N.

IORGA
.:.

GENERALITATI
CU PRIVIRE LA

STUDIILE ISTORICE
LECTII DE DESCHIDERE
:SI CUVANTARI .:-

EDITIA A 1.1--A

BUCURETI
1933

www.dacoromanica.ro

I.

Despre conceptia actual:a a Istoriei si genesa ei.

Lectle de deschidere
tinutA la Universltatea din Bucurestl (I-iu Novembre 1894).

Domnilor,

Inainte de a incepe seria de prelegeri istorice pe

care sant chemat a le Linea Inaintea d-voastra, cred ca
fac un lucru de folos lamurindu-va asupra naturii lu-

crurilor pe care santeti In drept a le astepta de la

mine. Aiurea aceste explicatii preliminare n'ar fi de
nevoie: toata lumea aproape e Inteleasa asupra insemnarii actuale a studiului istoriei. La noi, comunicaliile
intelectuale cu popoarele de cultura ale Apusului and
foarte incete, idei care si-au facut traiul aiurea au Inca
o influents destul de mare asupra spiritelor, mai ales
asupra spiritelor tinere, pe care be atrag printr'o noutate de mult disparuta. Pentru a va evita deci unora
din d-voastra desilusii neaparate, mi se impune a va
vorbi despre conceptia mea, adeca despre conceptia
actuald a istoriei".

Adaug la acest lain: si genesa ei". Acest adaus nu

e mai putin folositor decal presintarea chiar a conceptiei. Facand genesa acesteia, aratandu-va cum s'a
format ea din reunirea si inchegarea inceata a elementelor ce o compun, i se da, in aceiasi vreme, explicarea si indreptatirea. In sfarsit, yeti avea astfel, in li-

nii cu totul generale, acea istorie a istoriei", al carii

studiu ar trebui sa precedeze totdeauna pe al disciplinei
noastre.

www.dacoromanica.ro

-4Asupra niciunuia din genurile de cunostinti omen'au fost

nesti, poate, pdrerile, In toate timpurile,

mai felurite decit asupra istoriei. E de ajuns sd rasfoiti

cartile lui Flints asupra filosofiei istoriei, articolul lui
Monod, care serveste de prefatg Revistei Istoriee"
tratatul lui Wegele asupra desvoltdrii genului In Germania, pentru a vd da smug. de Imbielsugarea si diversitatea ideilor emise asupra-i. De o bucatd de vreme discutiile au devenit Insd mai rare, din causa incetdrii niarelui avint filosofic de pe la jumdtatea d'intgiu a

veacului, cit $i din causa insemndtdtii enorme pe care

a luat-o de un timp eraditia path, cercetarea anidnuntad a domeniilor speciale. Intelegerea s'a stabilit pe tdcute, si definitiile ce s'au dat mai aproape de not se
asamdnd mult Intre ele. Nu gresesc poate sustinind ca
urmatcarea n'ar inlampina contraziceri:
1st ria e expunerea sistematieci, ford scopuri strciinede ddnsa, a faptelar, de orice natura, doblindite melodic,.
grin care s'a manifestat, indiferent do loc ssi limp, actinitat ea menirii4.

1 R. Flint, The philosophy of history in Europe, I. France

c nd Germany, trad. sr.: La philosophi, de l'histoire en France i La ph.losophi de l'histoire , n Allemagne, Paris, termer Bailliere, 1878.
2
G. Monad, Du progres des sciences historiques en
France depuis le 16-me siecle (Revue historique, I, 1 .
8
Gesch cht, der d utschen Historiographie seit dem Auf-

treten des Humanismus von dr. Franz X. von Wegele in.

Gesch. der Wissenschaften in Deutschland. Neuere Zeit_
Zw anzigster Band" , Miinchen-Leipzig, 1885 (in 80). Cartea lui
Ottokar Lorenz (Die Geschichtswissenschaft in Hauptrichtungen and Aufgaben, Berlin, 1886) nu mi-a fost accesibila.

4 Cf. definitia lui Ranke, intregita de Bernheim: Die Welt gcschichte umfasst die Begebenheiten alter Nationen und Zeiten in Zusammenhang, inwiefe,rn sie, die eine auf die anderemirkend, nacheinander erscheinen und miteinander eine lebendige Gesammtkeit ausmachen" (Vorrede zur Weltgesch,

pp. In, vin

$i a lui Ernest Bernheim (Lehrbuch der hiswww.dacoromanica.ro

Voiu urmAri in trecut fiecare din terminii acestei definitiil. Am evitat inadins specificarea genului caruia-i
apartine disciplina noastrg. In realitate, cum. yeti Are(lea, ea face parte dintr'o despgrtire specials, pe care

o ()culla singurg, cu prefata sa naturalg, geologia si

preistoria. Nu tot asa s'a crezut in alte epoce. Pentru.
antic, istoria e un gen literar, si forma pe care o iea,
determinate de aceasta conceptie a naturii sale. Scopul de capetenie e aoelasi ca si al celorlalte categorii li-

.e

lerare: a trezi o emotie esteticg in cetitori. De aici a-cele lucruri care ne jignesc alit de mult pe noi, oamenii scrupulosi de exactitudine ai unor timpuri exacte:
discursurile plasmuite, puse in gura personagiilor istorice, caracteristicile fixate chiar in lipsa elementelor necesare, inventia de episode interesante, alegerea subiectelor demne de istorie", miscatoare si interesante.
mai ales in timpurile de stg.pinire
Istoricul ajunge

universals a reitoricei, cu care se mantuie civilisatia

greats
un poet pedestru" (7411 "US
Ext), CUM. 11
numeste Lucian, vorbind de istoricii contemporani.
Lucian ar pgrea ca impartaseste astfel pgreri mai
asenenea cu ale noastre. In cunoscutul sate opuscul:
,,cum trebuie de scris istoria" (Tabs oEt Ea-mei= cruypacpsfv),
el spune, adresgndu-se scolii literare: pare ca nu

stiu

unii

chembiri 5i

ca acestia ca poesia si poetica au alte

legi proprii, iar istoria altele"2. Data is-

lorischen Methode, Leipzig, 1889): istoria este stiinta desvoltarii oamenilor in activitatea for ca fiinti sociale" (p. 4).
1 Pot spune de la inceput ca, prin cuvintele: indiferent de
loc 5i timp", inteleg, pe de o parte, introducerea Preistoriei ca
prefata a studiului istoriei (unit incepemt, in al XVIf-lea veac,
cu istoria plmfintului), pe de alta, desfiintarqa ideilor de bar-

bari" si de KulturvOlker", care excludeau sau nedreptatiau

pe unele popoarei in favoarea altora.
2
'ELL evivos:v toixccatv of TO;OITCOL o5g TCOC/rosijg p.dv xcht novrip.chon
rIXAcct onoaxdamc 1/4cct xacv6ve; Mot., fatopEcq Si EXAot. ( 8, pp. 257, 258,

din editia Didot-Dindorf).

www.dacoromanica.ro

toria", spune el aiurea, ar tinti $i placutul, ar atrage

multi partisani; cats vreme Insa va avea nnmai singer
caracterul sau complect, adeca manifestarea adevarulul,

putin ii va pasa de frumuseta"1. Basandu-se Insa pe

axioma ca: fiecare gen 1$1 are frumuseta sa proprie"2,
el va ajunge a recomanda mai departe felul de tratare
obi$nuit pane la dInsul.
Un gen literar a fost istoria $1 pentru oamenii Re-

na$terii, zelo$i de a atinge perfectia de forma a literaturii greco-roman. Totusi religia adevarului se In-

talnege in plus la acesti oameni, pe earl crestinismul i-a facut mai interiori, mai seriosi, mai ideali$ti:
Mare le maiestru $i principele istoriog,rafiei germane",
In aceasta epoca, Aventin (Johann Turnmair von Abenberg, 14477-1534) exclama: scrierea istoriei e o Indurare

$i un dar deosebit al atotputernicului, bunului parinte"3.

Un gen literar va fi ea $1 dupe stabilirea unei conceptii noua asupra-i, cand, In acelasi timp cu isloria
filosofica", se va desvolta cea Inraurita de antichitate a
lui St. Real (1639-92) $i Vertot (1655-1735). Un cap cri
tic, Mably, sustinea Inca la 1778 ca: Niciodata nu va
exista istorie in aceiasi vreme instructive si placuta de
cetit (agreable) fare discursuri"4. In sfirsit genul a lost
continuat, In Germania, de scoala estetica, a lui Johannes von Midler $i Schiller, cu modificarile cerute de

timp discursurile sant suprimate. Impacarea Intre

aceasta conceptie $i cea moderns e, de sigur, unirea
1

Kcd totvov ij Etna/Asa., e p4v dDauG TO:r.spnvov rcapepcopeocsowto, =X

gpocaticg g7CMISCiaca-ro, cl-Ap. 8'civ xcci ticivov Exv tb 1:8Lov

X* dv Ter);

&IrreXig, Ath:To.) 8E ..ciu dc)...i0e6ac 8)1Xcocrtv, oXirov corS xiXXou; cppomet ( 9,

p. 258).
9 'Exiccou 769 NI taviv

-cL

xcadv gaTCV

( II, p. 259).

3 Geiger, Renaissance and Humanismus, in culegerea Oncken (Berlin, 1882), p. 489.

4 P. 146 din ed. a 2-a (Paris, 1784) a cartii: De la ma?-

niere d'ecrire l'histoire".

www.dacoromanica.ro

aceia a adevarului cu frumuseta formei, pe care o

leapada unii Invatati, puritani in urmarirea adevaruluil, dar a careia posibilitate a fost dovedita, de operele
unui Gibbon, Michelet, Augustin Thierry, 51 mai ales

Ranke2, care a sprijinit-o si realisat-o totdeauna, In

ciuda tuturdr Droysenilor de pe lume3.
Terminul de tiinfa a istoriei e foarte nou. Cand s'a
Incercat Intaiu a se determina, In cuprinsul faptelor istorice, legi, Vico, acea gigantica inteligenta a carui o-

pera in.seamna progres pe toate terenurile in istorie,

a vorbit numai de o ftiinfa noud (Principii di una
scienza nuova intorno alla comune natura delle nazioni).
Propunandu.-si a determina natura comund a natiunilor", el a Inc,ercat a reduce infinitatea evenimentelor

petrecute la cateva tipuri fatale, care se repeta etern

In aceiasi ordine (ordinea aceasta e pentru dansul acea

storia ideal-eterna, pe care ar alerga in timp istoriile

particulare si reale ale popoarelor4). A crezut ca poate
ajunge, pe calea geometrica, pusa la mods pentru cercetarea vietii morale. de Spinoza, la stabilirea unui ciclu sistematic de trei fase, observabile in toate chipurile de manifestare ale vietii unei natiuni. Aceste trei
creatorul unei teologii civile rationate a Provifase
dentii5" vedea cu satisfactie aceasta atingere a numaralui
ruistic

sant caracterisate In domeniul politic prin

a) guvernul teocratic, b) cel aristocratic si c) cel demoopera-i aparu intaiu

cratic-monarhic. In timpul sau
la 1725 un ciclu se 1ncheiase si al doilea ajunsese la
al treilea stadiu.
1 Bernheim, o. c., p. 89; cf. p. 14.
2 Ranke, Sammtliche Werke, XII, p. 5 6i urm., citat op.
Bernheim, pp. 83-4 (nu concorda).
3 V. Grundriss der Historik (Leipzig, Veit, 1867), p. 4 (o
4 P. 95 i aiurea (ed. Florenta, 1847).
noun editie a ieit In 1882).
6 Pp. 76, 92.

www.dacoromanica.ro

-8-,
Evident ca judecata se razima pe o observare necompieta a istoriei: reinceperea civilisatiei de la inceput de
hunea barbara, Jute ordine care poate trece cu multa
bunavointa. (caci fasa teocratica n'a avut veacul de mijloc) drept aceia5i ca a desvoltarii primelor societati in

antichitate, pare ca sprijina legea lui Vico.

I s'ar putea obiecta inceperea, cu sfarsitul veacului
trecut, a unei a treia perioade de activitate socials care
nu reproduce fasele sale; cu actualele materiale istorice,

alte atacuri s'ar putea indrepta contra teoriei. Stiinta

noun a lui Vico nu pretinde insa sa modifice istoria:
intre dansa si stiinta istoriei", cum o intelegea Buckle,
e o enorma deosebire; e filosofia istoriei, care aparuse
$i mai inainte, absolut anonima, cu Bossuet. Ea respecta
manifestArile istorice de mice natura ale vietii umanq,

pe care cearca sa le reduca la tipuri, sa le aduca apoi

In legatura cu divinitatea; Stiinta noun predomina istoria, fara a cata sa, i se substituie. Provenind din Bossuet, Vico se leaga de intreaga serie a cugetatorilor
cari-si cladira fiecare, in al XVIII-lea si al XIX-lea
veac, o conceptie a istoriei.

Am atins ideile metafisicului italian, vom lasa la o

parte aoelea ale urmatorilor sai, fiindca ele sant mai
sus si in afara de istoria propriu-zisa, fiindca ele sant
meta-historice, fiindca ele sant tentative de a stabili o
metafisica a istoriei. Tott astfel, intr'o istorie a fisicei,
nu se va insista asupra interpretarilor metafisice ale lumii, care, asa cum se presinta simturilor noastre, formeaza obiectul de cercetare al acelei $tiintil.

Cu totul astfel ne va interesa tentativa lui Buckle.

Autorul Istoriei civilisariei in Anglia, denaturand con1 Asupra lui Vico si, In general, asupra ideilor despre istorie, vezi N. Marselli, La scienza della storia, Torino, LOscher, 1873, I, Le Fasi del pensiero storico (buns expunere a
ideilor straine, complecta lipsa de originalitate ; unul din ultimii sectatori ai lui Buckle).

www.dacoromanica.ro

ceptia de dinamica sociala a lui Comte, care expunea

In al IV-lea voltun al cursului sau de filosofie positiva" o foarte cuminte filosofie a istoriei, a pornit in
introducerea operei sale o virulenta campanie contra
ccnceptiei istoriei in timpul sau, sau mai curand contra propriei sale represintari a acestei conceptii.
Judecand istoria consacrata ca o simpla insirare, mai
mull sau mai putin metodica, a faptelor exclusiv politice, si atribuind starea inapoiata a acestei discipline
incapacitatii celor ee au cultivat-o, pang. la e12, Buckle
propune, nu deschiderea de perspective luminoase, prin

gasirea de raporturi mai multe si mai indeparlate,

ci detronarea pseudo-istoriei 5i punerea In locu-i a unei
stiinte n.oua. Aceasta va Intrebuinta docuinentele de

viata trecuta tocmai cum fisicul trage folds din direritele fenomene naturale. Adeca istoria noastra va fi
materialul stiintei istoriei, ale careia legi isi propune
a le afla autorul.
Introducerea, neterminata, isi propunea sa le fixeze.
Aruncand once interventie metafisica, Buckle deducea
ca faptele omenesti, continutul istoriei, trebuie sa fie
determinate de natura 5i de spiritul omenesc, care vor
lupta intre sine pentru aceasta. In terile tropicale, idenficate gratuit cu Intregul pamantulai3 afara de Europa
$i America-de-Nord, natura invinge ca influents, $i da
natere unei civilisatii deosebite. Ea se caracteriseaza
prin abundenta de hrana si precocitate de cultura, numerositate de populatie si formare de caste, fenomene
naturale marete si victoria fantasiei asupra inteligentei
1 Aceasta dupa universalitatea istoriei, dupd deschiderea ei
tuturor manifestarilor vietii onienesti, in 18581
g Celebra corporatie a istoricilor", care exaspera pe Droysen. V. Grundriss der Historik, p. 1.5 si urm.
3 Sistemul lui Buckle sta in a arata mai mica influenta a unui

factor si a-1 pune apoi In buzunar, ad maiorem ueritatis

gloriam.

www.dacoromanica.ro

- I0
propriu-zise. Pentru celelalte cloud continente ar 14
manea, ca factor unit, Inraurirea biruitoare a spiritului
omenesc, din care autorul arunca elementul moral, morala fiind stationara ca num.dr al adevdrurilorl, iar religia, literatura, guvernul2 ca unele care, fiMd efectele ei
(sic), nu pot influenta desvoltarea progresivd a omenirii.

Ramane deci, nu intelectul complect a lui Comte, ci

intelectul simplificat, redus la f Uinta. De la mundrul 5i
raspandirea cunostintilor omenesti
afacere de statistica, stiintd de observatie, preconisatd de autor

Inteo epoca va atarna viata Intreaga, caracterul istoric al acelei epoce. Din examinarea unor exemple concrete se scot apoi alte adevaruri de urmdtoarea fortd:
a) Descoperirea adevarurilor stiintifice e precedatd
de scepticism (cf. Newton si legea gravitatii universale,
Galileu 5i miscdrile pendulului) ;
b) Ea Intareste adevdrurile intelectuale si slabeste oarecum pe cele morale (deci albatecul care-si mananca
parintii, va fi pierdut mai putin din fondul primitiv de
adevaruri morale, etern aceleasi);
c) Autoritatea e vrajmasa civilisatiei (cf. politica co-

loniald a Europenilor in Africa).

Unul din cei cari au combatut mai fericit aceastd
teorie, pe care Ernest Bernheim o numestO cu dreptate
monstruoasa" 3, A. D. Xenopol scria In Convorbiri

literare4: O expunere lamuritd a sistemului lui Buckle 11 critics pe jumatate", si Droysen, indignat de
aceasta, foarte sincerk, mistificare, se exprima astfet
1 A. D. Xenopol (v. mai departe) a observat foarte bine ca
progresul moral nu e caracterisat numai prin numarul, ci si
prin raspandirea adevarurilor morale. Buckle tine saml si el
de raspandire, dar .numai pentru still-dd.
2 Stiinta nu e In acelasi cas? Un popor dedat prazii, ca Asi-

rienii, a avut stiinta?

s P. 79.
4 Anul III, p. 145.

www.dacoromanica.ro

II
asupra resultatelor practice ale teoriei: Data acestea
sant legile In care studiul istoriei umanitatii trebuie
sa-si fi atins inaltimea stiintifica, descoperitorul fericit
e de invidiat, in adevar, pentru naivitatea cu care el s'a
putut insela un moment maicar asupra extraordinarei
for frivolitati (Leichtigkeill)". Iar, dac aceste idei au
putut avea caldurosi aparatori, aceasta se datoreste
marelui adevar, emis de Bacon, ca citius emergit veritas ex errore quam ex confusione"2.
Sistemul lui Buckle e un amestec nesocotit al unor
bune idei, luate de aiurea, cu idei proprii, fundamental
false. Intrebuintand metoda stiintelor naturale, dupa
tipul carork ca formatiune si metoda, voia sa creeze,
stiinta istoriei, el se baseaza pe o analogie care nu exista de fapt3. Buckle cauta sa stabileasca pe tale inductive legile istoriei, ceva ca legile statornice dincolo. E
de nevoie lucrul, intaiu, si, apoi intrebarea devihe,
dupd un raspuns negativ dat celeilalte, aproape otioa-

sa, se pot afla legile istoriei4?

I. Naturalistul observe fenomene care nu-1 intereseaza

decat prin legile ce se pot scoate din ele, legi care vor
ajuta omenirea In supunerea naturii; istoricul cerceteaza viata trecuta a altor oameni ca dansul, si acela va

merita numai acest titlu caruia monumentele lasate

de dansii fi vor vorbl o limbs adanc miscatoare, care
va asculta cu pietate aceste glasuri ale lumilor disparute, care va simti acea compatItaire si intense pldcere (Freude)" de care vorbeste cel cu inima mai
larga dintre istorici, cel mai mare dintre dansii, deci,
1 Grundriss der Historik, p. 54.
2 Citat ibid., p. 55.
3 Analogic care si ar gAsi corespondentul intr'o pleduarie

menita a convinge pe oameni ca sinele de fier ar usura

mersul vapoarelor..

4 Legi care ar folosi foarte mull politicului, caruia i-ar da

mijloacele de a prevedea evenimentele.

www.dacoromanica.ro

12

Ranke. Nhuic omenesc nu1 consider ca strain de

mine", a spus anticul mai putin antic ca simtire; ce e
omenesc e totdeauna vrednic de a fi stint", a scris acelasi Ranke. Nu e un biet material nesemnificativ a-

cesta, menit s dispara din amintire dupa aflarea

printeinsul a legii; e viata omenirii moarte care trdieste
unii
In mintea noastra, precum si noi vom teal
personal, altii ca epoca in mintea umaniratii care

va veni; e istoria faptelor Si suferintilor acestei fiinti

salbatece, violente, brutale, bune, nobile, linistite, a acestei fiinti patate si pure, care e noi insinel". Nu urMa'rim deci in studiul istoriei legi: faptul prin sine
se impune atentiei 5i simpatiei noastre.
Presupunem insd ca am cauta acele legi.
0 lege e notatia unui raport statornic, pe care santem in drept a-1 presupune etern. Totdeauna 2 Si cu 2

au facut 4, totdeauna temperaturile de topire s'au

men4inut aceleasi, totdeauna, in timpul topirii unui
corp, temperature a ramas statornica: legea e deci
istoria complectd a unor fenomene care nu ne intereseazd prinele; in ea se cuprinde poi istoria manifestdrilor viitoare ale fenomenului. Cu alte cuvinte, ea prevede si resume.

S'a stabilit pand acuin o lege istorica In acest sens,

singurul admisibil? Sd ludm. cloud din legile lui Buckle;
clima tropicelor aprinde imag,inatia, aceiasi aduce crea-

rea de caste. In trecut, ele nu se verified totdeauna;

fiindcd nu toate datele posibile li-au servit de bas.: sant
Negri la ecvator can ametesc cand trec cu socoteala
peste 10, sant popoare la tropice, ca aceiasi Negri, ca
popoarele de rasa galbena2, care n'au si n'au avut caste.

Va fi de ajuns s stramutdm pe Englesi In terile ExtremuluirOrient pentru ca ei s se organiseze In caste?

1 Ranke, Weltgeschichte, 1X2, pp. vi-vu, xv.

2 Lucru observat, pentru China, de Xenopol.

www.dacoromanica.ro

- 13 Olandesii, poporul mai putin Inzestrat cu fantasie poate,

au dobandit imaginatia care li lipseste, stramulati in

Borneo sau Sumatra? Evident cA nu. Deci n'avem papa
acuma legi istorice verificabile.
Le vom avea? De sigur ca nu. In natura, fenomencle

se presinta mult mai dare cercetatorului, landed tipurile sant mai putine, fiindca ele se infatiseaza deci,

sau cu tau' simplu, sau In combinatii foarte putin

complexe. Ele chiamd, prin aceasta simplicitate inteligibila, pe om la aflarea legilor, si de aceia aceste legi au

lost observate de la Inceputul activitatii omenesti, pe

care cunoa0erea for o ajuth. In supunerea naturii. Isis.
si-a descoperit singura misterioasa statuie. Legi istorice

s'au cautat In zadar de oameni pe cari analogii false

ii induceau in eraare, jn perioade de civilisatie foarte
Inaintata. Aceasta fiindca bOgatia tipurilor, cornplexitatea for In presintare deci, impiedecd privirea de a le
patrunde. Din nesfarsitul numar de factori ai unui eveniment sau unef situatii, majoritatea sant incognosci-

si, cum s'a zis cu dreptate, daca o jumatate din

omenire ar observa pe cealaltd, Inca n'ar putea afla
In Intregime factorii can o conduc in desvoltarea ei,
factori nenumarati si schimbatori. Legea numarului
bili,

mare", care ar suprima diferenta reactiunii individuale

si ar simplifica observarea stiintifica a unui fenomen.

istoric, prin eliminarea unui numar enorm de factori mai slabi, e falsa si se razima pe potrivirea fortuita a unor cifre statistice.
Intelegerea deplina a unui fenomen istoric fiind deci
imposibila, Intre o causa 5i efectul sau niciodata un ra-

port probabil etern, raport care, notat, se chiama

nu se va putea slabili cu certitudine stiintifica.
lege
Cugete cineva apoi la imposibilitatea prevederilor, care lea_

legii caracterul sau practic: Vara Bismarck si boala lui

Napoleon al III-lea, factori cu neputin(d de preudzat
de un sistematisator al istoriei, ar fi fost razboiul francowww.dacoromanica.ro

14 -'german, care a modificat fatat de mult, nu numai con-ditille politice, ci si cele intelectuale ale Europei? Cie(
s'ar fi intamplat cu veacul nostru fara zguduirea
adusa la inceputul lui popoarelor, de Napoleon I-iu?
Admitand ca absorbirea unui cuceritor inferior In cul-

tura de cuceritii mai civilisati, intre cari se asea4,

ar fi o lege verificata, de ce ea nu s'a exercitat in Galia
si a stapanit desvoltarea Italiei? Poate flindca, fapte
imposibile de prevazut, Teodoric n'a avut un mosteniter barbatesc si, in locul unui Zenon, a domnit in. RAsaril un Iustinian. Istoria ofera o lupta haotica, expli'cabild, numai In linii foarte generale, de influente psi-

hice, de naturile cele mai felurite: legile ei vor fi

deci ale altei stiinti, ale psihologieil-. 0 constatare
care nu se poate urmari mai departe.
,

Legile istorice" sant deci o localisare nereusita a legi-

lor fisice, stiinta istoriei ceva inutil, data ar fi chiar

posibil. Cei cari, ca unii invatati germani de astazi, ui-

miti de acest cuvant stiinta", care in zilele noastre

tanto suona", march' sa pastreze, de si raspingand ten
tativele scorn naturaliste, caraeterul de stiinta disciplinei

lor, cred ca izbutesc aducand ca argument ca ea

ni mijloceste cunostinta particulars si signed a unui
domeniu special din lumea simturilor 2". Cuvantul are
alt inteles decat acesta, si cei ce vorbesc de istoriastiinta, n'o inteleg ca o stiinta de ordine particular's,
precuin o socot aceia. Exists disciplina istoriei, care se

intereseaza de fapte ca atare; exists o filosofie a istoriei, care pune istoria in legatura cu alte discipline,
care cauta in ea principiile generale, metafisice, in
1 Cf. asupra acestui punct un articol al lui Seignobos, publicat in Revue historique de pe la 1885 (regret a, revista
neexistand la not in intregime, nu pot precisa mai mult).
Asupra ideilor lui Careev, v. Arh. soc. Viin(e/or $i lit. din MO,
IV, p. 125, nota 10.
2 Bernheim, o. c., p. 92; cf. i p. 1.

www.dacoromanica.ro

_ _15 _
sensul cel mai onorabil al cuvantului. Intre cele cloud,
nu e lac pentru nicio stiinfri.
II. Orice gramadire de fapte e Insa istorie? Nu cred.
sa fi afirmat cineva aceasta. Critica osandeste zilnic opere foarte constiincioase, care nu sant basa decat pregatiri pentru o istorie. Autorii le numesc, cand sant mode$ti $i constienti de puterile lor, contributii (Beitrage).
Pentru ca faptele sa lie istorie, trebuie ca sistemul sa
intervie.

Istoria a Inoeput sistematic, vrednica prin urmare

de numele ei: n'a luat faptele in stare braid, ci le-a
potrivit dupes raporturile lor fafci cu allele. Logografii nu erau In aceasta categorie, dar Herodot Inca e un
bun sistematisator, care promite, in \definitia istoriei, a
presinta cetitorikT cause. De aceia el nu va da o simples
povestire a ra'zboaielor medice, ci le va pune la local lor

fn desvoltarea omenirii. De aid acele lungi deslusiri

asupra Orientului, menite a famjliarisa cu dansul, a
descoperi causele de antagonism Intre cele cloud civilisalii care se ciocnira la Marathon si Plateia. Tucidid
e tot atat de sistematic In descrierea razboiului peloponesian. Iubirea presintarii sistematice a domnit In toata
istoriografia antica, si Polibiu, d6scoperitorul de cause,
e un mlodern aproape, fn aceasta privinta.
Herodot
Greci sau Romani 1114 ace$ti istorici
e o exceptie
nu \rad mai departe decat lumea civilisata. Barbarii, bdii itorii, li sant tot atat de neinteligibili in ffinta ca $i fn limba lor. Apoi lumea e Inca tanark $i-si cunoage deplorabil trecutul. Raporturile stabilite vor fi deci putine $i trase Intre lucruri apropiate.
Crestinismul statorniceste constiinfa unitcitii umane;
Insa, In afara de forma chiar, istoriografia evului mediu e un regres fata cu cea antica, si ca sistematisare.
Ideia unitard, de care am. vorbit, e ve$nic vie in mintile
1

ka: ijv alti7p arcoXilinaocv clUoIXotacv (I, 1).

www.dacoromanica.ro

i6 acestor oameni, dar ea nu trece dincolo de hotarul religios: In al XVIII-lea veac insg. iesuitul Lafitau pretindea foarte convins In prefata unei Istorii a salbate-

cilor americani" gull n'y a que des athees qui puissent dire que Dieu a tree les Americains1". Beda numarg. sese aetatis mundi". Ieronim, In interpretarea
lui Daniel, stabileste teoria celor Patru. Monarhii, care a
durat Frank' In veacul al XVIII-lea. Cu tot acest sentiment confus de unitate, a obiectului si -causei, cronicarii
veacului de mijloc, timpul cel mai defavorabil istoriei,
cel mai putiq. intelegator pentru dAnsa, a zis G. Monog,
in prefata Revistei istorice"2, sant incapabili de a
orandui altfel deck cronologic faptele: lipsa de legatura,
spiritul anarhic al societatii se oglindeste in felul de
presintare razlet al faptelor. E caracteristic ca trecutul

nu intereseaza decal rare ori, ca o prefata numai, pe

cronicarii medievali $i ca memoriile formeaa. atunci
majoritatea literaturii istorice.
Pentru a in.talni tentative de sistem.atisare, trebuie sI
tremm pang. in veacul al XVII-lea, cand Bossuet, creatorul filosofiei teologice a istoriei, recunoaste, pe 'Lang
mobilul capital, maim diving. (motiv exterior istoriei,

ceia ce-i rapeste din Anteres acesteia), si existenta unor cause particulare", care leaga evenimentele Intre
ele altfel deck cronologic. Acelasi om care exprima
foarte original si net conceptia unei filosofii a istoriei
1 Ap. Voltaire, Esprit des nations, I ed. 1825 a Operelor
complecte), p. 63.

2 P. 8.
3 Cette maniere d'histoire universelle est, a l'egard des histoires de chaque pays et de chaque peuple, ce qu'est
une carte generale a l'egard des cartes particulieres: daiis les
cartes particulieres, vous voyez tout le detail d'un royaume ou
d'une province en Dille -meme; dans les cartes universelles, vous

apprenez a situer cep parties du monde dans leur tout; vous

voyez ce que Paris ou rile de France est dans le royaume,
ce que le royaume est dans l'Europe, et ce que l'Europe est
dans l'univers" (ed. din Bruxelles 1843, I, 7).
www.dacoromanica.ro

I7
vorbeste astfel, Intrebuintand terminul de mstiintal

az

istoriei", de istoria sistematica: la vraie science de

l'histoire est de remarquer dans chaque temps ces secretes dispositions qui ont prepare les grands changements
et les conjunctures importantes qui les ont fait arriver"1.
In veacul al XVIII-lea, Istoria Universals a 1W Voltaire (de care vom vorbi si aiurea), cercetArile lui Ma-

bly, monumentalele opere ale lui Montesquieucare

leaga intre ele diferiLele aspecte ale vietii popoareloi fac din istorie din ce in ce mai mult ceva organisat, cu legattri adinci si intime2.
La sfirsitul secolului, Schliizer, profesor la GOttingen, popularisatorul divisiei tripartite In istorie3, da, Intr'o carte de o originalitate superbA, ca definitie istoriei:

Istoria universala e o adunare sistematica de fapte,

prin care starea actuala a pamintului si a neamului omenesc se pate intelege rational"4. Pentru dansul neamul omenesc este o unitate5, si, mindru de adevarurile
castigate de secolul sau, Invatatul german exclama:
Dar tine se gandia, amm dou'azeci de ani chiar, la asemenea lucruri In carti de 5coa15.62".
III, p. 68.
2 Cf. Esprit des nations, p. 4: une foule de petits ev6ne1

meats. sans liaison et sans suite".

3 Weltgeschichte nach ihren Haupttheilen im Auszug and
Zusammenhange, von A. L. Schlazer, Viena, 1786, p. 120. In
realitate, divisiile lui sant sese: a) Urwelt-orbis ,nascens; b)
Dzznkle Welt-orbis renascens; c. Vorwelt-orbis primaeuus; d)
Alte Welt-orbis antiquus; e) illittelalter-medium aevum; f)
Neue Welt-orbis novas. Noi am unit cele trei perioade de la
In ce put.

4 Weltgeschichto ist eine systematische Saxnmlung von Tatsachten, vermittelst deren sich der gegenwartige Zustand der
Erde and des Menschen-Geschlechts aus Granden verstehen
lasst"; p. 8.
6 P. 74.

6 Aber wer dachte noch vor 20 Jahren in Hand-Bachern an

solche Dinge?"; p. 53.
2
www.dacoromanica.ro

- 18
De atunci, cu cat raza cercetdrii istorice s'a 1.ntins,
cu cat cunostintile asupra trecutului omenirii s'au inmultit, cu atata asezarea sistematica, stabilirea de raporturi intre fapte, sentimentul unitar au devenit mai
puternice, si iatA cu ce puternice cuvinte expdrna
acest sentiment Ranke, cel mai pasionat urmaritor
al doritei Mar der Weltgeschichtely. -Sarcina istoriei
e aflarea acestei vieti, care nu se poate -insemna printr'o ideie, printr'un cuvant; spiritul care apare in lame
uiu e de o natura asa de definibila: el ample cu presenta sa toate hotarele fiintii sale; nimic nu e Intamplator in el. Aparitia Iui -e in toate interneiata2".
III. Fora scopuri practice. Mu lta vreme in antichitate, istoria avea un stop altul decat ea insasi. De cand
filosofia iea in Grecia o directie morala mai ales, isto-

ria o unneazd_ Plutarh represintd tipul perfect al istoricului pragmatics, farce grija de adevar, dar tintind
necontenit la efectul moral a1 lucrurilor povestite de
dansul. Lucian ni presinta alta categorie de istorici, istoricii polemisti si lingusitori, can ocupa jmnatate
din opera cu descrierea scutului eroului lor.
In Statul roman, legdtura intre activitatea intelectuala

i viata practica e si mai strand; de aceia nicio istorie desinteresata. Unul, Tit-Liviu, va face istorie din
punctul de vedere patriotic', altii din cel moral', altil
din. cel satiric'.
1

Weltgesch, 1X2, p. vt,

2 Das Geschaft der Historie ist die Wahrnehmung dieses

Lebens, welchers sich nicht durch einen Gedanken, ein Wort
bezeichnen lasst; der in der Welt erscheinende Geist ist nicht

so begriffsgemasser Natur: Alley Grenzen seines Daseins fullt

er aus mit seiner Gegenwart, nichts ist zufallig in ihm?, seine
Erscheinung ist in Allen begriinder (Weltg., IX2, p. xi).
3 Asupra diverselor sensuri ale cuvantului, v. Polybius, I, 1,
c. 24,- Weber, Allg. Weltgeschichte, I, Leipzig, 1857 (Prefata).
4 Luarea Romei de Gali.
in Germania.
5 Sallustiu, Tacit,
Analele, Historiile; Suetpniu.
6 Tacit,

www.dacoromanica.ro

- '9
Data istoria ar fi inutila altor oameni", scrie Bossuet, ar trebui sa fie data spre cetire principilor: nu
e mijloc mai bun pentru a li arata ce pot patimile
si interesele, timpurile si conjuncturile, bunele si relele

sfaturi." 0 conceptie pe care a putem urmari pana aproape de timpurile noastre. Pentru a atinge scdpul
ce si-1 propane, istoricul trebuie sa judece trecutul, totdeauna cu ideile timpului sau, Med Indoiala. Se va in-

digna de cruzimea fatall a Cesarilor, va osandi arderile de eretici ale veacului de mijloc, va denunta posteritatii egoismul cuceritor al lui Ludovic al XIV-lea.
Iea-ti pentru istoric", zice Mably, ideia. Juana pe care
trebuie s'o aibi de dansul: el trebuie sa exerciteze un fel

de magistratura." Conceptia se va pierde nuiiai cu

comprehensivitatea crescanda a secolului nostru pentru feluri de a gandi care nu mai sant ale sale. Tout
oornprendre c'est

tout pardonner" e o ideie foarte

dreapta si foarte frumoasa.

Istoria poate urmari Insa scopuri straine intr'un

chip 5i mai condamnabil, servind interesele unui partid sau ale unei coterii intelectuale. Cam asa a Post istoriografia In tot veacul de mijloc, cand e nevoie ca un
cercetator sa exercite o critics mai stransa asupra datelor izvoarelor; asa a lost iara5i fn timpul razboaielok- religioase si, din al XVII-lea veac Inainte, in epoca
istoriei de Curte. Nu cunosc frisk' un exemplu mai des.'
gustator decat istoria filosofica din veacul al XVIII-lea,
care urmareste pretutindeni influenta desastroasa a superstitiei (ceteste: religiei) si despotisxnului (ceteste: formei monarhice), care, cu Voltaire, numeste Pierre Barjone" pe S. Petru, face spirit pe socoteala lui Moise 5i

Infiereaza pe Nabuhodonosor. Cu cat mai larga, mai

e conceptia lui Mably, care, vorbind de aceasta directie, striga: Istoria nu trebuie sa-si permits
niciodata bufonerii; e barbar si scandalos sa razi 5i sa
faci glume pe socoteala unor erori care intereseaza fenobila

www.dacoromanica.ro

20

ricirea oamenilorl". Noi, modernii, intelegem altfel subiedivismul in istorie.

IV. A faptelor. iamurirea asupra necesitktii studiului faptelor in sine s'a ciat cand am vorbit de Buckle.
V. Faptele acestea frebuie sk fie, am zis, de orice natura. Nu s'a inteles lucrul asa totdeauna. Istorie inseam-

na in lumea veche istoria politicci. Se zugravesc cu

art-t si interes lipurila principale; istoricul e un sculptor, care taie in marmura statuile eroilor. Multimea aceia lark amintire istorica, care a creat, a sustinut

sau a combatut pe erou, nu e mentionatii decar prin,

cifrele ucisilor si ranitilor, afar numai cand un act de
etoism scoate pe o parte din ei la lumina deplink a
istoriei,Anticii n'au cunoscut basoreliefele in istorie. Ma-

nifestarile de alto natura decal cea socials sant tot asa

de complect lasale- la o parte. Despre viata intelectualk
si artistick, despre conceptiile religioase ale popoarelor n'au vorbit decat, la cele douk. capete ale istorici arccesti, Herodot si Pausanias.

Veacul de mijloc s'a ocupat, mai exclusiv Inca, numai de evenimentele politico si militare, si Renasterea a c.nlinuat traditia antics, analogs. Cel d'intaiu
care imbratiseaza toala viata popoarelor cu privirea
tui agerk, e i_arksi Vico. In cautarea principiilor siiin-tei sale, el exploreaza toate terenurile calcate de activitatea omeneasck, se ocupa de viata politick, tot atata
ca si de conditiile sociale, de conceptiile religioase, de
conditiile intelectuale si artistice. Periodele sale sant
caracterisate cu deosebiri in natura, obiceiurile, dreplu,
rile naturale, guberm to, timbre, caracterul, jurispruden(a, autoritatea, ra(iunile, popoarelor. Putin limp dupe dansul, miscarea libertara si democratick a secolului
al optsprezecelea face causa comuna cu masele nedreptatite de istoria thnpului, combate despotismur si prin
1 Pp. 49-50.

www.dacoromanica.ro

21

subordonarea ramurii politice a istoriei, care se ocupa

cu despotii" si tiranii", c,elorlalte. Cartea capitala in
aceasta privinta este: Essai sur les moeurs et l'esprit
de nations et sur les principal= faits de l'histoirej depuis Charlemagne jusqu'd Louis XIII, precedata de o introducere asupra filosofiei Woriei"; care se ocupii de
popoarele antice. Autorul e Voltaire. In realitate, e tot o
istorie politica, agrem.entata de consideratii generale,
dar important este staleilirea principiului ca istoria e
chemata a se ocupa cu spiritul, moravurile, obiceiurile
natiilor principale, razimate" (numai razimate), pe

faptele pe Care nu e permis a le ignoral". Vorbind aiurefl.' de aceasta carte, Voltaire zice: revolutiile State lor
nu erau acolo decal un accesoriu la acelea ale artelor si
Stiintilor ".

