Capitolul II: Integrale cu parametru Lect. dr.

Lucian Maticiuc

Facultatea de Matematică
Calcul Integral şi Aplicaţii, Semestrul I
Lector dr. Lucian MATICIUC

Seminariile 4 – 6
Capitolul II. Integrale cu parametru

1. Să se studieze convergenţa integralelor Fresnel:

Z ∞ Z ∞
sin x2 dx şi cos x2 dx.



0 0

Rezolvare:
√ 1
Folosind substituţia x2 = t obţinem x = t şi dx = √ dt. Deci
2 t
Z ∞
1 ∞ sin t
Z
1
I= sin t √ dt = √ dt.
0 2 t 2 0 t
Această integrală este convergentă aplicând criteriul lui Dirichlet.
R 
 b 1
Într-adevăr,  a sin t dt = |cos a − cos b| ≤ 2, pentru orice a < b iar funcţia t 7→ √ este monoton

t

Z ∞ şi mărginită pe intervalul [1, ∞). Deci, conform criteriului lui Dirichlet, integrala
descrescătoare
sin t
improprie √ dt este convergentă.
1 t
R∞
Să observăm că 0 sin t dt nu există (deci este divergentă) şi astfel nu putem aplica criteriul lui
Abel.
Pe de altă parte, integrala
Z 1
1 sin t
I2 = √ dt
2 0 t
este convergentă deoarece funcţia t 7→ sin
√ t este
t√
bine definită pe (0, 1] iar punctul 0 nu este punct
singular, deoarece limt→0 sin
√ t = limt→0 sin t t =
t t 0. Deci funcţia precedentă poate fi prelungită prin

 sin
 t
√ , dacă t ∈ (0, 1],
continuitate la o funcţia continuă, definită pe [0, 1], f˜ (t) = t iar integralele

 0, dacă t = 0
din cele două funcţii coincid deoarece sunt modificate doar ı̂ntr-un punct, i.e.
Z 1 Z 1
sin t
√ dt = f˜ (t) dt.
0 t 0

1
R∞ sin
Deci integrala I = √t dt este (C) .
2 0 t

2. Arătaţi că integrala Z ∞

sin x
dx
0 xα
este divergentă ı̂n cazul α < 0.
Rezolvare:

Avem Z ∞ Z 1 Z ∞
sin x sin x sin x
dx = dx + dx.
0 xα 0 xα 1 xα

1
Capitolul II: Integrale cu parametru Lect. dr. Lucian Maticiuc

Z 1 Z 1
sin x
Evident, integrala dx = x−α sin xdx nu este improprie, dacă α < 0, deci este o integrală
0 xα 0
Riemann, deci (C) .
Z ∞
sin x
În ceea ce priveşte integrala dx vom arăta că este (D) folosind criteriul de integrabilitate
1 xα
al lui Cauchy.
π π
Astfel avem că pentru orice  > 0 arbitrar fixat, există b0 = 2nπ + >  , b00 = 2nπ + >  astfel
6 2
ı̂ncât are loc
 Z b00 sin x  Z b00 sin x Z 00
1 b 1 1 π  π −α
dx = dx ≥ dx ≥ 2nπ + → +∞, când n → +∞ .
 
xα xα 2 b0 xα 2 3 6
 
b0 b0

3. Să se studieze absoluta convergenţă a integralei:

Z ∞
sin x
dx
1 xα

ı̂n cazul α > 0.

Rezolvare:
R∞ sin x
Să remarcăm mai ı̂ntâi că integrala 1 xα dx este (C) conform criteriului lui Dirichlet, pentru orice
α > 0.
R∞
A studia absoluta convergenţă a integralei 1
f (x) dx ı̂nseamnă a studia convergenţa integralei
R∞
1
|f (x)| dx.
Dacă α > 1, atunci avem  
 sin x  1
 xα  ≤ xα ,
 

iar Z ∞
1
α
dx este (C) ,
1 x
R ∞  x
deci, conform unui criteriu de comparaţie, 1  sinxα dx este (C) .

R ∞ sin x
În consecinţă, 1 xα dx este (AC) ı̂n cazul α > 1.
În cazul celălalt să observăm mai ı̂ntâi că
 sin x  sin2 x
 
1 − cos (2x) 1 1 1 cos (2x)
 xα  ≥ xα = = − .
 
2xα 2 xα 2 xα

Dar ı̂n cazul α ∈ (0, 1], Z ∞

1
dx este (D) .
1 xα
Pe de altă parte, Z ∞
cos (2x)
dx este (C)
1 xα
conform criteriului lui Dirichlet, pentru orice α > 0.
Deci Z ∞ Z ∞
1 1 1
cos (2x)
dx − dx = (D) − (C) = (D) ,
1 2 xα
1 xα
2
R ∞  x
iar conform unui criteriu de comparaţie vom obţine că 1  sin
xα dx este (D) .

