SPAŢII METRICE

Definiţia 1.1. Fie X o mulţime nevidă. O aplicaţie d : X × X →
+

se numeşte distanţă (sau metrică) pe X dacă sunt satisfăcute următoarele
axiome:
(a) d ( x, y ) = 0 dacă şi numai dacă x = y , ∀ x, y ∈ X ;
(b) d ( x, y ) = d ( y, x ) , ∀ x, y ∈ X ;
(c) d ( x, z ) ≤ d ( x, y ) + d ( y, z ) , ∀ x, y, z ∈ X (numită inegalitatea
triunghiului).
În acest caz, perechea ( X , d ) se numeşte spaţiu metric.

Aşadar, oricărei perechi de puncte x, y ∈ X i se asociază un număr

real nenegativ d ( x, y ) numit distanţa de la x la y .
Pe aceeaşi mulţime X pot fi definite mai multe distanţe, deci mai multe
structuri de spaţiu metric.
Exemplu 1.1. Aplicaţia d :
×
→
+ , d ( x, y ) = x − y , ∀ x, y ∈

este distanţă.
Într-adevăr,
(a) d ( x, y ) = 0 ⇔ x − y = 0 ⇔ x − y = 0 ⇔ x = y ;
(b) d ( x, y ) = d ( y, x ) ⇔ d ( x, y ) = x − y = y − x = d ( y, x ) ;
(c) d ( x, z ) ≤ d ( x, y ) + d ( y, z ) ⇔ d ( x, z ) = x − z = x − y + y − z ≤
≤ x − y + y − z = d ( x, y ) + d ( y , z ) .
Exemplul 1.2. Fie X o mulţime nevidă şi d : X × X →
+ ,
1, daca x ≠ y,
d ( x, y ) = 
0, daca x = y,
este o distanţă pe X , iar ( X , d ) este un spaţiu metric discret.
Într-adevăr,
(a) prin definiţie d ( x, y ) = 0 ⇔ x = y ;
(b) avem
1, daca x ≠ y ⇔ y ≠ x
d ( x, y ) = d ( y , x ) ⇔ d ( x , y ) =  = d ( y, x ) ;
0, daca x = y ⇔ y = x
(c) să prin abusurd că există x0 , y0 , z0 ∈ X astfel încât
d ( x0 , z0 ) > d ( x0 , y0 ) + d ( y0 , z0 ) . Cum d ia numai valorile 0 şi 1 , este

29
necesar ca d ( x0 , y0 ) = d ( y0 , z0 ) = 0 şi d ( x0 , z0 ) = 1 . De aici rezultă că
x0 = y0 , y0 = z0 şi x0 ≠ z0 , contradicţie. Prin urmare,
d ( x, z ) ≤ d ( x, y ) + d ( y , z ) , ∀ x, y , z ∈ X .
Exemplul 1.3. Considerăm spaţiul real n − dimensional,
n
{ }

= ( x1, x2 ,..., xn ) x1, x2 ,..., xn ∈
. Fie d :
n ×
n →
+ ,

d ( x, y ) = ( x1 − y1 )2 + ( x2 − y2 )2 + ... + ( xn − yn )2 , ∀ x, y ∈
n ,
x = ( x1, x2 ,..., xn ) , y = ( y1, y2 ,..., yn ) . Atunci d este distanţă pe
n , numită
( )
distanţă euclidiană.
n , d se numeşte spaţiul euclidian
n .

Propozitţa 1.1. Fie ( X , d ) un spaţiu metric. Pentru orice

x1, x2 ,..., xn ∈ X are loc următoarea inegalitate
d ( x1, xn ) ≤ d ( x1, x2 ) + d ( x2 , x3 ) + ... + d ( xn −1, xn ) ,
numită inegalitatea poligonului.

Propoziţia 1.2. Fie ( X , d ) un spaţiu metric. Pentru orice

x, y, z , t ∈ X are loc inegalitatea
d ( x, y ) − d ( z , t ) ≤ d ( x, z ) + d ( y , t ) ,
numită inegalitatea patrulaterului.

Definiţia 1.2. Fie ( X , d ) un spaţiu metric, a ∈ X şi r > 0 .

Următoarea mulţime
B ( a, r ) = { x ∈ X d ( a, x ) < r }
se numeşte bila deschisă cu centrul în a şi rază r . Mulţimea notată
B ( a, r ) = { x ∈ X d ( a, x ) ≤ r }
se numeşte bila închisă cu centrul în a şi rază r , iar mulţimea notată
S ( a, r ) = { x ∈ X d ( a, x ) = r}
se numeşte sfera cu centrul în a şi rază r .

