UNIVERSITATEA PEDAGOGICĂ DE STAT

“ION CREANGĂ” DIN CHIȘINĂU

FACULTATEA: FILOLOGIE ȘI ISTORIE
CATEDRA: ISTORIE ȘI GEOGRAFIE
SPECIALITATEA: MASTERAT PROFESIONAL „DIDACTICA
DISCIPLINILOR ISTORICE

TEMA: Revoluția din 1848-1849 în Țările Române

(clasa a XI-a)
Tipul lecției: mixtă
Durata: 45 minute

Elaborat:Iachimovschii Luminița
Evaluat: Lisnic Angela, dr.conf. univ.
 COMPETENȚE SPECIFICE
1. Utilizarea limbajului istoric în diverse situaţii de învăţare şi de viaţă,
respectând cultura comunicării.
2.Amplasarea în timp și spațiu a evenimentelor, proceselor,
fenomenelor, în scopul înțelegerii continuității și schimbării în istorie.
3.Analiza critică a informației din diferite surse pentru formarea
cetățeanului activ și responsabil.
5.Valorificarea trecutului istoric şi a patrimoniului cultural, manifestând
respect faţă de ţară şi de neam.
 UNITĂȚI DE COMPETENȚĂ
1.3 Formularea judecăţilor de valoare şi susţinere a propriei opinii,
aplicând terminologia specifică epocii moderne.
2.2. Argumentarea schimbărilor survenite pe parcursul istoriei moderne
cu ajutorul hărţilor şi reperelor cronologice.
2.3. Elaborarea concluziilor, în baza informaţiilor oferite de hartă,
privind consecinţele evenimentelor/proceselor/ fenomenelor.
3.1. Distingerea faptului de opinie din informaţia oferită de surse.
3.2. Comentarea informaţiilor din surse pentru a susţine/ combate
puncte de vedere cu referire la istoria modernă.
3.3 Aprecierea diferitor abordări, puncte de vedere/ interpretări,
reflectate în diverse surse istorice.
 OBIECTIVE GENERALE
1. Să aprecieze rolul istoric al marilor personalități, promovând valorile
istorice ale neamului.
2. Să argumenteze propriile opinii referitor la un fapt/ eveniment/proces
din istoria modernă ;
3. Să transfere abilități de operare cu relații de cauză/efect în perceperea
adecvată a situațiilor din viața reală ;
 OBIECTIVE OPERAȚIONALE
Elevul v-a putea:
1. Să definească noţiunile: revolutie, program revolutionar, petitie, proclamatie;
2. Să compare cererile revolutionarilor din Principate;
3. Să localizeze pe hartă: Moldova, Țara Românească, Transilvania, Iași, Islaz,
Blaj;
4. Să demonstreze că documentele elaborate aveau o semnificaţie
modernizatoare;
5. Să evidenţieze 2-3 caracteristici ale documentelor, utilizînd fragmente de text.
 METODE ȘI PROCEDEE
 Conversație ghidată, analiza, lectură, știu-vreu să știu-am învățat, comparația,
expunerea, diagrama Venn, schimb de opinii, analiza documentelor istorice,
explicaţia, friza cronologică.
FORME DE ORGANIZARE A ACTIVITĂȚII
 Frontală, individuală.
RESURSE DIDACTICE
 Manual de istoria românilor și universală clasa a XI-a, curriculum pentru clasa a
XI-a, tabla, harta, caietul.
 ETAPELE LECȚIEI
 Moment organizatoric
Profesorul salută clasa
Notează absențele

(Timp alocat 1 minut).

 EVOCARE (5 MINUTE)
Element de dezgheț
 Profesorul adresează întrebări din lecțiile trecute despre etapele modernizării
statului. La acestă etapă folosesc metoda Știu-Vreau să știu- Am învățat (doar prima
coloană.
ȘTIU VREU SĂ ȘTIU AM ÎNVĂȚAT
Ce știm? Ce vreu să știu? Ce am învățat?
Ce credem că știm?