R ∞ sin x
În consecinţă, 1 xα dx nu este (AC) ı̂n cazul α ∈ (0, 1].

2
Capitolul II: Integrale cu parametru Lect. dr. Lucian Maticiuc

4. Să se studieze convergenţa integralei:

Z ∞
sin (αx)
e−kx dx , unde α ≥ 0, k > 0.
0 x

Rezolvare:
Z ∞
sin (αx)
Această integrală este convergentă aplicând criteriul lui Abel, deoarece dx este con-
0 x
−kx
vergentă conform criteriului lui Dirichlet iar funcţia x 7→ e este monotonă şi mărginită pe [0, ∞)
cu limx→∞ e−kx = 0 pentru orice k > 0.
5. Să se calculeze următoarea integrală cu parametru
Z 1
arctg (xy)
I (y) = √ dx
0 x 1 − x2
şi apoi să se obţină valoarea integralei
Z 1
arctg (x)
√ dx .
0 x 1 − x2
Rezolvare:

Derivăm integrala cu parametru şi operatorul de derivare comută cu integrala:

Z 1  0 Z 1 Z 1
0 arctg (xy) 1 0 1 1
I (y) = √ dx = √ (arctg (xy))y dx = √ x dx
0 x 1 − x2 y 0 x 1−x 2
0 x 1−x 2 1 + x2 y 2
Z 1
1 1
= √ dx .
0 1−x 2 1 + x2 y 2
√
Deoarece apare cantitatea 1 − x2 este utilă subsituţia x = sin t, deci

t = arcsin x şi dx = cos t dt.

Obţinem
Z π/2 Z π/2
1 1 1
I 0 (y) = cos t dt = dt.
2 1 + y 2 sin2 t sin2 t
p
0 1 − sin t 0 1+ y2
Acum se face substituţia tg (t) = r, deci
1
t = arctg (r) şi dt = dr .
1 + r2
Folosim formula sin t = √ r şi obţinem
1+r 2
Z +∞ Z +∞ Z +∞
1 1 1 1 1
I 0 (y) = r2 1 + r2
dr = dr = 2 2 dr
1 + y 2 1+r 1 + (y 2 + 1) r2 y +1

0 2 0 0
√ 12 + r2
y +1
r=∞
1 1 r  1 π 1
= 2 arctg =p (π/2 − 0) = p .

y + 1 √ 12 √ 1 2

 2
y +1 2
y +1
y +1 y 2 +1 r=0

Deci
π 1 π  p 
I 0 (y) = p ⇒ I (y) = ln y + y 2 + 1 + C
2 y2 + 1 2
Dar, conform definiţiei,
I (0) = 0, deci C = 0.

3
Capitolul II: Integrale cu parametru Lect. dr. Lucian Maticiuc

6. Să se calculeze următoarea integrală cu parametru

Z ∞
1 − e−αt
I (α) = cos t dt , α>0
0 t

şi apoi să se obţină valoarea integralei

∞
1 − e−t
Z
cos t dt .
0 t

Rezolvare:

Derivăm integrala cu parametru şi operatorul de derivare comută cu integrala:

∞ 0 ∞ ∞
1 − e−αt e−αt · t
Z  Z Z
α
I 0 (α) = cos t dt = cos t dt = e−αt cos t dt = .
0 t α 0 t 0 α2 +1

Deci
1
ln α2 + 1 + C


I (α) =
2
Dar, conform definiţiei,
I (0) = 0, deci C = 0.

7. Să se calculeze următoarea integrală cu parametru

Z ∞
1 − cos (αt) −kt
I (α) = e dt , α, k > 0.
0 t

Rezolvare:

Derivăm integrala cu parametru şi operatorul de derivare comută cu integrala:

∞  0 ∞ ∞
1 − cos (αt) −kt
Z Z Z
0 sin (αt) −kt α
I (α) = e dt = te dt = e−kt sin (αt) dt = .
0 t α 0 t 0 k2 + α2

Deci
1
ln α2 + k 2 + C


I (α) =
2
Dar, conform definiţiei,
1
deci C = − ln k 2 ,


I (0) = 0,
2
deci
α2 + k 2 α2
   
1 1
I (α) = ln = ln 1 + 2 .
2 k2 2 k

8. Să se calculeze următoarea integrală cu parametru

∞


ln 1 + a2 x2
Z
I (a) = dx , a, b > 0.
0 b2 + x 2

Rezolvare:

Derivăm integrala cu parametru şi operatorul de derivare comută cu integrala:

Z ∞
0 1 1
I (a) = 2 + x2 1 + a 2 x2
2ax2 dx .
0 b

Dar, pentru orice a2 b2 6= 1,

x2 b2
 
1 1
= 2 2 − .
(b2 + x2 ) (1 + a2 x2 ) a b −1 b2 + x2 1 + a2 x2

4
Capitolul II: Integrale cu parametru Lect. dr. Lucian Maticiuc

Deci
Z ∞
b2
  2 
0 2a 1 2a b x x=∞ 1 1 x x=∞
I (a) = 2 2 − dx = 2 2 arctg  − 2 1 arctg 1 
a b −1 0 b2 + x2 1 + a2 x2 a b −1 b b x=0 a a a
x=0
 
2a 1 π π
= 2 2 b− = .
a b −1 a 2 ab + 1

şi prin urmare

π
I (a) = ln (ab + 1) + C
b
(cazul a2 b2 = 1 trebuie studiat separat).
Dar, conform definiţiei,
I (0) = 0, deci C = 0 .