De aceasta concaptie se leaga. Buckle, si pledoaria-i

patimasa pentru stiinta a adus ca-Tesultat intarirea

ideii ea toate genurile de manifestare ale vietii omenesti

au acelasi drept de a antra In consideratia istoricului.

Intre actuala conceptie a varietatii faptelor, de. care
e chemata a se ocupa aceasta discipline, 5i intre aceia
a unui Mozerayl, Velly, Daniel, este o deosebire pe care

numai cetirea comparative o poate intipari in deaj uns.

VI. 0 opera poate fi conceputa sistematic, faptele cu-

prinse in ea pot imbratisa viata intreaga a unuia sau

mai multor popoare, inteun timp anumit sau in toate
timpurile: ea nu se va chema istorie decat atunci ccind
faptele vor fi aflate, fixate cu toata ingrijirea de adevar trebuincioasa, Oand ele vor fi dobandite .prin criflea sever* melodic. Aceasta cerinta, pe care operele
mederne o indeplinesc toate, mai molt sau mai putin,
1

,P. 327.

2 Annales de l'Empire (ed. citata a Operelor), I, p. 9.

3 Care ye& insA foarte bine unele lucruri.

www.dacoromanica.ro

22

e iara$i o cucerire a timpurilor mai noua. Nur kritisch

erforschte Geschichte kann als Geschichte gelten", a zis
Rankel.

Pentru antici, adevarul.faptelor e subordonat totdeauna chipului de expunere sau scopului practic urmarit
Istoricul grec sau roman, are totusi ideie de Insemna-

tatea sarcinii sale: it vedem une on discutand chiar

parerile deosebite ale izvoarelor (Polibiu). Aceste izvoare sant Insa foarte putine. Anticul se tine numai de
traditia scrisa Si raid; papa la Pausanias, fundatorul
arheologiei, se poate zice ca istoricul nu face O. vor-

beasca acele monumente mute care au un atat de

mare rol In elaborarea istoriei modernilor.

Materialul arhival, pastrat de sigur, la Row, In deposite publice, ca $i In familiile mai Insemnate, nu e
pus la contributie de nimeni aproape. E interesant,
pentru a vedea ce material Intrebuintau istoricii antici,
paragraful 47 din opusculul lui Lucian: se vorbeste nu-

mai de Intrebarea marturilor $i de observatia personala2. Analistii veacului de mijloc sant mai Inapoiati,
Si pe ei nu-i opreste scopul practic sau estetic al operei, ci ig,noranta 5i inconstienta. Cronicarul iea indife-

rent faptele, pe care nu le stie Insusi, de la un izvor recent 5i falsificat sau de la cel contemporan cu lap-

tele si autentic; ba de multe on prefera pe acesta,

care e mai interesant, mai pregatit, mai bine compus.
S3 contrazice foarte adese ori, nu -Si face scrupul sa a-.
dauge, sa linguseasca3. De aid greutatea enorma pe
care o Intampina istoricul acelor timpuri, mai. ales In
perioada cand izvoarele de arhiva sant rare.
Renasterea nu inaugureaza o epoca noun un Piccolo mini, un Biondo, un Guicciardini, un Tritheim, un. Aventin chiar, I i aduna materialul dupa vechile rne1

Weltgeschichte, II, p. ix.

2 P. 270 din ed. citatI

3 Legenda aleramica, de pada.

www.dacoromanica.ro

-23tode. In Germania, mai ales, Infloreste falsificatia, exagerarea cu scopuri encomiastice1. In Franta, dupe sta.caci aceasta e Stiinta la
panirea exclusive a filologiei
Inca, afacerea principals pentru oamenii timpului fiind
cunoasterea si imitarea mai deplina a literaturii latine
si

grecesti, apare o carte foarte Insemnata pentru

istoria metodei In disciplina noastra, Methodus ad facitem historiarusm cognitionem2. Se recomanda studiarea
stiMtilor ajutatoare, se vorbeste de gradul de credinta
0 cronicarilor, se zguduie multe din parerile admise3.
Urmatoarea carte de importanta mare pentru desvoltarea metodei istorice e Die allgemeine Geschichtszvis-

senschaft a lui Joh, Martin Chladenius4, o buns descriere a cetegoriitor de izvoare si a chipului de Intrebuinjare5. S'a Intamplat Insa aici ca si in alte ramuri
de cunostinti omenesti: redactarea normelor e posterioara intrebuin(arii lor. Al XVII-lea si al MVIII-lea veac

sant In adevar niste timpuri de stralucita Inflorire a eruditiei, de publicare constiincioasa si neobosita a izvoarelor. Lucra.'m astazi Inca In foarte mare parte pe
terr eiul acestor publicatii, si editii noue au schimbat
putin din forma primitive a culegerilor monumentale
care an precedat secolul nostru. Inch. In a doua jumatate

a secolului al XVI-lea aparusera cele doua serii de

Anale eclesiastice, redactate, din punctul de vedere protestant si din eel catolic, de Matthias Illyricus si Caesar
Baronius, Rinaldi (Raynaldus) avand sa urmeze apoi,
printr'o lucrare paralela, pe Baronius. In veacul urmator, istoria Franciei castiga cele douA culegeri ale lui
1 Geiger, Gesch. der Renaissance, p. 488 si urm.
2 Paris, 1566, a lui Jean Bodin. V. Bernheim, pp. 128-30;
Wegele, p. 344 si urm.
3 Teoria Celor Patru Monarhii.
4 Leipzig, 1752.
5 Bernheim, /. c., pp. 140-2.
6 Ale lui Rymer, de pilda.

www.dacoromanica.ro

24
istoricii franci si normanzi
Capitularele regilor franci, Viefile Papilor din Auignon, Miscelaneele lui Baluze (1677, 1678-23); In AnDuchesne (1610-36)

glia, intalnim publicatiile lui Camden (1602-3), Twysden

si Selden. (1652), ale lui Gale (1687-21); In Germania, cele d'intaiu culegeri de cronici apar : a lui
Schardius (Historicum opus, 1574), Pistorius (1583607), Urstisius (1585), Meibomius (1688 In acelasi limp,

genial universal al lui Leibnitz dh.' un imens impuls

studiilor istorice, in aceiasi tarn, prin Codex iuris pentium dipl'maticus (1693', prin Accessiones (1698) 5i
Scriitorii Braunschweigului (1707 . Canisius publicA Leotiones Antiquae in 1601-4; cele d'intaiu culegeri de acte
ale Conciliilor (Sirmond, 1629; LalSbe, 1671-2) apar;
Benedictinii Mabillon-d'Achery, 1668 si urm.), Minoritii (Wadding, publicat 1731-45 Isi formeaza Analele;

dictionare si culegeri de scriitori ai celorlalte Ordine apartin aceleiasi epoee. Ughelli public a .cel d'intaiu repertoriu eclesiastic (Italia Sacra, 1644 si wm.); Surius
(1618), apoi I. Bolland si succesorii sal dau la lumina
Vie(ile Sfintilor (1643-58). Ducange, principele eruditilor acestui secol, Isi compileaza dictionarele medievale:
cel latin. (1678) si eel grec (1688).
Stiintile ajutatoare cant create In acelasi secol. Ma-

billon fundeaza diplomatica (De re diplomatica libri

VI, 1681), Scaliger si Denis Petau (De Numeratione
Temporum, 1629; De Doctrina Temporum, 1627 pun
basele cronologiei, Germanul Ph. J. Spener creiaza Heraldica (1680), Leblanc, numismatica (Traite histc rique
des monnaies de France, Paris, 1690), Heinecke, sfragistica (J. M. Heineccius, De vetoribus Gq-manorum aliarumque nation= sigilliis Frankfurt-Leipzig, 1709).
Lucrarile lui A. Duchesne mai ales inaugurasera cercetarile genealegicel. Tentative spre o Geografie istoricd
I Cele d'intaiu table genealogice sant ale lui J. Hubner (General-Tabellen, Leipzig, 1725-8).

www.dacoromanica.ro

25

se observa Inca: astfel Philippus Cluverius (Cluvier), cunoscut i cronicarilor nostri (Germania Antigua, Leyden 1616). Abia la 1708 apare paleografia cu Palografia
greacd a lui Montfaucon, care intemeiad. si Arheologia
medievalci (Monuments de la monarchic francoise, Paris

1729-33). Statistical va fi formats, tot in al XVIII-lea

veac, de Achenwall si Schleaer.
Artivitatea acestui secol al, XVIII-lea nu uimeste mai
putin. Franta da miscarii erudite pe un dom Bouquet,
adunatorul cronicilor sale mai vechi (Recueil des historieni des Gau les et de la France jusqu'en 1328, Paris,
1738 si urm.), pe Toustain s?Tassin, autorii unui tratat
de diplomatica, ramas clasic, pe Marten si, Durand, adunatorii Tesaurului anecdotorum" si ai Colecfiei arnpliNsima", pe-calugarii cari publid. in 1750 L'art de verifier les dates' . Sammarthanus tipareste complementul pentru Franta al cartii lui Ughelli, In Gallia christiana (1715 5i urm.), Brequigny catalogheaza diplomele re-

lative la Cara sa si publics, in 1791, tea mai cuprinzatoare din culegerile de acest fel. Vom.cita Inca Ordo-

nan(ele regilor Franciei, culegerile de tratate ale lui

Dumont si Martens. In Germania Eccard, cei doi Pez,
Mencken, publicatori de cronici; in Anglia Rymer; in
Italia, ilustrul Muratori (28 de volume lie Scriptores rerum italicaru'm, $ese de Antiquitates medii aevi) 5i Tartarotti_ (acelasi titlu, in Florenta , Tiraboschi, istoricul
literaturii nationale, Mansi, editorul a treizeci 5i unul
de volume de Concilia. Lucrarik lui Fabricius, Montfaucon, Duverdier, Lelong pun basele Bibliografiei, dictio-

nariul lui Bayle, si mai ales al lui Moreri, alp biografiei

istorice. In Germania fusese vorba de a crea In 1687
si anii urmatori un ,,historisches Reichscolleg", Acade-

demia de Inscriptii francesa contribuie mult la miscare prin publiparea Memoriilar sale, si, In 1733, Incepe
Eine griindlielle Kenntniss der wirklichen Aterkwiirdigkeiten eines Staates" (v. Wegele, o. c., p. 766).

www.dacoromanica.ro

tiparirea Istoriei literare a Franciei in veacul de milloc.

Aceasta publicare bogata de cronici, de piese diplomatice mai ales, ca si aparitia stiintilor ajutatoare,
nu putea sa ramaie fdra influentd asupra desvoltarii
metodei istorice. Imbielsugarea materialelor sileste pe
scriitor sa aleagd, puind In practica preceptele care incep a se raspandi prin tratatele asupra compunerii istoriei

Un alt factor care contribute la desvoltarea metodei

istorice e scepticismul, introdus de Bay le, desvoltat apoi
de Voltaire. Acesta din urma declara ca istoria, care des-

crie faptele, donnas pour vrais", nu poate atinge decat o extrema probabilitate"1. Se ajunge la resultatele
cele mai cornice: toatd traditia literard a antichitatii, o
buns parte din a evului mediu sant declarate de un German o fabricatie datorita unor presupuse interese politice. Eruditii protestard si invinsera, dar severitatea
metodei se nascu din aceasta poleanica. La sfarsitul secolului trecut, lucrarile preliminare se credeau terminate: Schlazer 'declara actele lumii vechi ca Inchise",

si el nu astepta descoperiri nouk ca izvoare sau obi e ct. Descoperirile furd datorite avantului luat de filologie i romantismului.
Filologia moderna, prevestita ca ajutatoare a istoriei si

intrebuintata de Vico, creata, In adevdr, de Wolf, cu

Prolegomenele sale (1795), contribui la fixarea si precisarea t:netodei, si resultatele ei se adausera la stiintile
auxiliare ale istoriei. Romantismul chemd atentia lumii
culte asupra veacului de mijloc si monumentelor sale.

Atunci Incepu acel zel In a strange si edita resturile

de inscriptii, carte, legi, poeme sau monumente de
orice natura", pe care Daunou le declara, cu patimk
nefolositoare, in 18262 si care adusera la viata o istorie
1 Dictionnaire philosophique, VI, ed. 1726, pp. 1, 18.

2 Daunou, prefata la Esprit des nations, p. xvm.

www.dacoromanica.ro

27

noun si pornirA ,miscarea medievista, care distinge secolul nostru.

Ar fi ridicol sa pretind a resuma macar bogata activitate istoric a seeolului. VA voiu semnala numai fundarea stiintii editArii textelor de publicarea Monumentelor

Germaniei Istorice (1826 si urm.), aparitia Documentelor inedite relative la istoria Franciei, a publicatiilor
Societiffit de l'histoirede France", a Maestrului of Rolls,
in Anglia. Din numArul nesfarsit al celor cari stall on

au stat In fruntea miscarii, as dori sA va rAMaie in

minte dou'l nume ilustre: Niebuhr, intaiul istoric modern, 5i Ranke.
Acest din urmA e istoricul tip: are cunostinta desAvArsita a izvoarelor
e eel d'intliu. care a intrebuin-

tat arhivele , forma cea mai frumoasa in limitele

genului, comprehensivitatea cea mai deplina. Incredintat de folosul silintilor sale, el a insuflat elevilor sAi
acel spirit de muncA, area vigoare intelectualA, prin
care scoala germanA a lasat cu mult in urma pe colegii
din. eelelalte natiuni. Putine lucruri invioreazI mai mult
pe cercetatori decat cuvintele cu care mantuie el prefata de la Istoria Reformatiunii:

Cand cineva intreprinde numai cu spirit serios si

studios de adevar cercetari in oarecare mAsurl intinse
In monumente autentice, descoperirile mai tarzii vor
defini mai bine punctele speciale, dar trebuie sa intAreascl totu5i la urma observatiile fundamentale Caci
adevarul e numai unul "1.
Insufletit de iubirea acestui adevAr si de dorinta de
a va fi util, ma presint inaintea d-voastrA.

1 Prefata Istoriei Germaniei In timpul Reformei, p. x.

www.dacoromanica.ro

II.

Despre utilitatea generals a studiilor istorice

(Novembre 1895).

Aceasta nu este o n.oua lectie de deschidere. Ali se

pare folositor Insa ca., Inainte de a inoepe seria de lectii

speciale a fiecarui an, sa leg vorba cu d-voastra, mai

ales cu aoei pe can nu-i cunosc Inca, tratand lucFuri
generale, cu privire nu la un domeniu margenit, ci la
istoria Insasi. In anul trecut, v'am expus astfel cum
se intelege astazi istoria 5i cum s'a ajuns la aceasta
intelegere; pe rand voiu cauta se lamuresc mai tarziu alte asemenea chestii pregatitoare" pentru studiul
istoriei: gradul de aproximatie la care se poate ajunge
In urmarirea adevarului, natura fru.musetii artistice
de care trebuie s se Impartaseasca o opera istorice,
influenta propriei individuualitati asupra chipului de
intelegere a trecutului, margenile specialisarii istorice,
etc. Astfel reunite aceste lectii generale ar forma o introduoere in studiul istoriei, care e foarte folo.Sitoare si

pe care literatura noastra n'o poseda Incas. Problema

1 Pentru estetica picturii, 51 a artelor plastice in genere se
pot cita ca un model in acest gen cele cincispr4efiece discursuri tinute de cele1brul Reynolds la Academia regard de arte,
de la 1769 la 1790 (v. The literary Works of Sir Joshua Reynolds, first president of the Royal Academy. Londra, Bell and
Daldy, 2 vol. in 80, 1872-3). Autorul for expune, nu atata fundamentele filosofice, care sant de multe on idei preconcepute, ci principiile generale inchegate in mintea sa dintr'o bugala experientil artistica: numai astfel se fac cartile sincere
i

convinse.

www.dacoromanica.ro

30

re ma va ocupa astazi are si un interes practic: dupa

regulamentele -universitare ascultatori ai cursurilor de

istorie nu sant numai anti ce si-du ales aceasta ramull a studiilor de litere. Examenele de istorie sant cerute de la studentii in filologie, si chiar In filosofia.

Aceastd ascultare impusa poate ca sa li aduca fobs?

Daca nu li ajuta cemetarile pe care si le-au ales
si,
Intr'adevar, pentru cei ce se ocupa cu filosofia propriuzisa, ajutorul ce-1 pot capata aici e inponderabil, studiul istoriei nu li-ar aduce foloase de ordine generala, cu
Inuit mai marl.?
Stiintile sau, mai bine, deosebitele discipline silintifice pot Ti utile in doua directii. Toate-si au intaiu utilitatea for specialci, decat care nu. li trebuie alta indriptatire. Oricare din ele satisface o parte din nemargenita
curiositate omeneasca, infatisandu-i In chip legat, coherent, explicat, unul din nenumaratele domenii In care

mintea organisatoare a omului isi imparte natura. La

unele discipline, explicarea faptelor poate fi complecta,

ducand astfel la crearea de categorii sigure, depline,

stabilind Intre acestea legi ce nu lasa nicio Indoiala; la
allele, cum e studiul nostru, inscrutabila complexitate a
faptelor nu permite decat explicari generale, mai mult
de instinct decat de stiinta, multamitoare tot-usi pentru
mintea dorita de cause. Am zis ca toate sant utile, fidca satura setea de informatief dorinta de constiinta tot
mai larga ce framanta umanitatea si o arunca pe caile
progresului. Si, fiindca aceasta sete, care face parte din

elementele ode mai inalte, mai prometeice ale ideaMAW, e nestinsa, numarul stiintilor e deci far% hotar.
Un Olandes ciudat, Van der Linde, a treat daunazi sahologial, fixand hotarele unui domeniu natural $i explicandu-1; altii pot crea alte discipline pand la nesfarsit. Toate vor fi utile, indreptatite la viatd.
1 Ant. van der Linde, Geschichte des Schachspiels, I (Berlin 1874).

www.dacoromanica.ro

31

Stiinti Ins cum e sahoIogia, cum sant cele mai multe,

intereseazd umanitatea privita ca un tot, nu Insb." pe
tori oamenii. Divisia tot mai perfecta a Inuncii stiintifice, din timpul. filosofilor" omniscienti pang astazi,
Ineredinteaza unor specialisti, cu un numar restrans,
unei caste sacerdotale recluse si modeste, studiul, cultul
fiecOrii stiinti. De la d'ansii apoi se primesc ldmuririle
de care, In altd parte a campului eunostintilor, se simte
nevoie Pentru alti specialisti, majoritatea stiintilor are
deci o utilitate colaterald, pentru cei ce stau in afara de
castele erudite, pentru omul politic, pentru agricultor,
pentru mestesugar, utilitatea lor e nula. Ele n'au deci
o utilitate generals.
Aceasta utilitate n'o posedA decat stiintile care ajutd
scopul principal al vietii interioare, psihice a omului.
Dupe goana furtu-noassa a fericirii In viata, fn afarO de

sine, oricine simte, mai mult sau mai putin lamurit,

adevarulpovetii pe care o dd poetull:
Cauta-ti in tine insuti linitea i fericirea.

E o epoca de multg muncd, de delicatg atentie aceastl

realisare a echilibrului sufletesc, aceasta sarcind de estetica morale!, care ni dO un suflet Intreg, linistit si
frumos. Sant activitati alesufletului care ajutd opera,
ocupatii care o desavarsesc. Cu cat o discipline va fi
mai potrivitii pentru acest scop, cu atata importan(a ei
generals va fi mai mare. Rangul deci al istoriei printre
cunostintile utile din punct de vedere general, scara de
asemenea utilitate pe care stO, va fi determinatO de Insusirile ei In aceasta privinta, de numarul si InsemnO.tatea virtutilor morale mijlocite de dansa.
0 discipline stiintifica influenteazA asupra sufletului
prin cuprinsul ei si prin metoda cu care deprinde. Prin
cel d'intaiu lucreazg si asupra diletantilor, cea de-a doua
are Inraurire aproape numai asupra specialistilor sau
1 A. Vlahuta.

www.dacoromanica.ro

32

mai bine a productitorilor. Li vom analisa pe, rand

influenta.

I. Istoria e disciplina cea mai umand din toate. Stiintile naturale se ocupd in parte cu Viata. exterioara a omului, unele din cele filosofice cu viata lui interna. Amandoua lush.' sub specie universitatis. Adevarurile castigate sant mai maxi, mai largi, interesul uman mai slab,
de o naturA mai putin sentimentala. Istoria nu cunoaste
.abstracta si recea figura a omului-tip; pe dansa o preocupd oameni, oamenii schimbatori 5i deosebiti, cu anumite virtuti, cu vicii 5i apucaturi speciale, oamenii trecutului fn toata intregimea for expresiva. Stiintile
fisico-naturale, cele matematice ridica spiritul pe culini
de unde viata se vede fard relief, coloare si interes; is-

toria nu numai ca ne lasa In mijlocul vietii, dar o

l'argeste prin perspectiva imensa a trecutului, prin
presimtirea viitorului fard de capat. Nu exis.tO disciplind omeneasca prin care sd ne facem mai sociabili,
mai altruisti, mai iubitori de om si de viata.
Am spus ca istoria ni presinta oameni feluriti ai timpurilor deosebite. Ea ne InvatO cu. atatea chipuri de
cugetare, cu atatea modalitati de simtire care lasd rece sau

umplu de despret si ura Re omul fara pregatire istorica, pe cel deprins cu generalitatile umane. Pe acesta mai ales, aci nicio activitate a mintii nu face mai
exclusiv, mai IndAratnic in sustinerea conceptiilor proprii, mai intolerant fata cu cele straine decat cea filosoficA. Minti energice, barbAtesti, filosofii s inchid In
cetilfuia cladirilor ridicate de dansii 5i le aparA cu toate
dibaciile logice, cu puterea elocventa a increderii In
sine si in cugetdrile sale. Deprins cu varietatea adevarurilor de sufragiu ale timpurilar trecatoare, spectator miscat, dar experient, al naruirilor de sisteime $i
de credinti, istoricul Intelege prea mult pentru a osandi
prea aspru. Si, dacd relieful personalitatii scade, inima
www.dacoromanica.ro

33

se face mai large, sau, mai bine, inima se face mai

large, mai buna tocmai fiindca relieful personalitatii
scale
Dar nu numai cunoasterea brute, familiarisarea face
pe istoricul adevarat tolerant. El cauta data cu per ceptia faptului s stabileasca rela iile lui, originile si
urmarile, sa i-1 explice. Peste cate fapte morale,
In aparenta, condamnabile, cand le iei separat, nu a-

runca o raze de iertare lumina Intelegerli depline,

proiectarea limpezitoare a causelor nelnlaturabile care
le-au adus, a consecventelor de civilisatie, de prosperitate, oe au izvorat din elell Multi criminali mari ni

agar atunci ca niste victime de plans sau ca martini

respectabili ce si-au jertfit propria reputatie pentru
un folos mai larg, mai universal. Tout cornprendre c'est
tout pardonner. Dace nu tot, foarte mult.
Vazuta de sus, viata n'are, de sigur, Inteinsa ceva in
deosebi ispititor. Ea nu e la inaltimea ravnirilor noastre intelectuale, artistice $i morale: e meschina, e urata

si nedreapta. Condamnarea ei se impure.

Ceva insa ne Impaca Intru catva cu dausa. Privirea omenirii Insesi, privirea ei large si Intelegatoare e mai
putin desilusionanta decat ochirea aruncata asupra conditiilor fatale in care e menita sa traiasca. Deci, cu cat
o disciplind va retina mai nnilta vreme ochii asupra
omului, cu atata ni va face viata mai simpatica, mai
vrednica de Incredere. E adevarat ca paginile frumoase
ale istoriei sant coplesite ca numar de cele ,Intunecate

sari stropite cu sange, ca de aici minti grabite scot

motive de condamnare pentru umanitate, dar, privita
de la inaltimea trebuitoare, istoria povesteste un mare
triumf al energiei omenesti, care e oprita adesea In loc,
Astfel causele fatale scusa multe acte de salbatecA intole-

ranta, urmarile utile indreptatesc multe politice nedrepte ei

barbare (ghilotinarile Revolutiei francese, custile de fier ale
lui Ludovic al XI-lea, etc.).

www.dacoromanica.ro

.34
care pierde din roadele silintilor sale, dar care-si castiga.

inapoi, prin lu.pta indaratnica, cuceririle cotropite un

timp de inconstienta barbarului, de nisipul deserturilor. Apoi decaderile inteo directie sant compensate adesea de progrese inalte. Veacul de mijloc, d. p., dad.
a scazut inteligenta, a crescut putinta de simtire a oamenilor, srlienasterea a lasat, multamita acestui veac
de mijloc, ceva mai perfect decat omul antic. Privelisti
care dau incredere in omenire si indeamna la silinti noun
pe cei desgustati de perspectivele desperatoare pe care
le deschid cugetarile metafisice. Aceste cercetari de or-

dine inalta dau patimi marl, dorinti imense, pe care

nu le putem satisface. De aid renuntarea la orice actiune, un: a quoi bon? care taie nervii vointii si toropeste
sufletul. Studiul istoriei tni arata, din potriva, biruintile

frecvente ale celor cari si-au margenit campul, si-au,

fixat in limilele po'sibilitatii tintele 5i le-au atins prin.
staruinta. Cercetatorii isi crest energia ind. mai mutt
4)rinteo activitate roditoare in domenii determinate,
cu hotarele restranse, dar cu rasplata sigura. Pentru a
plasticisa lucrul printr'un exemplu, infatisati-vd un
om pe care perspectiva imensa, deschisa de o inaltime, it ameteste, 11 imobiliseaza 5i care, prin fixarea unui punct din aceasta imensitate, simte disparindu-1 groaza, descurajarea de la inceput.

Munca personala in istorie urmareste adevarul

inainte de toate. Conceptiile intinse, mari nu sant oprite, dar ele-si pierd orice valoare dad stabilirea for
II.

nu e sigura, nu numai din punctul de vedere

ci mai ales din al faptelor. Acestea trebuie cernute, des-

facute cu o lunga 5i delicata rabdare, pe care putini

stiu s'o aprecieze dupa cuviinta. 0 astfel de munca rahdatoare, care reclama mai multa inteligenta, cu cat mai

multa inteligenta, decat usoarele lupte din suliti ale

logomahilor, da sufletului, alaturea cu virtutea cea mare
www.dacoromanica.ro

35

a rAbdarii, iubirea precisiei, a onestitalii Viinfifice, amandoul cuvintele inseamna acelasi lucru. Sant necalculabile urmdrile bune ale acestei virtuti asa de rare:
pe rang ca toate felurile de onestitate sant legate 2ntre
ele, omul politic; judecdtorul, toate ramurile de activitate
omeneasca beneficiaza de o deprindere cu precisia, cu
vedenia adecvata a lucrului. Pdna si artistul crescut Intr'o astfel de scoald castigd simtul cuvintelor, ura Mutt1111411

stilistice, iubirea pentru expresia care acopere

ideial.

Omenii acestia muncitori si- precisi n'au Insa pry

sumtia scamatorilor cu cuvinte mari (In aceasta degenereaza adese on cercetatorii problemelor vaste, cari-si
fac un piedestal dintr'o logicd ce nu stabileste si explicd
toate . E asa de greu de descoperit adevdrul, oriunde
si mai ales aici! Atatea cause fac izvoarele discordante
si nesigure: nepriceperea, informatia gresitd., pasiunea,
pdstrarea defectuoasd a bietei bucati de pergament sau
de hartie ingalbenita care trebuie sa ni mijloceascd visiu-

nea unei lumi disparute! Nu poti formula numele

Istoriei universale", zice Prevost-Parada12, fard sd-ti
vie in gand amintirea si exemplul tui Raleigh. Pe cand
era inchis in Turnul Londrei, se zice ca se apucase a
scrie istoria omenirli, de-odatai un zgomot de cearta in
curtea Inchisorii it opreste de la lucru. Vrea sd stilt
ce s'a Intamplat: chiamd, intreaba pe toti cei ce s'au
amestecat in sfadd sau au vazut-o, si cauta sd strAbata
In zadar la adevar prin mijlocul contrazicerilor Tor. A1 Vezi, in acceasta privinta, reflectiunile profunde $i splen-

did exprimate ale lui de Vogue, care, in discursul s'au care

poetul J. M. de Heredia, fost elev al scolii de eruditie des
Charles, aratal efectul pregatirii stiintifice, precise asupra
proprietatii stilului poetului (extrase, din discurs In Bibliothe-.
(pie de l'Ecole des Charles).
3 Essai sur thistoire uniuerselle, I, 2-e edition Paris, 1865),
P. 1.

www.dacoromanica.ro

36

poi, dandu-si sams ca nu se poate sa-1 ating, zambestet

si-si zvarle in foc istoria1 ". Cala atentie delicate sere a
atinge aproximatia multamitoare pentru o oonstiints
pe care aceasta muncs de precisie o fame tot mai scrupuloasa! Si pe urma informaliile noun, care scapg.din vedere celui mai dibaciu scormonitor2, sau acelea pe care
intamplarea le da la lumina prea tarziul Cea mai bunk,
mai muncita carte, afara de publicatiile de izvoare sau

de cercetari prea restranse, e veche dupa cateva decenii; o noun editie e o scriere din nou. La Ineeput, spiritul, deprins cu libertatea, se revolts de umilirile neapgrate ce le intamping.. Apoi, cu vremea, gasindu-si
greselile aiurea, la cei mai mari, convins de fatalitatea
lor, el pastreaza din amintirea desilusiilor 5i

a In-

frangerilor o modestie de spirit care nu cade panI lac

descurajare, dar taie pentru totdeauna putinta insolentei
si presumtiei.
Si epocile ca si oamenii au ocupatiile for intelectuale

favorite. Sant epoce de stiinta abstracts, de filosofie

metafisica (sau poetics), epoce de istorie si filologie.
Cele mai armonioase, mai echilibrate-mi par cele din
urma.
Veacul al XVIII-lea a fost secolul iubirii pentru o ,,fi1 Nu stiu de uncle a luat academicianul frances aceastA anecdote. 0 citez, fiindce e caracteristica numai; cat despre adevarul ei, cel putin in ceia ce priveste arderea manuscriptulid, e problematic. ,,Istoria lumii" de Walter Raleigh a fost
publicata partea pana la secolul al II-lea in. de Hr.) in 1614
(Lingard, .1 history of England, ed. a 5-a, Baudry), VI, Paris,
1840, p. 110 nota 1.Cf. afirmatia mai specials a lui Wellington : e tot asa de imposibil s povestesti o batalie ca qi
un bal".
2- De aici preschimbarile nesfarsite, adausurile si era-

tele. De aceh unii invAtati, prea prudenti, iii interzic dupa

redactia definitive Intrebuintarea izvoarelor scapate din vedere.

J'ai fait mon siege de Mallet", rgspundeta Vertot unui colaborator care-i aducea not documen e asupra acestui eveniment istoric.

www.dacoromanica.ro

37

losofie" care corespunde stiintilor naturale si matematice. De acestea se vorbia In saloane si In academii:
poesia Insasi se prefacuse Inteo didactics sententioasa,
cu versurile 'magi. Era vremea calculatorilor la mods,
a cocoanelor algebrice"1, a problemelor de saloane. Si
secolul aoesta a fost cel mai putin pios, mai putin tolerant,
cerand totusi adversarilor toleranta, mai
fudul 5i mai usuratec Oamenii can au ghilotinat
In 1793 erau filosofi", ideologi", cum u numia
Napoleoni ei aveau monopolul adevarului, al progresului si civilisatiei. Putine veacuri presinta, pe de alts
parte, figuri mai tulburate, mai In desacord cu lumea si
cu sine decat Inceputul secolului al XIX-lea, de o fecundilate metafisica nespusa. Cladirile ingenioase se nasc
si se prabusesc cu o iuteala fantastica, zdruncinatcare chiar pentru inteligentile de maim Intaiu. Din aceastI storcatoare ginmastica, ele au ramas exaltate, neI

multamite, fara sprijin ideal, dar cu nestavilite as-.

piratii. E epoca moratei care variaza dupa Inaltimea
intelectuala a omului, a adoratiei de sine, a romantismului destrabalat, a vietii de boheme si a sinuciderilor.
Puneti In comparatie acum epoca Rena5terii. Cardi-

nalii jura pe zeii nemuritori", un Papa ca Leon al

X-lea priveste negarea dogmelor ca o chestie de discutie
si Impacare. Moravurile sant blande, prietenoase, de o
sociabili4te fara exemplu atat In veacul de mijloc, cat
si in timpurile moderne2. Scriitorii n'au negligenta yea-

cului al XVIII-lea, umflarea sentimentala a celor de

astazi: ce mind dare, care stiu ce spun si cum spun!
Si, In toleranta timpurilor actuale, far optimismul lucre-

1 A algebraic lady" (expresia e a lui Carlyle, In Istoria

lui Frederic-cel-Mare").

2 Din aceasta caracterisare trebuie excluse timpurile de la

Inceputul Renasterii, cand omul, libarat de lanturile teologice
ale evului mediu, se da la cel mai anarhic individualism (otfavitorii
spadasinii, Aretino, biciul princ,ipilor").

www.dacoromanica.ro

-38- -zator ce pare ca. urmeaza pesimismului desperat al romanticilor, in setea de activitate, de exactitudine, e de si-

gur si inraurirea acelei renasteri a studiilor istorice

care va avea marl urmari pentru sufletul umanitatii
viito are.

www.dacoromanica.ro

Frumuseta in scrierea istoriei

(Novembre 1897)

Intr'o opera. istorica sant patru elemente: material,

critica, organisare, stil. Cele d'intaiu cloud determind so-.
liditatea si adevarul, celelalte frumuseta.
I.

Ca o mostenire mai directd a secolului trecut, secol elegant si superficial, punand bucuros cuvintele in locul lucrurilor, secolul nostru a avut istoria retorica. Mai multe
decenii, istoria s'a facut cu subiecte niari, cu frase mari,

si pentru publicul cel mare.

Adunarea materialului era o afacere secundard foarte

usoara. Te adresai izvorului interesant, bogat si usor

de utilisat, cronicei. Aceasta Iti dadea povestirea gata
facutd si-ti rdmanea numai s'o aranjezi, adecd s'o modernisezi si s'o cioplesti.
Arhivele gemeau de materiale aproape necunoscute:

erau acolo actele pubhce, contemporane cu faptul pe

care-1 constatau, registrele de socoteli, scanteietoare de
mdrun.ta viatd vie, scrisorile private, care dadeau fap-

tul In atmosfera lui de idei si sentimente, in stilul si

haina timpului; intre zidurile for statea ascuns ca inteo cripta trecutul mort, eel autentic. Si usile acestor
repositorii de pretioase relicvii nu se deschideau. In aceasta avea o bung parte exclusivismul si neinteligenta
biurocratului care pdzeste lucruri scumpe, dar istoricii
-erau si ei vinovati de aceasta stare de lucruri: nu bateau
de-ajuns ca O. se deschida.
www.dacoromanica.ro

40

Istoria aceeasta frumoasa era deci rau informata, currinzand neadevaruri, sau nu tot adevarul. Materialul
era slab, putin, de calitate proasta, si scriitorul, preocupat de aparenta si de succes, nu se ocupa s-1 fat
mai solid grin critica. Nu se facea alegere lntre lzvoare
si nu se facea alegere Intre datele unui izvor; odata
.

ce cronicarul povestia frumos si interesant, el era primit

fara discutie. Umila pcvestire sincera a contemporanului

era despretuita, si se facea toata onoarea compilatorului tarziu, inventatorului de cuvinte mari si de anecdote. Comparatia atenta si scrupuloasa a izvoarelor, elimin area scoriilor din metalul pretios al adevarului,
pain Intelegerea spiritului celui care-1 transmitea, acestea nu stateau In obiceiul timpului, cad astfel de literatori, data erau Inzestrati cu imaginatie, n'aveau constiinta stiintifica.
Insa aceasta istorie literara se cetia usor, si deci se cetia mult. Azi, afara de rari opere cu subiectele largi, cercetarile istorice formeaza apanagiul lu.mii specialiste;
atunci istoricul vorbia tuturora, In limba tuturora. In-

fluentata de literatura propriu zisa, facand parte integranta din asa-numita beletristicd, istoria romanticilor
influenta, la randul ei, pe literatori. Augustin Thierry
auzia chemarea-i de istoric la strabaterea paginilor lui
Chateaubriand din Martiri"; in,schimb ren.asterea studiilor istorice fu un factor determinant In formarea romantismului poetic. Poetul se simti atras de farmecul
descrierilor istoricului, fi imprumuta subiectele, se stramuta In lumea lui si o Intelese asa cum o intelegea acesta. Fictiunea, care Linea locul adevarului istoric, era

destul de stralucitoare pentru a Infra de-a dreptul in

domeniul poesiei.

Dar nu numai lumea literara se pasiona pentru

acest fel de istorie. Oamenii politici ai timpului participa la interesul general pentru o asa de placuta stiinta;
istoricul mestesugit ii influenteaza, li impune judecata.
www.dacoromanica.ro

41

sa asupra trecutului, 11-strecoard idealul sau. Niciodata

lumea conducatoare nu s'a condus mai mult de analogii istorice ca atunci. Liberalii de supt Restauratie, in
Franta, se asimilau cu Orangistii englesi din 1688, al
Guizot cazu, atragand in caderea sa tronul Orleanilor,
indaratnicindu-se a crede ca revolutia francesd e man -

tuita In 1830 prin schimbarea de dinastie, fiindcd o

schimbare de dinastie ajunsese no-poperystilor regelui
William cu cloud secole inainte.

Pe la jumatatea secolului insa, trecerea istoriei estetice incepu s scada. Istoria, care invadase In literature
si politics, fu invadatd, la randul ei, de metafisicd. Asalturile epice care culmele neinteligibilului ldsard in spiritul timpului iubirea pen-fru generalisare si abstractie.
Era o dovada de intelectualitate sa storci o ideie largd
faptelor ce-ti cadeau in mane.
Ele fura puse deci la tease Si strAnse pand la complecta diformatie. Si fn aceasta a doua fasd a istoriografiei contemporane, adevarul istoric ramanea pe planul
al doilea.
Veni, in sfarsit, pred.omnirea stiincelor naturale. Ele

sosird cu Intreaga for suite de observatie exacta, de

control repetat, de respect pentru ceia ce este. Frasa incepea apoi sa supere, fiindca ajunsese stereotipd, malestrii cei marl ducandu-se, iar ideia generals impusa de
mode ducea la locuri comune emfatice care desgustau.
Dupe generatia toloristilor si poetilor, dupd a metafisicilor 5i profetilor, veni modesta legiune a muncito-

rilor, a eruditilor".
Aeestia avura ambitia de a judeca in cunostinta des
cause procesul trecutului. Toate urmele fura adunate,
toate izvoarele intrebate. Ei facura sa vorbeascd piesa
de arhivd, monumentul, medalia, inscriptiile, antichitatile.