Elevii răspund aducînd drept argumente revoluția lui Tudor Vladimirescu,

Tratatele de la Akkerman și Adrianopol, Regulamentele Organice.
 EXEMPLU
Akkerman
Termene de domnie de 7 ani;
Armata otomană a trebuit să se retragă din ambele principate Dunărene.
Adrianopol
Domni pământeni aleși pe viață; Rusia (curtea protectoare); Raialele turcești din stînga
Dunării sunt restituite Valahiei;
Poarta Otomană (curtea suzerană) dreptul de a efectua, în mod liber, comerț
international, limitarea dreptului de intervenție a Imperiului Otoman în principate.
 REALIZAREA SENSULUI
Profesorul anunță tema, obiectivele lecției, “Revoluția din 1848-1849 în Țările
Române”. Utilizez coloana a 2-a Vreau să știu.
Elevii notează în caiet titlul și discută în baza informațiilor primite la lecțiile
anterioare, își vor expune părerea asupra ceea ce vor să cunoască.
În Moldova și în Țările Rămâne revoluția din 1848 a fost în primul rind opera
intelectualilor „pașoptiști”. Ei erau un grup deosebit de omogen, aparțineau în
general mijlocului clasei boierești, beneficiau de posibilități similare de a studia în
marea lor majoritate în strainătate și se distingeau de înaintașii lor prin cunoasterea
directă a Europie Occidentale, al cărei model politic și cultural îl doreau aplicat și în
Țările Române.
 O altă caracteristică a intelectualității de la 1848 este adeziunea totală la idee modernă
de națiune și atașamentul necondiționat față de țelurile naționale (independenta sau
autonomia politică).
( explicații, schimb de opinii, lucru cu harta, 5minute)
 Profesorul prezintă desfășirarea revoluției în ordine cronologică, punînd în evidență
datele, programele și participanții.
Moldova
Aici s-a manifestat o opoziție față de domnitorul Mihail Sturza, la care a participat
boierimea mică și mijlocie, o parte a marii boierimi de orientare liberală și mai ales elita
intelectuală. Domnitorul era adeptul ideilor conservatoare și a realizării crizei politice
interne fără convulsii sociale. Pe fondul unor puternice frămîntări sociale și agitații
politice, la 27 martie-8 aprilie se întrunește o Adunare, constituită din cîți oameni puteau
sa încapă în sala hotelului “Petersburg”, Iași. Are loc formularea primului document
programatic al Revoluției române: Petiția-Proclamațiune, redactată de Vasile Alecsandri,
ce cuprindea 35 de articole. La 29martie/10 aprilie, a fost supusă adoptarii domnului,
MIHAIL STURZA, care a refurat și a ordonat să reprime mișcarea revoluționară.
( expunere, 4 minute)
 Elevii citesc articole din documentele elaborate de revoluționari și interpretează informațiile:
Petiția-Proclamațiune, Iași, 27 martie 1848:
.........1) Sfânta păzire a Regulamentului în tot cuprinsul său şi fără nici o răstălmăcire.
2) Secarea corupţiei prin pravile înadins făcute şi a abusurilor ce izvorăsc din acea corupţie.
3) Siguranţa personală, adecă nimeni să nu poată fi pedepsit decât pe temeiul legilor şi în urmarea unei
hotărâri judecătoreşti. Fieştecare arestat să fie înfăţişat în vreme de 24 ceasuri dinaintea tribunalului
competinte.
4) Grabnica îmbunătăţire a stării locuitorilor săteni, atât în relaţia lor cu proprietarii moşiilor, cât şi în acelea
cu cârmuirea, precum contenirea tuturor beilicurilor sub numirea de plată şi celelalte.
5) Alcătuirea unei noi catagrafii spre a scăpa de împilare pe toţi nenorociţii locuitori care sunt astăzi asupriţi
prin măsurile catagrafiei trecute.
6) Mazilii, ruptaşii, ruptele visteriei şi celelalte clasuri privilegiate să fie ocrotiţi potrivit Regulamentului şi
să nu mai fie întrebuinţaţi în trebile particulare.
7) Privighetorii să se aleagă, după glăsuirea Regulamentului, fără nici o înrâurire a cârmuirii.
8) Reforma şcoalelor pe o temelie largă şi naţională spre răspândirea luminărilor în tot poporul.
9) Dezarmarea grabnică a arnăuţilor şi a altora ce s-au înarmat de Ocârmuire şi închezăşluirea lor pentru
viitor că nu vor mai fi pricină de turburare publică.
10) Ridicarea pedepselor trupeşti înjositoare caracterului de miliţie naţională, îmbunătăţirea hranei sale şi
mai ales dreapta înaintire în ranguri după merituri personale.............
Redactată de Vasile Alecsandri în 35 de articole
 PRINCIPIILE NOASTRE PENTRU REFORMAREA PATRIEI, BRAȘOV, 12 MAI 1848

