Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Ulterior, Liu Hui a inventat o metoda rapida de calcul si a obinut valoarea aproximativa 3,1416 cu un
poligon de doar 96 de laturi, profitnd de faptul ca diferena de arie a poligoanelor succesive formeaz o
progresie geometrica de factor 4. n secolul al V-lea e.n. matematicianul indian Aryabhta a aproximat
numrul pi ca3,1416; el a fost primul care a si afirmat ca este o aproximaie si ca valoarea originala este un
numr iraional;
Pe la 480, matematicianul chinez Zu Chongzhi a demonstrat ca 355/113, si a aratat ca 3,1415926 < <
3,1415927 cu ajutorul algoritmului lui Liu Hui aplicat peun poligon cu 12288 laturi. Aceasta valoare a fost
cea mai precisa aproximare a lui disponibila n urmatorii 900 de ani
Pn la nceputul mileniului II, a fost cunoscut cu o precizie de mai puin de 10 zecimale exacte.
Urmtoarea descoperire majora n studierea lui a venit cu dezvoltarea seriilor infinite si, ulterior, cu
descoperirea analizei matematice, care n principiu permite calculul lui cu orice precizie dorita prin
adugarea orict de multor termeni. Pe la 1400, Madhava din Sangamagrama a gsit prima astfel de serie:
Aceasta este cunoscuta astzi sub numele des seria Madhava-Leibniz sau seria Gregory-Leibniz Legendre
a demonstrat si el n 1794 ca este iraional. Cnd Leonhard Euler n 1735 a demonstrat celebra problema
Basel gsirea valorii exacte a lui
Att Legendre ct si Euler au speculat ca ar putea fi transcendent, ceea ce s-ademonstrat n 1882 de catre
Ferdinand von Lindemann. S-a spus despre cartea luiWilliam Jones. O Noua introducere n matematica
din1706 ca este prima n care s-a folosit litera greceasca pentru aceasta constanta,dar notatia a devenit
deosebit de populara dupa ce a adoptat-o Leonhard Euler n1737. El a scris:Exista numeroase alte feluri de a
gasi lungimile sau ariile unor anumite linii curbesau drepte, care ar putea facilita practica foarte mult; ca de
exemplu, la cerc,diametrul este fata de circumferinta ca 1 fata de (16/5 - 4/239) -1/3(16/53- 4/2393) +... =
3.14159... =
Apariia calculatoarelor numerice n secolul al XX-lea au dus la o cretere a recordurilor de
calcul al lui . John von Neumannet al. au folosit ENIAC pentru a calcula 2037 de cifre ale lui n
1949, un calcul care a durat 70 de ore. Alte mii de zecimale s-au obinut n urmtoarele decenii si
milionul de cifre a fost depit n 1973. Progresele nu s-au datorat doar hardware-ului mai rapid,
ci si apariiei unor noi algoritmi. Una dintre cele mai semnificative realizri a fost descoperirea
transformatei Fourier rapide(FFT) n anii 1960, algoritm ce permite calculatoarelor sa efectueze
rapid operaiuni aritmetice pe numere extrem de mari. La nceputul secolului al XX-lea,
matematicianul indian Srinivasa Ramanujan a descoperit multe noi formule pentru , unele
remarcabile pentru eleganta si profunzimea lor matematica.
Una dintre formulele sale este seria:
care dau 14 cifre zecimale cu fiecare termen. Fraii Ciudnovski au folosit aceasta formula pentru
a stabili cteva recorduri de calcul al lui spre sfritul anilor 1980, inclusiv primul calcul cu peste
un miliard (mai precis, 1.011.196.691)de cifre zecimale n 1989. Ea rmne formula preferata
pentru software-ul decalcul al lui ce ruleaz pe calculatoarele personale, diferita de cele folosite
de supercalculatoarele care au stabilit recorduri moderne.
2000 I.Hr. Egiptenii socoteau numarul pi ca fiind 16 / 9 sau 256/81, sau 3.16
cu o exactitate de o singura zecimala.
250 I. Hr. Filozoful grec Arhimede a fost primul care a estimat cat mai riguros
numrul pi. El a realizat ca amploarea acestuia poate fi limitata nscriind cercuri
in poligoane regulate si calculnd perimetrele externe si interne a acestor
poligoane. Folosind 96 astfel de poligoane, el a demonstrat ca 3 10/71 < < 3
10/70, adic 3.14185 o exactitate de 3 zecimale.
Secolul al 16-lea Ludolph van Ceulen din Germania a calculat numrul pi cu o
exactitate de 35 de zecimale dar a murit nainte de a fi publicata descoperirea. Aa
ca, aceasta a fost inscripionata pe piatra lui funerara.
1706 Astronomul englez John Machin a descoperit o formula complicata pentru
aflarea cat mai exacta a numrului pi, si a calculat cu exactitate primele 100 de
zecimale.
Secole de-a rndul, matematicieni din China, India i Arabia au descoperit noi zecimale
ale constantei.
La nceputul secolului al XVII-lea, matematicianul german Ludolph van Ceulen reuise
s determine 35 de zecimale ale lui Pi.
La sfritul secolului al XVII-lea este introdus, n matematica european, noiunea de
"serii infinite, ea fiind folosit n aceast perioad pentru calcularea zecimalelor lui Pi. Isaac
Newton s-a folosit de teoria sa binominal pentru a determina 16 zecimale ale lui Pi.
n 1873, matematicianul englez William Shanks a anunat c, dup 20 de ani de calcule,
a aflat 707 zecimale ale constantei lui Arhimede (ulterior s-a dovedit c doar primele 527 de
zecimale fuseser corect calculate).
La nceputul secolului al XX-lea, matematicianul indian Srinivasa Ramanujan a gsit o
nou metod de calcul al lui Pi.
Pn la sfritul secolului trecut, calculele executate de sistemele computerizate au
reuit s determine... 200.000.000.000 de zecimale ale lui Pi. Pentru c este un numr iraional
(care nu poate fi raport a dou numere ntregi), Pi a cptat repede o utilizare comun pentru
calculele de zi cu zi.
1873 Matematicianul englez William Shanks s-a chinuit timp de 15
ani pentru calcularea a 707 zecimale dar din pcate a fcut o
greeala la a 528-a zecimala, rezultnd ca celelalte zecimale sa fie
greite la rndul lor.
2004 Yasumasa Kanada din Tokyo a calculat cu ajutorul unui
computer un numar de 1.24 trilioane de zecimale a numrului pi.
Ianuarie 2010 Fabrice Bellard a folosit un simplu PC, pentru aceast operaiune fiindu-i
necesar circa 131 de zile, cu tot cu verificrile necesare. Noua versiune a constantei ocup
peste un terabyte de spaiu. Vechile recorduri au fost realizate folosindu-se supercomputere,
dar Bellard susine c metoda sa este de 20 de ori mai eficient. Fostul record de 2,6 miliarde
de zecimale a fost obinut n august 2009 de ctre Daisuke Takahashi, la Universitatea
Tsukuba n Japonia, n doar 29 de ore, dar a fost nevoie de un supercomputer de 2000 de ori
mai puternic i mai scump dect cel folosit de Bellard.