Aceste glasuri autorisate indbusira une on pe

www.dacoromanica.ro

42

al cronicii. In orice cas, aceasta -$i pierdu suprematia,

nu mai fu crezuta pe cuvant: se ca.'utard, pentru a le
elimina, causele de gresala, de schilodire a adevarului In
litera copiei, In constructia frasei si acceptiile cuvintelor, Iz. psihicul autorului.
Si aceasta fu o mare revolutie, care fact" In cativa ani

decrepit de veche o literatura istorica privity pang.

atunci ca ultimul cuvant al stiintei. Istoria moderna se
prefacu malt, cunostinta antichitatii se imbogati
chip neasteptat; cat despre istoria veacului de mijloc,
ea fu treaty.
Aceasta era foarte bine, de sigur, caci istoria trebuie
sa ni spuie Inainte de toate cum a fost. A Linea calea
mijlocie

insa. e un lucru aproape de mintea mu.-

lui, dar foarte greu de indeplinit, si revolujii fara excese nu se intampla nici intr'o ramura de activitate omeneasca. Dupa literatura istorica falsa, veni cea respectuoasa de adevar, dar dupe istoria impodobita veni
istoria goala, dupd istoria pretentioasa veni istoria seaca. Se scrise rau si se cugeta putin, fiindca se facuse

alms, in dauna urmaririi adevarului, de frasa si de

ideia abstracts.
Cine nu cunoaste cartile acelea care cuprind comori
de informatii noun. si sigure, dar care indeparteaza ski

pe cel mai rabdator specialist prin infatisarea for informa, prin ariditatea insirarii amanuntelor? Cetitorul
e aruncat fara nicio pregatire, politicoasa si igienica,
fn mijlocul expunerii, psalmodiarea faptelor incepe, fara
coloare, fara caldura, fara gradatie, notele yin In text si

textul in note; nimic organic; niciun plan, nicio perspective, niciun sentiment. Te asfixiezi In aceasta teribila opera capitala. Si, cand autorul nu to miluieste cu
o tablit allabetica, opera nu poate fi niciun repertoriu
comod macar.
www.dacoromanica.ro

43
IL

Nu se poate face altfel deck asa? Nu se pot da formei $i ideii drepturile lor? Carti ca ale, lui Ranke, Grego-

rovius, Mommsen, acum In urma Pastor, arata ce se

se poate. Care trebuie s fie insa frumuseta istorica?Frumuseta aceasta e de organisare $i de stil.
Cine scrie istorie gi simte ct e chemat se o scrie, trebuie staiba, rnai presus de toate, aceasta convingere: ca
zugraveste o viata $i nu descrie o serie de actiuni mecani ce.

Deci fixarea unei date controversate e un lucru Mil, a-

tributia unei opere, altul, descrierea unui plan de

luptt a$ijderea, dar ele sant numai elemente pentru a
ajunge la visiunea trecutului.
Toate silintile istoricului, care-$i are materialul adunat, cernit, coordonat, trebuie se tindt se ni dea aceastt

visiune, care sta numai In puterea lui, atarnt numai

de la dansul.
Pentru aceasta -i trebuie fantasie, Inst nu fantasia istoricilor romantici, can creau ce nu era, sau adaugiau $i
Indreptau ceia ce nu e permis a se adaugi sau Indrepta,

fiindct acele lucruri au fost asa, $i nu altfel. Aceia e

fantasia literard, care scoaie opera din creierul artistului, ca Minerva din creierul lui Joe. Fantasia lui e fantasie reproductive,creatoare $i ea in felul ei, caci din
cenusa ei lnvie o epoca moarta. Deprins cu amtnuntele,

istoricul trebuie se -$i fact ilusia ce traie$te In tim-

pul cu care se ocupt, intre oamenii pe cari-i

stu-

diazq Si se ni vorbeasca de acest timp $i de acegi oameni ca de lucruri vazute $i trtite. E o minune pe care
In literature o face zilnic talentul $i entusiasmul pentru subiect.
Asa privindu-$1 fondul, istoricul 11 va expune altfel
decal migtlitorul de date $i nume proprii pentru date
$i nume proprii.
Traind de o vial;www.dacoromanica.ro
a Imprumutatt de la dansul, subiec-

44

tul va fi organisat si va avea frumuseta lucrurilor or-ganisate, cu legdturi intime si multiple, cu dependente complexe, cu un spirit unit format din nesfarsite
actiuni si reactiuni marunte si amestecate.
Va trai si va fi frumos: simplu, oricat de mare ar fi
suhiectul; inteligibil, oricat de grele probleme ar atinge.
Si ideia va veni de la sine, nu ca un ingredient impus de
model, ca o pedanterie, ci ca un produs firesc al vietii
complecte si puternice.

In acest chip, opera istorica actuala va avea o frumuseta de organisare superioara frumusetii romantice.
Aceasta era o frumuseta artificiald., in compunerea ca.
reia intrau elemente de fantasie, straine de subiect; o
frumuseta mai perfecta din punctul de vedere estetic
dar mai
predominant In preocupatiile autorilor,
putin adevarata si mai moarta. Adevarul istoric se spoia

atunci pentru a fi frumos, frumos de a frumuseta

straindl.

Cat priveste stilul, sa vedem intaiu cum era el la

scoala veche la scoala erudita el nu existd decat ca:

lipsa de stil).
Frumoasele opere istoricc ale scolii de la Inceputul
veacului se cetesc astdzi cu greu, sant foarte imbatranite Ca fond, se intelege, dupa cele ce s'au spas; dar,
ceia ce e neasteptat, forma displace. Aceasta nu din
causa unei trecatoare variatii de gust, care nu condamna
o carte sau felul de a scrie carti al unei epoce, ci din
viva singura a istoricilor cari au precedat epoca noastra. Stilul acestor istorici nu place fiindca si el e artifi1 Insuirile acestea, care, se chemau odatA calitati, sant motenite de la oamenii Renaterii, i de acetia de la istoriografii

clasici. Romantismul istoric a introdus numai oarecare coloare, pastrand incolo stilul genului. Inovatia istoricilor romantics sta mai ales in fantasie. De altminte,rea, romantismul

.n'a invins in istorie aa de complect pe clasici ca in arta,

nu i-a distrus.
www.dacoromanica.ro

45

cial, pregatit, fa.'cut dupa o reteta pe care o cunosti in

data.

Calitatile principale ale acestui stil sant: demnitatatea 51 generalitatea.

Intaiu stilul istoric trebuie sa fie demn.

De cate on nu se intalueste in cartile mai vechi de is-

toHe mentiunea onorabila a demnitatii genului! De

cate on un document citat, un fragment istoric cuprinde o nota limpede de viata, maestrul se scuseaza,
laniurete ca. -e silit sa admitI acest amestec nepotrivit
cu demnitatea istoriei, se maga de public sa-i ierte aceasta necuviinta. Ca un exemplu de asemenea scuse

poate servi urmatorul fapt: La sfarsitul editiei lui

Chartier, Vallet de Viriville adauga fragmente de socoteli

relative la Carol at VII-lea, fragmente de eel mai mare

interes pentru biografia personagiului si pentru istoria
culturala a epocei sale. Se dau in ele note asupra leaganului care a primit pe pruncul regal, asupra dpicei care
1-a hranit, asupra trusoului micului principe.
Val let- de Viriville nu-si lauda descoperirea, cum s'ar
crede, nici nu recomanda atentiei cetitorilor acestei pretioase pagine, ci... se scusa.
De aici resulta ca figurile si evenimentele samanau
intre ele, in acelasi timp, si de la o epoca la alta. Erau
aceleiasi maiestoase busturi, aceleasi epice baso-reliefuri.

Frumuseta era monotony in cartile oamenilor de mare

talent, monotonia stapania fara frumuseta in operele celorlalti.

Oamenii trecutului nu erau insa de marmura albA si

nu locuiau pe sthndurile unei scene, cocotati pc co.

turne. Pentru a ni-i infallsa, trebuie sa cunoastem cat
se poate mai mune amanunte asupra vietii lor, pe scend
ca 5i in culise.
A-i prinde in momentele marl pe care cele mici, viala
de toate zilele, le pun, de altfel, inteo lumina mai
clara, e a da o imagine necomplecta. Fotograful isi inwww.dacoromanica.ro

-- 16
latiseaza clientii In haine de Duminecd 51 cu figura pre-

'Olitii pe care o au inaintea masinei; pictorul ni da o

fisionomie si, o intreaga aparenta care represinta caracterul celui zugravit si resuma o viata, Insa necontestat ca individul fotografiat apare mai demo ".
Azi nu se jertfeste unei pretinse frumuseti maiestoase
coloarea si desavarsirea portretelor si tablourilor. In
local unor papusi imposante, presintate de un regisor
cu vorbele solemne, avem oameni pe caH-1 recunoastem
cd au fost cum santem, si de aceia ne interesam de fap-

tele pe care le-au sculptat In marmura timpului, de

pasiunile care li-au framantat tarana, de idealele care
li-au unificat si consacrat viata. In felul acesta, se sfarMannorocita distinctie care se fixase 'Mire realitatea urnand, organics si vie, si istoria omenirii moarte, palida,
artificiald si falsa. Retraim trecutul, In loc sa ne prosternam Inaintea recii sale apoteose.
1

In sfarsit, in cat prive5le cuvintele intrebuintate 5i

ordonanta lor, vioiciunea primeaza astazi, $i aici, ratiunile de demnitate care aduceau Inainte pompositatatea si sardcia vocabulariului, lipsit de viata.
In acest sens se scriu astazi frumoasele carpi de istorie,
si cartile de istorie pot fi frumoase, e de dorit s fie. Nu-

mai cat pentru a scrie frumos trebuie talent, si anume

talentul special de a scrie lucruri frumoase, talent cornp1.1
din impresie puternied, din fantasia reproductivd,
din bogat material lexic si simt pentru sunetul frasei.
Nu toata lumea-1 are. Cine nu-1 poseda, nu poate avea
o vocatie istorica?

Neaparat cd. poate. Fara talent. literar, cineva poate

fi un mare bate legator al trecutului 5i un iubitor pasio-

nat al acestuia, un om cu asa-numitul spirit istoric,

spirit de Intelegere relativa si justd a eelor ce au fost.
SI-si interzica un om asa de bine inzestrat activitatea la
www.dacoromanica.ro

47
care-1 chiama natura inteligentei sale numai pentru ca-i
lipseste forma?
Nu Alaturea cu istoricul lucreaza eruditul, pentru a-

celasi stop al cunoagerii cat mai Intregi $i mai vii ai

trecutului, din aceia$i iubire, mai puternica decat a altor oameni, pentru acest trecut. Eruditul nu e numai de-

cat un elucidator de puncte marunte, un cidplitor de

cornice sau un adunator de materiale, un lucrator de
substructii. Lucrarea lui se poate Intinde asupra unet
epoce Antregi Si o poate Imbratisa chiar lute. sin,
guru carte chiar. Ceia ce-1 deosebeste de istoric e punc-

tul de vedere din care-si priveste campul de lucru. El

nu-si vede subiectul ca o bucata de viata trecuta, n'are
sensatia aceasta Inaintea lui, a subiectului, ci subiectul
se sfarama pentredansul In partile sale constitutive.
El vede numai probleme de critica, ogoare $i straturi
de lucrat, pe rand, unul dupd altul. Nu e pictorul, care
iea peisagiul, unde nu vezi aman.untele arborelui $i
firele ierbii decit ca elemente ale visiunii general; ci
desemnatorul stiintific, care desemneaza pentru scopuri
stiintifice $i din curiositate stiintifica, arborele, frunza,

piatra, firul de iarba. Pentru a fi istoric, trebuie o natura de artist; eruditul e gata cind un intelectual poseda
simt istoric. 5i iubire de trecut.

In felul acesta recomandatiile de mai sus 15i an o

aplicare mai larga. Cine nu poate scrie decat corect, tine
nu poate da viatd, lin-egimenteze-se in rangurile onorabile ale aceldr modesti soldati de jertfa cari sant eru-

ditii. Fang. studii asupra epocii a careia istorie va fi

scrisa de altii;

de altii, dar nu WA ajutorul lui.

www.dacoromanica.ro

Iv.

Cum se scrie istoria ?

(Novem bre 1898.)

Aceasta e o intrebare care ar trebui sa preocupe in

deosebi pe ascultatorii cursurilor de istorie, data invatamantul nostru superior ar fi chemat sa product cercetatori originali. Pana acuma, e adevarat, nu s'a prea
crezut ca acesta e scopul Facultatii de litere. Regulamentele si programele tintesc la desavarsirea culturii
generale capatate in licee, la inmultirea numarului celor
care posecla o ignoranta omniscienta. Cu. aceasta directie

s'au format profesori secundari, de o mediocritate convenabila; cu durere, Insa, e silit cineva s constate ca
numarul lucratorilor stiin4ifici iesiti din Universitatile
noastre e cu totul fart Insemnatate. Daca nu pe toate
terenurile, in istorie, de sigur, regresul rata cu ceia ce se
producea alta data e incontestabil. Autodidactii entu-

siasti de odinioara, dueindu-se, nu last decat locuri

goale.

Ar fi o c,opilarie sa se punt macar intrebarea data aceasta Indreptare a studiilor superioare aduce vre-un
folos, afara numai daca s'ar socoti astfel plasarea 'nal
usoara, capatuirea mai grabnict a mud licentiat gata

sa primeasca leafa tiara catedre.

E adevarat ca, In timpurile din until, Impartirea
Facultatii In trei sectii: filologict, filosofica si istorica,
www.dacoromanica.ro

- 50 a deschis

Intr'un chip nedibaciu si necomplect

posibilitatea unor studii mai putin Intinse, dar mai in-

tensive, a indrumat lucrurile sere acea specialisare

care singura permite munca independents. Pena la
desavarsirea lucrului, desavarsire pe care trebuie se o
doreasca din toga inima cei carora li mai pasa de viata
intelectu.ala a acestui popor, un lucru se poate lace,
chiar in aceste conditii. Anume: a se Intipari In mintea
studentului ca stapanirea manualelor, dibacia pedagogica, si, cel mull, o cetire desordonata si desorientatoare
sant un scop nevrednic pentru viata unui om cu culturg
universitara; a i se recomanda necurmat o munca personals, care e Implinirea unei datorii si un izvor de
placeri intelectuale; a-1 deprinde (pe cat se poate pentru
un student asa de ocupat) cu metoda si a-i indrepta
astfel cei d'intaiu pasi de cercetator.
Iatgi de ce am crezut de cuviinta sa vorbesc In intaia
lectie a acestui an despre felul cum se scrie istoria. Nu
e destainuirea unui mare secret, dar calea aceasta sim-

pia nu se descopere de la sine.

I.

Pentru un om din lumea veche raspunsul era usor.

Inainte de toate, se cere istoricului talent literar. Ccl ce
poseda acest talent se va adresa la cateva izvoare, al
caror numar atarna de la gradul de desvoltare a constiintii sale, le va supune criticei, dace gaseste de

cuviinta, si va turna acest material Inteo forma artistica. Cum vedeti, multe din cerintele istoriografiei moderne se gasesc in generalitatea for si aici, deosebirea
insa sta intr'aceia ca Insemagtatea literarA a operei primeaza, ca insusirile celelalte se recomanda, dar nu sant
indispensabile, a lipsa for nu determine nulitatea istorica a lucrarii. Pentru a lamuri lucrul printc'un exemplu, antichitatea prefera pe Tit-Liviu lui Polibiu, si
aceasta ar Insemna astazi sA pui compilatia fern vawww.dacoromanica.ro

5I

Imre a lui Lamartine, de pilda Histoire de la Turquie",

innaintea operelor istorice bine documentate si de o

critic). severe ale lui Zinkeisen si Hammer, fiindca acestep nu sint frumoase Si cealalta a mimai fruna,oasa.
Amestecata cu o alts tendinta, cea morals, inauguratN
de Plutarh, aceasta directie a stapinit istoria pang. in
pragul secolului nostru, pe tot timpul influentei fare hotare a spiritului antic, pus la moda. de Rengstere. Istaricii artist" si moralistii istorici ocupa locurile de frunte;
ei -produc operele care se cetesc, ei represinta genul.
Eruditii, cari gramadesc materialele istoriei ce se scrie
astazi, nu iese din obscuritate,.si resultatele for patrund
numai falsificate de lipsa de critics si studiul superficial al celor pentru cari se reserve titlul de istoric.
Cu secolul nostru de realism in actiune si cugetare, lu-

crul s'a schimbaticu desavirsire. Talentul litorar e util

de conclusiile moralisatoare nu mai e vorba, nici de
demnitatea istoriei", adevarul e indispensabil. Pe cand
alt,'i data intrebarea: Cum se scrie istoria" Insemna
In r'a.ndul Intaiu: Cum se face o opera istorice fru.moasa" sau. Cum irebuie presiritate faptele pentru a
produce un efect moralisator", actuna printr'insa se
Intelege: Cum se poate face istoria adevarata sau cat se
poate de adevarata? Cum se pot zugrali lucrurile asa
cum au fast, intru cat reconstituirea e iertata istoricului?".
Lucrurile ce se petrec In nature Si viata omeneascil, in
afgra de faptele istorice, au acest caracter ca sant necon-

tenit observabile. Botanistul poate studia oricand desvoltarea unei plante, fisicul, depunefea de roua. Nu
doar ca exists o plants -tip, ca roua Se depute. totdeauna
cu aceleasi amanunte. Dar pe cercetatorul in stiintile
naturale nu-1 intereseaza partieularitatile schimbatoare
ale faptului, ci generalitatea lui, fenomenul" abstract,
Istoricul nu poate desceperi asemenea generalitati In
faptele istorice, 5i, dace s'ar putea prinde chiar, ele nu-1
intereseaza. Cum s'ar putea determina 5i studia o cawww.dacoromanica.ro

52
tegorie stiintified n.umitd: revolutie, desvoltare de dinastie, etc.?
Si ce interes ar avea, din punctul lui de vedere, sa

Med acest studiu, care e sociologic? El vrea sa stie cum

fost Revolts

francesh din 1789 sau cea englesa din

1612, cum s'a desvoltat dinastia carolingiand sau rea ea-petiand.

Dar acesta e un fapt unit, care a lost si nu poate

fi adus din nou pentru observare supt ochii lavatatului. Faptele istorice, a spus SchlOzer, se Intampld. si se

pierd iarasi, ca brazdele pe care o corabie le taie pe

Mare. Nu cu totul. Nici evenhnentele naturale-obisnuite

nu dispar in adevar fail de urma: efectul for se simte

In viata ulterioard a lumii. Dar acest elect nu se poate
analisa cu o asa tie mare precisie si sigurant4., Incat
partea fieedrui fapt mdrunt sd se poata &marl in retalul total, Deci ele nu pot fi sludiate In chip inductiv,
prin cercetarea acestui resullat. Faptele istorice lasa
insd, In parte, o urma sau urine care se pot observa
si direct. Omenirea, care a trait, a Mat monumente de
tot felul; cliidiri, statui, lablouri, monede, vase, ustensile,
morminte, in sfarsit urine scrise. Pentru a ne apropia deci
de eunoasterea until eveniment istoric trebuie s/ stdpAnina
tot complexul de urme pe care 1-a- lasat acel eveniment.
0 cunoastere insuficienta a materialului dd un adevdr necomplect, si cartea care cuprinde un asa fel de adevar e

o carte fara duratd. Iar acela care Intreprinde opera

lard pregatirea aceasta, anevoioasd, dar indispensabilit,
pdcatuieste sau grin inconstienta, sau, si acesta e mai
arare on casul, prin neonestitate.
Cum se pot afla aceste urme? 0 parte dintr'o stiinta
mai vasta, bibliografia, se InsArcineazd cu procurarea
mijloacelor de informatie. Bibliografia istoricri are ca
tinta sd deie cercetatorilor, Inlet) ordine metodica, 1nsirarea izuoarelor, a urnielor directe ale evenimentelor a-

deca, precum si a cdrtilor scrise pe basa acestor izwww.dacoromanica.ro

53

voare Si a lucrarilor care trateaza despre monumentele

nescrise, pe care le studiaza stiinte auxiliare. ale istoriei. Exista bibliografii istorice nenumarate, de la bibliograffile istorice generale pana la cele mai 'speciale si
miirgenite. Uncle cuprind critica, altele sant pure cataloage. Bibliografii ale bibliografiilor dau, in sfarsit, lista,
stiintific ordonata, a deosebitelor repertorii.

Asa poate 5ti cineva insa numai o parte din ce s'a

scris asupra subiectului. Bibliografiile istorice sant necomplecte din doua cause: Intaiu, ele nu cuprind o buns
parte din literatura istorica: articolele, comunicatiile si
notitele care nu formeaza lucrari independente, unitati
bibliografice in sensul ordinar al cuvantului. Apoi ele

last de-o parte izvoarele netiparite, de care une on

sant pline biblioteeile si arhivele, depositele adeca unde
se pastreaza cartile si actele inedite.
Pentru a se informa asupra lu.erarilor stiintifice care
n'au aparut deosebit sau numai deosebit se ajuta cineva
dp tablele anuale, quinquenale, etc., ale revistelor mai

rispandite. Unele din acestea dau apoi in fiecare numar indicatia articolelor aparute in o parte din celelalle, asa ca resuma pang la un punct literatura periodiva. a istoriei. In sfarsit s'au 1neercat bibliografii anuale
ale periodicelor.

Pentru izvoarele inedite exists une on indreptare,

neaparat necomplecte. Astfel cartile lui Oesterley, pentru intreaga literatura istorica, notitele lui Potthast,
pen tru veacul de mijloc, publicatia lui Langlois si Stein,
pentru istoria Franciei. Calauze pentru biblioteci 5i ar-

hive cuprind notice mai mult sau mai putin precise

asupra fondurilor ce cuprind. In sfarsit, uncle arhive italiene (Venetia, Perugia, Lucca, Neapole) au cataloage,

de multe on amanuntite, ale despartirilor sau chiar

pieselor ce pastreaza. Iar, cat despre biblioteci, cele mai

importante din lumea intreaga si-ah publicat catalpa.

gele.

www.dacoromanica.ro

54

Lucrarea de informatie cere multa rgbdare si sta.ruinta. Toate aceste izvoare trebuie vazute, notice se
ieau pe foi, care se aseaza pe urma metodic (la o muna
stiintificg serioasg, cu izvoarele Inaintea sa, nu e de gan-

dit, caci ele sant prea multe). Eruditul are acum tot
materialul adunat. Ce-i ramane?
II.
Dupg opera de munca, vine acum opera de inteligentg.

Acest material vorbeste in chipuri deosebite asupra aceluiasi fapt; el e mai totdeauna necomplect. Trebuie deci
unificat, impAcat prin critica. Se fixeazg un rang nitre
izvoare; cele nesemnificative se elimineaza. Se tine sama, pentru ficare din ele, de causele care au putut modifica adevarul inteinsele, de greselile copistilor critica
paleograficg), de particularitg.tile limbii si de coloarea pe
care o are un anumit cuvant, o anumita expresie a cuFiindca nu dorinta de a
tare cronicar (critica
transmite adevgrul a insufletit In total, si numai decat.
Unul a vrut sa inalte pe un protector sau un prieten, sa
creasca gloria poporului Au. Invinggtorul dinteun izvor
devine mnvinsul din altul: nu stim cum vor fi vorbit Persil de Marathon Si Salamina, si istoricii unguri fac din

Mina de la Baia o victorie pentru regele Matias. Falsificatia adeviirului atinge actul diplomatic ca si cronica:

data pentru istoria relatiilor dintre Anglia si Franta ar

fi ramas numai unele acte oficiale ale Curtii englese,
s'ar fi putut crede ca regii Ang liei au domnit si dincolo
de canal, pging. In secolul trecut. Un pretendent la Coroana Bosniei se intitula rege at Bosniei si Valahiei.Dar, alard de minciuna constienta, exista greseala. Cutare a lost

ran in_format, cutare n'a priceput informatia: lipsuri

de stiinta si lipsuri de inteligentg destule. Chian la oamenii cari au fost In aceiasi situatie fata cu evenimentul,
ramane influenta personalitatii proprii de eliminat pentru critic.

E acelas tablou cu alte colori.

www.dacoromanica.ro

55

Critica e Muth.. Istoricul are credinta sa asupra fapttului, si-a format convingerea. Raman s'o spuie, si aici
Incepe opera de arta si de talent. Munca, inteligenta si

talent: toate trei trebuie sa le alba adevaratul istoric.

De insusirea speciala a istoricului, de insusirea exclusivLa lui, cum cred sau voiesc sa creada unii generalisatori, de memories nu va veti mira ca nu vorbesc; caci
prostia e o putere Impotriva careia, a zis un poet, 5i zeii
luptl in zadar. In orice opera de arta, apartinand literaturii, se deosebesc doua elemente, care amandoua trebuie

s Infatiseze un aspect armonic. Exists o armonie estetica a subiectului pe langa armonia estetica a stilului,
a formei. Un stil_frumos nu a singur operei pe care
care o Imbraca caracterul de frumuseta estetica, precum
frescele sau statuile nu formeaza singure frum'useta unei cladiri.
Pentru ca o opera istorica sa. Implineasca.' si conditia frumusetii, autorul ei trebuie sa-si unifice, sa-si In.tregeasca materialul adunat si cernut prin critica. Izvoarele nu dau tot; din ceia ce dau ele, Insa, istoricul,
poate represinta, mai mult sau mai putin adecvat, faptul Intreg. Aceia a carora viata constituie cuprinsul isto-

riei, au lost oameni, si din cunoasterea felului de a

cugeta al simti al omului, fel care nu s'a schimbarntata

cum se crede de unii In decursul veacurilor, se desavarsesc si se lumineaza datele izvoarelor. Evenimente siruilare ajuta si ele la Intelegerea lucrului petrecut. Antecedentele urmarite, faptele concomitente proiecteaza
apoi lumina for asupra-i. Razimat pe toate aceste adevaruri, istoricul adevarat I i infatiseaza faptul, 11 creiaza.

din nou In sine, prin fantasie.

In aceasta recreare a trecutului, el trebuie O. fie Insa
cu multa paza. Dad., precum am spus, mecanismul
gandirii i generalitatea sentimentelor nu se prea schim-

ba,. epocile au fiecare deosebite medii intelectuale, se

www.dacoromanica.ro

- 56 misca in atmosfere deosebite db idei. Pe urma, identitatea

absolute a sentimentelor In doua timpuri tea fost niciodata. Cu drept cuvant s'a imputat istoriografiei secoIcier precedente lipsa, de sing istoric, dispositia de a
vedea in toata istoria motive analoage cu ace ea care
determinau viata omenirii in timpul cand se scriau opereles. Astfel, pentru Herodot, de pilda, viata Barbarilor

era numai un grad inferior al vietii elenice, si nu o

viata cu totul deosebita. Pentru un om din veacul al
XVIII-lea, Inceputurile entusiaste ale religiilor, sectaris-

mul fervent 5i sincer al neofitilor era confundat cu selea

de placeri si de dominatie, cu iQocrisia cucernica de

care erau Insufletiti In acel veac represintantii lui
Duftmezeu pe pamant. Acel mare avant de credinta
al cruciatelor, acea indignare a omului convins de adevarurile crestinismului Impotriva celor ce profanau prin
stapanirea for Mormantul Mantuitorului erau niste farse
iirzcenate de calugari sarlatani. Adanci greseli, care fac

din cetirea lucrarilor pe care le diformeaza o sarcina

neplacuta 5i iritanta. Para o facuitate de comprehensiune larga si tolerantil nu poate exista un istoric vrednic de acest nume, 5i, deci, spiritele inguste, oricat de

puternice ar fi ele, nu sant potrivite niciodala pentru

studii de aceasta nature.
IV.

Acuma, cand istoricul are faptul inainlea ochilor, Intreg si nefalsificat prin reminiscence de-ale presentului,
ii ramane sa-1 comunice altora prin scris.
Stilul In istorie a suferit dese variatii. Pentru a vorbi
numai de timpuri mai apropiate, secolul trecut atribuia
acestui stil insusiri anumite de demnitate", care nu se
mai cer de multa vreme. Istoria era Inca numai zugra:
vitoarea eroilor, 5i acestia apareau cu coturnu,l neaparat
pe scena. Amanuntele care determind si coloreaza figura
personagiilor erau inlaturate fare de mild. Vechea istorie
www.dacoromanica.ro

57

nu cunostea decat generalitdtile maiestoase, caracteristicile solemne, declamatiile grave 5i stilul convenabil.

Cu total altfel astazi. Se preferd stilul nervos Im-

brkand fapte multiple, care trebuie sd fie inainte

de toate caracteristice. Traditia retorica s'a pdstrat numai in unele teri ca Italia sau Spania. Umfldtura se intalneste aiurea, numai In lucrdrile runor diletanti. Stilul
e sobru, dar vioiu, caracterisarea bogatd si Indrazneatd.
Cum vedeti, multe sant conditiile pe care trebuie se le
Intruneascd istoricul, 5i e greu s le Intalnesti reunite la
acelas om. De aoeia nu toti cei ce scriu istorie sant istorici. Pe laugh' acestia sant diletantii si popularisatorii,
cari n'au bass materiala de nevoie sau nu supun la critics proprie izvoarele. Operele for n'au decat o Insemnatate personals pentru cei d'intaiu, educativd pentru
ceilalti, Din potrivd, raman foarte utile lucrdrile acelora
cari, lipsiti de facultatea artistica, poseda Insusirile ce
raman.
Acestia sant eruditii, lucratorii harnici, de a carolmunca pregatitoare publicul Intins nu-si dd macar sama. Ei ajuta sarcina viitorului istoric, prin temeliile obscure ale cladirii ce se va lta mai tarziu de catre istonic, care si el, la randul lui, nu poate fi complect, dacl
nu e insusi un erudit.
In randurile rare ale istoricilor nu poate pdtrunde ori.sicine. 0 folositoare viata intelectuala de erudit o pot
trai Insa toti cei ce au inteligentd si-si simt dorinta de
lucru. De-ar iesi multi ca acestia si dintre domniile
voastre 1

www.dacoromanica.ro

V.

Moralitatea i armonia istoriei

(Novembre 1900.)

I.

Cine ar patrunde in zgomotosul, atelier in care sculp-

torul isi ciopleste statuia Si s'ar opri numai asupra

uratelor si neesteticelor aparente, ar vedea un om
obosit, in haine de lucru, acoperit de praful alb al
marmurei, un model care n'are nimic poetic, in rutina posei si In banalitatea cautaturii, ar vedea blocul
atacat de dalta, din care, dupa pierderea luciului pietrei frumos Mate, abia se intrevad contururi de corp omenesc. Si totusi, in acest praf, in acest zgomot, In aceast?i oboseala si In aceasta nemultamire, cugetarea ar-

tistulul creator se incarneaza si devine vesuica in

haina materiel spiritualisate.

Tot astfel, ufi observator superficial n'ar vedea in

desfasurarea evenimentelor, care, reunite prin legaturile

for mai aparente sau mai ascunse, formeaza acea istorte universals a carii unitate si coherenta e cu atat
mai mare, cu cat ochiul cercetatorului patrunde mai a-

danc si divinatia istoricului artist e mai mare, n'ar

vedea, zic, decat conflictul vesnic repetat si monoton
al acelorasi forte, o lung agitatie sterila, in valmasagul
careia se pierde pe rind viata gen.eratillor ce se succeda. Desordinea, lipsa de gradatie, absenta unei tinte
inlatura ideia unei frumuseti artistice superioare a istoriei, si nimeni n'ar putea descoperi un element moral, o satisfacere a confAiintii in tragi-comedia, vulgar%

sau crude a hasardului.

www.dacoromanica.ro

6o
Unii neglijeaza deci un s,tudiupe care-1 judeca astfel,
altii gasesc in cetirea istoriei universale argumente pen-

tru misantropia for de temperament aau pesimismul

for filosofic, dovezi despre lipsa de rost a lumii, despre
nedreptatea vietii, despre superioritatea fortei brutale,
a siretlicului, a cruzimii asupra idealismului, rectitudinii
loaiale si bunatatii.
Am luta lnit de atatea on aces le lucruri, incat am ajuns a le spune candva eu Insumi, cu acea convingere
pe care tinerii, la inceput-ul vietii for intelectuale, o risipesc, adoptand ideile strain pe care be Intalnesc mai

dese on supt ochii for setosi de cetire.

A cum, and evenimentele acestea pe care le strabateam
cu ochiul distras al diletantului, cu ochiul grabit al thna-

rului, Imi sant familiare, and, prin studiu, traiesc in

mijlocul for 5i devin oarecum un contemporan ideal,
fark interese, fdra pasiuni, fard partenire,
al epocelor
disparute, miragiul inegritor de altd data dispare. Confusia izvoarelor se limpezeste in spiritul mieu, din zgomotul faptelor se desface armonia si in aderea dreptului,
In triumful omului de fier, in hecatombele InvinsdOr,
can credeau ca mor pentru dreptate, deosebesc biruinta
unci moralitati superioare moralitatii.

Sk incepem cu exemplele, din care va reiesi teoria.

In vechea lume clasica au fost doua cetati ale caror nume o mama in ceia ce a avut ea mai mnalt, mai vrednic de cunostinta si de admiratie: cetatea de arts Si
cetatea de for organisata, cuceritoare si Impaciuitoare,
Roma si Atena. Chiar existents acestor (Iota cetati e
o revelatie de armonie 5i de moralitate, un exemplu, o
scoala pentru tine vrea sa Invete din amintirea lor, o
mustrare pentru tine nu-si simte aceasta dorinta. De
la inceput 'Ana la sfarsit viata acestor (Iota cetati e o

opera de arts, o drama morals. 0 imbratisgm cu ochiuL o urmarim cu mintea fara ca a piedeca, o aspewww.dacoromanica.ro

- 6i ritate, o notes disarmonicd sd ne tulbure. Gustul nostru

$1 con$tiinta noastra sant de o potriva Impdcale cand
vedem pe rand ridicarea meritata, indreptatita dominatie $1 caderea justa a acestor cloud stapane ale umanitdtli antice.
Si totu5i, In amanunte, cata nedreptate, cats incohe-

rentd, path. suferintd, $i cati in desfasurarea istoriei

ateniene sau a istoriei romane nu vor fi vazut decat aceasta nedreptate, aceastd ineoherenta $i suferinta aceasta! Splendoarea Atenei o intretinea, Inintunerecul
vietii sdrace, lipsite de lumina $i lard stop sau sperantk
acea cariatidd, strivitd a cetatii clasice care fu sclavul.

Pentru ca Perikles sd vorbeascd in Agora, pentru ca

Phidias sd creeze zeii dupes modelele divine pe care le
ascundea in adancul siftnt al mintii sale de artist, pentru
tru ca Milliade sd invingd $i Eschile sd cante biruinta,
trebuia ca din generatie in genera* o Intreaga clasa da
fiinti omenesti sal aibd viata for pentru altii,
ardd prinosul zilnic al muncii for n.erasplAtite pentru
a lumina serbdtoarea.
'Si Roma... Latinii, Etruscii, Samnitii, Grecii italioti,
cari untried pentru a face loc Cuceritoarei; acei pe cari
soarta-i scoase mai tilrziu Inaintea legiunilor: Epirotii
lui Pyrrhus, Macedonenii lui Filip $i Perseu, Elinii
decadentei; jertfele cele din urmd ale gloriei romane: Asiaticii epigoniMr lui Alexandru-cel-Mare, oamenii de
la hotarele civilisatiei antice, Germanii ratacitori dupes;
un train omenesc, au vazat ei In desfasurarea istoriei
altceva decal o avatxri, un fatum, nedrept $i brutal, suipuind dreptatea celui slab inalutea, fierului biruitor al celui mai tare ? Au plans $i au blastamatmult,
Inainte de a abdica de la viata for etnica proprie, strabunii mandrilor cetateni roman" de provenienta greac6, asiatica egipteand, cari se bucurau de binefacerile
largii $i singurei pdci irnperialel

Si veacurile au trecut, $i s'a vazut ca nu era o ne

www.dacoromanica.ro

- 62 dreptate, cd nu era o disarmonie, nu era o oprire in

loc a omenirii stapAnite de forte oarbe. A trecut atata
nomol de vreme, si atatea suflete alese si-au gasit muItdmirea, mangdierea, indemnul in Marmara modelatd,
in discursul rostit in poema Mural de asprii stdpani
de sclavi ai cetatii grecestil Atata fericire omeneasca, la
cei mai vrednici de dansa dintre oameni, a decurs din
activitatea artisticd a acestor aristocrati neomenosi, a
acestui demos de alesi, care manta panea samdnatk
-si culeasa de altii, servitorii involuntari ai ideiil Sti, astdzi, cand cunoastem bine acele imprejuthri sociale si
acea strdlucire intelectuald, punand in cumpand una si
alta, cel mai simtitor pentru durerea omeneasca dintre

not nu va putea spun cd acea glorie a mintii a fost

cumpdratd cu prea multi suferintd.
Si tot asa Roma. In lumea veche sfasiatd de lupte
continue si sangeroase intre cetati care represintau in
chipul cel mai absolut deosebirea si antagonismul, cucerirea cetatenilor de la Tibru aduse linistea, impAcarea, prosperitatea. Armele, dupd ciocnirea tumultuoasd a cuceririi universale, se odihnird sau rasunard numai la granitele bdtute de valul nelinistii si a barbariei;
divergentele etnice, vechile uri de orase si de neamuri
se uitard, si antagonistii fdrd crutare, umbriti de aripele
largi ale vulturului imperial, se simtird frati, solidari
intru apararea pacii, a muncii omenesti, a lumii grecoitalice, care deveniserd lumina tuturora. Olimpurile vraj-

mase se contopird, si religia fiecdruia isi gdsi local in

religia toleratd a tuturora. Se poate asdmana Grecia_ lui
Demostene, Asia dominatiilor semito-hamite, ca suma
totald de fericire umand, ca armonie generala,cuGrecia,
cu Asia Impdratilor din Roma si Bizant? Durerea si
rusinea parintilor invinsi fu insutit rdscumparatd prin
traiul pasnic, luminat si fratesc al descendentilor generatiei cucerite.
$1, ca in vechea epopee ebraicd. a Bibliei, puternicul,
www.dacoromanica.ro

- 63 ajuns trufas, pacatui si cazu. Pacatui, nu Impotriva

poruncilor arbitrare ale unui Dumnezeu national sau
ale altuia; pacatul fu mai mare 5i mai plin de urmari;
fu pacatul premergator al peirii, pe care un popor fl
savarseste Impotriva necesitatii, a naturii lucrurilor. Fu
un pacat Impotriva Rea Math, de Adevar, de Frumos, de
Bine, care tine pe palma ei divina, de zeita mai mare decat toate celelalte, statueta remuneratoare a Victoriei.
Baalul Caruia-i slujird. Romanii de decadenta, fu Baalul
n.erealitatii, al minciunii. Puterea lor, moralitatea lor,
cultura lor devenira pe Incetul nume, etichete: despartindu-se de munca nobila, cinstita, consecventa, coherenta,

ei se despartira de victorie. Roma muri astfel de singura

moarte de care poate muri un popor, cad strainul.

n'a omorat niciodata o natie, ci ea mare totdeauna
numai de moartea sinucisului.
Si iarasi plangerile fura puternice, numeroase, duioase la Roma cand puterea se retrase cu Incetul de supt
zidurile cetatii osandite. Era drept ca Inchinatorii noului Dumnezeu al lumii romane, ai Dumnezeului ebraic,
purificat, umanisat de filosofia elenica, era drept ca acesti d'intaiu si mai vrednici dintre credinciosi sa cadd.
Inaintea barbarului pagan., eretic sau adept formal al
unei religii pe care n'o putea intelege In puritatea si
idealitatea ei? Era drept ca lumina anticitatii clasice
sa se piardd In Intunerecul popoarelor grosolane ale padurilor nordice? Era drept ca omul luminat, ca ocrotitul. de Dumnezeu sa devie supusul salbatecului si
neofitului?

Era. In salbatacia unuia, se afla adevarul, sinceritatea fortei, a credintei catre stapanul de pe pamant si

catre eel din cer; la celalalt era pielea de leu a lui

Hercule pe umerii lui Trimalchion. Si cel d'intaiu inpe
cum realul Invinge totdeauna minciuna
vinge
eel de-al doilea.
$i umanitatea folosi din schimbare. Popoare noun
www.dacoromanica.ro

64
se formara, copii voinici cari, sg.'manand in vigoare cu
puternicul parinte, Germanul, legarg., card vrasta priceperii veni pentru dansii, traditia culturala a anticitatii,
primira motenirea de lumina si de stiii46. a Romei. In
sufletul for tank- religia de Stat a societatii antice deveni o religie intima, o religie de entusiasm si de jean.,
si coardele acestui suflet al popoarelor noun furs mai
multe si ca un rasunet mai puternic.
II.