9. Să se calculeze următoarele integrale cu parametru:

Z ∞
arctg (ax)
(a) I (a) = dx , a ≥ 0.
0 x (1 + x2 )
Z ∞
arctg (ax) · arctg (bx)
(b) I (a) = dx , a, b > 0.
0 x2

Rezolvare:

(a) Derivăm integrala cu parametru şi operatorul de derivare comută cu integrala:

Z ∞ Z ∞
0 1 1 1 π 1
I (a) = 2 2 2
x dx = 2 2 2
dx = , a 6= 1.
0 x (1 + x ) 1 + a x 0 (1 + x ) (1 + a x ) 2 1+a

(folosim descompunerea ı̂n fracţii simple).

În cazul a = 1 obţinem (eventual prin trecerea la limită ı̂n integrala cu parametru I 0 (a)) aceeaşi
π 1
valoare, i.e. I 0 (a) = .
2 1+a
Deci
π
I (a) = ln (1 + a) .
2
(b) Derivăm integrala cu parametru şi operatorul de derivare comută cu integrala:
Z ∞ Z ∞
arctg (bx) 1 arctg (bx)
I 0 (a) = 2 2 2
x dx = dx .
0 x 1+a x 0 x (1 + a2 x2 )

Facem schimbarea de variabilă ax = t, deci, folosind (a) , obţinem

Z ∞ Z ∞
arctg ab t

 
0 arctg (bx) π b
I (a) = dx = dt = ln 1 + .
0 x (1 + a2 x2 ) 0 t (1 + t2 ) 2 a

Deci
π  a+b

I (a) = ln (a + b) − ln aa − b .
2
10. Să se calculeze următoarea integrală cu parametru, derivând-o ı̂n prealabil:
Z ∞ −at
e cos (bt) − e−a0 t cos (b0 t)
I (a, b) = dt , a, a0 > 0.
0 t

Rezolvare:

Se obţine
1 a2 + b20
I (a, b) = ln 20 .
2 a + b2

5
Capitolul II: Integrale cu parametru Lect. dr. Lucian Maticiuc

11. Să se calculeze următoarele integrale cu parametru (a > 0)

Z ∞ Z ∞ Z 1
−ax2 dx
(a) e dx, (b) , (c) xa−1 dx
0 0 a + x2 0

şi apoi, prin derivarea lor succesivă ı̂n raport cu parametrul, să se obţină valoarea altor integrale
noi.

Rezolvare:

Avem, pentru n ∈ N∗ ,
(a)
∞ ∞
r r
(2n − 1)!!
Z Z
2 1 π 2 π
e−ax dx = şi apoi e−ax x2n dx =
0 2 a 0 2n+1 an a
(b)
∞ ∞
r
1 (2n − 1)!! 1
Z Z
dx 1 π dx π
2
= √ şi apoi n+1 =
0 a+x 2 a 0 (a + x2 ) 2 (2n)!! an a
(c)
Z 1 Z 1
1 n n!
xa−1 dx = şi apoi xa−1 lnn x dx = (−1) .
0 a 0 an+1

12. Să se calculeze următoarea integrală:

Z 1
arctg (x)
√ dx .
0 x 1 − x2
Rezolvare:

Observăm că Z 1
arctg (x) 1
= dy
x 0 1 + x2 y 2
şi, deoarece putem schimba ordinea de integrare, obţinem:
Z 1 Z 1   Z 1 Z 1 
1 1 1 1
I= dy √ dx = √ dx dy .
0 0 1 + x2 y 2 1 − x2 0
2 2
0 1+x y 1 − x2
Deci, conform exerciţiului anterior,

π
Z 1
1 π  p  y=1 π  √ 
I= dy = ln y + y 2 + 1  = ln 1 + 2 .

p
2 0 y2 + 1 2 y=0 2

13. Să se calculeze următoarea integrală:

Z ∞
cos (ax) − cos (bx)
dx , 0 < a < b.
0 x

Rezolvare:

Metoda I.
Observăm că Z ∞
1
= e−tx dt
x 0

şi, deoarece putem schimba ordinea de integrare, obţinem:

Z ∞ Z ∞  Z ∞ Z ∞ 
I= (cos (ax) − cos (bx)) e−tx dt dx = (cos (ax) − cos (bx)) e−tx dx dt
0 0 0 0

6
Capitolul II: Integrale cu parametru Lect. dr. Lucian Maticiuc

Integrând de două ori prin părţi obţinem

Z ∞
t
cos (ax) e−tx dx = , pentru orice a > 0, t > 0,
0 t2 + a2

deci Z ∞  
t t 1

t=∞
ln t2 + a2 − ln t2 + b2 


I= − dt =
0 t + a2
2 t + b2
2 2 t=0
 2
t + a2
 t=∞  2  
1 1 1 a b
= ln 2 = ln 1 − ln = ln .