1. Desființarea boierescului și a orice alte dări a

lăcuitorilor săteni către proprietari.
2. Ridicarea beilicurilor, a lucrului șoselelor și a tuturor
împovorărilor fără plată către stăpânire.
3. Împroprietărirea lăcuitorilor fără nici un fel de
răscumpărare din partea lor.
4. Nimicirea tuturor privilegiilor și, prin urmare,
deopotrivă purtare a sarcinilor statului de către tot
poporul îndeobște, precum și de o potrivă împărtăsire a
lui la toate driturile politice și țivile.
5. Întemeierea instituțiilor țării pe toate prințipiile de
libertate, de egalitate și de frățietate, dezvoltate în toată
întinderea lor.
6. Unirea Moldovei și a Valahiei într-un singur stat
neatârnat românesc.
12/24 Maiu 1848
Brașău
 Dupa lectura documentelor istorice, vom face analiza, dezbate si discuta unde vom realiza
diagrama Venn. Elevii vor lucra in grup. (Timp 10 minute)

Deosebiri

Asemănări
 ȚARA ROMÂNEASCĂ (8 MINUTE)
În Țara Româneasca, evenimentele s-au desfasurat pe cale revolutionara, dupa
model francez. Principalele forte participante au fost: Societatea Secreta Fratia; grupul
de exilati români aflati la Paris; negustor, intelectuali, boierime liberala; ofițeri si
populație urbana.Revolutia urmarea răsturnareare regimului existent si edificarea
unuia nou, modern.
La 9 iunie la Islaz, s-a desfasurat o adunare populara,unde Ion Heliade Radulescu
a prezentat un program. Proclamatia prezentata in fata adunarii populare se baza pe
principiul suveranitatii poporului.
 Elevii citesc articole din documentele elaborate de revoluționari și
interpretează informațiile. (Analiza documentului istoric)
 PROCLAMAȚIA DE LA ISLAZ
1.Independența sa administrativă și
legislativă [...], neamestec al niciunei
puteri din afarã în cele din întru ale sale.
2. Egalitatea drepturilor politice.
4.Adunarea generalã compusă de
reprezentanți ai tuturor stărilor societății.
5. Domn responsabil ales pe cinci ani, și
cãutat în toate stãrile societãții [...].
13.Emanciparea clãcașilor ce se fac
proprietari prin despãgubire [...].
22.Convocarea îndatã a unei Adunãri
generale extraordinare constituante alese
spre a reprezenta interesele sau meseriile
nației, care va fi datoare a face Constituția.
 La București, domnitorul Gheorghe Bibescu este GRUP DE REVOLUȚIONARI ROMÂNI
de acord cu revendicările, abdică, iar puterea este MANIFESTÂND LA BUCUREȘTI. PICTURÃ
preluată de un guvern provizoriu. Din guvern făceau DE KOSTAKE PETRESCU
parte personalități revoluționare precum: N. Bălcescu,
C.A. Rosetti, I.C. Brătianu, I.H. Rădulescu, Christian
Tell.
Pentru rezolvarea problemei agrare este înființată
Comisia proprietății. Guvernul provizoriu adoptă mai
multe măsuri, printre care:
• tricolorul ca steag național;
• desființează rangurile boierești
• face propagandă revoluționară în rîndul
populației.
Imperiul Otoman intervine pentru înăbușirea
revoluției, mai întîi pe cale diplomatică-cînd guvernul
este înlocuit cu o locotenență domnească, iar apoi pe
cale armată, Fuad Efendi ocupînd Bucureștiul.
La 13 septembrie au loc confruntări între
armatele turcești și un detașament de pompieri,
condus de căpitanul Pavel Zăgănescu. Revoluția este
înfrîntă.
 TRANSILVANIA (8 MINUTE)
În Transilvania s-a manifestat un conflict etnic între români si maghiari, determinat
de programul national al revolutionarilor maghiari, care își propuneau restaurarea
Ungariei medievale. De fapt, disensiunile între revoluționarii români si cei maghiari s-
au ivit înca de la inceput ca urmare a abordarii diametral opuse a problemei nationale.
În timp ce românii solicitau “drepturi pentru națiunea română” maghiarii conduși de
Lajos Kossuth nu recunoșteau decât drepturile si libertățile pentru conaționalii lor. Ei
au hotarat in martie 1848 să nu recunoască individualitățile naționale din Ungaria, sa
impuna folosirea exclusiva a limbii maghiare in stat și să proclame uniunea
Transilvaniei si a Comitatelor din Partium cu Ungaria. Protestele românilor au luat
forma celor trei Adunari Populare de la Blaj.
 Elevii citesc articole din documentele elaborate de revoluționari și
interpretează informațiile. (Analiza documentului istoric, conversație ghidată)
 ADUNAREA NAȚIONALÃ DE PE CÂMPIA
LIBERTÃȚII, BLAJ, 3/15 MAI 1848.
TABLOU DE ION PETCU, 1878
Pe 3-5 mai 1848 are loc Mare
Adunare Națională de la Blaj, organizată
de Simion Bărnițiu, George Barițiu,
Avram Iancu, Andrei Șaguna. Este
elaborat programul “Petiția Națională” cu
următoarele prevederi:
• Independența națiunii române;
• Respectarea drepturilor sale politice;
• Autonomia celor doua biserici
românești;
• Administrație și învățămînt în limba
română;
• Desființarea iobăgiei fără nici o
despăgubire.
 PETIȚIA NAȚIONALĂ DE LA BLAJ
PETIȚIA NAȚIONALĂ ADOPTATĂ DE ADUNAREA DE LA BLAJ PRIN CARE SUNT EXPRIMATE
REVENDICĂRILE ROMÂNILOR TRANSILVANI
Punturile naţiunii române transilvane votate în Adunarea Naţională de la Blaj în 15-17 Mai c.n. 1848
1.Națiunea română, răzimată pe principiul libertăţii, egalităţii şi fraternităţii, pretinde independenţa sa naţională în
respectul politic ca să figureze în numele său ca națiune română, să-și aibă reprezentanții săi la dieta țării în
proporțiune cu numărul său, să-și aibă dregătorii săi în toate ramurile administrative, judecătorești și militare în
aceeași proporțiune, să se servească cu limba sa în toate trebile ce se ating de dânsa, atât în legislățiune, cât și în
administrațiune..............
3. Națiunea română, ajungând la conștiința drepturilor individuale, cere fără întârziere desființarea de iobăgie fără
nici o despăgubire din partea țăranilor iobagi atât în comitate, cât și în districte, scaune și granița militară.
4. Națiunea română poftește libertatea industrială și comercială cu ridicarea țehurilor și a privilegiurilor și a tuturor
pedecelor și stavilelor cu țările convecine de care se ține desființarea vămilor la graniță.
14. Națiunea română pretinde purtarea comună a sarcinelor publice după starea și averea fiecăruia și ștergerea
privilegiurilor.
16. Națiunea română cere ca conlocuitoarele națiuni nicidecum să nu ia la dezbatere cauza uniunii Transilvaniei cu
Ungaria, până când națiunea română nu va fi națiune constituită și organisată cu vot deliberativ și decisiv,
reprezentată în Camera legislativă; iar din contră, dacă dieta Transilvaniei ar voi totuși a se slobozi la pertractarea
aceleiași uniuni de noi fără noi, atunci națiunea română protestează cu solemnitate.
 Analizând documentele istorice propuse elevii vor putea sa identifice Asemănări şi deosebiri
între mişcările revoluţionare din Ţările Române