Si ceia ce se petrece in lupta dintre popoare se petrece in lupta dintre clase. Suprematia aristocratilor se
mentinu nediseutata atata timp cat aceasta clasa aduse
servicii reale, cat conduse sau servi Statul. Pe In.cetul
sefii de State mai maxi sau mai mici, compdantii de
trupe, diplomatii devenira curteni, numai curteni. Viata
for se petrecu in saloane, budoare si anticamere; pretutindeni, In loeul pensionarilor regelui, altii luara asupra for sarcinile sociale, care trebuie indeplinite,

fail a avea si

folosuI

si rasplata acestei activitati

reale.

Atunci veni un moment and, intr'o astfel de sociel ate,

Oeclamatia goals a pamfletarului, s -atita ziaristului, sofismele organisatoruliui de cabinet al societatilor prin-

sera. In flacarile unei revolutii, lumea veche arse, si

clasa celor ce munciau masteni clasa trandavilor.
Au fost atunci atat de sfasietoare nenorociri omenestir
s'au petrecut atat de zguduitoare tragedii... Cazura pe.
esafod capete de preoti, .de batrani soldati, de tined

visatori, de femei care erau numai gratie, spirit si

inteligen.ta. A fost imoral acest spectacol de lacrimi?
Era atata nedreptate acumulata in urma acestor nevinovati, si din sangele for curat a raskrit pentru. omenire o atat de manoasa recolta de fericire si de justi e I

www.dacoromanica.ro

- 65 Si strAbaterea altor epoci ale istoriei aduce cu dansa

aceleasi InvAtAturi, suggereazA aceleasi aplicatii, produce aceia5i comprehensiune. Norocul e tun termin poetic; niciun popor nu 1-a avut vre-odatd fera sA-1 rnerite.

Spiritele superficiale numesc astfd' o rasplata pe care

n'o pot intelege pe deplin, a aril justificare scapa privirilor for distrase, precum in nenorocire ele nu deosebesc pedeapsa inevitabilA care atinge popoarele ce nu-si
asigurA viitorul prim munca.

Viata unui popor, succesul lui in_ lunga lupt6 tacula a natiiler, nu le determine nici intinderea Omantului, nici numarul poporatiei, nici bogatia; acestea se
ck,tiga, dar ele nu stau la originea puterii. Izvorul acestei puteri e viata moralA a unei aglomeratii umane,
seriositatea cu care priveste traiul, mAsura cu care -Si
alege tintele si vigoarea cu care le urmareste, respectul
adanc, cultul pentru realitatea lucrurilor.
Ideile acestea pot parea banale, fiinda sant simple,
dar simplicitatea nu e banala deck lard personalitate,
fare convingere, farA onestitatea cugetarii. SA le aplicam
5i trecutului poporului nostru.

Eram, la inceputurile vietii noastre nationale, un pepor cinstit de terani harnici; terani erau boierii noStri,
5i In fruntea Statului era teranul, smerit fatA de Drumnezeu, care statea pe Scaunul domnesc al terii. Am avut
atunci norocul" cinstitilor si harnicilor: am biruit, am
fost respectati Si inteadevar statatori de sine.
Apoi exemplul boierimii unguresti, al del polone, exemplul Turcilor desfAcurA lantul de unire al vigil chistite de munca, lant care lega pe toti locuitorii terii.
Deserta Domnul, desertare boierii marl, restul boierimii,
Pamantul terii era aproape acelasi, aceia5i poporatie;
dar puternicul resort al vietii man.dre de odinioarA dispAruse. Suzeranitatea strdinA se facea zilnic mai Brea
www.dacoromanica.ro

- 66 $i mai umilitoare, cu cat meritam mai mult aceasta povara si aceasta umilinta. Nu mai era un Dumnezeu pentru noi, caci uitasem limba In care, rugandu-se, un popor dobandeste izbanda.

Dar, strivita de greutatile Statului boierilor, exista

Inca, In terile umilite de dincoace $i de dineolo de Milcov, o teranime muncitoare, $i ogoarele, de $i lu.cratei
pentru altii, nu erau parasite. Boierimea se desnationalisase, se levantinisase in cea mai mare parte; presen.ta
celor cateva milioane de sateni simpli si tnuncitori ne

semnala atentici acelora cari ni intinsera mina de ajutor. Cati dintre boieri ramasesera oameni de tail, vorbira pentru acegi elocventi tacuti. Si dobandiram tot ce
am dobandit In acest secol.

Si e lesne de raspuns daca mersul nostru va continua pand la atingerea supremelor noastre idealuri, daca

acest mers se va opri, sau daca norocul" ne va parasi cu totul. Marna de valoarea noastra. Panaantul nu-1
putem Intinde u$or, nu ne putem preface Inteun popor
de treizeci de milioane, dar putem creste valoarea fiecaruia dintre noi),
si e aeelasi lucru. Sant in Europa
State mai mici decat al nostru, popoare mai putin numeroase. Amintiti-va Olanda, Danemarca, Suedia, Norvegia, $i nimeni nu s'a gandit vre-odata serios ca ar pu-

tea atenta cineva la independenta, la dreptul de viata

proprie a acelor popoare. Puterea for sta. In vigoarea
con$tiintei, in seriositatea vietii, In probitatea muncii fiecaruia

De ne-am numara vre-odata printre acele popoare,

noi cari santem, $i din acest punt de vedere, mai ales
din acest punct de vedere, atat de departe de clausal&
In noi am avea atunci garantia viitorului, nostru, pe
care, daca e nedemui, e $i zadarnic a-1 milogi de la altii, sau a-1 astepta de la noroc. Caci istoria e rabdatoare,
dar dreapta.
www.dacoromanica.ro

VI.

Ideile in istoria universals

(Novembre' 1900.1

I.

S'a vorbit dese on in timpurile din urma de mersul

orb al evenimentelor, de fatalismul vremilor", de caracterul desordonat al istoriei, pe care o hotarasc forte
materiale ce nu se pot prevedea si calcula. 0 stoats
istorica. si Inca o stoats care are numerosi adepti si a
produs Insemnate opere in a doua jumatate a secolului.
al XIX-lea, a tagaduit rolul personagiilor exceptioaale
In desfasurarea vista ornenirii. Supt nume stralucitoare
de cuceritori, Maori de legi, organisatori, s'ar aduna
resultate care nu se datoresc mai de be acestor corifei
consacrati de vechea istoriografie. Teoria s'a enuntat,
s'a ascutit si exagerat in polemice cu partisanii vechil directii", si opere s'au. scris In acest sens.
De la ura contra oamenilor maH, can dau directia
sau arunca in omenire lumina, s'a trecut la ura ideilor.
In locul omuhii extraordinar s'au pus multimile anonime, in locul ideilor unora, s'au adus nevoile materiale,
interesele obscure ale tuturora. S'a scris o istorie -universala, se scrie incg.4, In care Grecia, a carii mostenire in1 Weltgeschichte, herausgegeben von Hans
F. Helmolt.
Intamplarea face ca eu insumi sa dau la 1911, in editia a II-a, in
sensul acestor vederi, capitolele Ungaria, Romania, Bulgaria.

www.dacoromanica.ro

- 68 telectuald e dupa mii de ani de activitate a spiritului temelia oricdrii culturi, ocupd run rol oarecum sters, Si
aldturi de aceasta Grecie scdzuta Si umilitd se tidied
falnica istoria deosebitelor antropofagii extra-europene..

Si cum s'ar putea sa fie altfel? Ce a fost Hellada?

Cateva cetati rdspandite intr'o mica Cara de munti,
cateva porturi pe margenea unei waste stancoase. Avea
oare aceasta Cara, privilegiate pe nedrept pang acum,

elementele de mdretie care impun regiunile africane

insulele oceanice atentiei cercetatorului modern? Avea
pAduri nemarginite, pustii fard de capat, bordeie nenu-

marate? Cat poate pretui terisoara unde se sacrificau

o suta de boi la zilele mart in rata acelor care consuimd
la serbatori mult mai putin insemnate sute de oameni,
prinsi din vecini sau nefolositori familiei for si, deci,
de o potrivd de comestibili?

Aceasta nivelare istorica, ce duce la atat de ridicole

resultate, aceasta false dreptate pentru toata lumea mi
se pare a fi cea din urmd manifestare a unui curent
care a revolutionat socktiltile moderne Si le-a adus, de
uncle erau acum o suth, de ani, aoolo unde sent astazi. E-

rau data clase privilegiate, care se recunosteau, se

dAdeau franc ca atare; erau individualitdti privilegiate,
care nu se rusinau s se infatiseze astfel. Rdzimate pe
servicii facute de mai lung sau de mai scurt timp, clasele si individualitatile acestea isi aveau portul, titlul,
dreptatea, rolul for politic deosebit. Au venit atunci cugetatori can au gasit aceasta inegalitate absurda, nelogicd, vrednicd de peire, si au propoveduit cu izbandi alcdtuirea unei soei4ati noun, in care orice sa fie
.pentru orisicine, potrivil cu munca si insusirile lui.
Aceasta s'a facut, si urmarile schimbarii au fost in mare
parte bune.
In studiile istorice, ceva mai tarziu, s'a sdvarsit o prefacere analoga. Si aoolo erau privilegiati, clase si oawww.dacoromanica.ro

69

xneni: cei ce traisera in cercul deosebit al privilegiului 15i pdstrau insemndtatea si dupd moarte. Ofrauda
ce se aducea sufletelor mandre ale aoestora era gloria
postural a istoriei. Regele, nobilul, prelatul mort rsmaneau in locul lor de dominatie pe paginile istoricului, pe panza pictorului, in marmura sapdtorului.
Trdind, ei nu se gandiserd la munca omeueascd de
calitate inferioard pe, care se rIzimase maiestatea sau
puterea lor, de drept dumnezeiesc 5i traditional; dupd
moarte, acei ce li povestiau sau 11 represintau faplele
nu tineau sama de acei umili colaboratori ai eroilor
faptei sau ai ougetarii, Med de can nimic n'ar fi fost
cu putintd. Istoriografii scolii noun, membri ai noii
societali egalitare in masura meritului facura in povestirea lor dreptatea pe care altii o farusera in viata.
Capeteniile omenesti in ordinea vietii sau a gandului nu
mai aparura singure, isolate in demnitatea lor, ci in
jurul lor rasdri legiunea fard de numar. a auxiliarilor,
can capdtau in sfarsit locul ce li se cuvenia, dupd munca 5i puterea lor. Un Mc mai mare sau mai mic, potrivit
cu sporul acestei munci, ou insu.5irile aceluj ce o cheltuise. Si, precum se facea cu indivizii, cu clasele, asa Si
cu 1 opoarele. Nu se mai scrise numai istoria popoarelor
moderne care urmaserd traditia clasicitatii 5i imbogatiserl. 5llinta sau arta omenirii. Celelalte, grupele etnice
mai modeste, care n'avuserd timp sau ra.gaz s. lucreze
pentru propa5irea intelectuala a tuturora, dobandird 51
ele un colt, in prenumbra. Istoria universald deveni din

cc in ce mai mult istoria popoarelor lumii. Si in ea

fireste fiecare popor era indreptgit dupd ceia ce lucrase
pentru cultura um ana: Grecia si Roma veche, Apusul si

Sudul Europei moderne in frunte, tar barbaria din

toate timpurile la margene.
Dar, chinuita fiind omenirea de invidie 5i inselatd. de

dreptate, de dreptatea metafisica, fard variatii 5i con-

cesii, de cruda dreptate care nu se poate cobori in

www.dacoromanica.ro

70

lumea reald, alti filosofi politici se ivird, cu trecerea

vremii, pentru a predica o evanghelie mai desavarsitd. Acesti apostoli not credeau cd singurul lucru care
trebuie s se tie In. sama in. Impartirea de rasplatd, e
munca. Insusirile -exceptionale nu se castigd. Intru, sudoarea fruntii si ele nu stint vrednice de recompensId.
Societatea nu trebuie s aprecieze, ci sd. cdntareasca. Aceste lucruri furl spuse mai limpede sau mai Incurcat,

dupd cum invidia sau credulitatea apostolului era de

mare. Schimbarea Ins) nu s'a Indeplinit pAnl atom,
si nivelatorii ravnesc numai catre dgnsa, din fericirel.
Din nenorocire, istoricii au mers mai departe In realisarea doctrinei istorioe asamlnatoare cu doctrina poli-

tied expusa mai sus. Ei scriserd In sensul acesta, pe

cand renovatorii politici doriserd numai sd aduca la Indeplinire o societate rdzimata pe principiile noud. Anonimir trecutului crescusera pana la Inaltimea eroului, si, fiind asa de multi, 11 Inghitird. Strdlucire se
dadu barbarilor, si In marea for strdlucire, pe care n'o
meritau, se pierdu vechea lumind a acelor cari o rdspandiserd. Cesar ramane un Roman oarecare din ultimile timpuri ale Revolutiei, Napoleon un Frances din
vremea Revolutiei celei mari, Hellada cativa chilometri

de pdmant sdrac In tarinile.si pustiile Intinse locuite

de oamenii trecutului.

Iar cel care ceteste aceste productii ultime ale istoriei

democratioe, ale istoriei de statistic) $i agrimensurd, se
,gAndeste cam altfel, cu desperare sau resignatie, dupa

temperament: De ce nevoie, pentru un om sau pen tru un popor, conceptia ideii, munca pentru a o exprima prin cuvinte, jertfa de puteri pentru a o exprima
prin fapte, pentru a o realisa? Lumea e in stapanirea
puterilor oarbe, a marii forte strivitoare ce se desface
din actiunea for obscurd. Biruinta e a multimii, a for1 De atunci o avem in Rusia...r

www.dacoromanica.ro

71

melor cu care ea e deprinsA, a institutiilor pe care viata

ei se razimk. Orice silinti spre mai bine se vor frange
zAdarnic de zagazul de fier al acestor vechi organisatii,
proptite pe inertia sau interesele celor multi. Orice avant entusiast se va sfkrama si va cAdea In pulbere de
ridicul asupra celuia ce a intreprins-o. Lumina nu mai
poate veni de sus asupra omenirii. Analisa modernk a
strivit pkna la nivelul tuturora culmile de unde se putea credo ca rksaritul soarelui se vede mai curand si se
poate anunta din vreme acelor ce asteaptk jos, In intunerec.
II.

Nu, nu, nu e asa. Pare a ar fi asa. Ceia ce tine in picioare societktile si complicatele cladiri pe care ele se

razimit, nu e numarul, nici forma, nici organisarea

stransa, ci justificafia tor. De aceasta nicio alcktuire ornereascd n'a fost In stare sk se scuteasca. Totdeauna
pastratorii puterii, conducatorii munch omenesti au sim-

tit nevoia morala sk indreptateascd ceia ce represinta

5i ceia ce li foloseste. Si aceasta indreptatire nu e decal
o ideie, o ideie care a fost un ideal si a devenit un principiu, care sprijina, o traditie, care consfinteste.
Dar traditia nu e neatacabila, si nici forma de viatl

socialk ce se razimk pe dansa nu e eterna. Aceasta

viata nu are imutabilitatea mortii; ea se schimbk, se
preface, evoluiaza. In masura schimbkriir ce se petrece
intrInsa, vechea bask slabeste. Si totusi la temelia unei
societkli trebuie sk fig o ideie, o ideie destul de nod. si

de puternica pentru a Linea pe umerii s.i lumea oamenilor.

Si iata c., atunci cand din ce In ce mai multi 15i dau

samk ca. trkiesc i'ntr'o forma Imbatranita si usata, intr'un edificiu care se dating., cineva apare 5i raspandeste In aierul intelectual al timpului o nod formula:
politick, religioask, socialk propriu-zisk, prin care miswww.dacoromanica.ro

-71-terul se desleaga mai bine, prin care societatea se carmuieste mai intelept, prin care manta se organiseaza
$i se rdsplatege mai drept. Se poate chiar ca aceasta
Evanghelie sa fie anuntata Inainte de vreme si ca evanghelistul s moard inainte de a pgritsi pustiul In care nu
e inteles, ascultat al urmat. Se poate ca, el traind, ideia,
apostolatul sd moard intr'insul $i el sd devie un om ca
toti oamenii, until care primeste ceia ce este $i profita
astfel, unul care sanctified prin tacerea lui ceia ce nu
mai poate fi sanctificat printr'un cuval2t sinter $i cald.
S'a intamplat de multe on aceasta. Dar cu acel care des-

chide o lupta nu se incheie $i lupta: cAnd e o lupld

pentru adevar $i dreptate, ea dureazd palm ce adevarul
$i dreptatea capatd o intrupare mai deplina. Si, pand
ce nu se Intamp la aceasta, linistea, tulburald odata,
rut se restatorniceste.

De ati avea credinta cat grduntele de mu5tar, yeti

zice muntelui sd se mite $i muntele se va misca". De
veti avea credinta", da,-- insa data yeti avea dreptate.
Ea insuteste puterile acelui ce se lupta pentru dansa.
Caci nu luptd el pentru dansa, ci ea printeinsul.
Cata forty brutala, calm inertie a tol puternica nu represinta Europa in secolul al XVIII-lea! Administratii
complicate, armate viteze $i deprinse cu rnestesugul
luptelor, traditii respectate, forme inaintea wora tine
nu se Inchina!, puternice interese coalisate. Toate aces-

tea se razimau, cum e

$i

neaparat, pe idei; erau

idei, vechi idei realisate, care fusesera $i ele, aceste

banalitati usate, visuri trecatoare inlr'o minte de idealist.

Se rasese In alte timpuri de ele pentru ca pdreau absurde, nerealisabile, aceste lucruri, care, realisandu-se,
sprijiniserd lurnea civilisata ai n'o mai puteau sustinea
acuma

Au aparut atunci cativa oameni, dintre cari unul era

un folicular sarac, altul fun magistrat de provincie, un
,a1 treilea fiul farm avere al unui advocat, cel de-al pawww.dacoromanica.ro

73

trulea, mai rdu impartit 5i decat acestia, odrasla unui

ceasornicar, un copil pardsit, in tinereta sa o slugd. Li
s'a parut lor, unor sdraci ai lumii acesteia, cari n'aveau putere sa clinteasca material nimic din orinduielile nedrepte ce-i incunjurau, li s'a parut ca ele sant
nedrepte Si s'au crezut datori s'o spuie tare, In auzul
tuturora. SA spuie ca privilegiile lenesilor si incapabililor nu se pot justifica prin munca stramosilor, ca
Statul e, al celui care-1 sprijina, nu al celui care traie5te dintransul. Erau asa de putini, asa de isolati,
asa de slabi, si aveau atatia impotriva tor, cu asa de
groaznice arme! Nebuni ca incepusera lupta! Si totusi
ei au fost aceia cari au biruit, Si ideia lor de atuncea a

schimbat lumea, a stapanit toate ,spiritele, a pus In

miscare toate vointile si a devenit fapta de astazi.
Sau, sa ne coborim $i mai departe In trecut. Iata. Impdratia Romei, formidabilul imperium romanum, cu
soldatii tuturor popoarelor, cu zeii tuturor neamurilor, stapan pe toga traditia culturala a omenirii, pe
toate puterile civilisatiei, intr'o expansiune fard de 5-far-

$it Ce n'avea Cesarul din cite be acoperia cerul $i ce

nu putea sa alba?
Si. 'a ridicat in fata colosului de fortd, in care vedea
un monstru al minciunii, unul singur, 5i acela a cdrui
Imparatie nu era din aceasta lume. S'a radicat pentru
a spline adevdrul nou, vesnic, cum sant toate adevdrurile noua. Nu-1 credeau cei ce erau rnat aproape de dansul. Il ascultard doisprezece terani naivi $i o femeic pli-

nd de iubire, Inlet) departata provincie a Imperiului,

locuita de un popor despretuit. Si lumea a devenit Imparatia lui.
Nu e materia brutd care ne incunjurd pretutindeni In
societdtile otnenesti, a ideia reaUsata, care formeazd con
pul lor, on ideia ce vrea sa. fie realisatk $i ea Intretine
viata intr'insul.
Si conclusia practica, din aceasta constatare a ideii
www.dacoromanica.ro

74
ubicue si atotputernice, care ,,pretutindeni este si toate
le Indeplineste"?

Cine lupta pentru o ideie dreapta s se convinga de

un lucru: ca nu ea este o parere, de si nu se vede decal
de dansul si nu se pipaie de nime, ci parere e lurnea
care se vede, cu toata mXrimea, greutatea, complicatia,
si stralucirea ei. Aceasta poate fi o ilusie, din moment

ce se razima pe superstitie, pe o ideie moarta.

E,.

stiti?, ca in poveste. Se desfAsura inaintea ochilor calatorului frumosul palat, cu ziduri de aur, cu turnuri de
hides, cu bolti de cristal, luminat dintr'un capat pang.
In altul de focurile vesnice ale nestimatelor ce n'au nevoie de lumina pentru a straluci. Pazniei Imbracati in

fier se afla Intepeniti la panda Inaintea usilor Inane

de bronz. Impreuna cu lumina iese din ferestile farA
de numar sunetul de harpe, zgomotul multimii care petrece vesela, in. frunte cu Imparatul ce stapaneste fart
hotare, cu tandrul Voevod neInvins In lupta, cu fata Im-

paratului Invesmantata In mantia parul-ui de aur. Aceasta maretie uimeste, InspAimanta, farmeca pe drumet. Nu Insa pe oricare, nu pe acela care tie taina.
Ace la spune un cuvant, si totul dispare; Yn loc sta pus-

tia goala, pamantul padurii, ars de focul pastorilor.

Cad totul fusese o vraja. Si el stiuse cuvantul de adevar care le risipeste.

www.dacoromanica.ro

VII.

Dona conceptii istorice

(Cuvintarea de intrare la Academia Roma* 17 Maiu 1911.)

Academia Romand, institutie menita a Imbogati stiinta

neamului nostru, dar nu mai putin a indemna, judeca

si rasplati silintile culturale ale tuturora, e datoare se
cuprinda, unul dupe altul, pe aceia cari s'au deosebit
prize ravna for pentru ocupatiile cele mai Ina lte ale spi-

ritului omenesc, si in literature, dar, mai ales, In ceroetSrile speciale si In cugetarea filosofica aplicata diferitelor stiinte. Ea resume astfel prin personalitatea
membrilor ei starea culturall a poporului-nostru in fiecare timp.
Unitatea In activitatea Academiei o poate face astfel
caracterul nestramutat al scopului ei. Din ce In ce el e
mai bine lute les, si simpatia publica pentru asezamantul nostru create In aoeiasi masura cu lntelegerea rolului pe care-1 are. Va veni o vreme card desavarsita colegialitate Intre membri, frateasca for unire In cultivarea
stiintii, zelul for pentru Inmultirea si raspandirea cunostintilor generale, dar mai ales a cunostintilor despre
not Insine, can ne cunoastem Inca asa de putin, obiecti-

vitatea In pretuirea tuturor operelor de merit, pe care

va sti singura s le gaseasca, lard ca autorii for s solicite premiile ei, Insusiri care sant cea d'intaiu datorie
a unei societati ca a noastra, vor asigura Academiei cea

mai deplina .stima si cea mai calduroasa iubire din

partea tuturor Romani lor, pe cari opera ei Yi va privi de
www.dacoromanica.ro

- 76 r potrivd, asa cum au lost si intentiile nobililor ei intemeietori.

Dar, potrivit cu spiritul fiecarii epoce, Academia va

fi inrauritd, pe rand, de pdreri deosebite. Intr'un singur
punt conceptia ei despre stiinta nu se schimbd:_ea va fi
totdeauna urmdrirea desinteresata a adevarului pe cai
de metodd sigurd si infatisarea in legaturd sistematicd
a resultatelor ei. Inco lo, noi curente filosofice, directii literare noud vor avea totdeauna o actiune, mai paternica on mai slaba, mai bunii on mai rea, asupra
ei Astfel istoria unui asezamant ca acesta e si urmdrirea vicisitudinilor teoretice, filosofice ale stiintii la un
popor.
I.

Din ce castiga o generatie pentru stiintd, din ce e asa

de mandrai ca a castigat pentru ca a muncit asa de mull

ca sa aping acolo, se pastreaza o parte. Al Le studli

Inlatura, Mil mila, resultatele gresite si pdrerile false.
Ramane doar in unele casuri forma frumoasa in care
se cuprinde o ilusie disparutd a adevarului. Mangaierea o ana cel intrecut astfel prin necontenita emulatie a lucratorilor stiintifici ce se urme aza in faptul ca
si greselile
dace nu toate greselile
s'ant fecunde,
caci prin ele s'a trecut totusi d,incolo de cunostintile

capatate. Vine o vreme cand critica se opreste, mul-

tairita de ceia ce a putut ispravi, si in urma ei nu

rairane ruina, ci piatra noud tare, care inlocuiesle pe
aceia ce s'a macinat cu. vremea, sau n'a fost bine aleasd de la inceput si nu putea fi lasata la local ei
pentru a cruta pe arhitectul, oricat de meritos, landed
soliditatea intregil cladiri ar fi lost compromise.
Stabilim fapte care rdman, si altele din faptele stabilite de noi se Inlocuiesc azi sau mane. Partea noas-

trd in desvoltarea stiintii nu se poate insemna spre

laudd prin cele d'intaiu, nici prin cele din urma spre
www.dacoromanica.ro

77

defaimare. Orice spirit omenesc are lipurile sale, si ajunge un punct de vedere non, o informatie nensteptata,
pentru a spulbera o intreaga interpretare si a reduce
la nimic cea mai ispititoare ipotesd. Cel care a distrus
n'are totdeauna acelasi merit ca acela care a clIclit. Si in
[the lucruri timpul ne leagd in ourgerea lui peste des binarile noastre trecatoare, si tot ce a facut un rand de
muncitori se rdspandeste asupra tuturora. Cand as asezat pietrele, cand le-au lucrat chiar, ei s'au judecat
si Intrecut intre sine, dar, dupa ce zidul s'a desavarsit,
unde mai este, amintirea acelora cari se laudau on se osandiau odinioara? Asa e si cu acele constructii stiintilice in care credem ca se va recunoaste totdeauna fiecare graunte pe care I-am adus.
Ceia ce ramane legat de numele scriitorului, poetului, luptatorttlui e insasi esenta fiintei sale sufletesti,
pe care vremurile o vor vedea asa cum el a voit, cum,

el a Idsat-o sd apard in opera hi de arta ,ori In tendintile luptei pe care a purtat-o, si in caracterul ei

moral. Biografia for intereseaza intru cat complecteazd

o fisionomie literard. Fericirea fdra de moarte a acestora
cuprinde Insd mai putind jertfd si abnegatie, mai putine exemple pentru urmasi decat modesta multdmire
a omului de stiintd, care a lucrat in afard de el Insusi,

Maud numai din anumite insusiri ale spiritului sau

mijloacele pentru a descoperi ceia 'ce trebuia sd se
tie.

Omul de stiinta care n'a mers si pe alte drumuri, sau

n'a Mat urine in celelalte directii ale activitatii sale, nu
poate avea decat o biografie pentru moralist, atuncea
cand toatd viata lui n'a lost alteeva decat pregatire rdbdaloare pentru a cunoaste si a putea explica, nestinsa
pasiune de a descoperi, chiar cu pdrdsirea tuturor placerilor si cu infruntarea tuuror primejdiilor, lips de
once mindrie pentru ceia ce prin el a castigat numai
staruinta si metoda, doar cu adausul acelui noroc care
www.dacoromanica.ro

-78-stie totdeauna unde trebuie O. vie, si, In sfarsit, senina fi-

losofie a unei batranete de meditatii superioare care se

hranesc din tot materialul nou capgtat prin inclaratnic,e
silinte, in care sufletul se lamureste si se Malta.
Ideile unui isi (Tic al vietii omene$ti, ca si ale unui
isioric al vietii naturii, sant inainte de toate interpretarile lui, care se opresc asupra unor--anume fapte
sau grupe de fapte, asupra unei farami de viata trecuta,
mai restransa sau mai intinsa. Afara de dansele e insa
coneeptia lui generalei, care atinge chemarea stiinfii sale,

seopurile carora trebuie s li serveasca, caile pe care

trebuie sa Inainteze, precum 5i sensul pe care-1 atribuie
domeniului mai vast asupra cdruia se indreaptii studiile
sale.

Cand si cand 'Isar inteligente care largest sau schimba chiar cu totul aceasta conceptie despre natura stiintii si-valoarea Intrinsieca a obioeiului ei. Ele dau tine oH,

prin talenttil de scriitor care e unit cu lnsusirile filosoflee ale spiritului, opere istorice mari, in care trecutul
invie prin visiune t unui poet cu putere de a crea din
raniasitele ei viata care a fost. Dar si lard acest dar sufletesc ei insearnna, prin rascolirea ideilor, prin inoirea
ipc teselor, prin modernisarea formulelor, o ducere mai
departe a stiintii, Si numele for deosebeste Inca una
din epocele In care se Imparte desvoltarea ei. Astfel,
data. azi Lamp'recht n'ar fi si unul din cei mai adanci
Intelegatori de suflete, din cei mai ageri descoperitori de
tendinti sociale, din cei mai delicati mesteri de nuance
In stil, data el n'ar fi scris, potrivit cu nevofle intelec-

tuale din timpul sau, aces mare istorie a poporgui

el Inca ar fi vrednic de cea mai deplina
recunostinta pentru adancile urme pe care be va lasa
in metodica istorica si In ambitia ceroetatorilor istorici prin Indrazneata revolutie filosofica pe care a
germ an,

incercat-o, urmarind tipuri psiho-sociale neschimbate

si sigure in desvoltarea normala spre civilisalie a oriwww.dacoromanica.ro

79

cdrii natiuni. Cei mai multi istorici Insa primesc, schinrbandu-le sau ba, conoeptii mai vechi, care au Intrat In
domeniul public. Avand sau ba cunostinta 5colii careia-i
apartin, ei o urmeaza in calitatile ca Si In ratacirile ei.
In fiecare din aceste opere se poate gasi astfel o atmosfera morald care intereseaza, $i prin ea Insasi, 5i prin
Inrauririle strain prinse si oprite In ea.
II.

Predecesorul mieu, Gr. G. Tocilescu, de care, duipa

statute si dupa Indatorirea scrisa ce mi s'a cerut, In
dorinta pioasd a Academiei de a se auzi comemorarea
trnembrilor ei, trebuie sa se tocupe acest Cuvant de

Intrare, a fost, prin calitatile ca $i prin defectele sale,

unul din cei din urma represintanti la not ai seolii romantics apusene, in acel stadiu al ei ,and cauta s pri.

measca si sa scoata cat mai mult la iveald noul criticism

german. $coala plecase, In Frantz 5i aiurea, In clipa a-

ceia mare de la Inceputul veacului al XIX-lea, cand,

la Incercarea de strivire din partea Imperiului universal, rationalist si absolut, strain de nevoile sociale organice nationalitatile tresarira de o viata noun pe care
prigonirile o exasperara. Popoarele care nu erau ldsate
O. existe In present dupd nevoile organice ale fiintei
lor, dovedira prin rostul for trecut, infatisat cu caldura,

en entusiasm, pain si la cea mai strigatoare exagerare, dreptul for la train si la o desvoltare proprie.
Natii unitare prin sange si natii nobile prin aptitudini mostenite,
pe acestea se simtiau datori a le dovedi istoricii. Germanul nu voia sa stie de romanisarea
provinciilor renane, de puternica masa slava peste care
s'a Intins tarziu de tot expansiunea franca si saxona.
Ii trebuia un singur strarnos: barbarul blond si roscovan.

al lu: Tacit, bucuros de petrecere, dar cinstit si sigur,

despretuitor de moarte, cavaleresc fata de dusman, plin
www.dacoromanica.ro

8o de respect fata de sldbiciune $i frumusetA. Italianul

visa numai de o Roma noun, care trebuia sa aiba, firege, soarta celei vechi, cdpdtand, In puterea unui
drcpi ce nu va fi intrerupt nieiodatd, hegeinonia lumii $i
carma civilisatiei contemporane. Mai tarziu Francesul,

prin polemica lui Fustel de Coulanges, era sa caute a

Inlatirra pe cat e cu putintd necinstitorul amestec german $i, lasand in umbra adevarata obarsie galica, sa
afirme cat mai mult valoarea etnica $i morald a lumii
romane din veacul al IV-lea. Rusul slavisa pe Varegul Intemeietor, $i Bulgarul dddea acelasi singe slay
strabunului turanic.

Si. de oare ce influenta ideilor morale ale veacului

al XVIII-lea, care cetia $i cauta sa invite pe Plutarh,
trdia Inca in aceastd vreme, valoarea unei natiuni nu
caut sa se afirme prin resistenta, vigoarea luptatoare,
entrgia ei cuceritoare, ci prin calitatea personald a conducatorilor $i oamenilor ei eminenti, prin virtutile for
de dreptate, evlavie $i vitejie. Un 5ir de eroi) in mina
cArora stAtea Spada singurd, cumpana nemincinoasd,
cruces: binecuvantArilor, aceia ajungeau pentru a maguli

$i indemna pe eel ce luptau pentru drepturi nationale.

Acesti eroi trebuiau creati, scosi lAmurit la ivealA,

pusi in cea mai stralucitoare lumina, proclamati In

fanfare de trambitd. Imaginatia era liberd sa lucreze
pchtru ca icoana morald sa fie Intreagd $i frwnoasd. Se
smulgea izvorului tot ce putea sa deie, $i nicio gre$ald

nu li putea fi recunoscutd, nicio critics nu-i putea atinge. Intregi $i desdvarsiti trebuiau sa rasara din paginile istoricului, pentru invatatura $i Incurajarea contemporanilor.
Viata culturala, umila actiune necontenild $i obscurA

a multimilor, care nu numai ca tin pe umerii for palate

$i temple, cu toate podoabele $i puterile lor, dar conditioneaza, fa'rd $tirea artistilor celor mai personali, $i
cea mai inaltd arta, era doar un fond vag sau un prewww.dacoromanica.ro

- 8i text de inventarii ale demnitatilor $i functiilor, ale vesmintelor, uneltelor si mobilelor, ale credintelor, scrieri-

lor, operelor de arta. La ce puteau servi acele gloate

fara mime si fara fapte, din care niciunul nu calcase
pragul unui Panteon?.

Doar moralisturtinea, $i cu aoesli anonimi, pe basa

tine tie caror marturii interesante, judecata cea de pe
urma. Erau laudati unii pentru virtuti banale, In cuvintele goale ale unei distributii de premil, Si altii Infierati cu vorbele unui proouror supt fulgerele caruia se
poate ascunde absoluta indiferenta pentru ce crede $i
face aceasta biata omenire, a card imoralitate tI intereseaza data cu deschiderea sedintei $i pe care o uita
dupa enuntarea sentintei. Aproape niciun simt pentru virtutile $i vitiile mari ale popoarelor, tare cant de
o parte munca $i solidaritatea, intelegerea pentru bunurile ideate $i multandrea cu fericirea socialia a familiei, a breshei, a clasei, a Statului, iar. pe de alta parte
lenea $i desbinarea, materialismul had 'si urmarirea
patimasa, cu urmari antisociale, a placerilor fiecaruia.
Cel mai stralucit represintant al acestor tendinte ro-

mantice a fost Hasdeu, al carui spirit genial se formase in lumea ruseasca de pe la 1830, care reproducea in caricatura exagerarile romantismului frances
$i german. Era firesc Ca, potrivit cu insusirile $i puterile lor, ucenicii acestui mare fermecator sg.-1 urmeze
Trebuia sa firn Romani, numai Romani, sa pastrIm
legatUrile noastre numai cu Apusenii, sa traim in coxnu-

nitatea de spirit cu fratii ramasI prin locuri mai prielnice, unul langa altul, indemnandu-se si aparandu-se.
Hasdeu era slavist, $i predecesorul mieu fusese trimes
pentru studii de slavistica. Cunostin_tile in acest domeniu

de etnografie $i filologie n'aveau insa decat un rost de

informatie. Fara a se mai pastra vechile ra.'taciri ale
scolii ardelene on ilusiile de purificare lingvistica scumwww.dacoromanica.ro

- 82 pe unui Laurian, se Iniatura cu desgust orice ar fi parut ca pune pe neamul nostru Latin o prea pronuntata
pecete slava; civilisatia slavo-bizantina isi capata drepturile, rasa insa trebuia sa ramana neatinsa. Cat despre
atot puternicul abstract daco-tracic, el disparea cu totul supt pojghita suprafetei politice si economice romane, -si pentru a explica marea opera de romanisare
a Traco-Ilirilor Pindului si Ralcanului nu intervenia
macar teoria lentelor infiltratii populare italice, la care
va trebui sa recurgem astazi. Vederea se opria doar la
Dada, de unde se opria emigrarea ca sa nu trebuiasca a
Ingadui apoi o reimigrare din Sud, care ar fi bucurat
umbra blastamata a lui Rosier si demonicul spirit al
lui Hundsdorfer-Hunfalvy. Dacia romana, aceia era inceputul si temeiul. Numai in umbra caqlrelor romane,

la ceasul durarii puntii lui Traian se putea alcatui

dintr'un usor amestee barbar cu colonii carat latine, venite in larga masura din insasi Roma sfania, rracia noas-

tra, nobila si pura,

prin origine, nu prin lupte,
suferinte si ispravi indeplinite! De la Istoria critica"
a lui Hasdeu pana la manualele de scoala ale predecesorului mieu e aceiasi teorie, intru toate asemenea
cu aceia In care natiile nenorocite de la inceputul \ eacului al XIX-lea isi aflau mangaierea.
Natia exista. Ea va fi cretina, viteaza, buna, dreaAa.
Eroii vor calauzi-o. Niciuu pacat, omenesc nu li se poate
pune in sama: ar fi oare un .om mare in viata unei teri,
daca viata lui individuala p.'ar putea sluji de lectie pentru pruncii incepatori la Invatatura! A yorbi de cruzimea lui Vlad Tapes, a crede in nele,gimitatta nasterii
lui Mihai Viteazul, a reeunoaste crudele necesitati ale situatiei sale, a-i denega acea ideie politica a unitatii ni1tionale pe care. Apusul era s'o descopere dupa daua
sant crime fata de neam. In schimb mai
sute de ani,

curand se va admite ca am fost un popor asa de nemernic, that oricine ne -a putut stapani si exploata,
www.dacoromanica.ro

- 83 deck a recunoaste ce Fanariotii, intre cari multi erau,

ca Ghieulesiii, Calmasestii, Racovitestii, Romani trditi in

Fanar, au putut fi carmuitori cari pdstrau intentii bune

In imprejurari de o fatald asprime, ea ei au putut aduce la noi tendinte filosofice francese, o administratie
cu forme moderne si o culturd superioad a carii forma
zreceascii. nu represintd. o nationalitate straind cu forme

agresive. In ce priveste4iata culturalk ea e o anarhie

de boieri, un decor curios, anecdote, aprecieri satirice.
Din ea nu se desfac insesi puterile care miscd un neam.

Ea nu dd acel mere curent de imitate peste toate hotarele, moldovenesti, muntene, ardelene, care poate fi
pentru noi mandrie si indemn.