2 t + b2 2 2 b2 a

t=0

Metoda II.
Observăm că integrala dată este de tip Froullani.
Verificăm mai ı̂ntâi condiţiile. Funcţia f : [0, ∞) → R dată
R ∞de f (x) = − cos x este o funcţie continuă
şi mărginită. Nu există limx→∞ f (x) dar, ı̂n schimb, a cosx x dx este (C) (conform criteriului lui
Dirichlet).
Deci are loc formula
∞
− cos (bx) + cos (ax)
Z
a b
dx = − cos (0) ln = ln .
0 x b a

14. Să se calculeze următoarele integrale:

∞ ∞
e−ax − e−bx arctg (ax) − arctg (bx)
Z Z
(a) dx , (b) dx , 0 < a < b.
0 x 0 x

Rezolvare:

Fiecărui exemplu i se pot aplica ambele metode de la Exerciţiul 13.

(a) Metoda I. Observăm că Z ∞
1
= e−tx dt
x 0

şi apoi schimbăm ordinea de integrare.

Metoda II. Observăm că integrala dată este de tip Froullani cu f (x) = −e−x .

Pentru acest exemplu avem şi

Metoda III.
e−ax
Z
Observăm că e−ax da = + C, adică
−x
b
−e−αx α=b e−ax − e−bx
Z
e−αx dα = = .
x x

a α=a

Deoarece putem schimba ordinea de integrare, obţinem:

!
∞ b b ∞ b
e−αx x=∞
Z Z Z Z  Z  
I = e−αx dα dx = e−αx dx dα = dα
−α x=0

0 a a 0 a
Z b Z b
1 1 b
e−∞ − e 0


= dα = dα = ln .
a −α a α a
π
(b) Observăm că integrala dată este de tip Froullani cu f (x) = −arctg (x) + .
2

7
Capitolul II: Integrale cu parametru Lect. dr. Lucian Maticiuc

15. Reduceţi următoarele integrale la integrale de tip Froullani şi stabiliţi rezultatele:
Z ∞
sin (ax) sin (bx) 1 a+b
(a) dx = ln , a, b > 0, a 6= b;
0 x 2 |a − b|
Z 1 a−1
x − xb−1 a
(b) dx = ln , a, b > 0.
0 ln x b
Rezolvare:
(a) Se foloseşte formula trigonometrică
1
sin a sin b = (cos (a − b) − cos (a + b)) .
2
(b) Se foloseşte substituţia
ln 1/x = y ⇔ x = e−y ⇒ dx = −e−y dy,
iar
0 ∞
e−(a−1)y − e−(b−1)y e−by − e−ay
Z Z
−e−y dy =


I= dy.
+∞ −y 0 y
16. Să se calculeze următoarea integrală:
Z ∞
cos (ax) − cos (bx)
dx , 0 < a < b.
0 x2
Rezolvare:
Metoda I.
Z
cos (ax)
Observăm că sin (ax) da = + C, adică
x
b
− cos (αx) α=b − cos (bx) + cos (ax)
Z
sin (αx) dα = = .
x x

a α=a

Deoarece putem schimba ordinea de integrare, obţinem:

Z ∞ Z b ! Z b Z ∞ 
1 sin (αx)
I= sin (αx) dα dx = dx dα
0 x a a 0 x

Dar, schimbând variabila y = αx şi folosind Exerciţiul 26, obţinem

Z ∞ Z ∞
sin (αx) sin y π
dx = dy = ,
0 x 0 y 2
deci
b ∞
π b
Z Z  Z
sin (αx) π
I= dx dα = dα = (b − a) .
a 0 x 2 a 2
Metoda II.
Se foloseşte metoda de integrare prin părţi şi apoi Exerciţiul 26.
Avem
∞ 0  Z ∞
−1 cos (bx) − cos (ax) x=∞ −a sin (ax) + b sin (bx)
Z
I= (cos (ax) − cos (bx)) dx = + dx
x x x

0 x=0 0
Z ∞ Z ∞
sin (ax) sin (bx) π
= (0 − 0) − a dx + b dx = (b − a) ,
0 x 0 x 2
deoarece
cos (bx) − cos (ax) 1
limx→∞ = limx→∞ (cos (bx) − cos (ax)) · = 0
x x
iar, folosind L’Hospital,
cos (bx) − cos (ax) −b sin (bx) + a sin (ax)
limx→0 = limx→0 = 0.
x 1

