Stilul arhitecturilor din Basarabia 

Pentru Romani, Bizantul pezinta antichitatea,

legatura cu marea traditie clasica greco-romana si solidaritaea, ca geneza
arhitecturala, cu civilizatiile occidentala. In aceasta ordine de idei, studiul artei si al
arhitecturii bizantine are o importanta deosebita.  Arta bizantina a influientat
arhitectura ecleziastica din multe state, in special cea din tarile balcanice, din
Moldova, Armenia, Georgia, Rusia, Ucraina, etc. In sfirsitul monumentelor
arhitecturale biyantine pot fi incluse biserici si manastiri din Basarabia (“Biserica
Adormirii” din Causeni, “Biserica Adormirii, din complexul monastic de la Capriana”
etc.). In principatul Moldovei, arta bizantina a patruns prin filiera Greaca, prin
calugarii de pe muntele sfint Athos, cu care se stabilisera legaturi inca de pe timpul
domniei lui Stefan cel Mare. Inca din sec.X, dupa fundarea manastirii “Lavra” (963),
muntele Athos devine centrul crestinismului ortodox si al artei religioase bizantine. In
pictura, stilul bizantin fusese preyentat prin diverse mozaicuri, fresce, icoane,
miniaturi-figuri ascetice de tinuta rigida, culori vii si fond aurit, prin lipsa perspectivei
si a volumului imaginar. Elementele specifice a stilului bizantin intilnim in picturile
“Bisericii Adormirii” din Causeni. In perioada dominatiei cruciate (1204-1261)
mesterii bizantini au desfasurat o ampla activitate in tarile balcanice. Traditiile
arhitecturii bizantine au ajuns sa influienteze constructiile de cult din stinga si din
dreapta Prutului. Un merit deosebit in propagarea culturii ecleziastice bizantine i-a
revenit calugarului Grigore Timblac (1364-1418) care, in timpul domniei lui
Alexandru cel Bun, a exercitat functia de sol al Moldovei la Constantinopol (1401).
Grigore Timblac a reinoit relatiile dintre biserica moldoveneasca si patriarhia
Constantinopolului. Sau pastrat si azi monumente ecleziasticecare poarta amprenta
culturii si artei bizantine sau a altor culturi. Asadar, monumentele arhitecturale din
Moldova intrunesc caractere si principii asemanatoare cu cele bizantin, imbina
motivele arhitecturii bizantine cu trei abside, expuse in plan de tip cruciform central,
cu elemnte gotice in decorul fundatiei: nise-firide, cu motive de arc vertical. Vizavi de
alte zone din Europa centrala sau occidentala, Moldova medievala constituia o arena
de permanente actiuni militare. Din aceste considerente, complexele monastice din
Moldova medievala (“Moldovita”, “Sucevita”, “Putna”, “Capriana”, etc.) indeplinesc si
funtia defensiva, pastrindu-si si alte functii. In arhitectura lor se observa elemente
constructive balcano-bizantine: plan patrulater regulat cu turnuri de colt
rectangulare; ansamblu trainic consolidat; ziduri masive cu substructie de lemn;
santuri de aparare si poduri basculante. Ca si in alte state balcanice, manastirile
Moldovei erau amplasate in locuri pitoresti, greu accesibile, departe de civilizatie.
Originalitatea arhitecturii Moldovei o constituiau traditiile autohtone ale artei
decorative vechi. Arhitectura bizantina a influientat puternic compozitia bisericii
Moldovenesti. Facind o paralela intre biserica moldoveneasca cu trei abside si
biserica monotipica bizantina putem stabili elementele lor specifice. Astfel, arhetipul
bizantin are absidele aproape egale, in timp absidele de nord si de sud ale bisericilor
moldovenesti sunt mai mici decit absida estica; arhitectura ecleziastica bizantina
foloseste planul de tip cruciform centric, cea Moldoveneasca ofera primatul structurii
planimetrice cruciforme longitudionale. Istoria artei din Basarabia nu poate fi studiata
fara cunoasterea artei bizantine. Spiritul bizantin e prezent in expresiile sale plastice.
Datorita influientei stilului balcano-bizantin arhitectura ecleziastica din Basarabia a
atins perfectiunea propriilor structuri planimetrice si de volum. Acest fapt a
conditionat armonia si frumusetea bisericilor din tinut. Stilul bizantin a avut
rezonante in arhitectura ecleziastica din Moldova si in perioada tardiva. Este evident
ca traditiile si motivele arhitecturii bizantine provin din traditiile clasice, suprapuse
peste structura religioasa crestina. Deci, arhitectura Moldovei imprumuta de la cea
bizantina structura planimetrica a bisericilor si, mai cu seama, planul cruciform cu
trei abside, incununate cu una sau cinci cupole.