Fişa nr.

MICA ÎNŢELEGERE

„Mica Înţelegere (cunoscută şi sub numele Mica Antantă) a fost o organizaţie politică
defensivă, o alianţă între Cehoslovacia, Regatul Iugoslaviei şi Regatul României. Formată în 1921, Mica
Înţelegere a avut ca scop menţinerea integrităţii teritoriale a celor trei state, în faţa pretenţiilor revizioniste
ale Ungariei şi a tendinţelor restauratoare ale Habsburgilor. Construită pe principii democratice, a fost
efectiv a cincia putere europeană şi a avut un pronunţat caracter federal. A constituit pentru mult timp un
obstacol real în faţa revizioniştilor. Cu toate acestea nu a reuşit să supravieţuiască înţelegerilor dintre
marile puteri şi a fost desfiinţată în 1938, ca urmare a Acordului de la München.”

1. Numiţi statele semnatare ale acordului; - Cehoslovacia, Regatul Iugoslaviei şi Regatul României
2. Extrageţi din text scopul acestei înţelegeri; - Mica Înţelegere a avut ca scop menţinerea integrităţii
teritoriale a celor trei state, în faţa pretenţiilor revizioniste ale Ungariei şi a tendinţelor
restauratoare ale Habsburgilor.
3. Numiţi un alt tratat semnat de România în perioada interbelică.- Înțelegerea Balcanică

Fişa nr. 2

Ordonaţi cronologic următoarele evenimente istorice:

1. Tratatul de pace de la Sevres --1920

2. Pactul de neagresiune dintre Germania şi U.R.S.S.--1939
3. Bătălia de la Verdun --1916
4. Marea criză economică--1929
5. Înfiinţarea Ligii Naţiunilor --1919

Fişa nr. 3

Alegeţi varianta corectă:

În octombrie 1935 Italia a anexat :

a) Abissinia
b) Albania
c) Boemia

Fişa nr. 4

Recunoaşteţi personalitatea istorică . - Woodrow Wilson

Fişa nr. 5

Marcaţi pe harta de mai jos, folosind culori diferite, cele două înţelegeri zonale, constituite
în perioada interbelică în scopul menţinerii păcii.
ANEXA 2

Fişa nr. 1

PACTUL BRIAND- KELLOGG

,, Art. 1 Înaltele părţi contractante (Franţa, SUA, Germania, Marea Britanie, Canada, Australia,
Noua Zeelandă, Uniunea Sud-Africană, Irlanda, India, Italia, Japonia, Polonia, Cehoslovacia) declară
solemn, în numele popoarelor lor respective că condamnă recursul la război pentru reglarea diferendelor
internaţionale şi renunţă la el ca instrument de politică naţională în relaţiile lor mutuale
Semnat la Paris, 27 august 1928

1. Numiţi statele ce semnează acest tratat. -- Franţa, SUA, Germania, Marea Britanie, Canada,
Australia, Noua Zeelandă, Uniunea Sud-Africană, Irlanda, India, Italia, Japonia, Polonia,
Cehoslovacia
2. Arătaţi prevederea principală a tratatului-- a fost un tratat internațional "care milita pentru
renunțarea la război ca instrument al politicii naționale".
3. Numiţi un alt pact semnat în anul 1925. -- Tratatul de la Locarno

Fişa nr. 2

Ordonaţi cronologic următoarele evenimente istorice:

6. Tratatul de pace de la Saint- Germain--1919

7. Pactul Ribbentrop – Molotov--1939
8. Bătălia de la Mărăşeşti--1917
9. Instaurarea nazismului în Germania--1933
10. Mica Înţelegere--1920

Fişa nr. 3

Alegeţi varianta corectă:

Înţelegerea Balcanică era formată din România, Iugoslavia, Grecia şi:

d) Franţa
e) Turcia
f) Cehoslovacia

Fişa nr. 4

Recunoaşteţi personalitatea istorică .—Iosif Stalin

Fişa nr. 5

Marcaţi pe harta de mai jos, folosind culori diferite, cele două înţelegeri zonale, constituite
în perioada interbelică în scopul menţinerii păcii.
ANEXA 3