8
Capitolul II: Integrale cu parametru Lect. dr. Lucian Maticiuc

17. Reduceţi următoarele integrale la integrale de tip Froullani folosind metoda de integrare prin părţi:
Z ∞ Z ∞ −ax
b sin (ax) − a sin (bx) be − ae−bx
(a) dx ; (b) dx ;
0 x2 0 x2
Z ∞ Z ∞ −ax
2
b ln (1 + ax) − a ln (1 + bx) e − e−bx
(c) dx ; (d) dx .
0 x2 0 x2

18. Folosind metoda de integrare prin părţi, să se stabilească următoarele rezultate:
Z ∞ −a2 x2 2 2
e − e−b x √
(a) 2
dx = π (b − a) ;
0 x
Z ∞


ln 1 + a2 x2 − ln 1 + b2 x2
(b) dx = π (b − a) .
0 x2
Rezolvare:
(a) Se foloseşte rezultatul de la Exerciţiul 28.
19. Să se calculeze următoarea integrală:
1
xb − xa
Z
dx , 0 < a < b.
0 ln x
Rezolvare:
Observăm că Z b
xb − xa
= xy dy
ln x a
şi, deoarece putem schimba ordinea de integrare, obţinem:
Z 1 Z b ! Z b Z 1  Z b y+1 x=1 Z b
y x 1
I= x dy dx = xy dx dy = dy = dy

a y + 1 x=0 a y+1

0 a a 0
y=b 1+b
= ln (1 + y)  = ln .

y=a 1+a
20. Să se calculeze următoarea integrală cu parametru:
Z π/2
ln a2 − sin2 x dx , a > 1 .


I (a) =
0

Rezolvare:
Derivăm integrala cu parametru şi operatorul de derivare comută cu integrala:
Z π/2 Z π/2 Z π/2
0 2 2


0 1 dx
I (a) = ln a − sin x a dx = 2 2a dx = 2a .
0 0
2
a − sin x 0 a − sin2 x
2

Se face substituţia tg (x) = t, deci

1
x = arctg (t) şi dx = dt .
1 + t2
Folosind formula sin x = √ t obţinem
1+t2
Z π/2 Z +∞
dx 1 1
I 0 (a) = 2a = 2a dt
0 a2 − sin2 x
0 a2 − t2 1 + t2
1+t2
Z +∞ Z +∞
1 1 1
= 2a 2 2 2
dt = 2a 2 2 dt
(a − 1) t + a a −1 0

0 t2 + √aa2 −1
t=∞
2a 1 t  2 π
= 2 a arctg a  =√ (π/2 − 0) = √ .
a − 1 a2 −1
√ √
a2 −1 t=0
 2
a −1 2
a −1

9
Capitolul II: Integrale cu parametru Lect. dr. Lucian Maticiuc

Deci
π  p 
I 0 (a) = √ ⇒ I (a) = π ln a + a2 − 1 + C.
a2 − 1
21. Folosind valoarea integralei
Z π/2
dx π
= ,
0 a2 sin2 x + b2 cos2 x 2ab
să se calculeze integrala
π/2
sin2 x
Z

2 dx .
0 a2 sin2 x + b2 cos2 x

22. Să se calculeze integrala cu parametru:

Z π
1
I (a) = dx , unde a > b > 0.
0 a + b cos x

Apoi derivând ı̂n raport cu a integrala cu parametru I (a) să se calculeze

Z π Z π
1 1
2 dx şi 3 dx.
0 (a + b cos x) 0 (a + b cos x)

Rezolvare:
Z π Z ∞ Z ∞
1 1 2 2 1
I (a) = dx = 1−t2 1 + t2
dt = 2 dt
0 a + b cos x 0 a + b 1+t2 a−b 0
q
a+b
a−b + t2
t=∞
2 1 t  2 π
= arctg q =√ .

q
a−b a −b 2
 2 2
a+b a+b 
a−b a−b t=0

Derivăm şi obţinem

π  0 π π
−1 −1
Z Z Z
1
I 0 (a) = dx = 2 (1 + 0) dx = 2 dx .
0 a + b cos x a 0 (a + b cos x) 0 (a + b cos x)

Pe de altă parte
 0
0 π h
−1/2 i0 −1 2
−3/2
I (a) = √ =π a2 − b2 =π a − b2 2a.
a − b2
2
a a 2

23. Să se calculeze integrala cu parametru:

Z π
1
I (a) = dx , unde 0 < a < b.
0 a + b cos x

24. Să se calculeze integrala cu parametru:

Z 2π
1
I (a) = dx , unde a > b > 0.
0 a + b cos x

Apoi derivând ı̂n raport cu a integrala cu parametru I (a) să se calculeze

Z 2π Z 2π
1 1
2 dx şi 3 dx.
0 (a + b cos x) 0 (a + b cos x)

Rezolvare:
R 2π 1
Rπ 1
R 2π 1
Observăm că =2· √ π
0 a+b cos x dx = 0 a+b cos x
dx + π a+b cos x dx a2 −b2
.