Exemplul 2.1.4. În spaţiul metric al numerelor reale, X =
şi

d ( x, y ) = x − y , ∀ x, y ∈
, avem B ( a, r ) = ( a − r , a + r ) . Mai mult, orice

30
interval ( a, b ) din
coincide cu o bilă deschisă din
şi anume,
a +b a −b
( a, b ) = B  , .
 2 2 
Avem B ( a, r ) = [ a − r , a + r ] . Mai mult, orice interval [ a, b ] din

 a +b a −b
coincide cu o bilă închisă din
şi anume, [ a, b ] = B  , .
 2 2 
Exemplul 2.1.5. Dacă X =
3 cu metrica discretă
1, daca x ≠ y
d ( x, y ) =  , atunci B ( a, r ) = {a} , dacă r < 1 şi B ( a, r ) =
3 ,
0, daca x = y
dacă r ≥ 1 .
Exemplul 2.1.6. Dacă X =
n , a = ( a1, a2 ,..., an ) ∈
n , r > 0 cu
distanţa euclidiană, atunci bila
 n
2 
B ( a, r ) = ( b1, b2 ,..., bn ) ∈
n Σ ( bi − ai ) ≤ r 2  .
 i =1 
Dacă n = 2 bilele sunt „discuri pline”, iar pentru n = 3 , bilele sunt
„sfere pline”.

§ 2.2 Şiruri în spaţii metrice.

Definiţia 2.1. Fie ( X , d ) un spaţiu metric, x ∈ X şi ( xn )n ≥1 un şir de
puncte din X . Spunem că şirul ( xn )n ≥1 este convergent la x dacă pentru
orice ε > 0 există un rang n ( ε ) ∈  astfel încât d ( xn , x ) < ε , oricare ar fi
n ≥ n (ε) .
d
Se notează lim xn = x sau xn  → x sau simplu xn 
→x.
n →∞
Definiţia 2.2. Fie ( X , d ) un spaţiu metric, x ∈ X şi ( xn )n ≥1 un şir de
puncte din X . Spunem că şirul ( xn )n ≥1 este şir Cauchy dacă pentru orice
ε > 0 există un rang n ( ε ) ∈  astfel încât d ( xm , xn ) < ε , oricare ar fi
m, n ≥ n ( ε ) .
Propoziţia 2.1. Fie ( X , d ) un spaţiu metric şi ( xn )n ≥1 , ( yn )n ≥1 două
şiruri de puncte din X astfel încât xn  → y , x, y ∈ X .
→ x şi yn 
Atunci lim d ( xn , yn ) = d ( x, y ) .
n →∞

31
 Demonstraţie. Fie ε > 0 . Deoarece xn  → x , rezultă că există un
ε
rang n1 ( ε ) ∈  astfel încât d ( xn , x ) < , pentru orice n ≥ n1 ( ε ) . Iar din
2
faptul că yn  → y , rezultă că există un rang n2 ( ε ) ∈  astfel încât
ε
d ( yn , y ) < , pentru orice n ≥ n2 ( ε ) .
2
Notăm cu n ( ε ) = max {n1 ( ε ) , n2 ( ε )} . Cu inegalitatea patrulaterului,
ε ε
rezultă că 0 ≤ d ( xn , yn ) − d ( x, y ) ≤ d ( xn , x ) + d ( yn , y ) < + = ε , pentru
2 2
orice n ≥ n ( ε ) , adică lim d ( xn , yn ) = d ( x, y ) .
n →∞
Propoziţia 2.2. Într-un spaţiu metric ( X , d ) limita unui şir
convergent este unică.
Demonstraţie. Fie ( xn )n ≥1 ⊂ X un şir convergent. Presupunem prin
d d
absurd că există x, y ∈ X , x ≠ y astfel încât xn  → x şi xn  → y . Din
x ≠ y rezultă că ε = d ( x, y ) > 0 .
d ε
Cum xn  → x , există un rang n1 ( ε ) ∈  asfel încât d ( xn , x ) < ,
2
d
pentru orice n ≥ n1 ( ε ) , iar din xn  → y , există un rang n2 ( ε ) ∈  astfel
ε
încât d ( xn , y ) < , pentru orice n ≥ n2 ( ε ) .
2
Fie n ( ε ) > max {n1 ( ε ) , n2 ( ε )} , avem
ε ε
ε = d ( x, y ) ≤ d ( xn , x ) + d ( xn , y ) < + = ε,
2 2
Contradicţie.
Teorema 2.1. Într-un spaţiu metric ( X , d ) orice şir convergent este
şir Caunchy.
Demonstraţie. Presupunem că ( xn )n ≥1 este şir convergent la x ∈ X .
ε
Fie ε > 0 . Atunci există n ( ε ) ∈  astfel încât d ( xn , x ) < , pentru orice
2
n ≥ n (ε) .
Pentru orice m, n ≥ n ( ε ) , avem
ε ε
d ( xm , xn ) ≤ d ( xm , x ) + d ( xn , x ) < + = ε,
2 2