Fişa nr. 1

PACTUL ÎNŢELEGERII BALCANICE

,,Art. 1 Grecia, România, Turcia şi Iugoslavia îşi garantează mutual securitatea tuturor fruntariilor
lor balcanice
Art.2 Înaltele părţi contractante se angajează să se sfătuiască asupra măsurilor de luat faţă de
eventualitatea ce ar putea afecta interesele lor aşa cum sunt definite prin prezentul acord »
Semnat la 9 februarie 1934

4. Numiţi statele semnatare ale acordului-- Grecia, România, Turcia şi Iugoslavia

5. Extrageţi din text prevederile acordului-- îşi garantează mutual securitatea tuturor fruntariilor lor
balcanice
6. Numiţi un alt tratat semnat de România în perioada interbelică.—Mica Înțelegere

Fişa nr. 2

Ordonaţi cronologic următoarele evenimente istorice:

11. „ Cele 14 puncte”--1918

12. Acordul de la München--1938
13. Bătălia de la Mărăşti--1917
14. Marea criză economică--1929
15. Ocuparea Poloniei de către Germania--1939

Fişa nr. 3

Alegeţi varianta corectă:

Mica Înţelegere era formată din România, Iugoslavia şi:

g) Franţa
h) Turcia
i) Cehoslovacia

Fişa nr. 4

Recunoaşteţi personalitatea istorică . –Benito Mussolini

Fişa nr. 5

Marcaţi pe harta de mai jos, folosind culori diferite, cele două înţelegeri zonale, constituite
în perioada interbelică în scopul menţinerii păcii.
ANEXA 4
Fişa nr. 1

ACORDUL DE LA MÜNCHEN (29-30 septembrie 1938)

Cele patru puteri: Germania, Regatul Unit, Franţa, Italia, luând în considerare angajamentul, deja
realizat în principiu, pentru cedarea de către Cehosolvacia a teritoriilor germanilor din Sudeţia, au
convenit asupra următoarelor dispoziţii şi condiţii, care reglementează menţionata cedare, precum şi
măsurile pe care le comportă. Fiecare din cele patru puteri se angajează prin acest acord să facă
demersurile necesare ca să-i asigure executarea.
1. Evacuarea va începe la 1 octombrie.
2. Regatul Unit, Franţa şi Italia convin că evacuarea teritoriului în cauză va trebui să fie terminată la 10
octombrie, fără să se distrugă vreuna din instalaţiile existente. Guvernul cehoslovac va avea răspunderea
efectuării acestei evacuări, fără ca din aceasta să rezulte vreo dăunare a ziselor instalaţii.
3. Condiţiile acestei evacuări vor fi stabilite, în ce priveşte amănuntele, de o Comisie internaţională ,
compusă din reprezentanţi ai Germaniei, Regatului Unit, Franţei, Italiei şi ai Cehoslovaciei.
4. Ocuparea progresivă de către trupele Reichului a teritoriilor în care predomină germanii va începe la
1 octombrie. Cele patru zone, indicate în harta aici alăturată, vor fi ocupate de trupele germane [...].

Cerinţe:

1. Numiţi statele semnatare ale acordului de la Mủnchen-- Germania, Regatul Unit, Franţa, Italia
2. Numiţi principala prevedere a acordului. --  a fost o înțelegere care a permis Germaniei Naziste să
anexeze Regiunea Sudetă (Sudetenland) care aparținea Cehoslovaciei. 
3. Ce alte teritorii a mai ocupat Germania în perioada interbelică ?-- Boemia şi Moravia

Fişa nr. 2

Ordonaţi cronologic următoarele evenimente istorice:

16. Conferinţa de pace de la Paris --1919

17. Pactul Ribbentrop – Molotov--1939
18. Bătălia de la Oituz--1917
19. Războiul civil din Spania--1926
20. Înţelegerea Balcanică--1934
Fişa nr. 3

Alegeţi varianta corectă:

În anul 1931 Manciuria a fost ocupată de:

j) Japonia
k) Germania
l) Italia

Fişa nr. 4
Recunoaşteţi personalitatea istorică . – Adolf Hitler
Fişa nr. 5

Marcaţi pe harta de mai jos, folosind culori diferite, cele două înţelegeri zonale, constituite
în perioada interbelică în scopul menţinerii păcii.
 REBUS

