Cultura românească în evul mediu

Cultura medievală românească a fost rezultatul

evoluției îndelungate a vieții materiale și spirituale
a poprului român.
La formarea poporului român și a civilizației
românești au contribuit, în mod esențial, mai mulți
factori, cei mai importanți, avându-ți originea în
antichitate:
1. societatea geto-dacică
2. culturile latină și greacă
3. creștinismul.
Sincretismul medieval românesc
La baza culturii medievale românești au stat
elementele moștenite de la populația autohtonă geto-
dacă care s-a contopit cu elementele însușite din
cultura provincială romană.
Asupra acestui strat de bază al culturii populației
romanizate s-au suprapus și unele elemente ale
populațiilor migratoare (germanice, slave, turanice
etc.).
Prin romanizare culturii românești i s-au conferit
particularități definitorii, care o deosebeau de alte
popoare europene.
Creștinismul, este un alt factor care a
definit în mare măsură caracterul și
conținutul culturii românești, a oferit
civilizației medievale românești valorile sale
etice, estetice și morale, Biserica fiind
principalul patron al culturii în evul mediu:
a determinat dezvoltarea învățământului;
a răspândit cunoștința de carte;
a lansat personalități marcante.
 Caracteristicile culturii medievale
românești
1. A fost influiențată de Biserică, ca și în întreg spațiul
european.
2. 2. A avut un caracter unitar, în pofida separării politice a
românilor, fapt exprimat în limba vorbită, arhitectura
populară, normele juridice nescrise,folclor, letopisețe
etc.
3. 3. Limba oficială a cancelariei a fost limba slavonă, cea
vorbită – limba română, în Transilvania limba oficială a
fost cea latină.
Principalele instituții de cultură
1. Biserica - răspândirea învățăturii creștine a avut
loc prin intermediul cărților religioase. În special
mănăstiriel, care au avut funcții de instruire, de
răspândire a științei, culturii și artelor, dintre care
cele ami vestite erau Neamț, Bistrița, Putna,
Moldovița, Sucevița, Cozia, Atgeș.
2. Curțile Domnești – domnitorii au încurajat și
susținut permanent viața religioasă și culturală.
Cu sprijinul lor erau edificate (ctitorite) noi
complexe monastice, biserici, școli, tipografii etc.
Învățâmântul în Țările Române
1. Învățâmîntul primar - școlile de pe lângă biserici și mănăstiri,
unde în special, se învăța a scri, citi și socoti, dar programul
școlilor mănăstirești mai prevedea și studierea literaturii
teologice, gramaticii, matematicii, citirea și scierea în limba
slavonă, latină și greacă, cîntul bisericesc.
2. Școlile orășenești (la Brașov, Sibiu, Oradea etc.) – unde învățau
adepții confesiunilor reformate (protestante), care erau
organizate după model occidental.
3. Școlile domnești, apar la înc. sec. XVII-lea.
4. Universitățile – apar în Transilvania, în 1581 Universitatea din
Cluj (teologie, filozofie, drept), în 1622 – Colegiul Academic de
la Alba Iulia. În Moldova și Țara Românească s-a încercat prin
înființarea Colegiului de la Cotnari , Colegiul vasilian,
Academia greco-slavo-latină dar care n-a supravețuit.
 Tiparul în Țările Române
Tiparul a reprezentat o condiție a progresului culturii în
spațiul românesc.
Prima tipografie a fost înființată în Țara Românească, la
Mănăstirea Dealu de către Radu cel Mare (1495-1508),
unde a fost tipărită și prima carte din spațiul românesc
– Liturghierul (1508), în 1510 la Târgoviște – a II-a
Octoihul, iar în 1512 – a III-a – Tetraevangelul.
Adoua tipografie este înființată în Transilvania, la Sibiu –
în 1528.
În Moldova tipografia apare în timpul domniei lui Vasule
Lupu (1634-1653), susținut de mitropolitul Moldovei
Varlaam, în 1642, unde în 1643 a fost tipărită Cazania.
 Arhitectura și sculptura
1. Laică – curți, palate domnești (Curtea
domnească de la Suceava, Iași, Tîrgoviște)
2. Religioasă - biserici și mănăstiri
(mănăstirea Putna, Moldovița, Sucevița,
Gura Humorului, Voroneț, Argeș, Cozia etc.)
3. Militară - cetăți, fortificații (Cetatea Albă,
Cetatea Hotin, Cetatea de Sacun de la
Suceava, cetățile Neamț, Tighina, Roman,
Soroca etc.)
 Stiluri arhitectonice
În construcțiile ecleziastice planul
cionstrucțiilor a fost cel triconic, datorate
influențelor din sudul Dunării (Cozia).
Stilurile predominante au fost:
1. Bizantin
2. Romanic
3. Gotic
4. Moldovenesc (din timpul domniei lui Ștefan
cel Mare)
 Stilul moldovenesc
Stilul moldovenesc este rezultatul îmbinării pe fondul
arhitectonic local a două influențe – bizantin (din
Constantinopol) și gotic (din Transilvania).
Arta bizantină a dat planul triconic, realizat prin
absida altarului și cele două abside laterale, de
asemenea și cele trei încăperi cerute de cultul
ortodox – altarul, naosul și pronaosul, la care mai
târziu se adaugă gropnița.
Arta gotică – a confeit bisericilor suplețe deosebită,
accentuată prin contrforții laterali, ogivele de la uși
și ferestre.