32
adică ( xn )n ≥1 este şir Cauchy.

Teorema 2.2. Fie ( X , d ) un spaţiu metric şi ( xn )n ≥1 ⊂ X un şir
Cauchy care are un subşir xkn ( )n≥1 convergent la x ∈ X .
Atunci ( xn )n ≥1 este convergent la x .
Demonstraţie. Fie ε > 0 . Cum ( xn )n ≥1 ⊂ X este şir Cauchy, rezultă că
ε
există un rang n1 ( ε ) ∈  astfel încât d ( xm , xn ) < , pentru orice
2
m, n ≥ n1 ( ε ) .
d
Din faptul că xkn  → x , rezultă că există un rang n2 ( ε ) ∈  astfel
ε
(
încât d xkn , x <
2
)
, pentru orice n ≥ n2 ( ε ) .
Fie acum n ( ε ) = max {n1 ( ε ) , n2 ( ε )} . Atunci pentru orice n ≥ n ( ε )
ε ε
( ) (
avem d ( xn , x ) ≤ d xn , xkn + d xkn , x <) 2 2
+ = ε.
Dacă n ≥ n ( ε ) , atunci kn ≥ n ≥ n ( ε ) . Deci d ( xn , x ) < ε , pentru orice
d
n ≥ n ( ε ) , adică xn  →x.
Teorema 2.2.4. Într-un spaţiu metric ( X , d ) orice subşir al unui şir
convergent este convergent. În plus, limita şirului este egală cu limita
subşirului.
d
Demonstraţie. Fie ( xn )n ≥1 ⊂ X , xn  → x ∈ X şi d xkn ( )n≥1
un
subşir al şirului ( xn )n ≥1 .
d
Fie ε > 0 . Cum xn  → x , există un rang n ( ε ) ∈  astfel încât
d ( xn , x ) < ε , pentru orice n ≥ n ( ε ) . Şirul de numere naturale ( kn )n ≥1 este
stric crescător şi nemărginit. De aceea, există n1 ( ε ) ∈  astfel încât
kn ≥ n ( ε ) , pentru orice n ≥ n1 ( ε ) .
( )
Atunci avem că d xkn , x < ε , pentru orice n ≥ n1 ( ε ) , adică
d
xkn  →x.

33
 Într-un spaţiu metric, orice şir Convergent este şir Cauchy. Reciproca
nu este adevărată.

Exemplul 2.2.1. Fie spaţiul metric al numerelor raţionale ( , d )

înzestrat cu distanţa d :  ×  →
+ , d ( x, y ) = x − y , ∀ x, y ∈  .
n 2 
În acest spaţiu, şirul xn =   , n ≥ 1 , este şir Cauchy, dar nu este
n
şir convergent.

Definiţia 2.2.3. Un spaţiu metric în care orice şir Cauchy este şir
convergent se numeşte spaţiu metric complet.

Spatiul metric al numerelor reale este complet. Orice şir Cauchy de

numere reale reale este convergent.

§ 2.3 Spaţii metrice particulare.

Definiţia 3.1. Fie X un spaţiu vectorial peste corpul K ( K =
sau

 ). O aplicaţie ⋅ : X →
( x → x )se numeşte normă dacă au loc
următoarele proprietăţi:
(a) x ≥ 0, ∀ x ∈ X şi x = 0 ⇔ x = 0 ;
(b) λx = λ x ∀ x ∈ X , ∀ λ ∈
;
(c) x + y ≤ x + y ∀ x, y ∈ X (inegalitatea triunghiului).

Exemplul 3.1. Fie
un spaţiu vectorial peste corpul
, aplicaţia

x = x , ∀ x ∈
verifică axiomele unei norme.