Asemănări

 au fost elaborate documente program;

 au fost înăbuşite prin intervenţia marilor imperii vecine (rus, otoman, habsburgic).
Deosebiri

 revoluţia din Transilvania a avut preponderent caracter naţional;

 revoluţia din Ţara Românească reuşeşte să impună un guvern revoluţionar care adoptă măsuri
revoluţionare.
 REFLECȚIE (4 MINUTE)
 Profesorul împreună cu elevii identifică obiectivele programelor revoluționale
(conversație ghidată, 3 minute)
Semnificatia revolutiei de la 1848:
Obiectivele erau: autonomia si independenta (obiectiv national); unirea romanilor
intr-un singur stat (obiectiv national); reforma agrara (obiectiv economico-social);
drepturi si libertati politice (obiectiv politic); modernizarea institutiilor(obiectiv
politic); o noua organizare a puterilor in stat (obiectiv politic).
Elevii identifică efectele revolutiei si raspund cerintelor profesorului
Pozitive:
Comisia proprietații care avea in vedere reglementarea raporturilor dintre proprietari si
țărani.
Negative:
Revenirea la ReGulamentele Organice
Deosebite:
Anticiparea unirii principatelor
 ELEVII URMARESC FRIZA CRONOLOGICA, RECAPITULEAZA MOMENTELE
CHEIE ALE LECTIEI REALIZANDU-SE ASTFEL UN FEED-BACK. (1 MINUT)

S-a demontrat în plan intern și extern că principalele bariere în calea

progresului societății românești erau marile imperii

Ecou în întreg spațiul românesc

Răspîndirea idealurilor naționale

Trezirea conștiinței naționale
 EXTINDERE
Se propune expunerea scrisă aducînd argumente De ce Revoluția din Moldova mai
era numită Revoluția poeților români și să identifice semnificația tricolorului din 1848.