Proiect didactic

Disciplina: Istoria
Data :
Clasa: VII
Profesor:Bobuțac Cristina
Tema:Apogeul,Sfîrșitul și Importanța Revoluției
Tipul:predare-învățare

Obiectivele lecţiei:

O1- să enumere cauzele Revoluției române de la 1848-1849;

O2- să identifice asemănările și deosebirile dintre luptele din Transilvania și Țara
Românească;
O3- să localizeze pe hartă localitățile în care au avut loc cele mai importante mișcări
revoluționare;
O4- să idice pe axa cronologică evenimentele revoluționare din 1848-1849;
O5- să aprecieze importanța revoluției;

Competența:
-ânțelegeerea și reprezentarea timpului și a spațiului istoric;

Subcompetența:
-utilizarea axelor cronologice în descrierea evenimentelor istorice;

Mijloace:caiet, pix,

Metode: conversația, explicația,lucru cu dicționarul,discuția dirijată

 Desfăşurarea activităţii
Etapele Ob. Timp Activitatea profesorului Activitat Meto
lecţiei Lecţ ea de
elevului Proc
ed.
Moment - consemnează absenţele; răspund
organizato - organizează materialele; cerinţelo
- organizează clasa, r
ric
- creează un climat cooperant. profesor
ului

Controlul temei de acasă Elevii

Evocarea Ce personalități au participat activ la evenimetele din 1848 raspund.
în spațiul românesc?
Care au fost principalele documente redactate de
revoluționarii români?
De ce trebuie studiate aceste evenimente?

Gardă națională-armată națională a Principatelor Române,

în responsabilitățile căruia ântra apărarea hotarelor țării
Își
Guvern provizoriu-o formațiune guvernamentală notează
tranzitorie

Drapel Național-steag al unui stat

Unitate Statală-integritatea politică și teritorială a unui stat

Realizarea O1 Domnul Gheorghe Bibescu a aprobat Proclamația

sensului de la Islaz ce devine o Constituție provizorie a țării,
prin urmare el a mai alcătuit în lunile iunie-iulie un
Guvern Provizoriu prin care a instituit drapelul
național tricolorul cu deviza Dreptate și Frăție.
Imperiul Țarist(Rusia) doreau să inăbușe revoluția
iar în semn de protest au fost arse Regulamentele
Organice simbolul dominației rusești.

Ce importană istorică a avut revoluția din 1848-

1849? Pag 185
Notarea
în caiet.
Periodizarea datelor din temă(lunile și data ce s-a
petrecut în aceste date?)
Cauzele generale ale Revoluţiei : Complet
Naţionale : ează
 asuprirea străină în cele trei ţări româneşti; tabelul
 existenţa regimului politic bazat pe
Regulamentele Organice în Ţara
Românească şi Moldova:
 apariţia pericolului anexării Transilvaniei la
Ungaria, în urma izbucnirii revoluţiei
maghiare şi al refuzului maghiarilor de a
recunoaşte drepturile naţionale ale
românilor;
Economice şi sociale :
 existenţa privilegiilor feudale;
 necesitatea unei reforme agrare pentru
rezolvarea problemei ţărăneşti şi
împroprietărirea ţăranilor;
 absenţa drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti;

Reprezentanţi în Moldova:
 Mihail Kogălniceanu;
 Vasile Alecsandri;
 Grigore Cuza;
 Alexandru Ioan Cuza;
Alecu Russo, etc

Reprezentanţi în Ţara Românească:

 Nicolae Bălcescu;
 Ion Heliade Rădulescu;
 Ion Ghica;
 fraţii Golescu;
 fraţii Brătianu, etc.
Reprezentanţi în Transilvania:
 Avram Iancu;
 Simion Bărnuţiu;
 Andrei Şaguna;
 Al. Papiu Ilarian.
 Ioan Buteanu.
În Banat :
 Eftimie Murgu.
În Bucovina :
  Eudoxiu Hurmuzaki.

Importanța revoluției:
1.a fost una a întregii națiuni române
2.caracterul ei unitar demonstrează unitatea
programelor revoluționare, a obiectivelor urmărite
3.revoluția a scos în evidență necesitatea unificării
politice a Principatelor Române ca premisă
indinspensabilă pentru obținerea independenței
politice și modernozării statului Român

Cauzele revoluției de la 1848

1. Cauzele revoluţiei române
• lipsa unor libertăţi şi drepturi politice;
• asuprirea străină;
• pericolul anexării Transilvaniei la Ungaria;
• amestecul puterii suzerane şi a celei
protectoare în treburile interne ale Moldovei
şi Ţării Româneşti;
• dezvoltarea conştiinţei naţionale;
agravarea problemelor economice, în special a
celei agrare.

2. Obiectivele revoluţiei
• în Moldova şi Ţara Românească -
înlăturarea protectoratului ţarist;
• în Transilvania, Banat şi Bucovina
-unirea românilor într-un stat autonom în
graniţele Imperiului Habsburgic;
• unirea tuturor românilor: daco-românismul
– curent ideologic şi politic larg răspândit.

Forţe sociale participante

• boierimea: s-a ridicat împotriva
domniilor regulamentare;
• burghezia: dorea reforme menite să
contribuie la dezvoltarea economiei de tip
capitalist;
• clasa mijlocie: negustorii, meşteşugarii,
 liberii profesionişti;
• ţărănimea: dorea desfiinţarea clăcii.

Desfăşurarea revoluţiei
• Revoluţia a cuprins Moldova, Transilvania, Banatul,
Bucovina, Crişana, Maramureşul, Ţara Românească;
nu au avut loc mişcări revoluţionare în Basarabia şi
Dobrogea.
OBIECTIVE URMĂRITE
 Îmbunătăţirea stării ţăranilor
 Reforma agrară
 Modernizarea societăţii româneşti
 Independenţa
 Regimuri democratice
 Unitatea naţională

Extindere Plasați pe axa cronologică reperele cronologice pag 184

Elevii
Caracterul democratic şi semnificaţia revoluţiei construie
• consecinţe: - în Moldova, Mihail Sturdza s-a sc axa
menţinut pe tron până în 1849;
- în Ţara Românească, a fost numit un
caimacam;
- Bucovina a devenit ducat autonom;
- Banatul a fost alipit la Voievodina;
- Transilvania a depins direct de
Imperiul Habsburgic;
• caracterul unitar – prin program şi colaborare
permanentă între revoluţionari;
• semnificaţia revoluţiei – a deschis calea
modernizării;
- a accentuat conştiinţa
naţională a românilor;
- a stabilit programul pentru
deceniile următoare.

URMĂRILE REVOLUŢIEI
IMEDIATE
 Revoluţia este înfrântă
 Reinstaurarea domniile regulamentare
 Revoluţionarii sunt exilaţi

ÎNDEPĂRTATE
 Unirea Principatelor
  Independenţa
 Modernizarea societăţii româneşrti
Tema Ex 1,2,3 pag 187 Elevii își
pentru notează
tema
acasă
pentru
acasă.
Notarea