Exemplul 3.2. Fie
n un spaţiu vectorial peste corpul
, următoarele

aplicaţii sunt norme pe
n .
n
(a) x = Σ xi2 , ∀ x = ( x1, x2 ,..., xn ) ∈
n (norma euclidiană);
i =1
n
(b) x = Σ xi , ∀ x = ( x1, x2 ,..., xn ) ∈
n ;
i =1

34
 (c) x = max xi , ∀ x = ( x1, x2 ,..., xn ) ∈
n .
1≤i ≤ n
Exemplul 3.3. Fie X = C 0 [ a, b ] := { f f : [ a, b ] →
, f continua} un
spaţiu vectorial peste corpul
, următoarele aplicaţii sunt norme pe X .
12
b 
∫
2
(a) f =  f ( x ) dx  ,∀ f ∈X ;
 
a 
(b) f = sup f ( x ) , ∀ f ∈ X .
x∈[ a ,b ]

Definiţia 3.2. Perechea ( X , ⋅ ) formată dintr-un spaţiu vectorial X şi

o normă pe X se numeşte spaţiu vectorial normat.
Propoziţia 3.1. Fie spatiu vectorial normat ( X , ⋅ ) şi d : X × X →
,
d ( x, y ) = x − y , ∀ x, y ∈ X .
Atunci d este o distanţă pe X .
Demonstraţie. Într-adevăr, (a) d ( x, y ) = x − y ≥ 0, ∀ x, y ∈ X şi
d ( x, y ) = x − y = 0 ⇔ x − y = 0 ⇔ x − y = 0 ⇔ x = y .
(b). Din proprietatea a doua a norme avem
d ( x , y ) = x − y = − ( y − x ) = −1 y − x = d ( y , x ) .
(c). În final, folosind inegalitatea triunghiului avem
d ( x, y ) = x − y = ( x − z ) + ( z − y ) ≤ x − z + z − y = d ( x, z ) + d ( z , y ) .
Observaţia 3.1. Orice spatiu vectorial normat devine un spaţiu metric
în care distanţa este definită cu ajutorul normei.

Observaţia 3.2. Nu orice spaţiu metric este spaţiu normat, deoarece în

definiţia spaţiului metric nu se cere ca mulţimea X să fie spaţiu vectorial
peste corpul K . Astfel, dacă ( X , d ) este spaţiu metric şi X nu aste spaţiu
vectorial, atunci X nu poate fi spaţiu vectorial normat.

Propoziţia 3.2. Fie ( X , ⋅ ) un spaţiu vectorial normat şi fie şirurile

convergente ( xn )n≥1 ⊂ X şi ( yn )n≥1 ⊂ X . Atunci şirurile ( λxn )n≥1 şi
( xn + yn )n≥1 sunt convergente şi
lim λxn = λ lim xn , ∀ λ ∈ K ,
n →∞ n →∞

35
 lim ( xn + yn ) = lim xn + lim yn .
n →∞ n →∞ n →∞
Demonstraţie. Fie x = lim xn şi y = lim yn . Atunci pentru orice
n →∞ n →∞
ε
ε > 0 , există un rang n ( ε ) ∈  astfel încât xn − x < , pentru orice
2
n > n(ε) .
Din aceste inegalităţi avem:
( xn + yn ) − ( x + y ) = ( xn − x ) + ( yn − y ) ≤
ε ε
≤ xn − x + yn − y < + = ε, ∀ n > n ( ε ) ,
2 2
rezultă că şirul ( xn + yn )n ≥1 este convergent şi lim ( xn + yn ) = x + y .
n →∞
Analog se demonstrează că şirul ( λxn )n≥1 este convergent şi
lim λxn = λx .
n →∞
Definiţia 3.3. Un spaţiu vectorial normat în care orice şir Cauchy
este convergent se numeşte spaţiu Banach.

O categorie de spaţii normate sunt spaţiile prehilbertiene (acele spaţii

normate în acre norma este definită cu ajutorul produsului scalar).

Definiţia 3.4. Fie X un spaţiu vectorial peste corpul K ( K =
sau

 ). O aplicaţie ⋅, ⋅ : X × X → K ( ( x, y ) → x, y )se numeşte produs scalar
dacă au loc următoarele proprietăţi:
(a) x, x ≥ 0, ∀ x ∈ X şi x, x = 0 ⇔ x = 0 ;
(b) x, y = x, y ∀ x, y ∈ X ;
(c) x1 + x2 , y = x1, y + x2 , y ≥ 0, ∀ x1, x2 , y ∈ X ;
(d) λx, y = λ x, y ∀ x, y ∈ X , ∀ λ ∈ K .

