La o plimbare printre numere ...

1. Numere Leyland
În teoria numerelor, un număr Leyland este un număr de forma , unde şi sunt
numere întregi mai mari decât unu.
În ceea ce urmează vom prezenta şirul numerelor Leyland: 8, 17, 32, 54, 57, 100, 145, 177, 320,
368, 512, 593, 945, 1.124, 1.649, 2.169, 2.530, 4.240, 5.392, 6.250, 7.073, 8.361, 16.580, 18.785,
20.412, 23.401, 32.993, 60.049, 65.792, 69.632, 93.312, 94.932, 131.361, 178.478, 262.468,
268.705, 397.585, 423.393, 524.649, 533.169.
Condiţia ca şi să fir numere întregi mai mari decât 1 este foarte importantă, deoarece în caz

contrar, orice număr întreg ar putea fi număr de tip Leyland: .

Primele numere Leyland prime sunt cele prezentate în şirul de mai jos: 17, 593, 32.993,
2.097.593, 8.589.935.681, 59.604.644.783.353.249, 523.347.633.027.360.537.213.687.137,
43.143.988.327.398.957.279.342.419.750.374.600.193, care corespund următoarelor operaţii
algebrice:

.
În iunie 2008 a fost descoperit cel mai mare număr Leyland prim cu
15.071 de cifre.

2. Numere Dudeney
Un număr Dudeney este un număr întreg pozitiv, cub perfect care are proprietatea că suma
cifrelor sale ( scrise în sistem zecimal ) este rădăcina cubică a numărului.
La ora actuală se cunosc doar 6 astfel de numere:
1═

512

4.913

5832 18 . 18 . 18; 18

17.576

19.683

1
Aceste numere se datorează matematicianului englez Henry Ernest Dudeney ( 1857 – 1930 )
care a fost remarcabil prin teoria jocurilor matematice şi logica jocurilor puzzle.
În continuare vom generaliza conceptul de număr Dudeney, mărind pur şi simplu exponentul.
Pentru a înţelege mai uşor, vom prezenta câteva exemple concrete:
2401

234256

390625
În acest mod se pot obţine şi alte tipuri de numere Dudeney.

3. Numere Cullen
În matematică, prin număr Cullen înţelegem acel număr care poate fi scris sub forma .

, notat prin Cn. Numerele Cullen au fost studiate prima dată de către matematicianul
irlandez Father James Cullen ( 1867 – 1933 ) în anul 1905. Aceste numere reprezintă cazuri
speciale pentru numerele Proth ( adică numere de forma , unde este un număr întreg

pozitiv impar, iar un număr întreg pozitiv astfel încât ).

În anul 1976 , matematicianul britanic Christopher Hooley a arătat că densitatea aritmetică a
numerelor întregi pentru care Cn este un număr prim, are ordinul o ( ) pentru .

Aşadar, singurerele numere prime Cullen sunt cele pentru care ia valorile din şirul ce urmează:
1, 141, 4.713, 5.795, 6.611, 18.496, 32.292, 32.469, 59.656, 90.825, 26.2419, 36.1275, 48.1899,
1.354.828, 6.328.548, 6.679.881.
S-a conjecturat faptul că există o infinitate de numere prime Cullen.
În august 2009 a fost descoperit cel mai mare număr prim Cullen: 6679881 . .
Acest număr descoperit este un număr megaprim ( adică conţine în scrierea sa zecimală cel
puţin un milion de cifre ). Ştim de asemenea faptul că un număr Cullen este divizibil cu p

dacă p este un număr prim de forma

Nu este cunoscut la ora actuală rezultatul următor: faptul că p este un număr prim să implice ca şi
numărul Cullen Cn să fie prim.
Prin număr Cullen generalizat înţelegem un număr de forma , unde .
Dacă un număr prim poate fi scris sub această formă, acest număr este numit număr prim
Cullen generalizat.

2
4. Numere Proth
În teoria numerelor, aceste numere au fost botezate după numele matematicianului francez
François Proth. Aceste numere au forma generală: , unde este un număr întreg

pozitiv impar, iar un număr întreg pozitiv astfel încât . Fără această ultimă condiţie,
toate numerele întregi impare mai mari decât 1 pot să fie numere Proth. Primele numere Proth
sunt următoarele: 3, 5, 9, 13, 17, 25, 33, 41, 49, 57, 65, 81, 97, 113, 129, 145, 161, 177, 193, 209,
225, 241, 257, 289, 321, 353, 385, 417, 449, 481, 513, 545, 577, 609, 641, 673, 705, 737, 769,
801, 833, 865, 897, 929, 961, 993, 1.025, 1.089, 1.153, 1.217, 1.281, 1.345, 1.409.
Numerele Cullen ( . ) şi numerele Fermat ( ) sunt cazuri speciale de numere
Proth.
În ceea ce urmează ne vom ocupa puţin şi de numerele Proth prime.
Aşadar, prin număr prim Proth înţelegem acel număr Proth , care în plus este prim. Primele
numere Proth prime sunt ce le din şirul de mai jos: 3, 5, 13, 17, 41, 97, 113, 193, 241, 257, 353,
449, 577, 641, 673, 769, 929, 1153, 1217, 1409, 1601, 2113, 2689, 2753, 3137, 3329, 3457,
4481, 4993, 6529, 7297, 7681, 7937, 9473, 9601, 9857.
În anul 2010, Konstantin Agafonov a descoperit cel mai mare număr prim Proth, acesta fiind:
19249. . Subliniem de asemenea, că acest număr este cel mai mare număr prim
Mersenne.