10
Capitolul II: Integrale cu parametru Lect. dr. Lucian Maticiuc

25. Să se calculeze integrala cu parametru

Z ∞
1
I (a) = dx, a ∈ R∗ .
0 a + x2

Apoi derivând ı̂n raport cu a integrala cu parametru I (a) să se calculeze

Z ∞ Z ∞
1 1
dx şi 3 dx
(a + x 2 )2 (a + x2 )
0 0

26. Să se arate că Z ∞

sin x π
dx = .
0 x 2
Rezolvare:

Se arată mai ı̂ntâi, folosind un criteriu de convergenţă, că integrala dată este convergentă.
Ştim că următoarea integrală este convergentă (se aplică criteriul lui Abel, vezi Exerciţiul 4):
Z ∞
sin (αx)
I (α) := e−kx dx , unde α ≥ 0, k > 0.
0 x

Calculăm derivata şi apoi aplicăm metoda de integrare prin părţi:

Z ∞  0 Z ∞ Z ∞
0 sin (αx)
−kx −kx cos (αx)
I (α) = e dx = e x dx = e−kx cos (αx) dx
0 x α 0 x 0

e−kx x=∞ Z ∞ e−kx

= cos (αx)  − (−α) sin (αx) dx

−k x=0 0 −k
e−kx x=∞ α Z ∞
= cos (αx)  − e−kx sin (αx) dx (1)

−k x=0 k 0
e−kx x=∞ α  e−kx x=∞ Z ∞ e−kx 
= cos (αx)  − sin (αx)  − α cos (αx) dx
 
−k x=0 k −k x=0 0 −k
e−kx x=∞ α x=∞ α2 Z ∞
= cos (αx)  + 2 e−kx sin (αx)  − 2 e−kx cos (αx) dx.
 
−k x=0 k x=0 k 0
−kx
x=∞ x=∞
Dar e−k cos (αx)  = −1 1 α −kx
k (0 − 1) = k iar k2 e sin (αx)  = kα2 (0 − 0) = 0,deci
 
x=0 x=0

1 α2 0 k
I 0 (α) = − 2 I (α) ⇒ I 0 (α) = .
k k α2 + k 2
Prin integrare obţinem Z
k α
I (α) = dα = arctg + C.
α2 +k 2 k
Dar, conform definiţiei,
I (0) = 0, deci C = 0.
Deci   Z ∞
1 sin (x)
I (1) = arctg = e−kx dx
k 0 x
şi, trecând la limită,
  Z ∞
π 1 sin (x)
= limk→0+ arctg = limk→0+ e−kx dx
2 k 0 x
Z ∞ Z ∞
−kx sin (x) sin (x)
= limk→0 e dx = dx.
0 x 0 x

11
Capitolul II: Integrale cu parametru Lect. dr. Lucian Maticiuc

27. Să se calculeze integrala Z ∞

sin x
dx
0 x
derivând integrala cu parametru
Z ∞
sin x
e−kx dx , unde k > 0.
0 x

28. Să se arate că1 : Z ∞ √

2 π
e−x dx = .
0 2
Rezolvare:

Se arată mai ı̂ntâi, folosind un criteriu de convergenţă, că integrala dată este convergentă.
Folosind substituţia x = ut, cu u > 0 fixat, obţinem dx = udt şi
Z ∞
2 2
I= e−u t udt.
0

Deci, schimbând ordinea de integrare, calculăm pătratul intergalei I :

Z ∞ Z ∞ Z ∞ Z ∞  Z ∞ Z ∞ 
2 −x2 −u2 −x2 −u2 −u2 t2 −u2
I = e dx · e du = e dx e du = e ue dt du
0 0 0 0 0 0
2 2
!
∞ ∞ ∞
e−(1+t )u u=∞
Z Z  Z
−(1+t2 )u2
= ue du dt = dt
−2 (1 + t2 ) u=0

0 0 0
∞
−1
Z t=∞
1 π
= (0 − 1) dt = arctgt = .

2 (1 + t2 ) 2 4

0 t=0

Obţinem √
Z ∞
−x2 π
I= e dx = .
0 2

29. Să se arate că integrala lui Gauss (sau integrala Euler–Poisson) are valoarea:
Z ∞
2 √
e−x dx = π .
−∞

Rezolvare:

Evident, Z ∞ Z 0 Z ∞ Z ∞ √
2 2 2 2
e−x dx = e−x dx + e−x dx = 2 e−x dx = π.
−∞ −∞ 0 0

30. Să se calculeze următoarele integrale:

Z ∞ Z ∞
sin x2 dx cos x2 dx .