0 anurne eruditie vine toemai din vremurile paradei

de invatatura Mdarnica a scolasticei, cand discutia filosofica, predica, opera literarL trebuiau s. scoata cat

mai putin la iveala personalitatea scriitorului si cat

mai mult cuno>fintile pe care si le astigase, lecturile
Indelungate pe care le facuse. Cu vremea ea fu pardsitd. Renasterea aduse iardsi la lumina operele de armonie artistica, de forma plastid. desavarsitd ale antichitatii. Ele se imitard, dar nimdnui nu i-ar fi trecut
prin minte sa inddeasca bucati razlete scoase din area
leggtura a logicei de fier sau din tesatura gingasa a stilului perfect pentru a 1st mandri ou numarul autorilor
din cari si-ar fi inseilat arlechinada literard sau stiintilid Iii veacul al XVIII-lea se publicau izvoare,z, aducandu-se la ,unostinta tuturora cronicele si documentele
sate de evul mediu, asa de m-ultd vreme despretuit din
lipsd de intelegere pentru altceva decat istoria sacra, istoria anticd, istoria modern.. Dar scriitorii timpului

mita mai Inuit forma ingrijitk care sa indenme la cetit pe oricine din societatea bunk' a in.lelectualilar timpului, sau ideia filosofice ", ad,ecd predica amoral., filan-

Tropica, liberald, revolutionara, decat bielsugul reproklucerilor si citatiilor.

www.dacoromanica.ro

84 'ulna jumAtate a veacului trecut aduse iarasi In cinste falsa eruditie. Stirile se InmultiserA: numarul lucrA.-

rilor speciale sporia-necontenit. A sprijini orice afirmare, de mice ordin si de orice treapta, prin mArturii
autentice se lama o nevoie tot mai mare. Schimbul de
informatie de la o literaturA istorica la alta era tot mai
posibil prin cunoasterea culturalA a fiecArui popor de
celelalte. Astfel carti de Insemnatatea aproape epocalk
a lucrurilor lui Buckle despre Istoria civilisatiei In-Europa, ale lui Prescott despre Ferdinand si Isabela,
despre descoperirea Americei, ale lui Motley despre
racoala Provinciilor Unite au largi bande de note si
citatii in josul fiecarii pagine. Moda trecu si In Basal-it.,
capatand, ca si moda TomanticA a popoarelor pure si

nobile si a eroilor fart greseli, o notl de rail gust si

mai pronuntat, de vitrind si mai strigatoare. Astfel in
Ioan-Vocla-cel-Cumplit" al lui Hasdeu se &este mijlocul de a cita pe Seneca, pe Photius, pe Shakespeare,
pe Mitropolitul Varlaam, tratatul de drept al lui Pothier
Soimul Carpatilor" al lui Aricescu, dup4,
care vine Indata Codicele Teodosian.

Emu latia era trezita. Note le ajungeau o cerinta neap6ratA. Ele se luau on de unde, dar presenta for era o
dovada de stiinta, numarul for mAsura acelei stiinte. Acum vre-o patruzeci de ani Academia, premiind si publicand Dacia inainte de Romani" a predecesorului
mieu, nu lama dealt sA consacre o apucatura a timpului.

Critica istorica, si, ca si (Musa, orice fel de criticA a

existat de cand cea d'intdiu minte omeneasca isteatA s'a
oprit asupra lucrurilor si marturiilor despre ele, ose-

bind, cu un sigur instinct sau printr'un sir de operatii logice, constiente, adevarul de minciuna, faplul sigur de podoabele inselatoare, cunostinta directa de ipo-

tesele si Inchipuirile mai tarzii. Totusi In zadar s'ar

cauta in trecutul istoriografiei acest termen de: criticA si
www.dacoromanica.ro

- 85 mandria deosebita a ceroetatorilor cari inteleg a fi critici lnainte de toate.

Critica istorica a plecat in acelasi veac al XVIII-lea
care vazu invierea eruditiei, din doua motive; pe de
43 parte Indoiala filosofica a unui Bayle on Voltaire,

cari cautau sa inlature tot ee li se parea o momeala

retorica on poetica, menita sd ascunda vederii faptele
rele, de Intunecare a mintii on de robire a trupului, pe
care le-ar savarsi rautatea nestinsa a tiranilor" 5i viclenia exploatatoare a preotilor". Yatriarhul filosofiei
satirice si sarcastice, distrugdtoare a unor asezaminte
pe care nu le putea intelege In rostul for istoric si in
convenienta for practica, era sigur ca scrie o Istorie universald critica in acel Essai stir les moeurs, care e mai
putin un inceput de istoric culturala deck un parnflet
de propaganda. Pe de alts parte un Mabillon crea paleografia ai critica textelor pentru a raspunde nevoii de
a se alege Intre diplomele autentice Si cele falsificate
care circulau de o potriva Inaintea tribunalelor timpului.

Critica libertatii de spirit, a indraznelii in dubiu n'a

fault scoala. nevolutia s'a desfasurat astfel, Inca urrnarile acestor atacuri impotriva tuluror asezamintelor
trecutului erau visibile pentru oricine. Strigate de revoila $i blastame indignate nn se mai auzira In linistitul laboratoriu in care se castiga cu metode sigure,
In cercetari rabdatoare, cunostinta altor timpuri. Dar
critica izvoarelor rarriase. Si ea se dovedi In margenile

firesti ce-i sant puse si care o despart de superioara

critica psihologica, reservata numai catorva din. eel pe
cari subiectele istorice Yi intereseaza, de eel mai mare
folds pentru Inlaiurarea nesfarsitelor greseli, prejudecati
$i ilusii care falsificau adevarul istoric. Izvoarele plasrnuite se inlaturara, cele autentice furs lnmurite dupa
cuviinta si curatite de orice amestec turburator, o noua
interpretare li smulse tot ce puteau sa dea.
www.dacoromanica.ro

- 86 Si din nenorocire une on si mai mult deck atata.

Critica trebuie sa se opreasca indata ce a gasit Omantul bun pe care se poate cladi. A-1 scormoni si pe acesta, a-1 arunca in laturi, a-1 suptia astfel, nu Inseamna

a da siguranta zidirii ce se va inalta pe urma..Si sant

multi cari nici n'ajung sa puie pietrele, asa de malt
fi pasioneaza jucaria cu saps in adancimile unde o
mai mare patrundere e numai o mai mare pierdere
de timp. Dar critica istorica" ajunsese o pasiune. Ea a
dus pe Hasdeu la inlocuirea unei prejudecati printr'oilusie, a unei traditii printr'o fantasie, a unei adevar admis printr'o visiune personals care nu se putea admite.
Spirite mai p-utin inzestrate decat al lui s'au sin4it oprite prin mijloacele for mai modeste de a-1 urma ne un
drum care-i ispitia totu.i pentru dansii. Ca predeeesorul
mieu, ei an pastrat, din aceasta tendinta generals,
pa care si in Apus anumite scoli istorim au exagerat-o
in dauna sigurantei ce se poate capata in sludille
noastre, indemnand astfel spiritele patrunzatoare, cu
dorinta de a innoi, spre constructii ingenioase si spre
numai formele sistematice si
combinatii zadarnice,
meticuloase ale studiilor de izvoare cu care cineva se
putea mandri, ele fiind ultima formula a stiintei.

Ali se va ierta data in caracterisarea acestor deprindeli, din care unele traiesc Inca, temperamental mieu
a putul amesteca vre-o nuanta de ironie pe care de sigur n'am voit -o- Si, in conditiile in care vorbesc astazi 5i
fats de asteptarile d-voastre, nu puteam s'o doresc,

Inca mai putin s'o taut. Represintant, si eu, al unei epoce noun de metoda si cugetare, de constructie si u.e
forma istorica, nu pot impartasi de sigur credinte pe
care insa le inieleg prea bine pentru a putea socoti ca

are cineva dreptul de a le condamna. Stiinta, dad. e

www.dacoromanica.ro

- 87
bine indrumatd, inseamnd totdeauna o inaltare a punctului de vedere, o l'argire de orizont, o Idmurire a zdrilor, si n'are vre-un merit deosebit acel care vede .mai
departe, pentru cd. a venit mai tarziu. Dar, iardsi, tine

putea impune sd recunoascd mai rau si mai putin decat ii ingaduie momentul cultural caruia-i apar-

i as

tine?

Oricine critics, e dator insd a opune constatdri si jadecati constatatarilor si judecatilor impotriva cdrora se

ridica. In casul cand el se supune unei directii cunos-

cute, care a luptat si s'a afirmat luand in stdpanire

intreg campul stiintei, nevoia acestor afirmdri e mai
slabs. Cand insd discutiile de doctrina nu exista
exceptie fdcand pentry ingenioasele ipotese si prdpuneri
ale profesorului mien d. A. D. Xenopol intr'o literatura stiintificd tandra, lipeita Inca de publicul bucuros
de idei care-i poate grabi desvoltarea, cand o noua orientare se Intrevede numai pe incetul din opera de
analisa on de sintesa istoriod,,, de nevoie a se stabili
osebiri asupra carora apoi altii sant chemati s judece.
Ce poate stiinta isforica.? Dupd unii s fixeze faptele,

s. caute legatura for cea mai apropiata si cea mai visibild. Ea se opreste aici, la pragmatism, la organisarea elementara, anorganicd a resultatelor cercetdrii critice asupra izvoarelor din care. se culeg 5i se aleg faptele. Dupa altii, cari stau la celdlalt capat, ea trebuie
si e in stare a o face legi generale, tipuri,
sa caute
adevdrun superioare asImAnatoare cu acelea din alte
stiinte. Cativa, la mijloc, cautd numai a stabili alte huh
largi in mijiocul faptelor, care rdman pentru sine, au
dreptul de a rdmanea ceia ce sant si ceia ce inseamn.d.

Din multele discutii ce s'au lariat in timpAil din

urma, dar mai ales din privelistea marilor vied nationale in aceste vremi de biruitoare democratie, se deosebeste Ins un alt caracter al istoriei. Faptele nu exists
numai pet:tra ele si nu exiat-numai prin ele; aparitia
www.dacoromanica.ro

- 88 lor se datoreste unei actiuni puternice continue, adanci

care se vadeste prin mijlocul lor; astfel faptele sant doar
manifestarile acestor forte maxi, acestor factori hotaratori, acestor desvoltari stapanitoare.Iar ideile pe care ele
le pot provoca, au de sigur un foarte mare interes: se
castiga astfel legi morale, legi psihologice, ramanand
sa se vada intru cat sant cu putinta, In diversitatea nespusa a fenomenelor sociale si cu greutatea neinvins'' a
studierii lor depline $i a dobandirii unor resultate netagaduite, si legi sociologice. Dar ceia ce intereseaza in
randul Intaiu pe istoric e Insasi manifestarea prin
fenomene organise a factorilor acelora can pleaca din
viata economics, din viata culturala, din substratul ma-

terial sau din atmosfera morald a unui popor. Si aceasta nu inseamna alta decat ca izvorul lor e in ins&
5i energia primordiala on in energia castigate a acelui
popor.

Popoarele ca atari, creatiuni necesarel permanente

5i, intr'un sens oarecare
data fiind Inr'aurirea hotaritoare a raselor aborigene, a celor d'intaiu nascuti ai solului, fii mai mari ai pama.ntului lor,
si eterne, aces-

tea stau supt ochii istoricului: fiecare de sine 5i unul

1ucrand asupra celuilalt, daruind, imprumutand, cucerind, supunandu-se pe rand, intr'o grandioasa lupta
tacuta a pacii, pe care o sfarma din sand In chid framantarile salbatece ale razboaielor care, in anume momente, nu fac decat sa grabeasca solutia dramei ce s'a
desfasurat pans atunci In adancimile culturale on economice ale rivalitatilor fatale dintre neamurile i.e intretin si inalta viata omenirii.
Astfel popor are astazi cu totul alt inteles decat odinioard. El nu e curat, unitar, linistit, sigur ea o stanza
de marmora alba in care nu pot patrunde radacini si
de pe care niciun vent nu poate culege praful calator
spre alte locuri, ci poporulomitate fireasca, are viata
organics, asemenea cu viata individualitatilor ce traiesc
www.dacoromanica.ro

- 89 In lume. El creste prin ce castiga din afara, se curate,

se Inoieste prin ce lasa" din fiinta sa !lite anume vreme, el moare si Invie, Imbatraneste si se face tank.,
In fiecare clip& Dar ceia ce-i hotaraste puterea 5i valoarea In lume e acea energie proprie, elementara- care
determine putinta lui de a asimila, de a radia, si proportia In care paraseste elementele sale usate.
A urmari toate aceste prefaceri, In care se cuprind
oameni $i fapte, care servesc numai spre a Intelege mai
bine In exemple caracteristice si a pastra o mai clara
ainintire prin tipuri 5i evenimente earacterisate,
aceasta e misiunea de astazi a istoricului. Si atunci cand
ar vorbi de cea mai neinsemnata parte din materia sa,
el va trebui sa alba starea de spirit a fisiologului, care
si in cercetarea celui mai marunt vas, a tesa'turii celei
mai banale are in mintea sa marele sistem de viata, solidar, unitar, din care aceste obiecte ale studiutui sau fac
parte

Deosebirea intre istoria politica si istoria culturala

dispare astfel, cand sentimentul unitatii subiectuluj 5i
constiinta datoriei de a trata unitar lucruri care an o
sir.gura energie generatoare, stapaneste pe istoric. Nu
se vor mai Infatisa deci capitolele cu urmari la tron,
luptc si anecdote personale de o parte, iar de alta listele de ranguri si lamuririle din viata in care grija de
lucrurile curioase, colorate stapaneste mai presus de
price.

Exista o singura desvoltare, 5i toate manifestarile de

viata se prind Intr'insa, apanand fiecare la locul ei,

hotarit de sensul aoelei miscari, de momentul ivirii faptelor 5i situatiilor, si avand fiecare spatial pe mare -1
sere Insemnatatea representative sau Insemnatatea actiYa a acelor fapte si situatii.

Astfel eroii nu se gasese la o parte, in palate on In

temple. Si privirea nu se opreste Indelung, atenta, respectuoasa, admiratoare, asupra lor, prin cari s'ar dovedi
www.dacoromanica.ro

1,0

dreptul de a trai a1 unei natii, pentru ca pe unna. sa

cuprinda intr'o rapede miscare multimea care, In jurul cladirilor de marmura de unde primeste poruncile,
dar unde n'are voie sa patrunda, circula, se sfatuieste,
cumpara si vinde, se cearta si se lupta. Eroii, pc- cant
doar istoricii vechilor conceptii si metode i-au isolat
de ceilalti, pentru ca pe until alti istorici, mai noi, sa
se rasbune asupra for lasandu-i s piara in camarile
for marl si reci fail ambrosia for zilnica, eroii se Inlorc

inapol In mijlocul acelora can i-au inaltat si pe can

i-au condus, cart i-au hranit si pe can i-au luminat, cart
au dat mai la urma urmelor toate elementele materiale,
ba, mai mult, toate elementele inoonstiente, sabconstiente on mai putin constiente, din care in mintea for

superioara on in supraomeneasca for vointa s'a elaborat in chip minunat ideia stralucitoare 5i vointa
calauza, prin care numele for vor trai totdeauna, fara ca
ele singure sa poata Insa represinta o epoca intreaga.
Se vede atunci, nu neagra gloata a celor multi $i midi,

si, iarasi, nu hlamida alba on vesmantul de purpura,

aurul, argintul, pietrele scumpe Si margaritarele de pe
trupul protagonistilor, ci silinta, munca, lupta, Inaintarea, retragerea, rasarirea in lumina on cufundarea
fn intunerec a tuturora, unul oonditionand pe celalalt si
acesta creand conditii noua pentru munca tuturora, absolut solidard.
Istoria politica nu mai e un sir de biografii, 4 culegere
de portrete dinastice, de vieti ale sfintilor, de biografii literare-si artistice, o descriere de solemnitati on o cronic64
de razboaie, un catalog cronologic, un dictionar de noto-

rietati, un memorial diplomatic. Si nici istoria culturala

nu mai corespunde cu invechita istorie de moravari,

care va trebui sa dispara din studiile serioase, servind
de acum inainte doar scriitorilor literari de pagine
sensationale cu savoare putintel cam piparata prin
scandale, si ea nu va fi n.umai un capital superior al
www.dacoromanica.ro

- 9' filologiei in sensul mai larg, modern al euvantului, dand

definitia exacta a lucrului dupa cercetarea deplina

a euvantului, pentru da unul sa treaca la dictionar $i
celalalt la catalog. Istoria fortelor rationale, a desvoltarii Si Inrauririi lor, aceia le cuprinde de o potriva
si le uneste pentru totdeauna.
Si, iarasi, deosebirea de pana acum intre istoria universala. si istoria nationals dispare, deosebire care e menit'i sa ramana doar in osebirile pedante on comode ale
catedrelor istorice. Viata unui popor e necontenit amestecatil cu vietile celorlalte, fiind in functiune de dansele_
si luraurind necontenit viata acestora.

Fiecare natie e o energie avand izvoarele si imprejurarile ei deosebite, caracterul si misiunea ei specials.
Dar niciuna din aceste energii nu se poate isola absolut
pentru studiu, si nu trebuie sa fie isolata pentru aceasta.
Traiesc doar in acelasi aier 5i merg pe acelasi pamant
toate aceste rauri care-5i taie fiecare cursul lui; aceiasi
caldura si aceleasi vanturi si aceleasi ploi hotardsc
volumul for de ape, aceleasi greutati ale pamantului au

sa le biruiascI sapand albii 5i Imbianzind stanca In

prunduri, fargmitind-o in pisipurile cu care se joaca. Si,

curgand oricat de departe unul de altul, grin aceia ca

la randul for ele fac cerul senin st noros, ele deschid
calea vanturilor, ele determine calitatea aierului, se inrauresc astfel necontenit infre sine. Istoria unui popor
nu atinge astfel istoria celorlalte prin mentiuni fugare
sau scurte capitole de influente reciproce, ci se fixeaz1
si se pastreazet in mediul firesc de universalitate umana,
cAruia ii apartine In cea mai superioara esenta. Si
istcria urtimersall la randul ei nu va mai fi o culegere de
istorii natiollale grupate dupe motive geografice on
culturale, ci urmarirea acelor legaturl de culture, de idei

politice, de revarsari si cuceriri pe toate terenurile, de

stramutari, transformari, poten4ari 5i slabiri, care trebuie sa fie singurul
ei domeniu, 5i un domeniu atat de
www.dacoromanica.ro

y2

stiintific", atat de filosofic", Inca nu mai lasa langa

sine loc pentru o stiinta on o filosofie a istoriei, cu
alti specialisti, cari nu cunosc, de cele mai multe ori,
nu intimitatea invatatoare a studiilor istorice, dar nici
niacar gradul de siguranta si de insemnatate la care an
ajuns specialistii.

Un nou si larg program de munel, in stare a ocupa

generatii Intregi, se deschide prin urmare $i in istoria
Romani lor. Se va porni, nu de la Traian colonisatorul in
Dacia, ci de la cele mai vechi popoare din care venim,
de la acea rasa iliro-tracica, intaia cultivatoare a Pgrnall-

tului, intaia creatoare de ordine politica de la Carpati

pIna In Arhipelag. I se va fixa Insemnatatea in viata
antichitatii, insistandu-se asupra rolului ei mare de
transmiVttoare spre Nord, spre barbaria" emigrantilor
germano-slavi

turanici, a stralucitei civilisatii grecesti.

Pgmantul nostru va fi intrebat in toate partile si va

vorbi Invatatilor nostri, iar nu specialistilor strain yeniti aid ca intr'un colt de Anatolie ori de Mesopotamie,
tainele stravechilor culturi locale.
Se vor urmari Tceste culthri In datinile si insemn.ari-le
practice si artistice ale poporului nostru de la tart, bun

si sigur pastrator al mostenirii celor mai IndepArtati

stramosi. Sute de lucrari nu vor fi prea multe ca sa ne
lamureasca asupra acestei parti esentiale din, originalitalea noastra nationall. Prin cercetarea rabdttoare a
paralelelor istorice de imigrare, de desnationalisare, de

stramutare cultural', se va urmari acel mare proces

de romanisare a Iliro-Tracilor, care s'a putut savarsi
-numai prin necontenitul influx In. Pind si Balcani al
unui prisos de poporatie ruralt. italics,
desnationalisarile fiind totdeauna resultatul majorarii prin elemente cu o viata economics astmanatoare.
Se va infatisa aceasta noug. Romanie transdanubiana,
in lupta cu elenismul coastelor 5i cu salbatacia navaliwww.dacoromanica.ro

93

toare a stepelor. Se va scoate in lumina cum si aid un

prisos de energie a silit mana Imparatului cuceritor Mcandu-1 sa iea in stapanire pe malul stang al Dunarii,
ca noun provincie, un mai vechiu domeniu de influenta
civilisatoare romanica.

Prin sapaturi facute cu jertfele si organisatia cuvenail se va da cunostinta intreaga a trecatoarei civilisatii
superioare a Romei, .se vor reciumaste urmele ei fu
aceiasi viata a maselor adanci, care pans azi sant sta.panite de ideile politice ale Imperiului etern.
In conflictele pentru dominatia politica uric. in RA.sArit dintre Bizantul roman, dintre Bulgaria sau .Serbia
bizantinisate, dintre Rusii convertiti la ideia imperials si
la ortodoxie, dintre Ungurii cuceriti de aceiasi ordinepolitica traditionala si capatand din Orientul Constantinopolei ca si din Apusul Romei aceleiasi tendinte, se
va gasi cadrul timpurilor celor mai ignorate din viata

noastra nationals si se vor descoperi u.sor urmele energiei -poporului nostru.

In traditiile satelor, mai ales ale celor ferite de influenta administrativa a Statului roman on a celorlalle
State ce detin pamant romanesc, se vor gasi acele cunostinte prealabile care vor umplea lacuna considera
bill. pe care o lass in trecutul nostru izvoarele straine
ale lumii civilisate. Se va lucra pa basa unitatii esenliale a desvoltarii politioe romanesti la infatisarea unor
vicisitudini care cuprind patru veacuri din viata
noastra. Un sir de biografii domnesti dupa aoelasi plan
ar fi un admirabil mijloo de recunoastere. Dar mai ales
se va cauta in snicle de mii de documente, care trebuie
centralisate in originale sau in oopii, clasate si puse
comod la dispositia cercetaterilor pregaliti cu adausul
de repertorii genealogice 5i geografice care nu pot

zabovi prea mult, tot materialul acelei culturi proprii, In care energia 5i initiativa nationals au stint sa
contopeasca intetrn lot armonic, potrivit cu situatia
www.dacoromanica.ro

94
i pptitudinile noastre, caracterele civilisatiei occidentale
cu ale celei orientate, ai ccirit moflenitori legitimi ,si integrali am fost, pdstrand in versiunea aceasta romaneas-

es asezaminte si legi care nu se pot gasi In fornie anterioare dupa spulberarea arhivelor Bizantului si ale,
ar atelor slave.

Sc va cauta in viata popoarelor crestine din Orient

tot eeia ce poate servi ca sd arate cum, In chip fires;
terile no stre au ajuns centrul silintilor spre cultura ale
Intregii lumi crestine rdsaritene. Trecand peste prejudec4tile despre epoca fanariota, se va afirma astfel
tot mai mull marele nostru rost de istorie universala, pe

care orice jertfe nu 1-au pldtit prea stump. In sfar$it

In zilele noastre se va scoate la iveald rolnl de mijlocitori ai tenclintelor cultural si politice apusene, pe
care 1 -am avut noi, chemand astfel la libertate nationald

si independentd, cu un ajutor statornic si desinteresat,

rand pe rand pe Greci, pe Sarbi, -pe Bulgari, pe Albanesi.

Si atunci misiunea noastra actuald se va desemna mai

lin pede. 1 a trebuie sd fie in legdturd cu intreaga noastra mostenire si cu toate sacrificiile noastre. Avem o civili,satie nationald de Intarit, hranin.d-o cu tot ce am pus-

trat ca monumente, datine si amtntiri $i tinand-o in

stransa legatura eu orice curente de sdnatoasd Moire a
ctIturii europene. Iar aceasta civilisatie ss ajunga pentru noi, apdratd de un popor care si -ar fi regdsit,
In dreptatea economics si politica, o solidaritate primejduita, un instrument de domnie spirituald in Rdsdritul unde santem si trebuie sit se silo ca santem. Un
institut de studii pentru Europa sud-orientald aici in
Bucuresti, bine organisat $i condus cum trebuie, ar putea fi in ordinea stiintified intaia afirmare a drepturilor
noastre. Aici el are un rol mai mare si mai firesc decjt instilutul analog, cu tendinte politice evidente,- pe
care inteligenta mini$trilor austriaci- a stiut sa-1 dea
Vienei.

www.dacoromanica.ro

95
IV.

Fireste ca si alts forma se impune pentru tine priveste astfel cercetarile istorice. Imnurile pentru eroi,
plastica -Infatisare a persoanei si a ispravilor Acute
de dansii, demna seninatate obiectiva care sa n.umit
maieqtatea istorici" trebuie parasite. Si nici tonal vulgar al redactorilor grabiti de inventarii culturale", ,,sistemur de insirare In chip trivial a celor mai oomune a
-itanunte, presintarea bruta a listelor de bucata'rie"
(Kuchonzettel) nu se mai poate admite. E asa de subliinti, de dramatics, de impresionanta, acea mare*
lupta de natura si soarta careia ne ocupam, incat ea
te cucereste prin superiorul, prin durerosul on trium.
falai ei sens uman. Atunci stilul istoricului porneste
din toata fiinta lui miscata si poate atinge in cetitor
Coate notele sufletesti. E tot atata deosebire intre aceasta
forma si cea veche ca intre musica de salon a operelor
veacului al XVIII-lea, intre melodia de sine statatoare a
lui Rossini si uriasele simfonii tvagneriane ale artei moderne, in care se Incearca, iacand si disarmoniei un loc,
sa se dea rasunetul adanc al sufletului omenesc intreg.
Tata Inga ca. 5i morala istorica se schimba. Virtutile
publice, moralitatile nationale se desfac din privelistea

aceasta grandioasa a Incordarilor prin care un neam

Isi cucereste, isi pastreaza, isi mareste locul supt soare,

a rivalitatilor, pline de dureri grozave si de marl bucurii, ce se desfasura si se vor desfasura intre neamuri,

-care trebuie sa Una a se Intrece pentru a se nutea

rnentinea 5i pentru a duce mai departe in menirea ei,
de sigur dumnezeiasca, umanitatea Insasi. Nu se va
mai pune ramura de palmier la rnorznintele celor cari
In traiul for individual s'au dovedit furmatori ai Invataturilor celor bune, ci se vor pregati cununi murale pentru- aparatorii de patrie si "Latium, cununi triumfale
pentru biruitorii de dusmani, pe campul de razboiu, ca
si In mestesugurile modeste, In eoonomia rabdatoarei
www.dacoromanica.ro

- 96 In vioiul schimb de bogatie, in cultivarea stiintei, literaturii si artelor. De fapt, tine se Ineunung e poporul insusi, pentru marile Insusiri, pe care nimic nu le poate
infrdnge, ale harniciei, disciplinei, solidaritatii si Intele-

gerii pentru acel ideal care singur Impiedeca societatile de a peri miserabil la picioarele umede ale mesei
unui banchet. In acest chip nimic nu poate forma un
popor mai bine deck cunoasterea adevarata a Intregului trecut omenesc, nu in solemne figuri conventionale
or in grupari estetice cu atitudinile eroice, ci In toatg
marimea si miselia, In toata valoarea positiva si In toate
scaderile de slabiciune ale lui. Traiul sutelor de generatii ajunge astfel pentru -cel ce se pregateste la aceasta

viata, care nu poate fi inteleasa si pretuita, care nu

poate fi primita deck ca o lupta, si sclaval spartan care
infatiseaza desgustator toate stangaciile si vitiile, 5i semizeul care suie dupa cea mai eroica sfortare scarile
spre nemurirea cea adevarata.
Odat4 geograful statea in odaie, si istoricul se feria de
patrunderea in alte domenii de specialitate istorica, deci
cu atat mai mult in alte domenii ale stiintei; el privia
c , despret viata din jurul sau ca o vulgaritate ignobill.

De mai mult timp geograful merge, si aver ca urmare alts geografie. Istoricul margenit intre anume date
si anume hotare va fi totdeauna un mai, slab intelegltor
al esentei lucrurilor ce e menit sa infatiseze deck acela
care Indrfzneste a privi ,In jurul sau. Faptele istorice
nu se reproduc niciodata Intocmai, ci au o mutate nesfarsita. Dar si frunzele unui copac si florile unei gra-

dini apar totdeauna altfel. Stiinta nu tine sama de aceat El divina originalitate fail sfdrsit, ea n'o intereseaza.
II: cand in studiile istorice, In care noi vorbim despre
noi, aceasta diversitate e tocmai ce ne atrage si ne mis-

ca. Dar liniile comune exista, asa de limiyezi, Inca

pot da, daca nu legi ca In alte domenii, eel putin 'ermini de cornparatie, cari ajuta nespus de mult opera
www.dacoromanica.ro

97

de comprehensiune istorica. 0 navalire se eliplica prin

altd navalire, o revolutie prin altd revolutie, un proces

de conruptie prin. alt proces de conruptie. Numai o

largd orientare in tot campul vietii omenesti trecute tine

la indeinand exemplele llmuritoare. Dar tine o are la

indemana, se poate apropia cu o mai mare 1ncredere
si de cele mai grele probleme, gdsind aiurea, in experienta sa variatd, elementele mijlocii pe care izvoarele
nu le dau indestulator sau chiar nu sant in stare O. le
dea.

Studii de literaturd, de arta, de filqsofie, de economic

sant o neaparata necesitate, toate acestea nefiind, intr'un anume sens, decat elemente prealabile pentru intel(gerea istorica deplind. PregAtirea enciclopedica nu
e nicaieri o mai mare nevoie decal pentru istoricul vred-

nir de acest nume. Cum si-ar putea el da same altfel

de situatiile cele mai variate care trebuie patrunse pen tru a se ajunge nu numai ,la o judecatd, dar la acea leg tLLre neaparata care singurd poate stabili unitatea

istorica? Nu e o usurpare Indrazneatd, un cutezdtor

a5,111 in case straind cultivarea celorlalte domenii de
stEnia, ci o datorie Ne de sine insusi.

Dar viata care se desfasura e cel mai bun invdtator

pei tru a se putea deslusi viata a cdrii desfdsurare s a
isprdvit. Niciun izvor, in epocele cele mai fericite, nu. va
da altceva decal note caracteristice, insusiri oseb:toare,
pareri individuale despre sensul unui fenomen. A-1 re-

constitui e chemarea istoricului. Pentru aceasta el se

poate sluji, cu precautiunea pe care o &este in instinctul sau si pe care o Intdreste printr'o bunk scoald, de
paralelele ce-i stau la dispositie. Dar unde poate gdsi
mai bine intregimea, visiunea intreagd a unui terrain corespunzator decat in aceasta realitate care se framantii

In jurul lui, ducand cu sine fapte bune si crime, Jevolutil si binefaceri pasnice, crise si solutii, trimnfuri si
www.dacoromanica.ro

98
catastrofe? Pana si pentru invelcimcintul istoric se va recunoaste candva ca nu poate fi oeva mai folositor d cat a

pune sufletul tanar in masura sa primeasca impresia

zguduitoare a faptelor insesi, de care o fricoasa 5i neghioaba pedagogie it fereste, introducand pedepse 51
pentru presenta la o intrunire, in care ideia politica, energia politics 5i moravurile politico apar ca niste impresionante realitati.

Si ce poate fi mai firesc decat ca istoricul, dato sa se

coboare in present, dar incapabil de a se impresiona de
aceleasi elementate patimi, excluzilloare ale ratiunii, de
care se pasioneaza ceilalti actori ai view contimporane,
s t aducd intre contimporanii sai o inteleg-re mai largO,
Tormata la 'maga si vasta scoala a intregii experiente
umane, un idealism mai .curat, produs de vedenia sfaramtirii lamentabile a atator marl creatiuni care tineau
sama numai de elementele materiale de resi tenta, un
entusiasm mai cald pentru atingerea acclor superioare
bunuri spre care omenirea a tintit totdeauna 5i pe care
in epoec fericite le-a si atins in parte? In literaturd el A a
da sfaturi impotriva modei de- once fel, impotriva desastrcaselor inrauriri straine care substituie unei origin.alitati neaparale palida icoana a lucrurilor cc nu pot trai
decat pe pamantul lor, impotriva spiritului d- casta literara, care, desavarsind forma papa la echilibristica si
bizarerie, ucide sufletul, Para de care o literatura nu e
xista decat pentru initiati si diletanti. El va atrage necontenit luarea aminte asupra adevarului aementar si

hotarator ca literatura 5i arta, cu toata sa e -britalea

lor, me-sant dezat manifestari al- yi tii n Vonale, (are
trebuie hanite necontenit din energia acesteia si care
trebuie sa se intoarca spre dAnsa pentru a creste aceasta
energie. Si nimeni nu-1 poate opri de a aminti la once

prilej ca oricine inraureste viata

spiritului o farmecd, o vrAjese

5i acesti alesi ai
are in acelasi timp o

www.dacoromanica.ro

99

sarcina morales pt care numai fdditorii de rele cautd.

3s6 o calce.

Facand parte dintr'un popor, infatisandu-i viata, incalzindu-se astfel de bate silintile si credintile chelluite
fn cursul epocelor, miscat de nesfarsitele suforinte prin

care a trebuit sa treacd neamul salt pentru ca sa ajungd pAnd in timpul de fata, avand In sufletul sdu rasunetul tuluror triumfurilor si tuturor infrangerilor castigate si suferite in Limp de secole, istoricul e un batran prin experienta a natiei sale. Daca nit-1 intreabil
altii, el e dator s vorbeascd, tinand la dispositia contemporanilor invataturi culese in vastul camp al treeittului sludiabil.
Prin aceasta el nu iese din datoriile sale, ci le indeplineste pdnd la capdt. Data referentul asupra aetivitatii
mele, vechiul mieu profesor d. A. D. Xenopol, a tinut sa
osebeasca de opera mea istorica pe care Academia a bine-

voit s'o recunoasca, activilatea mea in domeniul litcrar

si politic, asupra .careia si-a nicut reserve, in din parte-mi sa afirm si cu acest prilej ca intre una si ilia nu
e niclo deosebire de principiu si *de tendinte, si nestramutata mea credinta este ca, intr'o societate Incd ne-

fixatd. si cazuta prea rapede din usorul entusiasm al

inceputurilor iii cautarea pdtima5d a multamirilor materiale ale vietii, istoricul e dator a fi un amintilor two-

bosit al traditiei nationale, un marturisilor al unitatii

neamului peste hotare politice si de clase, un predicator

al solidaritdtii de rasa si un descoperilor de ideale,

spre care cal d'intaiu trcbuie sa mearga, dand tincretului ce vine dupes not elzemplul.

www.dacoromanica.ro

VIII.

Nevoia inoirii cunostintilor istorice in invatamantul secundar

Conferinta tinutA la Casa $coalelor (1912)

I.

Onorat auditoria,

Ce Insemneaza titlul, care ar putea 'Area cam pre te]ttios, al conferintei din asta seara : nevoia inoirii

si iu inteleg numai partea

materials, ci conceptia istorica fnsasi, filosofia istoriot, as putea zice, nevoia de a-si Inoi un profesor,

-cunostintilor istorice",

1a orice grad de Invatama.nt s'ar -gasi, fundamental,

i necontenit, cunostintile cu privire la conceptia, ca
si la materialul istoric?
In alte stiinte s'o fi simtind mai putin aceasta nevoie, cred Insa ca nu exists nicio gib* care tn. mementul de rata. s'a aiba mai multa nevoie de reetificarea continua a lucrmilor care se stiu neindestulator,
adeca a celor care se stiu Mu; nu exists nicio stiinta In
care orizontul ss trebuiasca schimbat mai des dealt
5tiinta istoriei.

S'ar putea obiecta; aceasta priveste pe cercetatoral

istoric, si e o mare deosebire Intre ceroetatorul istoric, care trebuie sa controleze orizontul stiintei lui, sa
www.dacoromanica.ro

102

verifice necontenit soliditatea informatiilor pe care se

sprijing, sa-si dea smug, de adevarul teoriilor care
doming tunostintile lui, si intre profesorul de istorie,
Ui. mare filosof, intr'un moment de ngcaz, a tratat
ci multa severitate bietele noastre catedre,
de la catedra primary pgna la cea universitara. Un mare filosof, zic, care se bucura odinioara de o foarte. rea reputatie la noi, ca si toate persoanele care-1 cetiau, Schopenhauer, avea oroarea filosofiei de catedra. Facand asa,

natural cg era foarte nedrept; erau si atunci atatia filosofi de catedra oameni foarte cum se cade; totusi avea
si el putina dreptate. Nu se stie data, oferindu-i-se o catedrg. lui Schopenhauer, ar fi refusat-o; fapt e insa ca
nu s'a impacat niciodata cu. filosofii de catedra.

Multi istorici vor fi avand azi dreptate sg judece

si pe profesorii de istorie asa cum a judecat Schopenhauer pe profesorii de filosofie, pe filosofii de catedra,
adeca de profesie, de leafg. si Putin de rutina, de iner-

tie. Vor fi avand, de sigur, dreptate. De la o bucatg

de vreme se gasesc chiar multi can sant de aceasta pa--

rere cu privire la profesori. Si aceasta parere o au unii, nu numai fata de profesori and stau la catedra,
dar chiar si and fac o carte; se zice: e tonul profesoral! Se pronunta in Apus aceasta judecatg. ca untul
e studiul istoric in puternica lui desvoltare de -stgzi._
in transformarea lui minunatg, si aliceva e 'catedra,
catedra secundara ca si cea universitara. TatA deci critici can urmaresc pe profesor chiar and scrie si-1
denunta ca din scrierile lui reiese semnuL distinctiv al
profesorului.

Imi aduc aminte ca, acum cativa ani, de zile, un

si Americanii merg totdeauna lnaintea

American

noastrg in indrazneala transformarii cunostintilor ome-

nesti, un American a vorbit cu groaza de tot ceia ce

se lucreaza in istorie dupa spiritul mai vechiu, care

intre scriitori nu stapaneste asa de tare, dar intre

www.dacoromanica.ro

103 profesori doming. aproape absolut. Cate recensii nu.

mi s'a Intamplat sa cetesc pang. la vrasta mea, dar

ca sa-mi ramaie dintr'o recensie un cuvant, trebuie- sa
fi fost foarte adevdrat si foarte igtrasnic. SOU ce zice
de sistemul vechiu al productiilor istorice Americanul,
ce ziee cu privire la disertatiile privitoare la nasterea

cutarui suveran de randul al treilea, la viala cutarui

trecator ministru sau la Imprejura'rile in care s'a dat
cutare mica. luptd pe care nu e nevoie s'a o stie nimeni?
Zice ea, astfel inteleasa, istoria o sa ajunga a primcjdie pentru spiritul urnan".

Strasnica vorba, si, din nenorocire, adevarata! Prin

urmare, cand o astfel de vorba se poate arunca $i

poate fi socotita ca adevarata avem dreptul sa spunem
ca in domeniul istoric-- este antagonismul care stxista
in domeniul filosofic pe vremea lui Schopenhauer. Pe
de o parte, cum era In celalt domeniu pe vremea aceia,
cugetarea neoontenit Inoita prin elemente Ingramadite
din teat( partile, prin curajul crescand In atacarea

problemtlor celor marl, si, pe de alta parte, vechiul

vesnAnt, putin cam Ingust. Omul creste, vesmantal
e bine croit si stofa, solida, nu se M., nici trupul rniesorandu-se, nici vesmantul largindu-se. De undo, o tortura Ingrozitoare, care se vede $i In atitudinea neplitcutil a trupului torturat.
Si. cum era pe vremea aceia filosofia libera cdutand

druiruri noi, si, pe de alta parte, profesorul cusut

In baina lui care nu se dadea., n,u se potrivia In niciun

fel de trup, tot asa e si In domeniul istoriei astgzi.

Si, cum, in cei-a ce priveste filosofia, s'a resolvat
complect conflictul, filosofia de catedra fiind aproape
biruita
nu cu totul, caci tot mai recunosti pe clasi-

cul filosof de catedra , tot asa sa dorim ea si isloria

de catedra sA fie biruita de Indraznetul spirit inovator.

www.dacoromanica.ro

- 104 II.

