Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
P
1.Fie triunghiul din figura 1. Numiţi: Fig.1.
a) Laturile triunghiului ,
b) Vârfurile triunghiului;
c) Unghiurile triunghiului (folosind 3 litere);
d) Latura opusă unghiului MNP; N
M
e) Latura opusă unghiului PMN;
Într-o lume în care nu există adevăruri absolute şi în care neprevăzutul şi incertitudinea sunt
prezente mereu, rolul profesorului este în schimbare. Se poate spune chiar că munca profesorului
se transformă, din a fi o bancă de date, în a deveni mentor şi cercetător. Probabil că viitorul va
pune la mare încercare practica şcolară şi rolul profesorului..
Învăţarea centrată pe elev oferă elevilor o mai mare autonomie şi un control sporit cu privire
la disciplinele de studiu, la metodele de învăţare şi la ritmul de studiu. Această perspectivă
subliniază caracteristicile fundamentale ale învaţării centrate pe elev, promovând ideea că
elevilor trebuie să li se ofere un control sporit asupra învăţarii prin asumarea responsabilitaţii cu
privire la: ceea ce se învaţă, modul cum se învaţă şi de ce, momentul când se învaţă.
O consecinţă importantă o reprezintă necesitatea ca elevii să îşi asume un înalt grad de
responsabilitate în contextul învăţarii şi să îşi aleagă în mod activ scopurile, precum şi să îşi
administreze învăţarea. Ei nu se mai pot baza pe faptul că profesorul ori persoana care predă la
clasă le va transmite anumite cuntoşinţe care urmează a fi memorate. Ca educatori avem sarcina
să-i învăţăm pe elevi să înveţe, să-i abilităm cu diferite tehnici de învăţare eficiente, pregătindu-i
în acelaşi timp pentru autoînvaţare şi educare permanentă.
Învaţarea trebuie să fie tot mai mult un proiect personal al elevului, iar educatorul să fie un
asistent al acestuia cu rol de organizator, animator, manager al situaţiilor de instruire prin care să
faciliteze învăţarea eficientă. Învăţarea centrată pe elev se referă la situaţia în care elevii lucrează
atât în grupuri cât şi individual pentru a explora probleme şi a procesa activ cunoştinţele, mai
degrabă decât a fi nişte receptori pasivi ai acestora Pornind de la această idee, am predat elevilor
clasei a VI-a lecţia “Criteriile de congruenţă ale triunghiurilor oarecare “, urmând proiectul de
tehnologie didactică de mai jos :
. Un teren are forma unui pătrat ABCD de latură 10 m. În mijlocul M al laturii AB este plantat un
măr. Pe terenul AMD sunr cultivaţi ardei, pe terenul DMC sunt cultivate roşii, iar pe terenul MBC sunt
cultivaţi castraveţi.
5⋅10
A AMD = =25 m 2= A MBC
2
b⋅h 10⋅10
A MDC= = =50 m2 ⇒
2 2
Relaţii între Relaţii între Relaţii între Relaţii între Relaţii între
laturile opuse laturile unghiurile unghiurile diagonale
consecutive opuse alăturate
Paralelogram
Dreptunghi
Romb
Pătrat
paralele congruente
suplementare perpendiculare
Nota 5-7
1. Urmăriţi figurile de mai jos şi completaţi spaţiile care au semnul ,,?”.
d) Aria pătratului ABCD este egală cu 100 cm2. AD este egală cu ……..cm.
e) Aria trapezului ABCD este egală cu 80 cm2. Dacă AB = 12 cm, DE = 8 cm, atunci CD este egală cu
………….cm.
NOTA 7
1.Un dreptunghi cu lungimea laturilor sale egale cu 16 cm, respectiv 24 cm, are perimetrul egal cu al
unui pătrat . Aflaţi aria pătratului.
2. Fie trapezul dreptunghic ABCD cu lungimea bazei mari de 27 cm, lungimea bazei mici de 17 cm şi
măsura unghiului obtuz de 135°. Aflaţi aria trapezului.
3.Un romb are un unghi cu măsura de 120° şi diagonala mică de 6 cm. Se cere perimetrul rombului.
4
5.Perimetrul unui dreptunghi este de 52 cm, dacă raportul dimensiunilor sale este de 9 aflaţi aria sa.
NOTA 9 – 10
1.Fie paralelogramul ABCD şi punctele M, N ∈ (AC) astfel încât [AM] ≡[MN] ≡[NC]. Arătaţi că DMBN
este paralelogram.
2.Fie M, N mijloacele laturilor (AB) şi (DC) ale rombului ABCD care are măsura unghiului A de 60°. Arătaţi
că BMDN dreptunghi.
B
1. Poligonul cu patru laturi se numeşte ……….
4. Trapezul care are una dintre laturile neparalele perpendiculară pe baze se numeşte
trapez……………………
A-B : Patrulaterul convex care are două laturi opuse paralele, iar celelalte două neparalele.
Fişa Nr 2
(probleme cu caracter aplicativ)
1.În figura alăturată sunt reprezentate schematic 3 parcele de pământ în formă de pătrat cu latura de
5 m,2m respectiv 1 m.
b)Se împrejmuieşte tot terenul cu gard de sârmă.Caţi metri de gard sunt necesari?
2.În figura alăturată este reprezentată schema parterului unei case,formată dintr-un living(ABCG),o
bucătărie (CDEF)şi o baie(EFG),(ABCG) şi (CDEF) sunt dreptunghiuri,F este mijlocul lui[GC],iar EFG este un
triunghi
şi bucătăriei.
în totalitate.
formă de pătrat cu
ABCD şi a unei terase ADE. ABCD este un dreptunghi AB=4 m BC=5 m,iar