5. Numere Thabit
În teoria numerelor, un număr Thabit ( sau numărTabit ibn Kurrah sau numărul 321 ) este
un număr întreg de forma – 1, pentru orice număr întreg nenegativ . Aceste numere se
datorează matematicianului şi astronomului mesopotamian Tabit ibn Kurra, originar din
Harran. În ceea ce urmează vom prezenta primele numere Thabit: 2, 5, 11, 23, 47, 95, 191, 383,
767, 1.535, 3.071, 6.143, 12.287, 24.575, 49.151, 98.303, 196.607, 393.215, 786.431, 1.572.863,
6.291.455, 12.582.911, 251.65.823, 50.331.647, 100.663.295, 201.326.591, 402.653.183,
80.5306.367, 1.610.612.735.
În continuare vom ilustra şirul numerelor Thabit prime: 2, 5, 11, 23, 47, 191, 383, 6.143,
786.431, 51.539.607.551, 824.633.720.831, 26.388.279.066.623, 108.086.391.056.891.903,
55.340.232.221.128.654.847, 226.673.591.177.742.970.257.407,
59.421.121.885.698.253.195.157.962.751, 30.423.614.405.477.505.635.920.876.929.023, etc.

3
 Tabit ibn Kurra

6. Numere triunghiulare
Un număr triunghiular este numărul de puncte dintr-un triunghi echilateral uniform umplute cu
puncte. De exemplu, trei puncte arbitrare pot fi aranjate într-un triunghi, aşadar 3 este un număr
triunghiular. Al n-lea număr triunghiular este numărul de puncte dintr-un triunghi cu puncte pe
o latură.
Un număr triunghiular este echivalent de fapt cu suma numerelor de la 1 la :

Tn

Şirul numerelor triunghiulare pentru 1, 2, 3, ... este: 1, 3, 6, 10, 15, 21, 28, 36, 45, 55, 66, 78, 91,
105, 120, 136, 153, 171, 190, 210, 231, 253, 276, 300, 325, 351, 378, 406, 435, 465, 496, 528,
561, 595, 630, 666, 703, 741, 780, 820, 861, 903, 946, 990, 1.035, 1.081, 1.128, 1.176, 1.225,
1.275, 1.326, 1.378, 1.431, etc.

4
 Reprezentarea numerelor triunghiulare

Numerele triunghiulare au o multitudine de relaţii cu alte numere figurative. Mai simplu, suma a
două numere triunghiulare consecutive este un număr pătratic, suma fiind pătratul diferenţei
dintre cele două numere triunghiulare. Algebric, putem exprima cele spuse mai sus, astfel:

Tn Tn – 1 ═ )+( + )═( +( (Tn - Tn – 1 )2.

Acelaşi lucru poate fi demonstrat şi grafic:

6 + 10 = 16     10 + 15 = 25

Sunt o mulţime de numere triunghiulare care sunt şi numere pătratice, ca de exemplu, numerele
1, 36, etc. Unele dintre ele pot fi obţinute după o formulă recursivă:
Sn + 1 ═ 4Sn ( 8Sn + 1 ), cu S1 ═ 1.
Toate numerele triunghiulare pătratice sunt obţinute după formula următoare:
Sn ═ 34Sn – 1 – Sn – 2 + 2, cu S0 ═ 0 şi S1 ═ 1
Aşadar, al n-lea număr triunghiular pătratic este de asemenea suma numerelor de la 1 la .

5
Suma primelor numere triunghiulare nu este altceva decât al n-lea număr tetraedral:

Mai general, diferenţa dintre al n-lea număr m-gonal şi al n-lea număr ( m + 1 ) - gonal este de
fapt al ( n – 1 ) –lea număr triunghiular. De exemplu, diferenţa dintre al şaselea număr
heptagonal ( adică, 81 ) şi al şaselea număr hexagonal ( adică, 66 ) este al cincilea număr
triunghiular ( adică, 15 ).
Observăm că numerele triunghiulare sunt strâns legate de numerele perfecte prin următoarea
expresie matematică:
, unde Mp este un număr prim Mersenne.
Suma inverselor numerelor triunghiulare este dată prin formula de mai jos:

7. Numere pătrate ( pătratice )

În matematică, un număr pătrat , uneori numit pătrat perfect, este un număr întreg care este
pătratul unui alt număr întreg, cu alte cuvinte. Altfel spus, este produsul unui număr întreg cu el
însuşi. Spre exemplu, 16 este număr pătratic, deoarece este pătratul lui 4. Numerele pătratice
sunr nenegative.
Pentru un număr întreg nenegativ , al n-lea număr pătratic este de forma .