A
1 W a s h i n g t o n
2 A n g l i a
3 H i t l e r
4 L a u s a n n e
5 M o l o t o v
6 J a p o n i a
B

A-B : Preşedinte al S.U.A., la iniţiativa căruia a fost elaborat programul „ Cele 14 puncte”

1. Conferinţă în cadrul căreia s-au discutat problemele dezarmării, ale Extremului Orient şi
Pacificului ( 1921-1922);
2. Cea mai mare putere navală şi colonială a lumii la 1918;
3. Om politic al secolului XX care, după 1933, a instaurat un regim totalitar în Germania;
4. Conferinţă în cadrul căreia au fost reglementate problemele graniţelor Turciei, precum şi regimul
strâmtorilor Bosfor şi Dardanele ( 1923);
5. Ministru al U.R.S.S., cel care, la 23 august 1939, a semnat un Tratat de neagresiune cu Germania;
6. Stat extraeuropean care, în 1931, a anexat Manciuria.
I. Realizaţi un eseu, de o jumătate de pagină, pornind de la citatul
următor, exprimându-vă şi părerea faţă de regimurile interbelice:
democratice, totalitare.

„Francezii şi englezii au avut de ales între dezonoare şi război; ei

au ales dezonoarea şi vor avea războiul”.

(W. Churchill, „Despre Conferinţa de la

Munchen”)
Sfarsitul razboiului mondial marcat victoria militara a statelor democratice si disolutia imperiilor
multinationale si autocratic conservatoare. Pe ruinele lor s-au nascut si sau intregit state nationale care au
incercat sa creeze si ele sisteme democratice. Viata politica britanica era dominata de disputa dintre
laburisti, conservatori si liberali, ceea franceza oscila intre stanga si dreapta regrupata in coalitii
temporare si relativ eterogene, in timp ce noua Germania a Republicii de la Weimar, a infrant insurectia
comunista, fara a reusi sa contureze o stabilitate guvernamentala. Crizele declansate de instaurarea
comunismului in Rusia si tentativele de puci comunist in Germania(1918) si Ungaria(1919), nu au avut
urmari permanente. In perioada interbelica, sistemul democratic de organizare politica a cunoscut o criza
de mari proportii, ilustrata de renasterea unor vechi forme de autoritarism, precum si de aparitia
totalitarismului. Forma traditionala de guvernare antidemocratica in istoria europeana era autoritarismul
conservator.   Conducatorii unor asemenea guvernari au incercat sa previna acele transformari de
substanta care ar fi subminat ordinea sociala existenta. In acest scop, ei s-au bazat pe birocratii obediente,
departamente vigilente de politie si armate de incredere. Participarea populara la astfel de guvernari era
interzisa sau limitata drastic la aristocratii, inaltii functionari sau inaltii ierarhi ai Bisericii. Liberalii,
democratii si socialistii erau persecutati ca radicali, fiind adesea intemnitati sau exilati. Dupa primul
razboi mondial, acest tip de guvernare autoritara a reaparut si s-a impus in aproape toata Europa. Practic,
in ajunul izbucnirii celui de-al doilea razboi mondial, guvernarea de tip democratic supravietuise doar in
Marea Britanie, Franta, Tarile de Jos, tarile din Scandinavia, Cehoslovacia si Elvetia. Desi in anii '20
sisteme cu caracter democratic functionasera si in Austria, Bulgaria, Romania, Grecia, Estonia si Letonia,
la finele anilor '30 formele dictatoriale de guvernare izbandisera si in aceste tari. Preocupate de
supravietuirea regimului, aceste guvernari si-au limitat in mare masura pretentiile la o acceptare pasiva
din partea populatiei. Cat timp oamenii nu incercau sa schimbe sistemul, ei se bucurau de cele mai multe
ori de o independenta personala considerabila.
Fişa nr. 1

Coloraţi cu roşu statele cu regim totalitar şi cu albastru statele cu regim democratic.

Timp de lucru: 5 min.