Once stiinta se inoieste. 0 conditie a stiintii e sa

se inoiasca. Pentru ca nu lucreaza In stiinta nrumai per-

soane care au in vedere o anume situatie, pe care sa

o capete prin studiile lor, $i care deci Invata si scriu
pang. la numirea lor definitive, ci sant si Invatati can

tree dincolo de numirea definitive sr urmeaza mai departe. Sant, din fericire, $i de acestia destui. Prin

urmare, pe langa ambitiile margenite la anume situatii, care, data ajunse, lac sa se linisteasca once por-

fire catre desooperirea ideals a adevarului, sant $i

minti neastamparate, care la urma urmei ar rasturna
catedra In drumul.lor catre aclevarul carat; sant persoane care, avand sa opteze
$i aceasta este un titlu
de mandrie pentru omenire, intre situatia for care
li-ar impune marturisirea minci-unii $i Intre profesarea adevarului cum 11 Inteleg, ar sfarama situatia pe
care si-au castigat-o.
Toate stiintile Inainteaza,

numai stiinta oficiala chi-

nesr' de ieri nu; $i munai acei cari ajuta stiinta sa Inainteze, numai ei sliu cu cats durere se face aceasta.
Si-ar putea inchipui cineva ea un autor de carte stiintifica e un om satisfacut ; lucrarea e ispravita, data
la tipar; Indata o vede la ferestile librariilor, e Incantat de opera mare pe care a Indeplinit-o. Ci Dumnezeu tie cu cata durere e intovarasita gasirea adevarului, Imbracarea adevarului In forma potrivita si
teribila autocritica' care vine dupe ce cartea a fost publicata.

Am cunoscut, dintre Invatatii pe cari am avut bucuria

sa-i fi intalnit, pe eel mai bun cunoscator In materie

de geografie $i de istorie al Europei de Ost, singurul
care ar putea da o geografie istorica .a tutu,ror regiur
nilor de la Dunare $i din Balcani. Nu exists In lame
cercetator care sa lucreze cu mai mare ingrijire decat
www.dacoromanica.ro

105

d. Jireoek. Iii si caligrafiaza lucrarile; nu iese un cuvant din condeiul lui care O. nu fie perfect caligrafiat.
Si, 'Jana ajunge un lucru al lui la tipar, trece vreme
multa. L-am cunoscut facand studii Impreuna. la Ragusa. Si-mi spunea: Cand scot o carte, cea d'intaiu impresie pe care o am, este ca trebuie sa fie plina de gre$eli, de aceia o ieau $i o dau de-o parte, sa n'o vad.
Trece ce trece, si sant silit sit caut ceva lntr'Insa. Cartea mi se pare neizbutita. 0 ar-unc din nou: sit n'o vad
in fata mea. Ma adresez Insa alts data la alts carte a
mea, $i atunci imi zic: aceastd carte e foarte rea, dar,
si asa
stii, parts aceialalta era ceva mai putin rea,
pe incetul ma coning cs poata tot se afla cevabun In
cartile mele.

Aceasta este situatia sufleteasca_pe care o are orice

minte onesta cand scrie o carte de stiinta.

Da, Stiinta Inainteaza, dar nu prin ambitiosi cari,

tocmai fiindca sant ambitiosi, habar n'au de ceia ce
Insemneaza stiinta. Vanito$ii ideie n'au de sfintenia
creatiunii In stiinta $i de grozavia raspunderii In 5tiluta. Viata Intreaga, te sliest sit faci mai bine, si cu
Coate acestea nu ajungi niciodata sa-ti Indeplinesti cugetul,
si poate ca aceasta e ceia oe te Indeamna necontenit catre lucrul nou.
Stiinta Inaintand in Coate domeniile, am zis cs pujine stiinte in momentul de fats inainteaza mai rapede,
se transforms mai deplin decat stiinta istorica. Se

transforms atat de deplin, onorat auditoriu, Incat nu

mai priveste in transformarea ei numai pe invatati,
ci pe fiecare profesor; ceia ce ai invatat acum cativa
ani de zile, nu mai e bun. Multe persoane n'or fi crezand, dar acesta e adevarul. Atatia predau Inca asa cum
au Invatat pe vremea lor,
$i au Invalat bine, au ca-

patat note bune in scoald, au luat licenta In conditii

excelente, predau cu Wald con$tiinta lucrurile pe
care le-au invatat atunci, dar din care eel putin trei pawww.dacoromanica.ro

- 106 trimi ajung, din nenorocire, sa fie sau neadevarate sau

neln.destulatoare. Nu-si poate Inchipui cineva starca de
constiintd a profesorului care spune lucruri despre care
e convins ca nu mai sant adevdrate. Stiu, fireste, ca`
sant si constiinti comode, care-si zic: mai fac $i altii,
prin urmare de ce n'as face si eu? Dar cred ca nimeni care -si da sama de ceia ce inseamna o constiinta
nu poate sa aiba respect pentru acela care spune lucruri despre care nu e cu desavdr5ire convins.
Vedeti, mai domneste in multe parti
nu. in toate

paytile o grea si rea prejudenta in ceia ce priveste

rolul scolii mijlocii, al liceului si gimnasiului. S'ar zice:
acolo se pot spune lucruri care nu deriva dintr'un pri-sos de convingeri. Si tocmal contrariul e adevarat: acolo

nu trebuie spuse decat lucruri care deriva din cel mai

bogat prisos al unei convingeri adevdrate. S. nu credeti ca, poate, copilul nu e un critic, si foarte fin. critic al nostru. Lasand de-o parte $coala, privind cineva
numai In cuprin.sul familiei, tine a fost intrebat de copilul lui, a putut sa vada cum, din rdspuns, el a pretuit perfect cat stiu tata 5i mama Irf cutare chestiune $i cat de bine, sau de rau ascend insuficienta for
In cutare privinta. Prin urmare, dacd asa e in familie,
uncle copilul e oprit de respectul $i iubirea care ph.rinti,
care se Intalne$te de sigur si la elevi fata de
profesori, dar nu In aceia$i masura, cu atat mai molt
5coiarui va exercita aceasta asprd critica. In $coald..

Copilul e un nelnerezator aplecat spre ironic, spre

gluma corosiva $i, spun drept, mai curand vorbesc
Intro chestie inaintea tuturor invdtatilor miei colegi
de ltt Academia Romana decat Inaintea copilului micu
de zece ani.
Este o vorba latineasca, dintre acelea care ar merita
sa fie scrise de-asupra uilor din toate clasele: Maxitma d-ebetur pueris reverentia. De obiceiu se interpreteaza ask: qd nu zici necuviinti rao. de copii. Nu e awww.dacoromanica.ro

107

testa sensul. Si, la urma urotelor, nu e oare o neouviintd

sd spui lucruri despre care nu esti convins sau pe care
nu le stii indesiul de bine? Si ai observat oare acea adancd reverentA" care se datoreste sufletului copilalut
atunci cand to -ai Infatisat In aceastd stare de spirit ne-

Indestuldtoare pentru constiinta ta proprie? De sigur

cd nu. Prin urmare nu orice lucru se poate infAtisa Inaintea copiilor pentru CA sant copii. Nu trebuie sd. Infdtisezi oopiilor decat anumite lucruri re-grultand din adanca ta convingere si din prisosul Stiintii tale. $i a.-nume din cloud motive: pentru cd ei, copiii, cred
Si
prea putin Si prea mult. Copiii in genere cred prea pu-

tin, in amanunte InsA cred prea mult. AmAnuntele,

copilul ti le va lua cum i le dai; In aprecieri Insk 'el
nu. to va crede decat daca i vei da dovezi. $i un fapt
si altul sant necesare ca sa-ti impuie aceastA datorie a
cunostintii depline, cu sigurantd Si cu iubire, a materiel tale.

Profesorul trebuie sa fie astfel in materia sa un cunoscator adanc si pasionat, in curent cu lot ce se lucreazd mai Insemnat. Competenta lui sA lie desdvarsitd,

incontestabild. Si mi se pare cd se face o greseala In

aceasta privintd de persoane foarte meritoase In ceia
ce priveste sooala: ni s'a Infatisat in urml, 5i decretat,
o reforma scolard rAzimata pe aceasta greseald. Cred
cd e una din cele mai gresite reforme fdcute In scoala
romaneasca
e convingerea mea: unii pedagogi sant
de altrA pArere, si foarte vrednicul bArbat de scoall
care a stabilit aceste nouA norme in invdtdmantl era
convins cd face bine,
aoeia cd s'a luat, dupd organisatia scolii In Germania, unde sant cu totul altet im-

prejurari deck la noi, si nu urmeazd a., dad. o

coneeptie vine din Germania, e $i neap'Arat bund,

sistemul pedagogic" de a face profesori universalii

II Haret.

www.dacoromanica.ro

- 108 mergand de la o catedra la alta: atatea ceasuri o specialitate, atAtea ceasuri alta specialitatel. Inca data e

una din cele mai man greseli care s'au facut in invatamAntul secundar. Profesorul nu mai e sigur de
dansul, nu mai poate sa alba. iubirea exclusive pentru
o materie, nu se poate devota el materiei sale, si elevul
siinte de zece on mai mult insuficienta profesorului
pe care -1 vede ratacind an de an din loc in loc. Unde
mai puneti faptul acesta ca, oameni santem, mill inr
draznesc sa aiba o familie numeroasa, si, de oare ce e
cu putinta sa capeti un numar de oare mai mult, alu-

neci cu timpul catre Inaterii pe care be cunosti mai

Rutin chiar decat materia pe care o predai de obiceiu.

CAnd invatam in liceu, erau timpuri patriarhale

pentru koala secundara: profesori cari predau la clasa
a VI-a, de si nu facusera deck case clase, si cu toate
acestea nu erau cei mai rai aceti profesori... Faptul
ca acelasi am timp de douazeci de ani era necontenit in
mijlocul materiei ce preda, inrAuria asupra sufletului
lui cinstit. E imposibil pentru un profesor sa. convietuiasca,
pentru a zice asa,
cu o materie #era ca
ea sa-1 cucereasca pe incetul, chiar data nu i-a placut
la Inceput. Pe tend cu sistemul vagabondagiului
de la istorie la limba romans, si de la grece.ste in
limba francesa, treceri care din multe puncte de vedere nu se ,pot admite,
lipseste tragerea de inima,
a profesorului pentru catedra sa 5i lipseste respectul
elevului pentru profesorul pe care data era deprins
sad vadd totdeauna la aceiasi catedra.

Stiu ce se zice: ca in felul acesta se capata o mai

mare largime de orizonturi pedagogice. Ali se pare

insa, ca pe langa pedagogia care se scrie in carp e

uns care nu se scrie niciodata in nicio carte si care. incepe cuiubirea, continua cu iubirea si se mantuie cu
1 [S'a inlaturat prin legea mea din -1131.]

www.dacoromanica.ro

109

iubirea: ea nu se invatsa in niciun seminariu pedagogic.

Se zice cg, au fost multe vocatiuni de profesori pierdute In atatea seminarii pedagogice, dar ca putine au
fost determinate atolo. Sa-mi iertati sinceritatea acestei critice. Cand m'a rugat d. administrator al Casei
Scoalelorl sa tin conferinta aceasta, d-sa stia ca eu
sant eminamente eterodox. Sant sigur ca in ce am
spus este un adevar: anume ca fiecare om are un drum,

pe care poate fi condus, dar nu i.- se poate crea alt

drum decal acela pe care e chemat sa mearga. Dibacia seminariilor pedagogice ar fi s ajute fiecare bunl.vointa a-si gasi drumul ei, iar nu a impune profesoruki un drum comun pentru oricine. In adevar se

zice: multe drumuri duc la Roma si multe drumuri

duc la pregalirea copiilor, dar esti om, si-ti place
sa mergi pe cararusa d-tale: de ce sa fii silit atunci
s to amesteci numai decat in navala triviala a druinului mare?

S'ar putea crede ca as voi sa impun invatamantulai

secundar o inoire a cunostintilor spcciale, in domeniul istoric, de care s'ar putea cineva lipsi foarte bine,
fiindca e si imposibila. Mi s'ar putea spun: aceasta_
prive .Ste pe eruditi, pc cercetatori, dar pe not sa faceti
bine O. ne lasati in pace: avem manualele noastre. Lestiu: pe acelea care se intrebuinteaza mult, fiindca sant
rele, si stiu 5i pe acelea de care se fereste lumea toc'mai pentru ca sant bune. Si ajunge sa se fereasca. lumea de anumite mauuale numai fiindca atatia profesori nu -5i Inoiesc cunostintile, nu se tin la eurent cu

desvoltarea rapede si transformatoare a stiintii istorice.

I

M. Popescu.

www.dacoromanica.ro

II0
Sliinta istorica, in timpul nostru, se inoieste inainte

de toate printr'un lucru: toatd triton-110a se schilnbei; dar toatei. Informatia de acum doudzeci de ani,
nu numai ca e neindestulatoare, dar, din nenorocire,
-e si falsa. Drumurile pe care
s'au cdpatat faptele
ce sprijind povestirea istoriei nationale Si univenale
de prin anii 1880, sa_zi-em,
drumurile acelea n'au
lost bine alese. S'a eapatat o cunoslintA slaba, rad critica nu era inde,tul de lanntritd, si tot ceia ce t'a stabilil a fo t subred.
Intl aduc aminte ce scandal se facea acum catava
vreme, vre-o cinsprezece ani,
cand s'a Incercat s
se schimbe basele istoriei romane. Totusi basele istoriei
Romani lor s'au schimbat. Cine le-a schimbat? Oricine
s'a amestecat in oercotdrile awstea. Dar, cum, tot ce era

inainte era rdu? Din nenorocire cea mai mare parte

a materialului era gresit. Si nu numai in eeia cc, pri-veste istoria Romani lor, dar si In ceia c^ prive5te istoria altor popoare, mull mai inaintate in desvoltarea
for decat noi. Rdiiiile de texte, insuficiezne, publicatiile de documente, pline de greseli, faptele scoase

sau Tara criticA, sau cu o critica neindestuldtoare. Mai

poate avea soliditat' cladirea ridicatd pe aceste base?
In loc sa se faca o teinelia pc-care sa se poatd apoi sprijini dom., trei randuri, s'a rase Iit puffin pb.'mantul fara

sa se dea de ekl sang.tos. Era si pamant sanatos, dar

nu se razimau pe dansul.
Daca ar fi numai aceastd in.oire a informatiei in
timpul nostru, Inc , ea ar cere o refacere a cunostintilor, nu in particular, ci in general. Dar, nu ,numai_
ca informatia s'a imbogAtit, ca ea se supune unei critici noun si se transfornid cu desavarsire prin aceastd
critica, dar informatia e nesfarsit mai bogatcl decal
inainte.

Ar crede cineva : informatie mai bogala decal Ina,inte, aceasta inseamnd ca o sa putem fixa cu amanunte
www.dacoromanica.ro

III
mai multe: ce a manta la Carol eel -Mare sau care e
lista cailor favoriti ai lui Stefan-eel-Mare, on numele bu-

catarului lui Mihai Viteazul. Nu. Se intampla ca, iese

in iveala i aceste inforinatii. In timpul din. urmg.,
s'a aflat macar tine era bucgtarul lui Stroe Buzescu,
ajutatorul lui Mihai: s'a tiparit de un functionar din
Basarabia un numar de documente moldovene5ti, in
care se pomeneSte
numele bucatarului eroic, lin
Tigar, care a avut $i rosturi razboinice; i s'a dal de aceia neatarnarea omeneasca, libertatea, $i astfel a trecut si el in domeniul istorieil. Lucruri de acestea rasa-r. Pe captuseala unui document mi s'a intamplat sa
gases c altfel lista cailor din grajdurile Domnului Moldo-

vei de la 1670. E foarte interesant, dar nu e esential,

ci e nurnai un am.tnunt pitore3c. Evident ca not n am

pierde nimic data n'am sti de caii lui Antoli--Voda.

Buset. Si cate lucruri nu se gasesc dintr'un moment in
altul I Suprinderi sant peservate-destule viitorului. Nu
inteleg insa Imbogatirea informatiei In sensul acesta,

ci In acel sens ca informatia de odinioara se cauta

nuinai intr'un domeniu, pe car' id informatia de acum se
cauta in toate domeniile, 5i mai ales in domeniile mai
despre(uite odinioara.

Sa ham un exemplu. Din veacul al XVII-lea, ce

interesa pentru istoria Romanilor pe scriitorul de dan.ngzi? Matei Basarab si Vasile Lupu: tine erau boierii
1 Cetim intr'un act din 29 Maiu 1700, pentru Constantfn Cepturoianul Buzescu : Au fostu bucatar si Tigan Iui Stroe Stolnecul
Buzescul, de i-au slujatu cu dreptate pren tari streine..., si la
razboae pre unde i-au fostu pasul, cat si capul de la un razboiu
i -au scos. Deci Stroe Stolnecul, cand au fostu la moartea Iui, s'au
fostu facutu pomeana de au ertatu multe sate de rumanie, si au
fostu ertatu gi pre Ciordia Tiganul,,cu Tiganca lui gi cu to feciorii
lui, ca sA fie un Tigan slobod In tarn, sd slujasca unde-i va fi
voia ; si totu au fost un Tigan Slobod, cu tot salasuk Iui". I. N.
Halipa, Trudi bessarabscot gubernscot ucenot arhivnot commissii,
It, Chisinau, 1902, p. 234 gi urm.

www.dacoromanica.ro

112

de la Curtea lor, tine erau Mitropoliti, Vladici, egumeni;

tine coman.dantii de Wire; care au fost amanuntele

luptei de la Finta $i de la Nenisori, amanuntele asediului Sucevei. 'Cam acestea faceau Impreuna istoria
lui Matei Basarab $i Vasile Lupu. Asa ceva este Ins
acuma absolut insuficient.

Si, daca nu se da elevilor decat constiinta acestor

lucruri despre vremea lui Matei Basarab $i a lui Vasile Lupu, pacat de ceasurile pe care le-au cheltuit
cu Invatatura copilului, care uita Si de Finta $i de Neni$ori, $i de egumeni $i de Mitropolit $i de boieri!
A$a cum Intelegem noi astazi lucrurile, ce trebuie sa
dai insa copilului? Trebuie sa-i dai impresia vietii din
acel thug; sa-i vrajesti Intreaga viata de atunci. Si

cum o s faci aceasta? Cu amanuntele luptei de la

Finta sau de la Nenisori, cu catalogul Vladicilor si boie-

rilor? Trebuie sa ai insuii. dedesuptul adanc, neglijat

atata vreme, al timpului aceluia.
N'ar fi o hiunca pierduta pentru profesorul de istorie care ar ceti In ^ctia despre Matei Basarab si Vasile
Lupu scrisori din zilele lor. Se poate $coala de fete

In care sa nu se ceteasca de la incenut scrisori ale

Doamnelor din trecutl? Incarci memoria copilului cu a-

manunte despre ca i soldati au cazut de o parte $i de

alta In cutare ciocnire sangeroasa care, la urmaurmei,
nici nu prea se tie cum a fost, ci avern poate o singura
informatie, de la vre-un biet diac sfios, care, en 'Idea
in san, se uita pe furls sa vada ce se petrece pe campul de lupta, $i noi dintr'o -carte Intr'alta tot petrecem
informatia sfiosului scriitoras fricos care tremura in-

tr'un colt de camp cand se dadea bataia cea mare.

Cu cat mai adanca impresie nu s'ar produce sufletului

grin aceasta Infati$are de-a dreptul a vietii care a

' [V. acum N. lorga, Scrisori de femei, 1931. Cf. de aceleasi,
Scrisori de Domni, Scrisori de boieri, ed. a 2-a; Scrisori de negustori gi extrasele din cronici supt titlul: Din faptele streibunilor.]

www.dacoromanica.ro

113

fost! Fireste ca drumul spre Museu ar veni n.eapdrat

dupd o astfel de lectie pentru ca, dupd oe a rdsunat gra-

iul viu al oamenilor de atunci, sd m^rgem si sd alingem cu mais realitatea sfantd a rdmdsitelor oinenesti din vreinea de odinioara1. E ceva mai greu, dar
ceva mai folositor decat so insiri: Motel Basarab s'a
suit pe Tron in anul cutare, deputatia de boieri a
mers la Constantinopol, etc., tot papagalismul pro fespiilor scolilor priinare de o calitate inferiooard, dupd
care urmeazd papagalismul, mai ornat, al scolilor secundare. Ba am asistat si la Universitate la aratea
exam ene de felul aresta, mi s'au servit atatea lectii exemplar memorisate, Inca am renuntat de mai multi
ani la intre4tile orate,
numai si numai din oroarea aoelui fel gresit de a invata.
Prin urmare not cautdm pretutindeni viata, in mi
cite ei amanunte de pace mai mult decat in momen-

tele mari ale unei lupte: dorim a sti cum erau ordsenii, cautdm in der, nu pe Vladici, ci viata mdndstireasca, santem extrem. de bucurosi cand prindem o
corespondenta pierduta intre doi oameni fa/4 nume.

Iatd, in colectia de Studii si documente" pe care o

tipdreste Ministeriul 5i pe care o public de peste zece
ani de zilel, stint volume care nu cuprind deca.'t doar
asemenea materiale; astfel, in al XX1I-lea, scrisorile unui boier catre nevasta lui si ale acesteia care boier,
si nu din vreme prea veche: de la 1820-30. Se spune
cum s'au uscat florile acask pentru cd nu le-au adat yi
le-au tinut in odaie prea rece, cum are de gaud dumnealui sd cumpere o cash. cu atatea parale si cum e facuta casa... Ei bine, din toate aceslea se Intelege mai
deplin istoria RomAnilor decdt din loata poliloghia isto'

[Pentru aceasta, pentru scoli in primul rand, am creat, ca minis-

tru de Instructie, Musele din Casa Cretulescuarta religioasasi

Casa Macca antichitate.]

2 [S'a oprit la aproape douazeci de volume.]

www.dacoromanica.ro

114

riei pragmatice cu. care se tampesc de multe on generatii Intregi de copii. De tot folositoare sant foile de
zestre, inventariul averii unei mosii, registrele de negustori. A fost una din cele mai marl bucurii ale vietii mele
cand am gasit, sant acum zece ani, Intr'un turn de bi-

serica din Sibiiu registrele de negot ale Casei Hagi

Constantin Pop, cu toate cumparaturile facute In TaraRomaneasca de pe la 1760 pans, dincolo de 1830. Erau
trecute, In scrisorile respective, cererile boierilor, mart
Si mici, ale calugarilor, ale cocoanelor, fiecare aratand
pc ravasel cum I i doreste cutate $i cutare lucru. Am
aflat chiar vre-o trei scrisori cu privire la peruci, foarte
interesante: o cocoana care si cumpara peruca prin anul 1780 specifics negustorului ca trebuie ca. fie fir cu
fir". La urma, parca to simti ca ai trait In familiaritatea
acestor oameni.

S'a tot vorbit de istoria culturala. Multi au crezut ca

nevoia de istorie culturala se satisface foarte usor prin
aceia ca dupa istoria politica se pune si un capitol de
cultura". E tocmai ca si cand, voind sa ai impresia Jinni animal viu din alte locuri, ai lua capul scheletului
si 1-ai pune intr'un loc, dincolo ai pune picioarele, mai
departe alte case, si, dupa. aceia, ca sa ti dai sama si
de celelalte rosturi, nu numai de schelet, at lua si blana
animalului ca s'o atarni intr'un colt at odaii, de un
cuiu pe undeva. Trebuie sa fii cu adevarat un mare Invatat ca sa refaci animalul cu blana spanzurata Intr'un
colt si cu ciolanele spanzurate dincolo... Ceia ce odinioara se numia istorie culturala de manualele de istorie

era de cele mai multe on cam asa oeva. Dar cu aceasta se strica si sentimentul de unitate a vietii; si de
nu oricine poate indrazni sa. Inaceiadin fericire
cerce a scrie o istorie culturala. Caci a ajuns sa se artstocratiseze, democratisandu-se in aka privinta, scrierile
istorice.

Stiu ca de manualele noun, care cuprind In el& awww.dacoromanica.ro

115

ceastalalla istorie culturala, fug atatia profesori, dar

totusi se va ajunge din ce In ce mai mult la presintarea

unitara, ca o singura viata, a lucrurilor petrecute odinioara. Nu prin. elemente risipite, ca In versul poetului Latin, se 'mai Infatiseaza astazi trecutul, care nu e
decal alts vials, ci prin con.ceptia unitara a istoriei,
prin Incercarea de a trezi In suflete visiunea Intreaga
a lucrurilor care s'au petrecut candva. Dar pentru aceasta, natural, trebuie sa alergi in toate partite, sa
scotooe5ti echil- registre de negustori, vechile socotell si inventarii, sa culegi atatea amanunte socotite
h.jositoare, cad nu se potriviau cu maiestatea istoricului, care i cerea sa se presinte imbracat, solemn si
apoi sa se retraga In apartamentele Maiestatii
In timpurile noastre not am trivialissat, o marturisim,

studiul istoriei. Eroi mai sant, dar nu sant numai ei,

si, in acelasi timp, nu cadem In. gresala, de Teri,
de a suprima eroii pentru a pune In locul for zvonul
confus al multimiler. Nu: glasuri dare trebuie s fie,
resurnand acele zvonuri confuse, dar glasurile acelea
dare nu vor avea niciodata in ele putere de zguduire
a sufletelor noastre, nu vor produce niciodata efectul
acela maret pe care-1 pot produce, data ele nu se rim
dica tocmai din acel imens zvon ce-1 fac'gloatele ome-

n.esti cand be simti ca traiesc, sufar si lupta, si for li

datorim ceva din cat datoriam numai eroilor odinioard.
Prin urmare, profesori de licee :)1 gimnasii, intre
cari tot mai multi sanieti fosti scolari_ai miet) feriti-va
de a presinta pe eroii singuri; feriti-va de aceasta ado-

varata primejdie, dar feriti-va si de a presinta numai

niasele, suprimand pe eroi.
Si sa A. mai spun Inca de ce nu trebuie sa infati5ati
pe eroii singuri: pentru un motiv de pedagogie. Nu
"matt fi oricine un erou, dar oricine poate fi un om cum
se code, biruind chiar dernentele nenorocite pe care be

.da ereditata,

si,

cand istoria universals infatiseaza

www.dacoromanica.ro

116

..-

numai pilda eroilor, in Joe sa desvolte sufletul omenesc

sa creased increderea In folosul =nen, ea it striveste de

la inceput. Caci copilul isi zice ingrozit: Nu pot fi

nici un Cesar, nici un Cicerone, nisi un Pindar, nici un
Praxitele; prin urmare o sa -mi vanez nota la sfar$itul anului, atestatul la sfarsitul, scolii, functia indard

dupd aceasta, pentru ca, la urma urmei, sa carat,

conform legii, pensia. Si atunci el se face un miserabil

element inutil intr'o societate In care, cu cite pilde,

ar fi putut ajunge Fun element de folos.

Noi n'avem Inca o carte de lecturd istoried pentru

un viitor negustor, in care sa sa vada un negustor de
treabd, care toata viata si-a cdulat de negotul lui, $i-a
Inmulit averea Si pentru a face bine altuiai. La Scoala
de Comert ea pilda pentru viitorul negustor nu e decal._ Alexandru-cel-Mare. Ori, intr'o scoald de gospo--

ce poate fi mai pasnic? , se dau nttmai pilde

de viteji de pe vremuri, de eroi cu sabia piing de sang,
sange ce n'are a face cu acela care e de nevoie la bucatddarie

rie, precum nici muschii pe cari-i taie gospodina nu

au a face cu muschii ce se taie in istoria eroicd. In care
carte de istorie universala ai putea sa inlocuiesti macar
jumatate din cele ce spui despre Washington cu pilde

din viata lui Franklin? Nu dau voie programele... Si

ce admirabil exemplu de ideal si de energie omeneasca e Franklin! In care carte de leetura istorica de
la not eulega. cineva macar pilde din, Vietile Sfintilor,

din care uncle sant pline, cc e drept, de superstitii

odioase, dar foarte multe represintd tot ce poate fi mai
curat in sufletul omenesc care se jertfeste?
IV.

Deci azi, nu numai ca informatia se re,ctifica, (tar

ea se Imbogateste, $i nu in aceleasi domeniu, ci in do'

V. mai sus p. 112, nota 1.

www.dacoromanica.ro

117

menii noun, dand elementele cele mai folositoare pen-

tru intelegerea timpurilor trecute. Tot asa de folositoare e insa o alta tendinta : aceia de reconstituire totalc, de reintegrare a vietii trecute, pe care izvoarele
o dam numai in icoane razlete, cu vaste lacune, tocmai.

unde an dori mai mult sa stim.

Exista o parere gresita, pe care o impgrtasese cei
mai multi dintre cei cari scriu istorie sau dintre cei
-earl judeca pe cei ee scriu istorie. Chiar acum in urma
o gasiam inteun articol, astfel foarte frumps, al unui
coleg de Facultate. Stiti a la not e o mare rivalitate
profesionala intre invatatii cei mari: dad. unul e
sof, singura stiinta e filosofia; daca e unul geograf,
singura stiinta e geografia, si asa mai departe. Revin
la parerea colegului mieu despre istorie: ea ar incepe
unde incepe documentul si s'ar mantui unde se mantuie documentul. Asa ca noi, avem pentru acel excelent coleg om de bung credinta infatisarea unui omsandwich, legat intre doua condici vechi! Condica in
condica in dos, sfoarg. la Tijloc! Si, de cats on to
amesteci in anume domenii, to intreaba istoricul: ai documentul? Poti taspunde: domnule, n'am; dar istoria, in
modesta mea parere, se compune une on poate numai
din 200 /o document si 800 o interpretare, adeca, mai

limpede: bun shut si logica, far restul, poesie curatal

Si iata dr ce: nicio epoca nu. se fixeaza ea insasi fn
documente ca sa o eunoasca urraasii. and este dom.mentul, el ramane fiindca s'a Intamplat sa ramaie, on
fiindca a avut interes cineva sa nu se distruga; dar sa
se gfindeasca o epoca astfel: vreau sa fiu cunoscuta
de urmasi si pentru aceasta scriu,
asa ceva nu s'a
Intamplat niciodata.

Prin urmare, informatia documentary este fatal fncomplecta. Cum nu poti sa ceri unui paleontolog care
a gasit caleva case, sa-si opreasa reconstituirea, &Mauzita de anume regale fixe, foarte sigure, ale vietii orwww.dacoromanica.ro

- 118 ganice, la margenile osului aflat, decretand sententios

ca animalul primitiv ale drui ramAsite le-a aflat avea
numai o falca, In aceia numai un dinte, $i aoela cdpat,
tot asa nu putem fi ma'rgeniti noi, istoricii, la sin-

gura marturisire directs a documentului. Precum exists $i acum animale care sant aldtuite dupg aceleasi
norme generale dupd care era alcatuit animalul de a-

tunci, precum, dad animalele vechi au disparut

M-

sand urme putine $i scazute,totusi rostul oranduirii for

Sl cunoa$tem dupa ceia ce tdieste acum In lumea ani(ma15., tot asa,

si cu atat mai mult

In stiintile

spiritului. Oamenii de odinioad, mai mult sau, mai putin, aveau sentimentele si sistemul -de cugetare ye carele avem noi. Si ce e documentul altceva decat ramKsite

risipite dintr'o psihologie dispgruta, dar cu putint6

de reconstituit? Noi cunoastem psihologia noastrac cunoa$tem psihologia altora; dad. avem putin shut isto-

ric, ne putem stramuta In starea de spirit a alter timpurl. Si avem atate.a mijloaoe de a rectifica ceia ce nu
se potriveste cu psihologia din acele timpuri! Ne .putern face putin Romani, Greci, Asirieni, de $i Asirieni poate mai greu, nefiind noi destul Re feroci, dar Ro-

mani $i Greci destul de -usor. Si, Intrebulnland normele, totusi atat de sigure, ale logioei cugetarii, simtirii, actiunii omenesti, avem dreptul sa zicem a putem reconstitui cele ce au fost; avem dreptul, de multe
on cu foarte patina documentare, sa suplinimi de la
noi si sa suflam apoi cu suflarea poesiei, care singui4
poate da viata, asupra fApturii de lut, care Amane lut

nesimtitor, rick de perfect In forme, Oita ce vine

faceastd suflare de viata. Multi fac, e drept, numai chipurl de lut de se umplu acele =see care scent biblioteelle, $i numai din ca.nd in dud apace un Michelet on
un Carlyle care sufla asupra for si trezeste o miscare-

asa de puternid, Incat eel reprodus pama atunci nuwww.dacoromanica.ro

- 119
mai In infalisarea lui exterioard, invie acum, traieste,
umbld pe Jumea aceasta.

Ce resultd de aici, pentru predarea istoriei? MIA ce

rec,ultd: odinioard.' lucrul istoric era una, lucrul yin aita.

Elevul prindea imediat deosebirea; de la cele d'intdiu

lectii de istorie Isi zicea: tatal Inieu e intr'un fel, $i
pe mama o Stitt cum e, 5i pe vecini, si toga' lumea
din jurul linen o ctmosc, dar in istorie sant altfel de oameni: aceia nici nu sant oameni propriu-vorbind. Si-i
inchipuie, dupd portretul c- 1-a vazut in carte, al lui
Mihai Viteazul on al lui Stefan-eel-Mare, insd ar jura
copilul ca acestia n'au fost vii niciodatd; el stie cd. lui
Brancoveanu i s'a taiat capul la Constantinopol, Insa
ar fi in stare sa marturiseascd Inaintea lui Dumnezeu

c. n'a curs sange. I se Infdtiseazd intre cele de odinioara si cele de acum o prapastie: unele sant, se odd,
celelalte se invata pared n'ar fi lost.
De-la o bucata de vreme in studiul istoriei, mdcar fn
chip exceptional, se merge si pe altd cale decat a
divinatiei poetice, on a reintegrarii logice pentru a
reda totalitatea vietii trecute: Se cauta si Indraznesc

Insumi a cauta astfel In fiecare moment legdtura cu

aka. viagi. Si adecd nu nuMai legatura dintre fenomenele

istorice care s'au petrecut In timpuri deosebite, ci explicatia unui vechiu fenomen istoric printr'un nou fenomen istoric, corespunzdtor, In acelasi loc, -cu aceia5i

rasa. Si poate sd serveasa la priceperea fenomenului

trecut de mult si experien(a de astdzi. Astfel rdzboiul
turco-Italian e la Indemana istoricului din tiinpul nostru

ca sa Inteleaga. tine stie -ce vechi fenomene ale razboaielor libice de pe vremuri; cutare conflict care se
petrece in cutare parte a Europei de astazi si pe care e
cu putinta sa-1 studieze cineva de aproape si cu) resultate atat de sigure, furniseazd elementele trepuitoare
pentru intelegerea unui mare act din istoria universald

ale anti elemente de intelegere nu se pot lua de-a

www.dacoromanica.ro

120

dreptul din trecut. Ne silim, va sa zica, necontenit sa apropiem situatiile istorice, personalitatik istorice, pe
basa necesitatilor istorice, pentru a le intelege mai bine
unele prin altele.

Si putem spune ca In felul acesta lanyurhn epoca

bizantina prin fenomene petrecute in veacurile al XVIIlea i al XVIII-lea aici, in peninsula balcanich. Putem
spune ca pricepem_pe Germanii lui Tacit prin. anume
elemente din viata populara germana a timpului nostru. Ni putem infatisa pe Tracii de clinical* cunoscuti

prin vre-o suta de nume, o pagina si jumatate dirt

Herodot 5i, ici colo, mentiuni risipite la alti istorici,
pe stramosii acestia Traci putem sa ni-i Infatisam pe
basa elementelor eterne de cugetare 5i simtire omeneasca, pe basa fatalitatilor geografice, care nu s'au
schimbat, pe basa el mentelor de rasa care au fQst atunci cand nu le putem observa, dar care sant si acuma, cand stau supt observatia noastra.
Prin urmare iata in domeniul istoric atatea si atatea
inoiri, din care unele privesc informatia, altele domeniile

care se studiaza, celelalte in sfarsit metode ce determina conceplii noun. Si in toate partile Europei, (-and
la o natie, cand la cealalta. Natural ca intaiu Germania
se preocupa mai intensiv si sthruitor de problemiele
transformarii stiiniei,

dar in

toate partile lucrurile

acestea se impun tot mai mutt antentieitimpului nostru.

Aproape nimeni din acei cari se ocupd cu istoria nu

este in necunoasterea maretei opere de cugetare pe

care, in domeniul filosofiei $1 al istoriei in acelasi Limp,
a indeplinii-o, in lumea stiintifica german* Lamprecht.
Nu vreau saise creada ca sant lamprechtian. Inlampla-

tor, In cursul studiilor mete istorice, in'am intalnit cu

studiile marelui profesor german. Am ectit operele lui,

dar ce am scris eu nu e condus de principiile de

care se inspira Lamprecht. Traieste si In scrisele nide
www.dacoromanica.ro

121

modeste aoeiasi nevoie de prefacere a studiilor istorice

care trdieste in afirmatiile filosofice, nespus mai energice

ale cugetatorului german; teoria lui Lamprecht

se pare, cum li se pare multora, nu,mai o

insa, mi

conceptie fecundd in interpretarile pe care le provoack,

in directiile pe care le- deschide, dar In severitatea ei

dogmatics poate ca e In stare sd maguleasca numai

mandria descoperitorului. Lamprecht In desvoltarea o.menirii reface anumite fase de tipism, de individualism,
etc. anumite fase sufletesti elementare care se observa
la toate popoarele si care I i gasesc explicatia for in
Insdsi desvoltarea sufletului omenesc de la copildrie
pand la maturitate. Foarte interesante lucruri, care Insa
poate ca fac mai curand parte din psihologia Inteleasd

In sensul eel mai vast, din psihologia oamenilor, a

popoarelor, decat din studiul istoric propriu-zis. Bine
ca exagerdrile teoriilor lui nu-1 Impiedeca pe
Lamprecht sa fie unul dihtre cei mai minunati povestitori $i creatori de tipuri istorice cari exists astdzi.
Ei bine, fats de toatai aceasta renovare In studiul istoriei e iertat ca not sd rdmanem in starea de acum doudzeci de ani a cunostintilor si metodelor? Nu.
Inte les

V.

Acum, dupd ce cred ca. oricui i s'a impus neoesitatea

revenirii din nou asupra studiului is,toriei, In totalitatea si In generalitatea ei, ar mai rdmanea o Intrebare,
cu care voh.i. Incheia aceasta conferinta, poate prea
lungs.

