CULTURA MEDIEVALA IN SPATIUL ROMANESC

Premise generale ale dezvoltarii culturii medievale romanesti.

Cultura medievala este un fenomen specific, foarte diferit de conceptul

contemporan asupra culturii. Multe notiuni pe care astazi le consideram
indispensabile procesului cultural (creativitatea, originalitatea, domenii stiintifice
sau artistice distincte, sacrul si profanul, dreptul de autor, s.a.) au o aplicatie
foarte conventionala si adesea un continut total diferit cand le raportam la
cultura medievala.

Societatea medievala prezenta o lume pentru care adevarul este ceva deja
existent, conceput si absolut intruchipat in conceptia crestina despre lume. Acest
adevar si-a gasit expresie in toate manifestarile culturale medievale. Din aceasta
cauza vorbim despre sincretismul medieval (stare de contopire), care nu ne
permite intotdeauna sa deslusim clar stiinta, teologia, filozofia, literatura
cultivata, etc. una de alta. Crestinismul le face ca sa fie permanent una in alta
ca un tot intreg.

In spatiul romanesc in evul mediu timpuriu procesul cultural a evoluat la

doua niveluri, aflate in interactiune: cultura populara si cultura elevata (elitara).
Aceste doua niveluri, in cazul evului mediu romanesc nu apar concomitent. Pe
fundalul culturii populare, indispensabila existentei poporului, cultura elevata isi
face aparitia in functie de existenta mai multor factori.

In primul rand aparitia ei depinde de un anumit nivel de dezvoltare a vietii

social-politice, in randul doi, tinand cont de specificul culturii medievale, in care
religia detine o pozitie determinanta, e necesara stabilirea unei organizatii
bisericesti. Astfel se formeaza o elita politica si spirituala, care pe de o parte
solicita, iar pe de alta parte este capabila sa asigure o activitate culturala la un
nivel aulic (rafinat). De asemenea, se creeaza conditii favorabile pentru
integrarea intr-un spatiu cultural mai larg, fapt ce contribuie la accelerarea
proceselor culturale prin contactele cu modelele culturale mai avansate.

Aflandu-se la rascrucea marilor spatii culturale al Occidentului si Orientului

european cultura medievala romaneasca a cunoscut si numeroase sinteze
datorate asimilarii si adoptarii prin intermediul propriilor valori a influentelor
provenite din aceste spatii. Aceasta i-a acordat un caracter original in complexul
cultural Sud-Est european.
 Cultura romaneasca In secolul al XlV-lea.

Epoca de geneza si constituire a statelor medievale romanesti, ne permite,

deja sa intrevedem si inceputurile unei culturi scrise, in primul rand,
mentionam intensificarea circulatiei de manuscrise, precumpanitor cu caracter
religios, redactate in slava veche.

Aceasta limba, prezenta in cultura medievala romaneasca in versiunea

'medio-bulgara, s-a raspandit la Nord de Dunare, cu mult inaintea intemeierii
principatelor (probabil din sec. X). Devine o limba oficiala a cancelariilor
domnesti, si a cultului crestin de confesiune ortodoxa.

Faptul ca anume slava veche a devenit limba culturii medievale romanesti,

se explica prin specificul conditiilor concret istorice ale etnogenezei poporului
roman, care s-a desfasurat in izolare de latinitatea occidentala si lumea elena din
Bizant, fiind despartit prin teritorii ocupate de migratori, respectiv unguri si slavi.

Un impuls substantial in dezvoltarea vietii monahale, care in evul mediu a

avut importante dimensiuni culturale, este datorat carturarului
calugar Nicodim, venit impreuna cu ucenicii sai din Serbia in Tara Romaneasca,
care desfasoara o intensa activitate ctitoriceasca. Cu certitudine ii sunt atribuite
intemeierea manastirilor Vodita si Tismana. De numele sau este legat si primul
manuscris datat, executat in spatiul romanesc (Tetraevanghelul din
1404/05). Ucenici sai au extins activitatea ctitoriceasca si carturareasca
in Moldova si Transilvania.

Pe plan artistic secolul al XlV-lea prezinta variante distincte in diverse zone

istorice ale spatiului romanesc, determinate de situatia lor politica.

Transilvania, aflata sub dominatia 'maghiara, pastreaza totusi anumite auto-

nomii locale, cu care stapanitorii se impaca din cauza pericolului unor invazii
tatare, apoi turcesti. Acest fapt permite continuarea unor activitati constructive
religioase in mediul romanesc. De la inceputul secolului aici apar cateva
importante ansambluri de pictura la unele ctitorii romanesti mai vechi: Sfanta
Maria Orlea (1311),Strei-Singeorgiu (1313).

Pe fundalul unei expansiuni tot mai accentuate a stilurilor occidentale si in

special a celui gotic in Transilvania, in contrast, la Sud de Carpati, odata cu inte -
meierea principatului Tarii Romanesti, se evidentiaza un clar atasament fata de
valorile cultural-artistice bizantino-balcanice.
Insasi primul act ctitoricesc al intemeietorului statului - Basarab I, avea sa
anunte optiunea pentru modelul cultural bizantin. Biserica Sf. Nicolae Domnesc
de la Arges, edificata catre 1350 in cele mai perfecte traditii constantinopolitane,
plani-metric (prezentand 'crucea greaca inscrisa'), reflecta ambitiile unei
statalitati in ascensiune. Cu totul exceptional este si decorul pictural din interiorul
bisericii efectuat de zugravi, care denota formatiuni distincte - din mediul
Constantinopolului si a scolii sarbesti. Opera lor se alatura celor mai bune
realizari din epoca de inflorire a stilului bizantin paleolog.
Evolutia arhitecturii din Tara Romaneasca n-a urmat insa modelul de la Arges.
Tipul de biserici manastiresti, de plan triconc, care s-a facut drum la Nord de
Dunare odata cu ctitoriile, semnalate deja, a lui Nicodim din Tismana, se va
transpune intr-o adevarata capodopera din vremea lui Mircea ce! Batran -
biserica mare a manastirii Cozia.

