ) ∑ bm s m
n =0 m=0
M

Y ( s) ∑b s m
m

H ( s) = = m =0
N
; N ≥M
E ( s)
∑a s
n=0
n
n

Transformate Laplace elementare:

x(t ) = δ (t ) ⇔ X ( s ) = 1
x(t ) = δ (t − t0 ) ⇔ X ( s ) = 1 ⋅ e − st0
1
x(t ) = σ (t ) ⇔ X ( s ) =
s
1
x(t ) = σ (t − t0 ) ⇔ X ( s ) = ⋅ e − st0
s
1
x(t ) = σ (t ) ⋅ e− at ⇔ X ( s ) =
s+a
1.1.2 Transformata Fourier

DefiniŃie: operator integral, F:

∞
F : ℝ ℝ → ℂ ℝ : F { x(t )} = X (ω ) = ∫ x(t ) ⋅ e − jωt dt
−∞
Transformata inversă:
1 ∞
F −1 : ℂ ℝ → ℝ ℝ : F −1 { X (ω )} = x(t ) = ∫ X (ω ) ⋅ e jωt d ω
2π −∞

ProprietăŃi:
1. ProprietăŃi fundamentale;
2. ProprietăŃi de simetrie;
3. ProprietăŃi energetice.

1. ProprietăŃi fundamentale:
1.1. Liniaritate:
x(t ) = a1 x1 (t ) + a2 x2 (t ) ⇔ X (ω ) = a1 X 1 (ω ) + a2 X 2 (ω )
1.2. Întârzierea originalului:
x(t ) = x0 (t − t0 ) ⇔ X (ω ) = e − jω ⋅t0 ⋅ X 0 (ω )
1.3. Deplasarea transformatei:
x(t ) = e jω0 ⋅t ⋅ x0 (t ) ⇔ X (ω ) = X 0 (ω − ω0 )
1.4. Derivarea originalului:
x(t ) = x0 '(t ) ⇔ X (ω ) = jω ⋅ X 0 (ω )
1.5. Integrarea originalului:
1
x(t ) = ∫ x0 (t ) ⋅ dt ⇔ X (ω ) = ⋅ X 0 (ω )
jω
1.6. ConvoluŃia în domeniul timp:
y (t ) = e(t ) ∗ h(t ) = ∫ e(τ ) ⋅ h(t − τ )dτ ⇔ Y (ω ) = E (ω ) ⋅ H ( jω )
H ( jω ) = H ( s ) s = jω
1.7. Dualitatea timp-frecvenŃă:
x(t ) ↔ X (ω ) ⇔ X (t ) ↔ 2π ⋅ x(−ω )
1.8. Produs algebric în timp:
1
s (t ) = m(t ) ⋅ p (t ) ⇔ S (ω ) = M (ω ) * P(ω )
2π

2. ProprietăŃi de simetrie:
2.1. Inversarea axei timpului:
x(t ) ↔ X (ω ) ⇔ x(−t ) ↔ X (−ω )
2.2. Conjugarea originalului:
x(t ) ↔ X (ω ) ⇔ x* (t ) ↔ X * (−ω )
2.3. Semnale reale:
x(t ) ∈ ℝ ⇔ X (ω ) par ⇔ X (−ω ) = X * (ω ) ⇔
 X (−ω ) = X (ω )
⇔ 
∡X (−ω ) = −∡X (ω )
2.4. Semnale pare:
X (ω ) ∈ ℝ ⇔ x(t ) par ⇔ x(−t ) = x* (t ) ⇔
 x(−t ) = x(t )
⇔ 
∡x(−t ) = −∡x(t )
2.5. Semnale impare:
X (ω ) ∈ I ⇔ x(t )impar ⇔ x(−t ) = − x* (t ) ⇔
 x(−t ) = x(t )
⇔ 
∡x(−t ) = π − ∡x(t )
2.6. Semnale pur imaginare:
x(t ) ∈ I ⇔ X (ω )impar ⇔ X (−ω ) = − X * (ω ) ⇔
 X (−ω ) = X (ω )
⇔ 
∡X (−ω ) = π − ∡X (ω )

3. ProprietăŃi energetice:
3.1. Teorema Parseval:
∞ 1 ∞
∫−∞ x(t ) ⋅y (t )dt = 2π ∫−∞ X (ω ) ⋅Y (ω )dω
* *

1
x(t ), y (t ) = X (ω ), Y (ω )
2π
3.2. EchivalenŃa energiilor:

∞ 1 ∞
∫−∞
x(t ) ⋅x* (t )dt =
2π ∫
−∞
X (ω ) ⋅X * (ω )dω
∞ 1 ∞
∫ ∫
2 2
x(t ) dt = X (ω ) d ω
−∞ 2π −∞

1
x(t ) = X (ω )
2π

Transformate Fourier elementare:

F este particularizarea L pentru regim premanent ( s = jω ).
Putem calcula transformatele Fourier ale unor semnale plecând de la transformatele Laplace şi
înlocuind s = jω , numai dacă:
• ∃X ( s ) = L ( x(t ) )
• X(s) nu are poli pe axa imaginară

x(t ) = δ (t ) ⇔ X ( jω ) = 1
Judecând dual:
x(t ) = 1 ⇔ X ( jω ) = 2πδ (−ω ) = 2πδ (ω )
1
x(t ) = σ (t ) ⇔ X (ω ) = + πδ (ω )
jω
1
x(t ) = σ (t ) ⋅ e− at ⇔ X (ω ) =
jω + a
Aplicând proprietăŃile transformatei Fourier:
x(t ) = δ (t − t0 ) ⇔ X ( jω ) = e− jωt0
x(t ) = e jω0t ⇔ X ( jω ) = 2πδ (ω − ω0 )
Utilizând relaŃiile lui Euler:
e jω0t + e − jω0t
x(t ) = cos(ω0t ) = ⇔ X ( jω ) = π (δ (ω − ω0 ) + δ (ω + ω0 ) )
2
 Re X(ω)
π

ω
−ω0 0 ω0

Im X(ω)

e jω0t − e − jω0t
x(t ) = sin(ω0t ) = ⇔ X ( jω ) = −π j (δ (ω − ω0 ) − δ (ω + ω0 ) )
2j
Re X(ω) − πj
−ω0
ω
0 ω0

πj
Im X(ω)

e j (ω0t +ϕ0 ) + e − j (ω0t +ϕ0 ) e jϕ0 jω0t e− jϕ0 − jω0t

x(t ) = cos(ω0t + ϕ0 ) = = e + e ⇔
2 2 2
⇔ X ( jω ) = π e jϕ0 δ (ω − ω0 ) + π e − jϕ0 δ (ω + ω0 )

Re X(ω)

π cos( φ0)
φ0
−φ0 −πj sin( φ0) ω
−ω0 0 ω0
πj sin( φ0)
Im X(ω)

2.3. ModulaŃia de amplitudine

Semnalul purtător este un semnal determinist, uzual periodic şi de frecvenŃă ridicată (în raport cu
semnalul modulator), pe amplitudinea căruia se grefează semnalul modulator.
Semnalul modulator este semnalul util, purtător de informaŃie, uzual lent variabil în raport cu
semnalul purtător.
ModulaŃia de amplitudine este procesul de grefare a semnalului modulator pe amplitudinea celui
purtător.
Semnalul modulat în amplitudine este rezultatul procesului de modulaŃie şi este necesar să conŃină
toată informaŃia purtată de semnalul modulator.
 Demodularea de amplitudine este procesul invers modulării, constând în refacerea semnalului
modulator din semnalul modulat în amplitudine.

sMA (t ) = m(t ) ⋅ p (t )
1
S MA (ω ) = M (ω )* P(ω )
2π

2.3.1. ModulaŃia de amplitudine cu purtător armonic

Semnalul purtător:
p (t ) = cos(ω p t )
sMA (t ) = m(t ) ⋅ p (t ) = m(t ) ⋅ cos(ω p t )
F {cos(ω p t )} = P(ω ) = π (δ (ω − ω p ) + δ (ω + ω p ) )

M (ω ) * π (δ (ω − ω p ) + δ (ω + ω p ) ) = ( M (ω − ω p ) + M (ω + ω p ) )
1 1
S MA (ω ) =
2π 2

În cazul particular al semnalului modulator armonic:

M1
m(t ) = M 0 + M 1 cos(ωmt ) = M 0 (1 + m ⋅ cos(ωmt ) ) ; m =
M0
sMA (t ) = m(t ) ⋅ p(t ) = M 0 (1 + m ⋅ cos(ωmt ) ) ⋅ cos(ω p t ); ω p > ωm
M (ω ) = F {M 0 (1 + m ⋅ cos(ωmt ) )} = 2π M 0δ (ω ) + π M 0 m ( δ (ω − ωm ) + δ (ω + ωm ) )

S MA (ω ) =
1
2
( M (ω − ω p ) + M (ω + ω p ) ) =
π M 0m
= π M 0δ (ω − ω p ) +
2
(δ (ω − ω p − ωm ) + δ (ω − ω p + ωm ) ) +
π M 0m
+π M 0δ (ω + ω p ) +
2
(δ (ω + ω p − ωm ) + δ (ω + ω p + ωm ) )
 Diagrama de modulatie; m<1

4 4
s(t) s(t)
2 2

-10 -8 -6 -4 -2 2 4 6 8 10-4 -3 -2 -1 1 2 3 4
t m(t)
-2 -2

-4 -3 -2 -1
-4 -4

m(t)
-2

-1

4
1
2
3
t
4
Diagrama de modulatie; m=1
3 3
s(t) s(t)
2 2

1 1

-10 -8 -6 -4 -2 2 4 6 8 10-2 -1 1 2 3
t -1 m(t)
-1
-2
-2
-4 -3 -2 -1

-3
-3
m(t)
-2

-1

3
1 2 3 4
t
 Diagrama de modulatie; m>1

2 2
s(t) s(t)
1 1

-10 -8 -6 -4 -2 2 4 6 8 10
-2 -1 1 2
t m(t)
-1 -1

-4 -3 -2 -1
-2 -2

m(t)
-2

-1

2
1 2 3 4
t
Diagrama de modulatie; m infinit MAPS

2 2
s(t) s(t)

1 1

-10 -8 -6 -4 -2 2 4 6 8 10-2 -1 1 2
t m(t)
-1 -1

-2 -2
-4 -3 -2 -1

m(t)
-2

-1

2
1 2 3 4
t