Pe ce cale se poate face o asemenea (noire a cunostintilor istorice? Unii ar zice: eea mai bund cale e
cereetarilor personale, si aprob intr'o privintd.
Da, e o cale mimmata: data lucrezi Insa dupa sistemul
vechiu, nu foloseste mult. Poti face lucriiri de eruditie

_a

www.dacoromanica.ro

122

minunate, dar ele nu vor insemna nimic pentru puterea

de conceptie de care esti capabil si pentru inoirea elementelor de interpretare de care al nevoie In predarea,

ca si In scrierea istoriei. Cunoaste oricine atatia eruditi foarte stimabili, dar cari, nu numai a nu sant oapeni sociabili, cu cari sa-ti placa a fi in tovara$1e,

ci din potriva, iti vine sa fugi de ei,dar pot sa nu

fie nici oameni deosebit de inteligenti. Si, cu toate acestea, cand stai si cercetezi lucrarile lor, vezi ca ai
a face cu cercetatori foarte capabili. Dar, din nenorocire
ocupatiile for i-au fixat la o anume lard, Intr'un. anume
limp. Am intalnit un Invatat ungur, foarte destoinic, cu

Insemnate scrieri la activul sau, si fata de dansul am

scapat o vorba: de ce n'ar studia cutare personagiu din
veacul al XVII-lea? S'a dat Inapoi en doi pasi si m'a
privit ca pe un cm care i-ar fi propus o crima! Dom.
nule, eu ma ocup cu a doua jumatate a veacului al
.Stiam foarte bine, dar imi inchipuiam ea
XVI -lea!"
s'ar putea...1*. Mi-a trebuit douazeci de ani de cercetare,

care une on nu va fi fost zadarnica, ca sa coning pe

cate unul si altul ea nu sant chiar un simplu literat superficial, fall simt de greutAti Si raspundere, pentru
ca-mi permit sa ma plimb dintr'un secol Intr'altui pentru a Intelege mai bine pe fiecare.
Inoirea cunostintilor istorice pe aceasta cale, a migalelilor folosiloare, nu e moire. Uzi Inoirea unui domeniu stiintific e ca o casa. care se preface dupa sistemul american: paretele intreg 11 dai jos, pui sprijinitori, si, pe basa unor calcule care uimest mintea omeneasca, refaci bucata cu bucata toata casa. Si, cand colo,
inteo casa care are nevoie de-o astfel de- prefacere si
cu incordate sil.inti, ea se Indeplineste, vezi ma om

care, cu multa atentie, lade cinchit si chituieste, yapseste in cutare coltisor. El nu baga de snaa ca de !apt
se darama casa: el nu vede, la ceilalti, cari se stradulesc pe un camp mull mai larg, decat praful care
www.dacoromanica.ro

123

iese, si, la urma urmei, undo lucrezi mull, trebuie sa

fie si putin praf.
Un inijloc bun pentru a Linea sufletul omenesc viu
este, de sigur, cautarea de amanunte. E totdeauna o
bucurie *sa fi gasit In cutare colt ceva care nu s'a gasit
de altul. Simti multamirea ca poti dovedi existenta unor
lucruri neobservatc inainte de tine on ca_esti In stare_
sa le precisezi. Daca priveste cineva un camp in intregimea lui, n'are ragaz, fireste, sa vada. amanuntele,

5i s'ar putea ca acolo unde-si inchipuia el ca era un

tuns, se afla doar o haina aruncata pe camp; iar

tine a lost el insusi in acel colt al campului nu poate
sa faca aceiasi greseala. Prin urmare studiile acestea
de detalii sant bune, macar pentru ca procura satisfactii care folosesc sufletului, dar sa se fereasca oricine
de a crede ca prin aceste studii, facute ca odinioar6,1
si -a Inoit cunostintile istorice.

Poate sa ajunga cineva astfel un mare erudit, dar

sa nu stie istoria universals. In aceasta privintaalegea
actuala, ca si, In parte, legea de mai inainte, a introdu
un element foarte periculos In recrutarea profesorilor
de Universitate, caci prevede recomandarea candidatului

dupd lucrarile4 singurel. Caci poate cineva sa faca lucrari foarte bune, si, cu toate acestea, sa nu cunoascil
materia sa.
Deci nu um:dal pe aceasta cale trebuiesc inoite cunostintile istorice, de si, Inca odata, recomand oricui
sa faca asemenea cercetari cu privire la ludetul in
care traieste, la orasul care-1 cuprinde. E o adevarata
rusine pentru 5coala romaneasca azi ca, avand gimnasii si licee In atatea parti ale Romaniei, In fiecare coltisor al ei, nu santem In stare sa dam in cercetari locale ceia ce an dat bietii institutori si Invatatori bulgari
cari nu facut mai mult pentru cunoasterea arheologiei
[Noua lege, presintata de mine, a invatamantului superior a
InlAturat aceasta greseala.]

www.dacoromanica.ro

124

$1 istoriel terii for decal, o spunem en rusine, bogatub $i inteligentul corp profesoral secundar din orasele noastre. Cea mai mare parte din ele n'au Inca monografia lor: istoria orasului Slatina am capatat-o\gratie muncii unui institutor, de 5i orasul are un gimnasiu,
si sant atatea alte casuri. In Dobrogea, spre pita
in care, Intre atatia profesori s-cundari, un singur

-om a stint sa dea publicului un museu, si anunie cu

banii lui, institutorul din Harsova, d. Cotovu, pe care
nici macar nu 1-au ales denutat la Mehedinhi.
Va zice cineva: anumite cunostinti sant grele de capatat. Dar ce greutate mare e sa stranga cineva folklorul unui Tinut datinile poporului de acolo? Pala a-cum cativa ani dram. iarasi, in urma Bulgarilor $i in
accasta privinta; ei aveau In Sbornicul din Sofia o sectie speciala pentru aceste Mcrae si munciau cu ravna
dand sute de pagini In fiecare an pentru astfel de pu.bhcatii.

A Lace cercetari de amanunte se impune deci oricarui

profesor secundar care se &este incunjurat din loate

partile de comori popujare ale presentului ca $1 de
marturii glorioace ale trecutului. Sant pline bisericile
de opere de arta, pline cu toatele de insemnari pe carti,
precum sant pline podurile caselor de documente care
se distrug. E asa de rusinos s vezi in vre-o localitate ca. un Miran arata o hartie veche profesorului de

istorie, si acesta n'o stie ceti! E ca si cum s'ar duce

cineva la profesorul de aritmetica sad faca o socoteala,

si el i-ar raspunde: eu ma ocup de partea teoretica:

5tiu adunarea, scaderea, Inmultirea si im.partirea, 5tiu
algebra si geometria, ba ma pricep 5i in calculul. di.
ferential; problemele insa, acelea nu ma privesc. Numai
tine priwesle din provincie fel de fel de intrebari care
ar fi trebuit resolvate la fata locului de profesoK,u1 de
istorie respectiv, numai acela iii da sarna de lipsa In-

deplinirii uneia din cele mai elemeutare datorii din

www.dacoromanica.ro

125 partea unei marl parti a profesorilor secundari raspanditi in toata Romania.

Si Statul ar avea si el partea 1W; ar fi dator sa intemeieze pretutindeni, macar in Imprejurari modeste,
=see regional-: fiecare museu ar costa puffin; numai
doug sinecuri dad' s'ar desfiinta, din cele grace, pentru
fiecare judet, si ar lesi mijloacele necesaret. Museul
ar trebui sa-si alba buletinul, $1 s-si aiba biblioteca,
deschisa pent:NI fiecare. Profesorii de geografie, de
limba rontana si de istorie O. fie datori a Indeplini o
wisiune- care li revine for In randul intaiu si ii poate
face mai multi cinste decat orice alta ocupatie extrascolard.

Mif local principal de inoire a canostintelor istorice

ar fi insa altul. Noi avem doug. Universitati. Universal-

tile acestea traiesr fiintica sant prevazute In organisatia Invatarnantului. Ele au catedre In kgatura tine on
$i cu deosebite ambitii si infltv.nte care se manifestg
In cutare sau cutare moment. Se desvolta cum vreau
ele, si de cele mai multe on cum nu vreau ele, caci Tin
Universitatea noastra n'a existat niciodata acea armonie organics perfectk care sa arate ca acesta este un
asezamant superior Interneiat pentru necesitatile materiale- si morale ale unui popor. S'a intemeiat In India o Univercitate in'usulmana: locuitorii indigeni nu
sant detest rudele, de multi vreme despartite, ale Tiganilor nostri. Acesti Tigani mahomedani deci, cu ceva
educatie englesk au simtit in timpul nostru nevoia unei Universitati, si au intemeiat-o. Si ce admirabil e
organisata Universitatea musulmana din India! Intr'insa
este o cat dra, un glis care se aude totdeauna, pentru
fiecare nevoie materiala $i morales a unei natiuni intregil 0/sa tread. multa vreme pang. ce Universitatea
noastrg va fi ceia ce trebuie. Dar de odata ea ar putea
[Legea arhivelor, bibliotecilor si museelor, adusa de mine, ca
ministru, n'a fost aplicata nici panA acum.1

www.dacoromanica.ro

-I26sa indeplineasca un mare rol in ceia ee priveste aceasta

(noire a cunostintelor, de care corpul didactic secundar are nevoie.
Mei ea nu se poate procura numai prin.. cumparare

de aril noi. Am ajuns sa cred chiar ca e poate mai

ran profesorul care cumpara ultima carte aparuta
decal celalt; cel d'intaiu se zapb.'ceste adesea asa de
ingrozitor, incat nu mai Intelege nimic. La trecere de
o lund de zile vine alta carte, asterne alts patura, care
va fi maturata de un nou 5ivoiu. Apoi mai e pacatul

ca acel profesor devine ingrozitor de pretentios: el

care Inoieste" in fiecare luna de zile chiar fondul 4tiintii, se uita cu un superior despret la ceilalti pro-

fesori. Si imi aduc aminte de cutare cas petrecut intr'un oral din Romania: un profesor de materie filologica, inspector, facea timide observatii unui coleg,
om cu trecere, si-i spunea: lectia aceasta e putin cam

great Asa? Atunci de ce nu ma faceti profesor universitar?"

Din nenorocire ace.A tip e foarte raspandit mai ales

Intre persoanele care jura in ultimul cuvant al stiihtei.
Cunosc pe unul care a jucat odata un rol in dcsvoltarea
spiritului romanesc, aparand ca un fel de deschizator
de tale, si mintea lui represinta si azi cea mai ingrozitoare harababura ce se poate inchipui. Ii e fried sd

spuie un cuvant de la el, dar, data a ie5it o carte

noud e gata sa porneasca o polemica, si cu sine insusi.

Era odata o lupta strasnica intre doua reviste, lupta Invienunatit, care a ajuns si la insulte personale, fiecare
sustinand sistemul preconisat in ultima carte aparuta.

Zici d-ta ca este asa, dar cutare carte, iesita acum

zit' altfel..." Imediat celalt comanda cartea cea mai
noua aparuta in librarie Si raspundea: Cunosteam
de Inuit cele ce afirmi d-ta, dar ele sant demodate, caci
e o carte mai noua care zice altfel."

E dureros pentru inteligenta orneneasca A. se awww.dacoromanica.ro

127

junga la asemenea intreceri ridicule. Orli le ce se tot

liparesc in strainatate sant scrise de oameni ca $i noi,
cari au facut o carte cum o putem. face si noi, numai
cat, dad., in locul numelui nostru ran:Lanese, ar fi un
nume frances, englezesc, nemtesc, italienesc, imodiat
opera ar deveni opera de valoare si ar decide o chestiune controversata, grin autoritatea nunielui din titlu.
Trebuie cea mai mare prudenta In alegerea cartilor noi, Si iata de ce. In Apus se da lupta ca 5i aici,
dar, din causa concurentei, a greutatilor traiului, a marelui numar de autori, lupta acolo e silita une on sa recurga la mijloace anormale spre a izbuti sa iasa in evidenta cineva. Ce sant toti simbolistii din Franta si
Belgia data nu oameni siliti sa strige anume teorii pe
care nu le indeplinesc, fiindca e singurul mijloc de

a iesi la iveala.? Incep cu scandal si pe urma se

fac oameni cum se cade. Richepin, azi membru al
Academiei Francese, a pornit-o* doar cu- o carte, Les
Blasphemes", din care cea d'intaiu poesie e o rusine,
o murdarie si o impietate ticaloasa: Pere et Mere".
Acuma insa el scrie asa ca s-1 poata lauda toti. E ca
sistemul cel vechiu turcesc de a se semnala Padisahului

aprinzand rogojini in cap: nu Inseauana ca o sa stea

omul toata viata cu rogojina aprinsa...
Sant multi in strainatate cari iese zilnio cu rogojina
In cap, si noi, Indata ce o vedem stralucind, luam. cartea noun Si o cetim. Si atatea din cartile noun nu sant
decal exageratii voite pentru a chema atentia: eu sant
cel cu teoria cea noun."1

Profesorul secundar, chiar dad. ar fi cea mai straincita inteligenta afara numai data nu se condamna la
o moarte Inainte de vreme,
fata de grelele sale ocu-

patii profesionale, nu poate de la sine sa-si mnoiasca

pregatirea. Ii trebuie o calauza sigura, care sa nu fie
inselata de nenumaratele teorii bizare ce rasar zilnic.
Ce oferim insa, data santem oameni cum trebuie, noi,
www.dacoromanica.ro

- 128

profesorii universitari? Ce oferim alta decat o largd experienta in stiinta noastrd, experientd care pe cei earl
sant chemati, li face modesti, printr'o lun.gd experientd
dureroasa. Aceasta o linem la in.demana socieidtii romanesti. Si va spun drept ca ni pare ran atunci cand ve-

dem ca, afara de devil cari au nevoie de not pentru

a capata o diploma in vederea unei catedre, nu se ga
sesc in societalea romaneascd ascultatori,
ceia ce nu
se intampla in nicio Cara din lume; da, nicairi nu* se
intamplid sa fie goale sable Universitatii de public
strain. Nu de eel care vine sa -si arate pdlariile, cad de
acesta avem; ci vorbesc de oameni cari doresc sa afle
ce este nou in stiinta lor. Si cate lucruri nu se pot invata de oricine, la mice vrastd! Se in cursuri de yard
la Valeni, si, ca gazda ce sant, am indatorirea O. asist la cursurile acelor colegi, acelor prieteni
fac onoarea s vorbeasca acole, si va spun ca folosese
nespus ascultand macar cele d'intaiu lectii pe care trebuie sa le recomand si eu ascultAtorilor; in atatea domenii vad lucruri noi, pe care nici nu le bInuiam.

S'ar putea organisa, vara, cand toata lumea e liberd,

lectii de o sdptamand sau doua, in care sa se' trateze
probleme esentiale. De congresele didactice nu zic nimic; stiu ce stiu, $i stiti ce stiti. In congresele didactice, de altfel, iese inainte de toate la iveald pedagogia
si supt pedagogie vedeti totdeauna rasarind $i cake
unul cu gura asa de mare, incat de la Ineeprut 'Ana
la sfarsit tot el bate clopotul, si nu mai e chip sa se
audd altceva deck clopotul lui, care sund.
Un alt mijloc de inoire a cunostintilor ar fi si urmdtorul. Expunerea de pe catedrd sau in apropierea unei catedre are si insusiri si slefecte: un defect esteca omul spune ce vrea el, dar indoielile nu i se pot coinunica in cele mai multe casuri. Altfel poate fi cu
contactul necontenit, cu intrebarea directd. Nu e pacat
de Dumneau ca, intr'o Cara undo sant atatea catedre
www.dacoromanica.ro

129

de istorie $F atatea persoane care neaparat trebuie sa

se ocupe cu lucrgri de istorie, unde sant Inca multi diletanti in stiinta istoriei, fie $i numai de acei cari se
intere eaza de genealok,fii, sa nu avem o serioasg. $i In-

societate istorica, iar profesorii de istorie, atatia

cati sant,
multi din ei, eminenti , sa n'aiba unde
sa se intaineascd $i sa vorbeasca. Intre ei cu. privire la
specialitatea tor? Societatea aceasta $i -ar putea forma
pe Incetul o frumoasa biblioteca istorica. De alminteri
linsa

o biblioteca istorica este: vre-o 9.000 de volume pe care

le-am depus la Ligdi, dar m'as jura ca n'au cetit o sutd
de oameni In patru ani cartile de istorie de acolol

Dar societatea nu exista Incd: de atalia ani ne caznim sa o intemeiem, $i nu se poate. Se pare ca., in adevar. in afard de avantul .salbatec catre glorie Si cdtre- cagig, nimic nu poate strange lumea la` un loc
In aceasta tart[.

Un ullim mijtoc de moire a cunostintelor istorice

ar fi 5i o buna revi Ld istorica. Sarbii o au; Croatii,
Cehii isi au $i ei revistele istorice, de mutt. La poi e

Buretinul socielatii de la biserica Cretulescu; un nurndr

de persoane, foarte onorabile, pe care biserica Cretu-

leccu Si d. Cretulescu, om foarte iubitor de studii istorice, le ajutd sa scoata o reyistg, care atisface poate,
une ori, $i anumite mici pasiunil.
Cred ca nici aceasta bund societate de diletanti nu
crede ca atata se poate face $i atata trebuie O. se
faca la noi. Nu mg. gande c numai la o revistd istorica
In sensul celor din Apus, ci la o revistd cum au facut-o
pentru specialitatea for colegii Titeica $i Gb. Longinescu,

Natura", care da in cea mai fru.moasa forma literand tocmai solutiile cele mai noun, mai sanatoase In
1 [Astazi biblioteca mea daruita Statului, cu cas_a_eare o cuprinde,
e deschisa oricui.)
2 Revista pentrt arheologi , istorie ti filologie a lui Tocilescu.

www.dacoromanica.ro

30

ceia ce priveste problemele fundanientale ale universului. Nu stiu data are trei sute de abonati.
D. Titeica zice: nu. Va s zica n'are nici trei sute de
abonati, si totusi, merge: Dumnezeu stfc cam merge,
dar ea rodeste. Noi ne-am gandit la o revistd istoricd asemenea cu aceasta: sa fie si stiinta, dar in.ainle de
toate buletine bibliografice cat mai multe, vorbindu-se
de cartile noi, deoiebind pe cele bune de oele role, insistand oriunde un adevar nou se semnaleaza ca util facand ca numai cartile bune s se afle in mana orisicuL
Cand vom putea-o avea? Nu e a mea hotdrireal.
In resumat, inoirea cunostintilor istorioe in total
este necesara pentru orice profesor are in grija lui
sufletele copiilor, cdrora nu trebuie s li se dea decat
prinosul stiintei celei mai adevarate, reOarsat cu cea
mai deiflina iubire. Pentru a ajunge la aceasta Moire
n'ajung studiile de specialitate, n'ajunge nici cumplrarea ullimului volum apartit, ci trebuie lectiile facute de oameni cu experientd, cari stiu valoarea
noua. Ar fi folositoare pentru acest scop cursuri

de inoire a cunostintilor, precum si o societate istorich, ail pretentii marl, nu numai de invdtati, ci si
de oameni cari se preocupd de desvoltarea materiel
for st dupd ce si-au asigurat catedra. In sfarsit un
admirabil mijloc ar fi o revista istoricd, in care o
parte sa fie stiintd, iar restul bibliografie critica.
S'ar folosi astfel esential si cultura istorica, lucra de
capelenie pentru un popor la care trecutul are poate
mai multa valoare fald de present decal la alle neamuri si la care o 'Moire istoricd poate sa produca cele
mai foloAtoare efecte pentru sufletul national.

[Peste cativa ani am putut intemeia Revista 'storied.]

www.dacoromanica.ro

IX.

Noi directii in istorie

ldei din lectia de deschidere a cursurilor de istorie la Universitatea

din Bucure0 (192).

Razboiul care abia s'a ispravit

dad. s'a ispravit

n talus atatea schimbari in sufletul omenesc Inca_

alicia ramura a stiintii, a indeletnicirilor spiritului nu

poate scapa de porunca hotaritoare a vremilor. Studiile
istorice tot asa de putin ca altele, si poate mai putin
.decat atatea altele.
Ne inchisesem intr'o cetatuie pe care cautam a o face

cat mai neabordabilh" pentru publicul din afara. Ne

salasluisem inteo pag,d5. Intarita,unde faceam pe man darinii, daruind si scolarilor nostri, ca rasplata a tot ce
parasiau djn vitalitatea for fireasca si din contactul for
cu lumea reala pentru a se ridica la o situatie stiintifiea,

nasturi de cristal colorati, Impreuna cu dogma corespunzatoare. Fatusem, din eruditia noastra, scrutatoare
e date, stabilitoare de genealogii, scorrronitoare de detalii, indreptatoare de texte, total dupa cea mai acurata
nietoda filologica, dupa cerintele imperioase ale celei
anai sig,ure acribii, un cod inviolabil si credeam ea in
articolele lui e cuprinsa toata cunoslinta ca si intreaga noastra datorie. A_mbitia noastra era de a adaugi
ceva orice, cat de fail Insemnatate, la societate si viata,
di acestui ceva cram liberi sa-i fixam orice loc, orice
www.dacoromanica.ro

- 13 2

rol, negand chiar, in infumurarea noa Lr, ca poate fit

ceva In afard de dansul.
Cresteam noile generatii in ace,te datini. Seminariul.
universitar lua pe biata victima a liceului, strivita supt_
teoriile enciclopedice, de mare zadarnicie, a opt fungi
ani de truda, it lua, zic, fara cunostinti generale serioase, fara lentura, fail gust literar si deprindere de.
a compune, fara orizont si fara perconalitate sil facea_
de vole de nevoie om cu vocatie; iscoditor de adevaruti
nestiute, indreptator al celor mai marl spirits, arbitrul.
Intr'un colt minuscur al stiinlii sale", deci, mai presus de mice, un pretentios Para pareche, liber sa. nu
Invete nimic dupa ce se va desgusta de obiectul preocupatiei sale trecatoare.
Unde se ajungea? La mornianul de cacti rau construite 5i barbar s^rise care se adaugea in fiecare an, si
fara cle-,coperirile., de mulle oji voite, pentru a maaifesta originalitate, nu le puteai misca In lucrari de alt
caracter, mai vast, mai util, cad tti sariau in cale, ety
zecile, criticii can tc judecau fiecare dupa informality
cuprin a in nota cutare si la pagina cutare. Cad $1

crilica decams: r vist le de specialitale, asa de inkrioare celor din secolul al XVIII lea, din intaia juma-tate a se olului al XIX I a, luau cartile la intamplare,
dupa ha ard'ul competentei r duse a colaboratorilor, si
le tratau din punctul de ved re singur al acestei cornpdeut . l ice avca un cara ter mai general, mai ordonat mai literar, intr'o vi erne sand aumele mariloristori i de pang pe la 1870 trezia un zimbet de conside-

rdie era trat it cu o m.gl'genta de pretuitoare 'n rateva tanduri a un lucru cu totul superficial. de vremece e si t inatic construit si scris cuviincios, de Treme

ce cauta contact cu mediul em necc al vremii si sufere inrauriri de la acesta.

$i se ajungea la savanti ignoranti, la eruditi fail culture. Cutare la Leipzig, vorbind de problema Argrii
www.dacoromanica.ro

133 llediterane, gresia cu un veac venirea Longobarzilor

in Italia Si inventa un Imparat bizantin. Sergiu, iar
profeiorul Friedrich, lamurind istoria Statelor balcanice,
'vorbia de pacea pe care Austria a incheiat-o la 1792,

la Iasi, pe cand la. 1792 acolo se incheia pacea cu Rusia, iar la 1791 diplomatii austrieci I i puneau iscalitura supt tratatul de la Sistov. Cateva casuri din multe,
care se inmultes6 gratie sisternului.
Prote,tarile nu lipsiau. Intr'o serie de articole pe care
le publiea in revista Critica actualul ministru de In:
structie Italian, Bendetto Croce, se aduc unele dintre
-dansele, de- o datd hnai veche. Istoria adevarata",.
spline Ernesto Masi, ,,nu e facula pentru public, ci iese
din arhive ca sa reintre In arhive, Si atata". Nu cats.
Mmeni", se piing.? Farinelli La critica odierna, Napoli
1882

la atitudinea Si la arta scriitorului, la sdraeia

culturii sale generale Si Stiintifice, la putinatatea sau

-miopia ideilor sale Si la prostiile consideratiilor sale,
cum fireste trebuie sa fie la oameni fara soliditate Si
maturitate de minto". Judeca despre politica", arata un
allul, fail sa Ii lu^rat vre-odata, in revolutie, macar sufletul for Insusi, de poesie fard a iribi Si a gusta poesia... Nimic aproape nu mai leaga azi productia noastra
istorica de viata pc care o traim... In genere nu e o productie care sa iasa din acest complex de idei ce aka,
tuiesc viata intelectuala a natiei astazi si-i inspira si Indreapta viata activa, si, pe de alts parte, istoria nu ajuta sa formeze aceasta viatal".
Din parte-mi, vinovat de atatea pacate fata de demnitatea Si solemnitatea istorici, am cerut in prefe'ele la
' [Pot adaugi astazi, cand niste copilandri isi inchipuie ca fac
nou cercand a invia ce e trial vechiu, ce spune d. Sidney Low in
The Fortnightly Review din lanuarlunie 1916, Noua orientare in

istorie" p. 271: Perspectiva noastra istorica e pe cale de a se

schimba. Ea cauta orizonturi mai largi si pierde tot odata ceva
din siguranta el dogmatics, din caracterul ei definit, din limitarea
ei simetrica".]

www.dacoromanica.ro

'34
Istoria Romanilor, publicata la Gotha, si in Istoria Imperiului otoman, editata tot acolo, sa se iasa de autori
din cadrul disertatiilor de seminarii si sa se judeoe de

critici aitceva deck informatia. Am avut placerea s

vad pe maul, docent la Colonia, recunoscand a e mai
meritoriu sa gresesti imbratisand desfasurarea Imp 'Iratiei Sultanilor deck sa scrii cloud volume inutile, dar
perfect exacte, despre metrul indiferent al unei poesii a-

rabe necetite. Altul Imi recunostea macar acel curab,

acel frisch, r Mut, care si in materie de stiint.a duce
totusi la aitceva decat sedentarismul neprimejdios. Si
la congresul der la Londra, in sectiuni unite, ceream sa
se scrie istoria universals pe care o oere vremea noastra
dupd nevoile ei, pentru ca nu cumva fara luminile trecutului ea sa apuce in iniscarile ei politico si sociale,
pe care le-a apucatl. Cu aceste cunostinti intrateIn constiinta maselor n'am asista la scenele oribile dint

caile

Rusia, In care, abstractie facand de nebuni si sarlatani, un popor intreg neluminat se trudeste a crea, pe
call: de statistici pedante, o lame noun lard a-si da
sama ca e in actiune numai vechiul instinct tataescr
al lui Ginghiz-Han.

Ceia ce era Inca daunazi numai pareri 'isolate e psi

o necesitate absoluta. Daca nu se tine sama de dansa,
scolile superioare se vor pustii si mai departe, cartile vor ramanea necetite, libraria stiintifica va da fa-

liment, viata, desconsiderata, se va retrage cu total

de la pragul sanctuarelor mucede ale unei religii 5tiintifice devenita inuti1..

0 via(d uria0, in plina transformare turnultuoasei

i roditoare, cere pentru sine totul i distruge ceia ce-

nu i se da. Mullimile nu mai sant ceva care sa corespundt sclavilor anti hitayii, Inchise In temnita ignorantei ca aceia in a eraa.teriilor. Daca ne vom cohort
I [V. mai departe traducerea aeestei comunicari.1

www.dacoromanica.ro

'35
la ele, cu fiecare -pas in jos ne vom simti de fapt innaintali; data vom rgmanea pe piscurile noastre, vom
muri de foamea realitgtilor pe care insine le vom fi
refusat.
SA scriem

Si sa predAm, ceia ce trebuie, lucrurile de

care societatea are nevoie si in sensul pe care societatea
fl pretinde ca sa ne auda 5i sA ne asculte. SA Intl- Am in

lupta care nu se poate lipsi de noi, poate, dar departe

de care noi Insine nu InsemnArn nimie. Pulsul preocapatiilor noastre sg. bath. in ritmul, fie si infrigurat, al
timpului. Orice subiect am trata, Indata ce lrecem de
domeniul, pe care s-1 stim mArgenit 5i s6-1 roncepem modest, al constatarilor noun, cu care se imbogg.te5.,te istoria, A-1 interpretAm in sensul vremii noas-'
tre, sl-i stoarcem ceia ce aceasta vreme doreste pentru folosul ei. SA pornim de la societatea contemporanl

si sa revenim la dansa. Vom face opera mare pe care

In zilele for o facea un Michelet, un. Guizot $i pe care
ajunsesem a o despretui fiindca n'o mai putem intelege

Seminariile universitare sI nu mai produA. tesele

pc nevrutele si eruditii cu de-a -sila. Menirea for este
inainte de toate aceasta: sci pima pe stadent in c ntact
cu izvorul, sA-i dea fiorul realitatilor, s-1 cufunde in
curentul timpului trecut, sA-1 impartgaeasca de inti'mitatea lui sufleteasca. Ajuns profesor, el nu vas mai

spune de la domnul" sou din carte, ci In cuvantul

lui inspirat va fi ceva din insesi vibratiile care au trecut odatA grin sufletele care, oprite in slove, n'au murit cu totul.
Si Incheiu cu o datorio a studentimii celei noun. In

loc ca ea insasi sA evite cursuri In mare parte pur

formale s caute a interesa la viata Universitatii, care
nu trebuie sg. mai fie o manastire cu portile ferecate
In care se indeplinesc rituri devenite farA sens, cat mai
multa lume. Ea va determina si pe cel mai Inn.www.dacoromanica.ro

136 cari pot fi, altfel, oameni de o

ratnit din tipicari
sa
calce
dincolo de cararea batuta si
inulta stiinta
s se piarda Impreuna cu ascultatorii, ca data In zilele cugetarii grecesti, cand mice ideie era vials si
orice cuvant inleles, In campiile nesfarsite ale realitatilor Inflorite.

www.dacoromanica.ro

X.

Base le necesare unei noi istorii a evului mediu.

(Comunlcatie la Congresul de !stone din Londra; Mart 1913.)

I.

Va trebiii sa se revie la marile istorii uaiversale

inspirate d^ acel asi c n eptii lit SOeiC2 si din care se
desprind ac 4easi conclusii. E de sigur una din cele mai
mari nevoi al- timpului si una din cele mai grabnice.
In radi-alismul cotropitor al epocii noastre, usor cucerita de sofimul indraznet, de straduintile unei false
originalitati, de -anal gii in,elatoare, se va impune cu-rand fraul experientii istorice, caci ea este singura
forta care poate sa impiedece ruina totala a traditillor,
prabusirea unui echilibru social si p 1litic absolut neeesar umanitatii.
Nu e vorba de a reabilila aici vechea conceptie, defiuitiv condamnata, de .,magistra vitae", a un r societAti
traind supt directia istoricil r moralisti, in stare s dea
solutii tuturor greutatilor momentului, sa &siege problemele cele mai grele ale unPi ere noi. Contimporanii
nostri ca si cei cari vor veni dupa noi vor tinea sama in
primul rand, daca nu exclusiv, de propriile 1 r interese si vor ceda numai suggtiilor p run itoare ale senlimentelor ler. Nu este nimic de facut in aoest dome-

niu si incercarile pline de cele mai bone intentii nu

41u- la un. resultat.
www.dacoromanica.ro

138

Dar trebuie pdstrat civilisatiilor moderne acel simt

istoric, care este o parte, o foarte mare parte din bunul simt uman. Trebuie ss li se procure mijlccul de
a reactions c ntra tendintelor unui simplism primejdios, care ar fi in stare dintr'un moment in altul sd
schimbe chiar basele vietii sociale, fArd sd-si dea sama

de fortele pe care le distruge $i pe care nu le va putea inlocui prin altele. In sfarsit trebuie push' fats in
fate, mul(dmita invdtamintelor ist- rici, conceptia unui
organism sand.tos cu cea, asa de vatArnar,are, a transformdrilor anorganice, mccanioe, care stint totdeauna

cu putintd $i care dau, din nenorocire, aproape totdeauna acelea$i resultate.

Este deci absolut necesar a da istorie univ:rsald,

in chipul cel mai larg, tmembrilor societatii noastre;
Si nu o ist rie univ-rsala erudita", o inc.irar- de fapte
$i date sau o istorie universals de raracter impersonal, Intepenita in, obiectivitatee ci nefolositoare. Provocata de catre nevoile vitale ale mediului tstru, ea trebuie sd aiber vioiciunea, cdldura, caracterul practic, ha
chiar polemic, al cperelor care vor sd influenteie. ss
meniie sau sa prefacer.
Dacer nu vom da-) noi, altii, de speta inferioard a
vulgarisatorilcr, vor da-o, frtra_spirit istori- $i far,' niciun simt al responsabilitatil r, unei lumi dornice ss o
capete.

Este oare aceasta ist irie cu pulinta? Num arul lucrdrilor de amanunt, $i acum Larte mare, $i care creste
mereu $i rdpede, o ingaduie?
Daca ar trebui sa se cunoasca toga aceasta informatie,

noi am raspunde lara ind laid: nu. Dar nu este

de loc casul. Istoria universali nu este un corpus masiv

de incidente istorice, biografii, studii cronologice, de
desvoltari nati nale; ea pleacd de la izvoare, $i de la
izvoare caracterislice, pentru a avea legatura necesar
cu realitdtile ornenesti in propriul for mediu; ea adund
www.dacoromanica.ro

139

ceia cc intereseaza pe istoric cu privine la scopul pe.

care $i 1-a propus $i la ccnoeptia care-i insufletege
$i in sfar$it ea verified, cu ajutorul lucraril r de a
doua mana,basate pe o murica, pe o analisa critica cei-ar fi cu neputinta de refacut, informatiile pe care se
vor sprijini rationamentele sale, a caror sintesa, al carorsistem formeaza indreptatirea existentli sale.
H.

In aceasta mare lucrare, asa de folosiloare, isloria cvului mediu trebuie sa ocupc o parte intinsa.
Dar ea int poate sa fie cea admisa acum o staa de
ani, in. epoca unui Se Itliker si unui Gatterer, cAnd se-

impuse necesitatea Impartirilor permanente ale istoriei universale.

Gre$eala este vaditAin chiar numele care a fost .lat a-

tunef acpstei epoci. de o mie de ani, care tontine cel

din urma timp al Romei imperiale $i inceputul Romei
Papilor invasiunile acelur popoare
Germani, Slavi,
Turanieni,
care nu erau cate data decat popoarele
no:, treat rii viitorului, apoi cele d'intaiu organisatii regale, intreg fastul Bizantului in Orient, al Germaniei
continentde, peninsu:are $i insulare in Occident, prop esul arab $i expansiunea cuceriloare a raselor turcegi,
$i inainte de !Date luptele pricit2uite $1 intretinut3 de
idei:t roman.' to Slat, in Biserica si in civilisatia umana.
In. aceasta coneeptie ea ar fi numai un ev media",
adeca o ep ca de transitie, incapabild de a !rage ea insa$i contururile unci n i organ:satii a omenirii, de a
holari principiile undi nou spirit uman. Nu: este o individualitate care se iveste, se afirma si dispare Meet inaintea allor idei si allor forte, nu fail a lasa cu toate aceFteo in gandul 'rostra, in setitiniente:e, in institutiile
noastrc, chiar in cele care au priinit mai des pecetea
Romei, urun. adan-i

$i care vor persista chiar din -

co)) de ..chimbatTilo Indraznete ale limpului nostru. Caci

www.dacoromanica.ro

140

evul mediu, acest intermezzo hibrid si despretuit nu

hiiieste oare Inca pe plmantul Angliei, fail sa MIpiedece in niciun fel, fdra sa jene7e eatusi de putin
desvoltarea libera si energicd a un is din natiunile care
conduc aceastalalta epcca in care traim?

Ace3te prejudeati de antipatie fat: de v:acurile inlune-cote, MO de so-ietdtile fanatice, fata de anarhia
feudala $i copilaria" unni arte ,,naive", erau atunci
destul de natura'e Timp de trei secol-. se traise, s'a
-voit sa se trdiasca numai .din antichitate, asa cum o
intelegeau umanistii timpului, anti hitate romand mai
ale.,, anti-hitat- gre el tahnacita, ca la Plutarh Si la PoMAIL, dupd scrupulel- d- moral). pr;vatd si moron publi-a, de patriotism in semul latin, pe care evill mediu" nu le cunoseuse, caei ele nu corespundeau prin.
-cipiilor existentei sale chiar. Se ura in aceasta lume
a seco'ului al XVIII-lea, flamanda de libertate, visand
cetati libere, nadajduind eroi Si mart faple repubncane aceaAa rasa a unui Odoacru si a unui Attila, distrugolori ai Imperialui, rasa unui Clovis si a. unui
Carol-cel-Mare c nvertind prin lovituri de sabie cea a
regilor pies? si sill*" in enunchiati In fa'a altarelor
superstitiei", acele armate de cruciati mergand sa
tulbure in Orient civilisatiile inflorit are, pentru ca cle
concepeau pe Dumnezeu in alt chip, acele bande de
baroni care taiau negust rului drumu i'e si care faceau
din sarmanul teran nutritorut si vi tima lor. Universitattle chiar, indopate cu scolastica, nefolositoare ca
stiinta si vatamatoare pentru societatea pe care o conducea, toata arta acestei epoci 5i toga literatura, aspre Sall naive, sovaitoare in idei, nedesdvarsite r.a stil,
se cuprindeau in mod natural in aceastd desaprobare.
Trebui Invierea acelui ordi romanus", pentru ca O. se
termine cu aceste bolboroseli ale spiritului, -cu aceste
bolboroseli ale spiritului, cu aceste neoranduieli ale
legaturilor sociale.

www.dacoromanica.ro

141

Ganditorii veacului al XVIII-lea nu credeau sa li fi

ramas ceva din acele timpuri de stare pe loc sau indelungcte dibuiri in intuneric, dureroase pentru spiri
tul uman. Ei se simtiau elevii si voiau, nadajduiau s
fie rivalii celor veal, pentru a duce mai deparle opera
lor, pentru a reda omenirii o fericire pierdutd de prea,
mull limp. Monarhia absoluld va face be republicilor
de cetateni, clasele se vor topi in egalitate, morala fraternitatii va inlocui pr sterndrile si ingenuncherile inaintea lui Dumnezeu si a acelora pe cari el i-a ales dintre dan5ii pentru a fi bogati, rcobili Si puterni i. Chiar
cele ttei secole ale epocii moderne nu puteau fi con-

siderate decal 'ea o pregiltire pentru oara apropiatd

a triumfului definitiv; tol ceia ce nu intra in acesta
notiune erau re,turi ale acstui ev mediu urn deeddere romana si preludiul mros a unei epoci not de
fericire omeneascd.

