Geometie sintetica - Programa analitică

Cap.I. TEORII AXIOMATICE

Necesitatea axiomatizăreii geometriei.Limitele axiomatizării.Sisteme deductive. Metateoria unei teori
axiomatice.
Exemple: Sistemul axiomatic al lui Peano.Spaţi aproape liniare şi spaţii liniare .
Sistemul axiomatic al lui Hilbert . Consecinţe
Sistemul axiomatic al lui Birchoff. Consecinţe .
Echivlenţa sistemelor axiomatice. Spatiul geometric al vectorilor liberi.
Probleme de geometrie euclidiană .Convexitate, poliedre, arii şi volume .

Cap.II. TRANSFORMĂRI GEOMETRICE IN PLANUL EUCLIDIAN

Transformări geometrice,figuri congruente. Izomerii în planul euclidian.
Simetrii. Translaţii.Rotaţii. Deplasări şi antideplasări.Grupul izometriilor.
Subgrupuri remarcabile.Expresii analitice.
Omotetii.Asemănări .
Inversiuni Expresii analitice.

Cap.III. GRUPURI DE TRANSFORMĂRI

Programa de la Erlangen .Spaţii Klein .
Planul proiectiv ,geometria proiectivă plană.
Planul lui Lobacevski,geometria plană a lui Lobacevski.Geometria lui Riemann.
Planul afin ,geometria afină plană.Planul euclidian, geometria euclidiană plană.
Planul lui Minkowski,geometria plană a lui Minkowski.
Contribuţii româneşti în realizarea programului de la Erlangen
Titluri referate :

1. Istoria Geometriei elementare

2. Triunghiul
3. Poligoane.Patrulatere particulare
5. Patrulatere inscriptibile şi patrulatere circumscriptibile.
6. Geometria tetraedrelor
7. Locuri geometrice.
8. Inegalităţi geometrice remarcabile. Maxime şi minime.
9. Construcţii geometrice .
 Teoreme si probleme clasice de geometrie
• Teorema lui Steward (aplicatie :teorema medianei )
• Teorema lui Menelau
• Teorema lui Ceva
• Teorema lui Euler pentru patrulate (aplicatie in cazul paralelogramului )
• Cercul lui Euler ( intr-un triunghi)
• Cercul lui Tucker
• Problema piesei de cinci lei a lui Titeica
• Inegalităţile lui Ptolemeu
• Teorema lui Newton (pentru patrulatere circumscriptibile )
• Teorema lui Miquel
• Teorema lui Schooten
• Teorema lui Pithot
• Dreapta lui Lemoine
• Punctul lui Lemoine
• Relatia lui Steiner
• Dreapta lui Aubert
• Teorema lui Van Aubel
• Teorema lui Nagel
• Relatia lui Gergonne
• Punctul lui Gergonne
• Primul şi al doilea punct ale lui Brocard
• Teorema lui Feuerbach
• Prima , a doua şi a treia problemă ale lui Apoloniu.
• Teorema lui Desargues
• Sfera lui Euler
• Teorema lui Crelle
• Teorema lui Brianchon
• Teoreme de caracterizare a tetraedrelor echifaciale
• 29) Teorema de caracterizare a tetraedrelor ortocentrice
• 30) Sfera lui Voght
 Bibliografie
Becker O. - Fundamentele matematicii, Ed.şt.Bucureşti,1968
Brânzei D...- Bazele raţionamentului geometric, Ed.Acad.Bucureşti,1983
Câmpan F. Aventura geometriilor neeuclidiene, Ed.Albatros,Buc.,1978
Craioveanu M.,Albu I.D. Geometrie afină şi euclidiană, Ed.Facla, 1982
Cruceanu V. - Elemente de algebră liniară şi geometrie analitică,
Ed.D.P.Buc.1973
Hadamard J. - Lecţii de geometrie elementară,Ed.Tehn. Bucureşti,1960.
Haimovici A. ş.a.-Grupuri de transformări,E.D.P. Bucuresti,1968
Kutuzov B.V. -Geometria lui Lobacevski,Ed.Tehnică,Bucureşti,1952
Miron R.,Branzei D. Fundamentele aritmeticii si geometriei,
Smaranda D., ... Probleme de matematica pentyru perfectionerea profesorilor
de matematica, Ed. Didactica si Pedagocica, ...
 Cursul 1
TEORII AXIOMATICE
1. Necesitatea axiomatizării geometriei.
Motivaţii: - ştiintifice (sistem deductiv, clasificarea diferitelor geometrii...)
- didactice ( când şi cum prerdăm geometria euclidiană ? )
Definiţii ale geometriei euclidiene (Gh.Vranceanu, Rene Thom, Eistein,R.Miron…)
Istoric: - Euclid (Scoala de la Alexandria ~323 BC)
- Felix Klein ( Programa de la Erlangen -1872)
- David Hilbert ( Axiomatca geom. euclidiene – 1899)
- Lobacevski (1929) - Bolyai (1931)

2. Sisteme axiomatice.
Definiţia 1. Se numeşte sistem axiomatic un ansamblu S = { N , R , A }
format din N – noţiuni primare,R – relaţii primare şi A - axiomele
sistemului.
Cum functioneaza un sistem axiomatic:
- aplicarea unui sistem logic L pentru S ⇒ Cons.(S)
- T (S) = {S, Cons(S)}

Definiţia 2. S ≈ S’ (echivalente) dacă N ⊂ T (S’) , N’ ⊂ T (S) şi

R ⊂T(S’) , R’ ⊂ T(S) ⇔ T(S) = T(S’’)
Definiţia 3. O clasă de echivalenţă în raport cu “≈ ” se numeşte
structura matematică (SM).
Exemple.1) Daca SH este sistemul axiomatic al lui Hilbert atunci teoria
axiomatică T(SH) –se va numi geometrie euclidiană , iar structura
matematică SH se va numi spaţiul euclidian.
2. Structuri fundamentale algebrice, de ordine, topologice…
3. Structuri combinate - grup topologic, spaţiu vecorial normat…
• Numim metateorie ansamblul rezultatele stabilite despre T(S).
• Numim model al unei teorii axiomatice T(S) un model al sistemului
axiomatc S.
Fie M o mulţime nevidă şi Prop.(M) mulţimea tuturor propoziţiilor
adevărate obţinute în cadrul unei teori naive sau axiomatice .
Ob(M) sunt : M, P(M), produse carteziene, mulţimi cât ale
acestora.
Rel.(M) sunt : relaţii binare, operaţii algebrice, definite pe M
ş.a.
Metadefiniţie. Se spune că s-a definit o interpretare µ a sistemului axiomatic
S în M dacă:
1o daca n este simbol pentru noţiunea primară N atunci, este definit
obiectul lui M, µ (n) ∈ Ob(M),
dacă N este o noţiune primară variabilă şi n ≠ n’ atunci µ (n) ≠ µ (n’)
2o dacă r∈ R , atunci este definită relaţia lui M, µ (r) ∈ Rel (M)
dacă r ≠ r’ atunci µ (r) ≠ µ (r’).
Ansamblul (M,µ ) se numeşte model al sistemului axiomatic S dacă sunt verificate
toate axiomele lui S în interpretarea µ .
Problemele fundamentale ale metateoriei:
- problema necontradicţiei
- problema independenţei
- problema completitudinii
- problema cotegoricităţii