Al n-lea număr pătratic se poate obţine şi prin adunarea primelor numere impare, după cum se
poate vedea în relaţia de mai jos:
, formulă cunoscută de Arhimede.
Diferenţa dintre un pătrat perfect şi predecesorul său este dată prin următoarea identitate:
– ═2 .
Un număr pătratic poate fi determinat pe baza ultimilor doi termeni precedenţi, şi anume: se
dublează pătratul penultimului număr, se scade pătratul ante-penultimului număr şi se aduagă 2:

Un număr pătratic este de asemenea suma a două numere triunghiulare consecutive, iar suma a
două numere pătratice consecutive este un număr pătratic-centrat.
Un număr m este pătratic dacă şi numai dacă cele puncte pot fi dispuse într-un pătrat:

6
 = 12 = 1

= 22 = 4

= 32 = 9

= 42 = 16

= 52 = 25

8. Numere tetraedrale
Numărul tetraedral sau numărul piramidal triunghiular, este un număr figurativ care
reprezintă din punct de vedere geometric o piramidă cu baza un triunghi şi 3 muchii laterale,
adică un tetraedru ( poliedru compus din 4 feţe triunghiulare ). Un tetraedru este regulat dacă
cele 4 feţe ale sale sunt triunghiuri echilaterale şi mai mult este un corp platonic. Tetraedrul mai
poate fi definit, într-un mod mai general drept un simplex euclidian 3-dimensional ( în
geometrie, prin simplex înţelegem o generalizare a noţiunii de triunghi sau tetraedru de
dimensiune arbitrară; de exemplu 0-simplex poate fi considerat drept un punct, 1-simplex poate
fi considerat drept un segment, 2-simplex, un triunghi. Pentru orice tetraedru există o sferă
circumscrisă astfel încât toate vârfurile tetraedrului se află pe suprafaţa sferei.

Tetraedru regulat
În ceea ce urmează vom prezenta principalele formule ce caracterizează acest poligon regulat:

7
Ab ═ ( aria bazei )

At ═ 4. Ab ═ (aria totală a tetraedrului )

h═ ( înălţimea tetraedrului )

V ═ Abh ═ ( volumul tetraedrului )

(muchie, faţă ) ═ arccos ═ arctg

( faţă, faţă ) ═ arccos ═ arctg

R ( raza sferei circumscrise )

r═ R ( raza sferei înscrise )

Formula pentru al n-lea număr tetraedral este dată prin:

Tn ═

Pornind de la formula de mai sus vom enumera câteva numere tetraedrale: 1, 4, 10, 20, 35, 56,
84, 120, 165, 220, 286, 364, 455, 560, 680, 816, 969, 1.140, 1.330, 1.540, 1.771, 2.024, 2.300,
2.600, 2.925, 3.276, 3.654, 4.060, 4.495, 4.960, 5.456, 5.984, 6.545, 7.140, 7.770, 8.436, 9.139,
9.880, 10.660, 11.480, 12.341, 13.244, 14.190, 15.180.
O altă proprietate deosebit de interesantă este aceea că numerele tetraedrale se regăsesc în a patra
poziţie din cadrul triunghiului Pascal.
A.J.Meyl a demonstrat în anul 1878 că doar trei numere tetraedrale sunt de asemenea pătrate
perfecte:
T1 ═ ═ 1;

T2 ═ ═ 4;

T48 ═ ═ 19.600

8
Un rezultat cu totul deosebit este acela că suma infinită a inverselor numerelor tetraedrale este

egală cu valoarea :

Un ultim rezultat pe care-l expunem aici este următoarea proprietate care leagă primele 5 numere
tetraedrale:
T5 ═ T1 + T2 + T3 + T4.

Bibliografie:
1. https://ro.wikipedia.org/wiki/Num%C4%83r_triunghiular
2. https://books.google.ro/books?
id=t0fdBAAAQBAJ&pg=PA85&lpg=PA85&dq=numere+Thabit&source=bl&ots=M40j
E4eTl4&sig=ACfU3U20ZhKgJtcoBw1LhnbsSTA_Ek7WSQ&hl=ro&sa=X&ved=2ahU
KEwidv_aSkaPsAhVtkIsKHWn_AkYQ6AEwAHoECAgQAg#v=onepage&q=numere
%20Thabit&f=false
3. https://www.pbinfo.ro/probleme/2913/proth-number
4. https://en.wikipedia.org/wiki/Cullen_number
5. Gheorghiță Sebastian, Iancu Maria, Roman Liliana, „Lumea minunată a numerelor
naturale”, Editura Andreas, București, 2017.