La Est de Carpati, in noul principat Moldova, se va contura, pe plan

artistic, o situatie intrucatva diferita de cea pe care am intalnit-o in
alte provincii romanesti. Tanarul stat ortodox, se afla distantat de
acele centre culturale de la Sud de Dunare, care au alimentat actiunile
culturale in Tara Romaneasca, in acelasi timp, fiind cuprins de la Nord
si Vest de doua mari puteri catolice - regalitatile polona si maghiara.

Aceste imprejurari au acordat o amprenta specifica evolutiei arhitecturii

medievale din Moldova. Dupa o expresie celebra, 'in Moldova bisericile ortodoxe
au fost ridicate de maini gotice'.

Astfel, biserica Sf. Nicolae din Radauti probabil ridicata pe timpul lui Bogdan
I, intruneste deopotriva elernente structurale si decorative de factura romanica si
gotica. Biserica Sf. Treime din Siret, inaltata de Petru I Musat, reflecta o noua
treapta in raporturile intre stilurile occidentale si traditiile bizantino-balcanice.
Este remarcabil efortul de asigurare a potentialului defensiv al tarii, intreprins de
acelasi voievod, in acest program se inscriu renumitele cetati de
la Neamt si Suceava, planul lor tradand influente venite din zona de campie
a tinuturilor baltice.

Catre sfarsitul secolului al XlV-lea se contureaza perspectivele de evolutie a

culturii medievale romanesti, in Transilvania, unde traditiile bizantino-slave mai
continua sa alimenteze viata spirituala a populatiei romanesti, totusi tendinta
generala este cea de integrare in aria cultural-artistica a Europei catolice. Tara
Romaneasca, avand legaturi mai statornice cu centrele cultural-ecleziastice de la
Sud de Dunare, va ramane atasata traditiilor balcanice. Moldova va cunoaste pe
fundamentul unei culturi ortodoxe o capacitate de asimilare a unor elemente
stilistice, provenite din civilizatia catolica, fapt ce va da nastere unor solutii
originale, de sinteza, in special in arhitectura.

Cultura romaneasca in secolul al XV-lea. Acest secol a adus Tarilor Ro-

mane un destin politic diferit, fapt ce s-a rasfrant nemijlocit si asupra realizarilor
culturale. Tara Romaneasca a strabatut un secol plin de tulburari interne, domnii
de scurta durata, de o amenintare externa mereu in crestere ce va aduce la
instaurarea suzeranitatii otomane. Ca rezultat - o eclipsa a activitatii culturale, in
contrast absolut, Moldova trece printr-o epoca de glorie atat in plan militar-politic
cat si cultural. Aceasta a facut posibile performantele remarcabile aproape in
toate domeniile de activitate cultural-artistica medievala.

Transilvania, care de asemenea iese pe avanscena luptei antiotomane si n-a

evitat tensiuni politice si sociale, a cunoscut, totusi, si o inflorire a oraselor,
sustinute de regalitate, mai ales in timpul domniei lui Matei Corvin. Aceasta a
insemnat o continuitate a activitatii cultural-artistice, in limitele caruia predomina
stilul gotic.

Cultura scrisa, in slava veche, cunoaste o diversificare a genurilor si o

extindere considerabila. Pe prim plan in aceasta privinta s-a situat Moldova, unde
inca din perioada domniei lui Alexandru cel Bun, se inregistreaza o activitate
rodnica a scrip-toriilor (scolilor de caligrafi) manastiresti si in primul rand a celei
de la Neamt. La aceste adevarate focare de cultura medievala au fost transcrise
numeroase manuscrise religioase, juridice, istorice s.a. inceputurile acestei
activitati sunt legate de ucenicii lui Nicodim din Tismana si de carturarul
bulgar Grigorie Tamblac, presupus autor al Vietii Sf. loan cel Nou, unul din sfintii
patroni ai Moldovei. La multe din manastirile moldovenesti s-au acumulat bogate
biblioteci, in majoritate risipite cu timpul.

Pagina cea mai originala in literatura medievala romaneasca, o prezinta

cronicile. Desi unele inregistrari cu caracter istoric au aparut probabil mai
timpuriu, totusi inceputul cronografiei este opera epocii lui Stefan cel Mare.
 Politica de confidentialitate

Copyright © Contact | Trimite referat

Ultimele referate adaugate

Mihai Beniuc
-

Mihai Eminescu
- Mihai eminescu - student la berlin

Mircea Eliade
- Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)

Vasile Alecsandri
- Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului

Emil Girlenu
- Dragoste de viata de Jack London

Ion Luca Caragiale

- Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale

Mircea Eliade
- Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci

Mihai Eminescu
- „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian

George Calinescu
- Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului

Liviu Rebreanu
- Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu
Cauta referat

Cauta in site

Scriitori romani