Exemplul 3.4. Fie X = C 0 [ a, b ] := { f f : [ a, b ] →
, f continua} un

b
spaţiu vectorial peste
, aplicaţia f ,g = ∫ f ( x ) g ( x ) dx, ∀ f , g ∈ X este
a
un produs scalar pe X .

36
 Dacă X = C 0 [ −1,1] := { f f : [ −1,1] →
, f continua} , f ( x ) = x 2 şi
1

∫x
2
g ( x ) = x , atunci f , g = ⋅ x dx = 0 .
−1
Exemplul 3.5. Fie X =
n un spaţiu vectorial peste
, aplicaţia
n
x, y = Σ xi yi , ∀ x, y ∈
n , x = ( x1, x2 ,..., xn ) , y = ( y1, y2 ,..., yn ) este un
i =1
produs scalar pe X .

În continuare vom lucra cu spaţii vectoriale reale. A doua axiomă a

produsului scalar devine în acest caz: x, y = y, x ∀ x, y ∈ X (produsul
scalar este simetric).
Din proprietăţile (c) şi (d) ale produsului scalar deducem că acesta
este liniar în prima componentă:
α1x1 + α 2 x2 , y = α1 x1, y + α 2 x2 , y ≥ 0, ∀ x1, x2 , y ∈ X , ∀α1, α 2 ∈

şi în general:
n n
Σ αi xi , y = Σ αi xi , y .
i =1 i =1
Din simetrie deducem şi liniaritatea în raport cu al doilea argument:
n n n n
x, Σ β j y j = Σ β j y j , x = Σ β j y j , x = Σ β j x, y j .
j =1 j =1 j =1 j =1
Din cele două proprietăţi deducem:
n n n n
Σ αi xi , Σ β j y j = Σ Σ αiβ j xi , y j , ∀ xi , y j ∈ X ∀ αi , β j ∈
.
i =1 j =1 i =1 j =1

Propoziţia 3.3. Fie X un spaţiu vectorial peste corpul
pe care s-a

definit un produs scalar, notat ⋅, ⋅ . Atunci pentru orice x, y ∈ X are loc
inegalitatea:
x, y ≤ x, x y, y
(inegalitatea lui Cauchy – Buniakovski - Schwartz).
Demonstraţie. Fie x, y ∈ X şi λ ∈
, avem:
0 ≤ λ x − y , λ x − y = λ 2 x , x − 2λ x , y + y , y .
Cum avem o funcţie de gradul doi în λ , deducem:
∆ ≤ 0 ⇔ x, y ≤ x, x ⋅ y , y .

37
 
n
Observaţia 3.3. În cazul în care X =
, cu produsul scalar definit
mai sus, inegalitatea lui Schwartz devine:
n n n
Σ xi yi ≤ Σ xi2 ⋅ Σ yi2 ,
i =1 i =1 i =1
inegalitate cunoscută din liceu.

Vom arăta în continuare că pe un spaţiu vectorial X pe care avem un

produs scalar se poate defini o normă astfel:

Propoziţia 3.4. Fie X un spaţiu vectorial pe care s-a definit un

produs scalar, ⋅, ⋅ . Atunci aplicaţia ⋅ : X →
, x = x, x , ∀ x ∈ X este
normă pe X .
Demonstraţie. (a) x = x, x ≥ 0, ∀ x ∈ X şi x = x, x = 0
⇔ x, x = 0 ⇔ x = 0 .
(b) λx = λ x, λx = λ 2 x, x = λ x, x = λ x , ∀ x ∈ X , ∀ λ ∈ K .
(c) Dacă x, y ∈ X atunci
2 2 2
x+ y = x + y , x + y = x + 2 x, y + y ≤
2 2 2
≤ x + y +2 x ⋅ y =( x + y ) .
În final avem că x + y ≤ x + y .

Definiţia 3.5. Un spaţiu vectorial pe care s-a definit un produs scalar

se numeşte spaţiu prehilbertian.

Observaţia 3.4. Conform propoziţiei 3.4. orice spaţiu prehilbertian

este spaţiu vectorial normat.

Definiţia 3.4. Un spaţiu prehilbertian, în care orice şir Cauchy este

convergent, se numeşte spaţiu Hilbert.

38