şi
0 0

Rezolvare:

Se arată mai ı̂ntâi, folosind un criteriu de convergenţă, că integrala dată este convergentă.
Folosind substituţia x2 = t obţinem Z ∞
1 sin t
I= √ dt
2 0 t
care este convergentă conform criteriului lui Dirichlet.
1 Există mai multe metode de a calcula această integrală. Unde dintre ele este cu ajutorul integralei duble (şi a schimbării de

variabile ı̂n cadrul integralei duble).

12
Capitolul II: Integrale cu parametru Lect. dr. Lucian Maticiuc

Pe de altă parte, folosind valoarea integralei Gaussiane, avem

Z ∞ Z ∞ √ 2
Z ∞ √ 2  √ 
√
−tu2 −(u t) 1 −(u t) 1 π
e du = e du = √ e d u t =√ ,
0 0 t 0 t 2

deci Z ∞
1 2 2
√ =√ e−tu du.
t π 0

Deci, schimbând ordinea de integrare, calculăm

1 ∞
Z  Z ∞  Z ∞ Z ∞ 
2 2 1 2
I= sin t √ e−tu du dt = √ e−tu sin t du dt
2 0 π 0 π 0 0
Z ∞ Z ∞ 
1 2
=√ e−tu sin t dt du.
π 0 0

Folosind metoda de integrare prin părţi avem, vezi calculul (1),

Z ∞
2 −1 2
t=∞ 1 2
x=∞ 1
J := e−tu sin t dt = 2 e−u t sin t  − 4 e−u t cos t  − 4J.
 
0 u t=0 u x=0 u

Deci
1
J= .
1 + u4
Calculând integrala2 obţinem
Z ∞ √
1 1 1 π π
I=√ du = √ · √ = √ .
π 0 1 + u4 π 2 2 2 2

31. Să se arate că

∞
Z r
sin t π
√ dt = .
0 t 2

√ √ √
2 Avem dx 1 x2 +x√2+1 1 1
R
1+x4
= √ ln + √ arctg(x 2 + 1) + √ arctg(x 2 − 1) , C ∈ R.
4 2 x2 −x 2+1 2 2 2 2

13
Capitolul II: Integrale cu parametru Lect. dr. Lucian Maticiuc

Facultatea de Matematică
Calcul integral şi Aplicaţii, Semestrul I
Lector dr. Lucian MATICIUC

Seminariile 4 – 6
Capitolul II. Integrale cu parametru

ANEXĂ

1 Integrale de tip Froullani

Teorema 1 Fie 0 < a < b şi f : [0, ∞) → R o funcţie Z ∞ continuă şi mărginită. Dacă limx→∞ f (x) = 0 sau dacă
∞
f (bx) − f (ax)
Z
f (x)
dx este (C) , atunci este (C) şi integrala dx şi are loc formula
a x 0 x
Z ∞
f (bx) − f (ax) a
dx = f (0) ln .
0 x b

Remarca 2 Un rezultat similar are loc şi dacă limx→∞ f (x) = `, deoarece considerăm g (x) = f (x) − ` ı̂n
teorema precedentă.

2 Integrale uniform convergente

Fie f : [a, +∞) × I → R. Presupunem că pentru orice y ∈ I există integrala cu parametru
Z +∞
I (y) = f (x, y) dx. (2)
a

Prin definiţie aceasta este dată de

Z b
I (y) = limb→+∞ I (y, b) = limb→+∞ f (x, y) dx.
a

Definiţia 3 Dacă limita precedentă are loc uniform ı̂n raport cu y ∈ I, atunci spunem că integrala parametrică
I (y) este uniform convergentă, notat (U C) , ı̂n raport cu y.

Teorema 4 (Condiţia suficientă 1 de convergenţă uniformă) Fie f : [a, +∞)×I → R. Presupunem că există
Z b
integrala f (x, y) dx, pentru orice b > a. Dacă există o funcţie ϕ astfel ı̂ncât:
a Z ∞
(ii) integrala improprie ϕ (x) dx este (C);
a
(ii) are loc inegalitatea
f (x, y) ≤ ϕ (x) , pentru orice x ≥ a, y ∈ I,
Z ∞
atunci integrala parametrică f (x, y) dx este (U C) .
a

Teorema 5 (CondiţiaZsuficientă 2 de convergenţă uniformă) Fie f, g : [a, +∞) × I → R. Presupunem că

∞
integrala parametrică f (x, y) dx este (U C) ı̂n raport cu y şi, ı̂n plus, că funcţia x 7−→ g (x, y) este monotonă
a
iar
|g (x, y)| ≤ M, pentru orice x ≥ a, y ∈ I.
Z ∞
În aceste condiţii integrala parametrică f (x, y) · g (x, y) dx este (U C) . ı̂n raport cu y.
a

14
Capitolul II: Integrale cu parametru Lect. dr. Lucian Maticiuc

TeoremaZ6 (Condiţia suficientă 3 de convergenţă uniformă) Fie f, g : [a, +∞) × I → R. Presupunem că
∞
integrala f (x) dx este (C) şi că funcţia x 7−→ g (x, y) este monotonă iar
a

|g (x, y)| ≤ M, pentru orice x ≥ a, y ∈ I.

Z ∞
În aceste condiţii integrala parametrică f (x) · g (x, y) dx este (U C) . ı̂n raport cu y.
a

Exemplul 7 Din acest ultim criteriu obţinem, de exemplu, convergenţa uniformă ı̂n raport cu y a integralei de
tipul
Z +∞
e−xy · f (x) dx, a ≥ 0,
a
Z +∞
ı̂n ipoteza că f (x) dx este (C) (deoarece (x, y) 7−→ e−xy este monotonă ı̂n raport cu x şi uniform mărginită
a
de 1).

3 Utilizarea convergenţei uniforme a integralelor

Teorema 8 (Continuitatea integralei parametrice) Fie f : [a, +∞) × [c, d] → R continuă. Presupunem că
Z ∞ Z +∞
integrala parametrică f (x, y) dx este (U C) ı̂n raport cu y ∈ [c, d]. Atunci y 7−→ I (y) = f (x, y) dx
a a
este o funcţie continuă.

Teorema 9 (Condiţia suficientă 4 de convergenţă uniformă) În cazul unei funcţii pozitive f are loc următoarea
Z +∞ Z ∞
“inversă” a teoremei precedente: dacă y 7−→ I (y) = f (x, y) dx este o funcţie continuă, atunci f (x, y) dx
a a
este (U C) .
Z +∞
Exemplul 10 Ştim că dacă integrala improprie f (x) dx este (C), atunci
a
Z +∞
I (k) = e−kx · f (x) dx, a ≥ 0,
a

este (U C) ı̂n raport cu k > 0. Dacă f este continuă, atunci are loc
Z +∞ Z +∞ Z +∞
limk→0+ e−kx · f (x) dx = limk→0+ e−kx · f (x) dx = f (x) dx.
a a a

Teorema 11 (Derivabilitatea integralei parametrice) Fie f : [a, +∞) × [c, d] → R continuă. Z ∞ Presupunem
0 0
că derivata fy (x, y) este continuă ı̂n raport cu ambele variabile şi că integrala parametrică fy (x, y) dx este
a
(U C) ı̂n raport cu y ∈ [c, d].
Z +∞ 0 Z +∞
I 0 (y) = f (x, y) dx = fy0 (x, y) dx, pentru orice y ∈ [c, d] .
a y a

Teorema 12 (Integrabilitatea integralei parametrice) Fie f : [a, +∞) × [c, d] → R continuă. Presupunem că
Z ∞
integrala parametrică f (x, y) dx este (U C) ı̂n raport cu y ∈ [c, d]. Atunci
a
Z d Z d Z +∞  Z +∞ Z d 
I (y) dy = f (x, y) dx dy = f (x, y) dy dx.
c c a a c

15
Capitolul II: Integrale cu parametru Lect. dr. Lucian Maticiuc

Corolarul 13 (Integrabilitatea integralei parametrice) Fie f : [a, +∞)×[c, d] → R continuă şi pozitivă astfel
Z +∞
ı̂ncât y 7−→ I (y) = f (x, y) dx este o funcţie continuă. Atunci
a
Z d Z d Z +∞  Z +∞ Z d 
I (y) dy = f (x, y) dx dy = f (x, y) dy dx.
c c a a c

În multe cazuri este necesar să se permute integrale luate ambele pe intervale nemărginite pentru a se
obţine relaţia
Z +∞  Z +∞  Z +∞  Z +∞ 
f (x, y) dx dy = f (x, y) dy dx. (3)
c a a c

Teorema 14 (Integrabilitatea integralei parametrice) Fie f : [a, +∞)×[c, +∞) → R continuă. Presupunem
că integralele parametrice Z Z ∞ ∞
f (x, y) dx şi f (x, y) dy sunt (U C) (4)
a c

ı̂n raport cu y şi respectiv x. Dacă există cel puţin una dintre integralele
Z d Z +∞  Z +∞ Z d 
|f (x, y)| dx dy sau |f (x, y)| dy dx,
c a a c

atunci există şi integralele iterate din (3) şi are loc relaţia (3).

Corolarul 15 (Integrabilitatea integralei parametrice) Fie f : [a, +∞) × [c, +∞) → R continuă şi pozitivă.
Presupunem că integralele parametrice (4) sunt funcţii continue. Dacă există una dintre integralele iterate din (3),
atunci există şi cealaltă şi are loc relaţia (3).

16