Cfind natiunile iesird cu totul inarmate din revolutia universala, invinsa in esenta ei umanitard, interna
tion4ja, prin Insd5i victoria ei, trebui totusi sa li se caute

drepturi, 5i in acest scop patri ti en.tusia5ti scotocira

izvoarele a elui negru trecut de decadere si de despret.
Se avura in vedere in curfind cronicile, analele, legile,
documentele mon dole acelor timpuri, cand din 'Furnul Babel al Imperiului roman pe care v iau sa-1 re onshui scd cu orice pret, roird popoarele, vorbind fiecare
limba sa. Istoriile nationale intovardsesc pretutindeni
renast rile nationale si le favoriseaza in mod esential.
Evul mediu
exists de acum
nu_mele fu pdstrat
Inainte numai ca reunirea mai molt sau mai putin indemanatecd a acestor istorii nationale lipite Impreund.
Cu toate acestea nu existase constiinta nationals, literaturtt nationals, orpnisare nationald in limitele strict etnografice ale Statelor-popoare. Nu se doria atunci acea isolare, care samand cu pdrasirea marilor amintiri 5i a ambitiilor Inalte. A fi to 1nsut1, hotarit, parea
www.dacoromanica.ro

- 142 Area putin pentru toti acesti oameni, cari vroiau sa

continue Roma. Si ar fi fost chiar ceva nelegiuit, caci
s'ar fi sfasiat unitatea Bisericii, ca vesmintele lui Hristos

murind pe cruce. Nu are a face, trebuia descoperit si

urmarit geniul national in formarea complicate a acestui vechiu teren! Si, dupa ce au fost puse sa defileze

astfel drapelele tuturor natiunilor, s'a crezut el s'a a.

sistat la marele spectacol plin de miscare al insesi civilisatiei omenesti, in acel timp de schimbari visibile
si de catastrofe rasunatoare.
Chiar cand acest entusiasm slabi, sislemul fu pas
'trat. 0 noun fasa, t t asa de romantica ca si prima,
punea eel mai mare pret pe tot oe era originalitate
naiva, sentimentalitate desordonata, violenta crude. Dar
evul mediu tocmai presintala fiecare paging a analelor
sale spectaco'e bogate in colori, interesante in ce priveste conturul. Se pasienara deci pentru aceasta exhibitie extraordinary de indrazneala, sfintenie, nebunie,
cruzime. Si s'a ajuns a se crede ca violenta imagine Im-

pestritata cu loate aceste -fapte putin obisnuite, de

un caracter straniu, formeaza chiar evul mediu.
Legiunea eruditilor se apucase acum de lucru in scolile

speciale destinate a pregati pe bibliotocari si arhivisti,

In seminariile universitatilor, analisand cu ..rabdare, cu
dragoste cranicile si documentele. Pen.tru ca asemenea
opera sa fie indeplinita erau necesare cun.ostinti profun.de; usa fu inchisa diletantilor, amatorilor, coloristilor stilului si chiar bunilor anticarii fanatici pentru conacele si clopotnitele lor. In lumea aceasta noun, evul
mediu fu apreciat cu usa inchisa, din causa greutItilor
care trebuiau Invinse pentru a fi initiat Irk toate secresi el dureaza Med
tele sale. A fost frumosul timp
al arhivistilor-paleografi, al onestilor Forscher", earl,
ingrijind fiecare un colt al gradinii, negau existenta intinsului peisagiu., a marii lumi vegetale, din care si a.ceia facea parte neaparat. Erau de ajuns studiile
www.dacoromanica.ro

143

medievale; istoria evului mediu nu mai putea fi intreprinsa fail a ridica protestari sau a pricinui cel putin o inaltare de umeri.

cu toate acestea nu exists o epoca. In care diversitatea aparentelor s acopere un fond asa de unitar

ca acest ev mediu, care trebuie sa traiasca prin esenta sa, diferita de a celorlalte epr:ci din desvoltarea umana, prin originalitatea sa bine hotarita.
Antichitatea, care e studiata, labia i imitata mai

ales, a lost de fapt ultimul termer, bine situat, al unei lupte Indelungate intre ierocratli, ale regilor, ale
preotilor In Orient, si ntre umanitatile" basinului Mediteranei oriental; al unui conflict mai Intins Inca intre
cetati, dintre care fiecare isi avea Olimpul sau divin
istoria sa umana. Orbis raman:ts cao conceptie unica

si eterna se desfacu incet, cu greutate, cu pretul a

lungi sacrificii, care inoep cu primele razboaie lntre
civilisatiile nascande, ascunzandu-se in dosul zidurilor
protectoarc, al carar acces este interzis strainului.
Cu toate acestea, odata atins acest mare resultat, ()data
unitatea umana descoperita si recumscuta, nu era forta

capabila.' sa o distruga. Blandul anarhism fratesc al

creginismului originar nu dull mai mult decht entusiasmul provocalor al i-nartirilor, simpatia tradatcrrilor" pentru barbari. A d)ua zi dupa negarile invier.sunate din Ciuitas Dei, in care cu toate acestea tresare
de mai multe on mandria romana, patrioti mul cetItea_nului si constiinta superioara a literatului, noua religie,
cu toate inisterele ei, dorinta ei de singuratate, dragostea ei pentru saracie, se supunea c nditiilor de viata
romans. Ea InVinse Imperiul subslituinduhi-se, inlocuindu-1 si perpetuandu-1 in acelasi timp.
Barbarii, cu traditiile for sacre, cu regii Tor de origine
cu limbile for nesigure, puteau ei sa resiste mai
www.dacoromanica.ro

144

mult decdt opera lui Hristos Si a apostolilor la acest

farmer cuceril r? De sigur, nu. Astfel intreaga for activitate politica, in t t carsul acestei epoci, este consacrata restabilirii acestui Imperiu, roman, pe care 0doacru nu sccotia s-1 Inlocuiasca prin regalitatea lui
ran, definita, care nu era macar teritoriala, ramanand
Inca pur germanica, In legatura cu coldatii clanului sau
pe care-1 conducea la razbaiu. Teodoric imitd la Roma

pe predecesorii sal de alts rasa si, in afard de Incapatinarea sa ariana, nimic nu arata. din parte-i sentimente de antagonism contra invinsilor, contra populatiei, cucerita si dominata de care ai sai. Clovis se
mtandri de a fi recunoscut si numit patriciu de catre
acest Imparat al Orientuluf, Inuit mai puternic decat el, avand la dispositie mars f rte organisate, care
se comidera ca stapanul legitim al Imperiului intreg
si care daduse lui Teodoric delegatia de a intreprinde
razboiul in Italia.
De la Constantin pol, d , la acest Bizant naseand, se
inspira chiar Insulele -Britanice, 51 acesta este de asemenea motivul simpatiilor lui Beda Venerabilul pen-

tr'i limba greaca si traditiunie religioase ale Orientului Da It ar fi putut sa domine la Roma, Lombarzii ar
fi reluat de sig it opera lui Te doric, a doua zi dup5.
victoria asupra soldatilor timperiului de la Constantinopol.

Din partea lor, Francii sacrificara totul pentru a a-junge la stralucirea imperiald a marelui for rege Carol, aclamat Cesar, la Roma chiar, de care acea multime ai calif stramosi hotarlsera cu privire la trop I
vechilor imparati. Dar se exagereaza rolui lui daca
se abate catre Aachen toata istoria timpului. Nout
Imparat de Apus are scrupule de constiinta ea.nd
e vorba de drepturile unui Imperit raspicat m d
legitim decat aceasta noun creatie imperials datori 5
intereselor Papei amenintat de catre alti barbari. El
www.dacoromanica.ro

145

respectd amintirea lui Constantin -cel -Marc i hesita a-

tunci cand porneste, poste Lombarzii si Saxonii ins

vinsi, care mostenirea sa. Prin Venetia ca si. prize
Panonia, de la care indepirteaza pe Avari, el se indreapta catre acea luine orientald, a legithnitatii nizantines unde Irina 51 fiul ei Nichifor, I. ceartd intro
dansii, dentin puterea. Putin a trebuit ca acele planuri
de a reface unitatea Imperiului sa nu devie o realitate.
Numai atunci Carol ar fi putut crede indepliniti opera
sa de restaurare.
Dupe plecarea Gotilor, Orientul, la randul sari, a avut

candidati barbah la coroaha romans. Cu palatele si

Wile sale din piatra., cu Curtea sa formate in mare
parte din Romani, cu incercdrile sale de a castiga populatia de dineolo de Dundre si din insula Sirminan,
Attila, care-si conduce -slUe in Galia si pe drumul Romei, are o \raga infatisare de Cesar hidos 51 desg,ustator.

Bulgarilor, amestecati cu locuitorii slavo-romani ai acestei provincii si rau lustruiti de civilisatia greaca, li

vine in minte sa proclame Imparat la sfarsitul unei

epeditii contra Constantinopolului pe tegele" for Sinion. Ei de asemenea venereazd Bizantul si incearcd
sa--1

imite, s-1 reproduce.

Plecand de la Carol-eel-Mare, rasa gernland va Incerca sa fac din noul Imperiu ereat de dire Franci
o realitate durabilii. In Orient acelasi rol revine Bulga.
rilor, care ereiazd dupd Taratul lui Simian pe cel
al lui Samuil, sustinut de Albanesi si Vlahi, pe urma
pe cel al lui Ionitd, el insusi de rasa vlaha.
Tot ceia ce se petrece in Europa $i 1i regiunile veeine ale Asiei, pand la califatul Arabilcr, care_ para-

seste rapede caracterul sau patriarhal, burnusul

$i

sacul de curmale al primilor urmasi ai Profetului pen.tru a Malta brodechinii imperiali, poate fi clasat supt
aceasta rubrics a luptelor pentru restabilirea Imperiului. Este adevarata unitate a isloriei evului mediu.
www.dacoromanica.ro

10

14,6

Ea nu trebuie sa inceapa deci prin analisa germenilor de natiune, -cari nu se vor desvolta decal peste cAteva sute de an.i, ceia ce apartine
modern, care
se ocupa de regalitatile m dcrne, ci sa urmareasca, bine
aceste lupte nesfarsite, aceasta continua Incordare a tuturor p poarelor pentru a avea Imperiul, singurul Imperiu
IV.

Nu trebaie facuta o except;e nie char pentru desvoltarea Bisericii. Numai ecalalta f rma, mai degraba

un reu, rs al perpetuitatii romane, apare si se mentine in prima linie. Pena tarziu de tot Papa nu. se ma-

nifests ca stapanitor decal in nynnentele tend Imperiul insusi nu exists sau

arata neputincios de a-si
Indeplini datoiia: in ep,,ca lombarda si in, timpul neintelegeritor dintre urmasii lui Carol- eel -Mare si al
desfacerii mostenirii lui. Si, cum la Constantinopol exista mereu Imparatul, seful religios tlu va fi decal
uixailul lui capelan, nnmit si soos dupe vointa stapanului.

Cand, dupe spaima an iIui o mie, a sfarsitului lama,

izbueneste ceirta pentru Investitura intre Papa, care locuieste la Roma, si, Imparatul r-n-n,an, care de obieeiu
nn apare acolo decat o singura data, nu este vorba de
puteri de ace:asi esenta, ci de infatisare diferita si de
interese contrarii. Spiritul nou de la Cluny e cel care
sufla asupra lumii: el ar vrea bacaros s'o transfortne,
dar numai peptru a da Unitatii necesare, di nelipsit,
un caracter de idealism superior.
$i aceasta tendinta de unitate nu se opreste la margenile acelui Occident care a produs-o in manastirile
sale din -Franta: ea cauta sa atinga si sa domine Orientul, prin mercenarii din Scandinavia tocmiti la Constantinopole, prin negustorii din Amalfi, Pisa, Genova, Ve-

netia, avand contoarele for In Intreg Rasaritul, prin

www.dacoromanica.ro

147
Normanzii celor Doug. Sicilii, cari vor Albania, Insulele
lonice, drumul catre Bizant si in sfirsit prin cruciatele

de atatea on reluate pana ce un. Imparat latin fu ales

si asezat la Constantinople, care ajunse astfel, pentru
-ortodocsi, eretics si dusmana timp de o jumatate de
veac. Inocenjiu al III-lea considera pe Balduin si pe
Henric ca pe vasalli sai, tot -a.$a dupa cum concepea
coroana Apusului ca pe cea mai de sama feoda a sa.
Bizantul fusese atacat _pentru a i se distruge spiritul
separatist In folosul unitatii romane, incarnate In Biserica, pentru ca Imperial-, cea d'intaiu incarnatie a acestei tendinte fatale, daduse
trebuie se o spunem
faliment. Dar Imparatii latini din Constantinopol se
sirr.tirg. In curand; in prima linie, urmasi ai basileis-ilor
:ale caror haine si pamps o oopiara. Ei se luara la cearta

cu Bi erica aceia care li daduse aceasta coroana a 0rientului Si In acelasi timp se vazur'a raspinsi de catre
vechii supusi ai Comnenilor, cari li preferarg. pe 13u1garii ortodocsi si pe noul Imparat al acestora, binecu-

Vantat si el de Srantul Parinte, dar ramas un schis-hnatic incapatinat, campionul opositiei religioase gretesti.
Aceasta insemna o prabusire totals, a tuturor nadejdilor, a tuturor ilusiilor, nascute prin actiuLea energica

si increzatoare a Ppilor-Imparati, mostenitori ei In-sisi ai orbis-ului Cesarilor. Si, cand Paleologii vor readuce la Constantinopol ortodoxia .si elenismul, ei vor'

fi parasit in exilul for din Asia zdreanta imperials,

tot asa ca si nevoia unei ortodoxii intransigente: ei regociaza cu Roma la conciliul din Lyon si nu mai vdd,
cu toate ca sant Imparati, In provinciile for micsorate
si amenintate decal o Rhomais, un Stat grec aproape
national.
V.

Numai in aceasta epoca incepe decaderea teoriei

politice a evului mediu. Acura trebuie urrnarita o ;Alta.
www.dacoromanica.ro

148 desvoltare, aceia a gerinenilor unei lurni noi. Ei nu in--

fAtiseaza o alta conceptie, care ar fi lost pusa voit

In. locul celei care disparea, ci numai o ordine de
lucruri inferioara, care se impune calva timp din sim--plu opertunism.
Expunerea istoricului viitor va porni deci de la cele
d'intgiu formatiuni Iccale datorite asociatiilor defensives
din. timpul invasiunilor, apoi parasirii de catre pute-

rea regala a drepturilor de guvernAmani, pe care

Roma veche le-a astral totdeauna cu gelosie, drepturi de prima stApanire asupra Yeritodilar cucerite de
catre armata navalitoare. El va vedea in crearea sau
invierea unitatilor politice orlsenesti un proces asamanator. 0 Intreaga ierarhie de fe de aminteste is-

toria noilor asezari pe pam'ant roman; ea marturiseste caracterul idealist al acestei epoci, cand dreptul
este adesea principalul factor. Dar toate aceste vieli
autonome rurale .i urbane. sortite grin chiar faRtul

se topeasca in formatiuni mai puternice

si mai trainice, sant elementele acPlei realitati tPriacesta

ssa

care va fi semnul deosebitor al epOcii ce

se va deschide in curand.
foriale

Conflictul dintre Papa si Imparat va inceta dupes

Frederic al II-lea. Un. ak conflict s'a deschis: intre
descendentii lui Frederic si regalitatea francesa, care
nu fora o puternica amintire a Imperiului Si ti ndinta puternica de a-i lua locul

aseaza pe un mem-

bru al ei in regatul de Neapole, made Conrad va

muri 5i Conradin va fi dus la stfpliciu, pe urrna intre regalitatea francesa care va retina pe Papa la
Avignon si ambitia tenace a Sf. Scaun, intre fragmen-

tele Papalitalii sfkiate de Marea Schisma si suveranii cari cauta a=si crea biserici de Stat corespun7.1toarc stapanirii for si in sfarsit intre cruciata din ultimid timp si. Turcii, noua regalitate a Balcanilor, tot
www.dacoromanica.ro

149

a5s ca intre Bizantul dev'enit grecesc si concurentii lui

tot mai mult Slavi: Bulgarii si Sarbii.
Pretutindeni noua viata modern's se afirma si castiga victoria. In curand nu va lipsi detht intervenirea,
razboaielor, ca acel de 0 sula de ani, care au misiunea
de a stabili hotarele acestor teritorii regale, pentru ca
evul mediu sa Ha, derinitiv sfarsit.

Sa pastreze de la un capat Ja altul unitatea natuSi absolut necesara, care poate sa stapaneasca
foarte bine hapsul faptelor, vartejul influentelor, ss
rali.

trateze in _acelasi timp despre Romani sl despre barbari, despre Occident 5i despre Orient, s urmareasca
de asemenea toate legaturile acestei jnmatati de lume
.europeana cu misA.r4le militare Si politice ale Asiei
vevine, sa supuic in sfarsit desordin-a faptelor feudalitatii principiilor superioare
idealismul ierarhiei,

realismul dominatiei, dar ss reeunoasca in acelasi

limp caractcrul oportunist, provisoriu til acestei organisatii de aparare, preservativa, ca si, de asemenea,
cea a oraselor, acesta trebiue s fie prograntal aceluia- care va indrazni
si va trebui ss indrazneasca
a scrie istoria celor o mie de ani ai evului mediu.

Acest program poate fi resumat in doug. cuvinte, Im-

prumutate chiar de la poporul care realisa notiun.ea politics, pe care o arata: ordo romanus7.
Traducere de d-na Virginia Sacerdoteanu.

I (Adaug ca urmarirea forma(iunilor libere, nestapanite de Imperiu, neocupate de barbari, a Romaniilor, e azi pentru mine
Inca una din principalele linii ale istoriei evului mediu ; 1933.)

www.dacoromanica.ro

XI.

Cultures generals si studii istorice.

Lectie de deschldere tinuta la Universliatea din Bucureti (1932).

$ coala noastra superioara a lost intemeiatd de oameni Cu un larg orizont cultural. Lin Constantin Cantacuzino Stolnicul aducea cu dansul toatd vasta umanitate" a Studiului" padovan, Fanarioti, cari n'au fa-

cut deck s de,volte aceasta Academie'', erau eameni

de enciclopedie". In a doua jumatate a secolului al
XVIII-lea ei uu introdus puternicul curent filosofic"
al Apusului si noua pedagoje" a lui Pestalozzi.
Al area scoald munteand a secolului al XVIII-lea vine

de la cineva ca Petru Poien.ara, un om asa de intrag,

care, dupes ce aratase ea stia servi o revolutie ca a
lui Tudor, a facut in Apus studii asupra atelieroLr si
usinelor, ram.anand un exceent clasicist iar In M ldova
mintea mare a lui Mihail Sturdza a creat Acadea-nia
lui in atmosfera de geniald multiplicitate a lui Mihail
Ko2alniceanu, fabricant si agricult r, autor de comedii
$i dE nuvele, istoric si eel d'intaiu orator al vremii sale.
A eeste scoli frrmau profesori umani 5i energii natiot ale, ceia ce nu i-a impiedecat de a da si aceste contributii pentru stihita.

De cateva decenii insa Facultatea de litere a 'nor

Universitati romranesti care sant ale tuturor studiilor" numai pe specialitati s'a despartit de mult In
www.dacoromanica.ro

152
sectiunile de filosofie, de filolog,ie clasica, de .filologie

moderna si de ist,rie. 0 usoara mmaniare la Facultatea do Bucuresti n'a schimbat prea mult din aceasta
situake, pc care- trebuie s'o judecam defavJrabild si acelei creari a omului in adevar cult care nu e ultima
din daleriilc invol am fintulai superior.

Exemplul strain. n'a trebuit sa fie urmat la noi. In

adevar, in FraWa, oriat s'ar imparti studiile, pentru
a caror adancire in uncle ramuri s'a treat coala des
Hautes Etudes la Paris, unde se vine on cu aplecari
cleosebite care n'au nevoie numai deat de impulsuri
din. afro a, on cu Sorbona isprdvita, basa de ^ultura
generala exista. 0 da teribilul liceu in care on bourre
les cranes, copii de patrusprezece ani descurcanduse din cetirea ltd Platon si autand sa-i inteleaga subti.li table.

In Germania, pe langa asa de largul obiceiu al lecturilor, liceul, gimnasiul, represinta o enorma cantitate
de asimilare din toate dimenii e culturii si este acolo
tine sa armoni e-e can stintile capatate de elevi. Pe and
latela noi. cu scoala secundara pe care o avem
meiata, cum e te, Inca pe invatarea pe de rost a cuvintelor sou, daca nu a tor, invatarea pe de rost, ca
trece cineva de-a draptul la
sd zic asa, a ideilor,
asa-zisul Seminariu, In care nou-venitalui i se core s
ceteasca izvoare in limb,i pe care nu le can ante on le
cunoaste ran, doar in, forma for cea anal modarnq si
mai vulgar* pentra ca, de acord cu cite un hoar plofesor, foarte mandru de Stiinta sa, sa arate paeatele
savarsite de oameni can stau de mult in fruntel carcetatorilor.

Se crede prea adesea, si se spun prea tare el bate

aceslea, mai la urma, n'au a face. ca, odata }tiuta
metoda de import, ea ajunge. Dintr'insa se poat6 fixa
adevarul, si acest adevar, al amanuntelor aditionate
este istoria. adevarata istorie si toata istoria. Cu Meewww.dacoromanica.ro

'53 loda ai drumnl, $i, -odata ce ai drumul, nu se poate

sa nu atingi tinta.
Numai cat aceasta conceptie este neindestulatoare,
falsa si periculoasa.

Metoda cea mai build are valoarea pe care i-o da

omul care o Intrebuinteaza. Ea n'are o valoare generala
democratica'' prin care orice minte omeneasca ajunge
a nemeri pe aoelasi drum la aceiasi siguranta in tints.
Tar valoarea omului care intrebuinteaza metoda atar-

na, de sigur, side o anume inteligenta care nu. e apanagiul oricui, dar atarna si de rhipo,acele pe care
i le pune la indemana numai cultura generals, multilaterala, incununata prin atmonia sufleteasca superioa-

ra, dand trei virtuti fara care nici stiinta in eel mai
malt inteles al cuvantului nu se poate.
Aceste trei virluti sant: orizcnt, disciplina si onrmie.

Niciun studiu nu e bun,_ data peste dansul nu se

vede ceva mai departe. Niciun sprodueator stiintitic
on e vrednic de stima decat incadrandu-se modest
inteo disciplina care nu-i permite ie$irile fara rost,
atacurile fara drept. Si niciun om vrednic de acest

flume nu se poate dispensa de tot ce se cuprinde

nobil bun, dui s in notiunea romaneasca, intraductibila,
a omenirii.
S.: considers izv rul ca avand in -el insu$i tine tie ce
pbteri misticE care impun oricui prcsternarea III fata

zeului de orice calitate ar fi. Totul din izvor, nimic

dincolo de dansul, caci aceasta ar insemna un vinovat
diletantism si transgresorul va trebui adus inaintea
inexogabilului tribunal al solemnilor sacerdoti can se

incbina permanent $i exclusiv izvordlui: cugetare $i

forma, imaginatie creatoare si cu atat mai putin capriciul de stil nu se iarta.
liar izvorut n'a fost treat pentru istorie. El Vine,
nu numai din lipsa unei informatii complete si din
www.dacoromanica.ro

154
slaNciunea, macar mlomentana, a mintii omen.esti, ci
si din pasiunile, din eumplitele, necrutatoarele pa-

ale oricarui timp, care orbesc si mama Ia denhturare, chiar la minciuna sfruntata.
Cand ai doua, trei astfel de izvoare, din ele se poate
scoate ceva care c foarte departe insa de imaginea
isterica deplina, de care avem nevoie pentru a spune
ca am cunoscut un om, un moment, o desvoftare. Contra expedi%iei In Sicilia a Imparatului bizantin Constantin al III-lea, de care vorbeste Teofane, totusi un
izvor principal de istorie bizantina Si, pe langa dansul, un povestitor arab, un critic modern a putut aduce 1nainte faptul ca Imparatul presupus a fi intreprins aceasta expeditie de pedepsire a asasinilor
predecesorului sat; Constans, preside In acel moment
un conciliu si ca Arabii stateau, si pentru luni intregi,
siun'.

Inaintea Constantinopolei. A trebuit deci sa. se &easel

expiicatia ca ambele izvoare pleaca de la until mai

vechiu, care, cum o dove'desc anume forme la Arabi,

era redactat in greceste. Daca dispui de informatia

necesara, nu prea bogata, cum se vede In acest cas,
ajunge un bun cap rationalist si o onesta rabdare ca
sa resolvi prob:ema pe care spiritu-ti critic a pus-o.
Mai grew e Insa, chiar pentru evul mediu, asa de
saracacios _atlesea In stiri, cand se cere -pentru lamnrire
si intelrgerea psiholcgicci a unei situatii. Agtfel, cand,
daunazi, un profesor german din Hanovra, Bruno
Krusch, a pus in discutie botezul lui Clovis, pe- care-1

cunosteam dupa Grigore din Tours, totusi un izvor

bogat si adesea sigur, de la care am luat lupta cu Alainvocarea Dumnezeului Clotildei", botezul de
Remigiu, arhiepiscopul de Reims, cu celebra sentinta:

Pleaca fruntea, mandre Sicambre, adorn ce ai ars

si arde ce ai adorat".
Criticul a observat insa scrisoarea episcopului Avitius, invitat la botez, care se scusa druid explicatii. El
www.dacoromanica.ro

L55

a descoperit ca regele franc a primit botezul, cazand'

ixr genunchi, la Sf. Martin din Tours. A luat la cercetare-

opera lui Grigore si 1-a gasit une on adaugand si fal-

sifiand. Dar, pentru a se avea intregul dorit, i-a

trebuit, si pentru o notita

cu cat mai mink i-ar fi
trebuit pentru 6 povestire!, Intelegerea spirituldi acelui timp.

Data asa e pentru evul mediu, se poate continua cu

asemenea metode and e vorba de vremile mai noi,
.p6n.bi la cele contimporane in care din toate partile strigg, chemiand, informalia discursurilor, pamfletelor, zia--

relor? Aici infinit mai mult Le cere, ceia ce nu poate

da nicioo inetod5., ceia ce e inIscut la adevaratul istonic: divinatia, simful intim, care, farg. a trece prin,
treptele cugetarii rationaliste si silogistice,. ajuta a
gasi, de-cdata instantaneu, adevarul care, Bind de impresie, si nu de argumentare
liber a-1 cerceta pe
urm5,
nu e mai putin adevar.
Numai cu mArgenirea specialistului nu se qjunge
deck pang la treptele de jos ale istoriei. Se poate oare
un istoric al antichitatii clasice care sa nu fie deplin,
inliiat in cugetarea elino-romana si sa nu simtA pulsand in limba insusi spiritul acestei admirabile societgti? Ori un istoric medieval tare s'5, nu cunoasca literatura si arta timpului, strans, legate intre dansele,
Celrft din arhitectura catedralef fiind si in. crisul fruMos dada al epocei?
Avand insa la indernana tunostintile din toate dome-

niile, cineva poate sa se stramute in spiritul epocei,

conditie prealabilA necesarA pentru cu aoela care cunoaste termenii in ei insii s-i poata interpreta asa
cum se cuvine in sensul adanc, intim. al lucrurilor.
Nu poate fi nimic mai fats deck adeva'rul de amanuntc inteles dupd cugetareit si simtirea aitei vremj.
Pe langa aceasta greseala hotaritoare poate fi mai a.-

devarata o informatie mai saracd, cuprinzand si uwww.dacoromanica.ro

-6
nele greseli, dar in -concordanla -cu cerintile morale ale
mornentului.

Inseamna oare aceasta c unui erudit nu-i ajung mijloacele lui obi,nuite? De sigur ca nu. Dar de la clausal
pang la istoric e druln
cat drum!

www.dacoromanica.ro

XII.

Ziclarnicia impartirilor obisnuite ale istoriei

universale

Lectie de deschidefe la Academia de Comert (1932).

Intr'o carte recenta de Istoria Romani lor am intalnit din nou ye-chile ImpIrtiri ale istoriei universale.
Ele sant si neindreptatite 5i stricatoare pentru unitatea ansamblului.

In adevar, ele nu cuprind mAcar o bung. Impartire

sprijinita pe cron.ologie.Antichitatea, asa cum se incepea

Inainte de la Marathon, data a conflictului cu rnonarhia asiatia represintata atunci prin Persi, ar fi tinut,
din. secolul al V-lea in. de Hristos papa, In 476, peste
opt sute de ant Evul mediu, de la 476 la 1453 aproape un mileniu. far pentru epoca mOderna ar ramanea,

de la 1453 la 1789, trei sute de ani si de la 1789

pnb. azi ceva peste un secol si jumatate pentru contemporani.

Nici In ce priveste cuprinsul nu e nicia potrivire.

$tim acuma cal Intreaga cultura greceasa pleaca de
la aceia a Orientului. Aceasta, Vara caracter national,
sacrificand pe rand rasele pentru unica monarhie diving., e de fapt creatoarea unei civilisatii pentru Loath.
lumea. Grecii au prefAcut-o in rationalisniu1 for dupa

care s'a Indreptat mintea tuturor popomilor. Evul

mediu a creat toata sentiraentalitatea n astra. Pe cand
epoca moderna n'a fAcut decat sa InchidN. omenirea In
www.dacoromanica.ro

- 158 viala de Curie si in cea de Colegiu. Iir cea contemporana se zbuciumd necontenit pentru a-si gasi civilisatia ei

8i datele sant insig-nificante. La 476 n'a cazut" Roma, care,,cdzuse'' prin Visigoti si Vandali, ca oral. Iar,
ca forma politica, Odoacru, rege pentru barbarii sai,
tutor al Imparatului Romulus Augustus (Augustulus),
1-9 pus in disponibilitate", trimetandu-1 pe viata Inter) vile de mazilie -$i a e xpediat insigniile Imperiului
aceluia care, in Constantinopol, avea administratia in
Rasarit a azestui Imperil in esenta indivisibil, cirand

pentru el namai un modest vicariat. El e de fapt restituitorul unitatii administrative a Imperiului care supt
Diocletian fusemL: In patru, supt Teodoric I-iu Intr'unul, supt fiii si urmasii lui In cloud, si care acuim revenia la unitate.
1153 inseamn.a doar ocuparea de Turci a Constantinopolei care era in.ca de la 1390 vasala tor, viata bizantina continuand, chiar In forma greceasca, Inca o
bucaal de vreme.
1781:, e data unei Revolutii francese, care nu e .!ea
d'intaiu miscare pornita pe basa principiilor lui Rousseau

Interesele care mentineau aceasta impartire fdra seas

au disparut:
Nu mai credemi azi ca Germanii puri si zdraveni au
apgrut printr'o solutie de continuitate in istoria lumiiti
creand evul mediu. Ei se adaptasera de mult la o Roma care nu era nici v:)nrupta, nici degeneratd.
Nu mai vedem in Turci sfaramatorii Imperiului
zantin, el continuatorii lui.

Nu mai admitem dogma Revolupei francese liberatoare pentru omenire.

In schimb ni dam same ca sant patru istorii antice:
g "Yonarhiei orientate, a Eladei de cetate, a Romei de te-

rani. a Imperiului roman, care e noua forma, dupe a

www.dacoromanica.ro

-- 1 5 lui Alexandru -cel -Mare, a Monarhiei orientale pentru

toata lumea. Vedem de la 4000 de ani inainte de H rises o formidabila activitate umana, trecuta asupra Gre-

ciei prin civilisatia oretana si care nu poate fi strivitA in prefata lui Marathon.. Si, peste despartiri neorganice, Intelegem ca viata omenirii e de o perfecta si
adrrirabila unitate.
Nimic nu sd Intelege Intr'un singur loc si la o singura
data. Epocele se lamurese nu In ele, ci prin ele, de la
una la alta. 5i e cu neputinta de a vorbi de una fara a
gAncli la alta 5i de a intreprinde explicatia uneia fara

a le st pe toate.

www.dacoromanica.ro

xiii.

Romantism i nationalism in istoriografia

romaneasca
ConferintA la Scoala de Ynalte Studii din Paris (Februar 1933)

Doamnel r si doninilor,

Creel CA, atunci nand ai fost elevul unei scoli, ai da-

toria de a reveal din and in cand_pentru a arata in

ce chip ai profitat to insuti sau al Meat si pe altii sa

profile de cunostintile primite.

A,nun patruzeci de ani, cand cram elev al sScolii de
Inalte Studii. vechi zidiri inguste, cu coridoare care une
on duceau la carnarute scunde, tineau locul cladirii

americane de astazi. Aeolo mi-am primit invatatura,

dar v6 asigur ca felul in care am facut pe altii sa profile de dansa nu corespunde desvoltarii pe care aceasta
scoal?i a luat-o ea insasi. Ea a castigat mai mult decat
am facut sa foloseasca altii din lectiile pe care le-arth
primit aici.
Cum de la saizeci de ani
si-i am de doi ani
iti
place sa to Intorci putin in urma pentru a-ti face socote-

lile activitatii, m'am gandit ca ar fi poate necesar sa

o resum inaintea unui public strain, lipsit de prejudecatile care une on pot altera o judecata. Cand datorezi cuiva recunostinta, al datoria de a fi cu el nedrept,
si, cum nu aveti fata de mine nicio obligatie, imi puteti fi, netinand samA de vrasta dumneavoastra si a

www.dacoromanica.ro

11

162
mea, judecatori ai chipului in care invaltdmanlul dat
de Inaltele $tudii mi-au folosit mie insumi.
M'am gandit sal presint subiectul intr'un chip mai
larg, Incepand cu primii ani ai secolului al XIX-lea
pentru a se yedea data a existat in. Romania o scoald
romantics; caci se vorbeste acum de inlocuirea unei
scoli romantice. Daca totusi a fost pand in zilele de
astAzi o scoala nationalists, capabila de a transforma
adevarul istoric, am crezut ca e mai bine sal incep cu
primii ani ai secolului al XIX-lea pentru a arata dace
in. trecut, si in ce sens, a existat o activitate istorica de
caracter romantic, activitate.c,,n,acrata inainie de Wale
mot scopuri nationaliste, si daed, prin insdsi inf.uenta
Scorn de Ina lte Studii,q acest curent romantic, care
a dat tolusi resultate,
eaci nu exists curent dupt care
sa nu fie o recena de cules, dava acest curent nationalist a-fost inlocuit de o meiodt foarte severs si strictt.,

de dorinta de a avea o informatie mai ampla, de o

critical ice se opreste mai Inuit asupra mat.' -tiulei documentelor si de o interpretare care ar putea sa nu insemne neaparat ceva alaturi de document sau contra
doeumentului.

Bine inteles, Istoria Romanilor, ca oricare alit isto-

rie regional:, a trebuit sal inteapt cu preocupari de

nationalism.

Istoria Romanilor a fost scri,a intaiu de cronicari,

earl o fareau in chipul tulur._r redactorilor de cronied.
Foarte de,e eri dupa anLntiri personale si informatii
luate la intamplare. Ei erau straini d' o critica nemnoscuta pe vremea-aceia si in. alte teri decal a lor.
Istoriografia pentru secolele al XVII-lea si al X VIIIlea, une on foarte remareabila, in ce priveste informatia lui Dimiirie Canlemii, e totdeauna supusa eriflea si dal resultate indoielnice; stiinta actuala nu accepta _decal cu mult scepticism aceastd informatie luata din izvoare grecesti, orientale, occidentale- sau si. din
www.dacoromanica.ro

163

cele nationale. Totusi istoriografia aceasta e foarte ho-

gala, and to gandesti la uh Constantin Cantacuzino,

elev al scolii din Padova, format dupa maniera italfana, si, nu se poate tagadui acestui om de o mare
inteligenta, de o nesfarsitg curiositate, iubind cu adevirat stiinta, ceia ce constituie eel putin o parte din
cab tatile is toricului.

Dupa cronicarii acestia, cari -s'au incercat, sa zicem

chiar: inteun fel pe jumatate barbar, ca Dimitrie

Cantemir, sau in chip asdnignator cu spiritul Renasterli, ca Stolnicul Crnstantin Cantacuzino, mult superior lui Dimitrie- Cantemir, au venit istoricii ardeleni,
al caror stop era inainte de orice dernonstrarea descerdentei Romanilor din colonii adusi de Traian, carom li atordgm acum o importanta mult mai red.isg.,
preferand a pune alaturi o colonisare popularg care
ar fi stabilit hasele unei actiuni de transformare elated.,
mai t'arziu complectata 5i pecetluird de autoritalea
imperiala, prin Traian. Afara de aceasta mai era,
totusi, patriotismul, moldovean sau muntean, al lipfranilor cari traiau liberi in cele d aid principate.
La scriitorii ardeleni nu vei gasi nici data romantismul razboaielor contra Turcilor, pentru apararea crestingtatii pe malurile Dunarii, timp de decenii, n cele
doug principate. Aderenti ,convinsi si fanatici qi descendentei romane, ei nu se opresc asupra celor petrecute In terile ram'a'nesti libere; istoria celor cloud
principate nu-i intereseazd: o cunosc mai mult sau
mai putin. Sangele varsat in lupte de a lungul secol ir

al XV-lea si

XVL-lea li

e aproape indiferent: ori-

ginea romana li ajunge

De aceia evul niediu nu are pentru ei aproape nici-

un intere,, iar ceia ee se petrece In epoca in derng

este complect inlatural din pre cuparile tor.

Dupa >coala aceasta ardeleana, care s'a conlinuat

papa la in' eputul ecolului al XIX-lea, dar nu si-a
www.dacoromanica.ro

- 164 format elevi in Romania liberd, a mai fost o istorie

a Romani lor in adevdr romantica,
Generatia careia-i apartin nu arc totusi nicio legdtura cu aceasta scoa14 romantics; din potriva, aceasta
generatie a in-eput prin a combate tendintile romantice. Ea a reusit sa le inlAture Si sa creeze alaturi o
and istorie a Romani lor, istoria sprijinita pe documentul contemporan.

Aceasta generatie si-a ingaduil insa a privy docamentul cu o oarecare silinta a inteligentei, iar, dacd
acum se pretinde ca o noudi scoala este necesard
pentru a lua documeulului 4rumai ceia ce cl pare sd
spuie la prima vedere, exists fard indoiala o diferenta esentiald. Documentul represinta ceia ce represinta oricare altd manife5tare a spiritului uman. El
tiebuie sa fie interpretat dupd regulele logicei, dup.
un oarecare seas psihologic.

Se pot cauta alaturi situatii a dmanat are: un fapt

istoric poate l'unuri un altul, si se poate gas& ,xpli-

catja unei siluatii istorice ih and situalie istoricd; dar

pentru aceasta e nevoie d3 puttn orizont, si lrebuie
ski cunosti ceva mai mull decal lucrul, foarte margenit, ce se gase,te rnornentan suet privirea ist ricului.
A existat totusi acea peri add romantica. Am cunoscul-o si adaug chiar ca am 1,ndurat-o. Noi toti am indu-

f-at -o, fara ca generatia noastra sa se supuie, sa se

lase strabaluta de tiraaia acestei scoli r mantice
Scoala aceasta nu era d3 origin romaneascd. Ea a
fovt sprijinita in de sebi do un om al cant& nume e dose

on pomenit in amintirea recunoscatoare a suflelului

romanesc, flasdeu. Era cineva a cdrui mare inteligentd

a imbratisat aproape t ate domcniile gandirii. A fost

un filolog in felul sau. Imi adu- aminte ca, venind la
Paris pentru a-mi in.epe. studiile aici, am avut placerea de a cunoaste pe Louis Leger; ii cram recomandat Atte IIasdeu. Louis Leger, cetind scrisuarea Twin
www.dacoromanica.ro

165

care cram presintat lui colegilor sai, mi-a spus: Am

multa stimd pentru d. Hasdeu, dar nu-i Impartasesc

opiniile asupra chipului in care trebuic scris in domen4u1 filologiei sau al istoriei". Eram de aceiasi pd-

rere, dar la vrasta mea nu indrazniam s'o spun.

Hasdeu era Roman din Basarabia, de singe p atintel amesterat, a carui familie trdise multi vreme
Intr'un mediu mai degraba polon. Se stie ca in Polonia exista o traditie, o lung traditie mistied, si el venia
in epoca in care se urma miscarea mesianica In Polonia, care presinta natia polond ca o jertia necesara

palm umanitatea Intreagd, mergand pang la crucificare, caci acesta ar fi rolul ei in desvoltarea civilisalieif rol de care ea a fost foarte mandra. Am, cunoscat
cu ocasia unei mai recente cdlatorii In Po lonia pe unul
din ultimii represintanti ai aoestui spirit al lui Towiariski, raspandit in Franta prin lectiile lui Mickiewicz la
de France.
C

IIasdeu, care adduga la numele sau numele unui

Domn n-boldovean, Petriceicu, cu care se inrudia, primise o educatie de familie polona si una de Universitate ca student al Universitdtii din Harcov. Primind si
aceasta din urrna educatie care era ruseascd, el avea

preocupari care lipsiau in Principate, a cdror unire

se indeplinia in momentul acela. Aici era spiritul ardelean, dar scazut, mai putin fanatic, mai putin exclusiv deck in secolul al XVIII-lea.
La lioeu am avut ca manual de scoald-Istoria Romaniter de August Treboniu Laurian,
m'am Intrebat
totdeauna de unde-1 scosese pe Treboniu. VA Inchipuiti
ca, atunci cand August Treboniu Laurian se punea sa
scrie Istoria Rom'anilor, o inoepea natural cu lupoaica,
cu Romul $i Remu si urma cu toatd istoria Roulet.

Era acolo republica si toti imparatii, astfel ca, dacd

un Domn roman ar fi avut din 'nth mplare numele
de Traian, el ar fi devenit Traian al II-lea, dupa un
www.dacoromanica.ro

- 166 sistem care a fost intrebuintat In Grecia si Bulgaria,

regele Bulgariei numindu-se Boris al II-lea, tiindca
a existat data, intr'o situatie putin deosebita si In Imprejurari care nu au nimic a face cu regatul de astazi,

un Boris I-iu, iar, and a fost un Constantin, rege al

Greciei, s'a facut socoteala Imparati lor bizantini si el
li-a urmat in ordine. Ma temeam ca, la aparitia unui
nou-nascut in dinastia roma,* sa nu i se deie un nume

care ar putea fi legat de imparatii romani de Occident sau Orient.

De cealalta parte deci, avem continuarea acestei tra-

ardelene, cu acel spirit mult mai afirmativ, care

In totdeauna a deosebit pe Romanii de dincolo de Car-

ohtii

pati.

Pentru Ardeleni, exista, in adevar, adevarurl nestra-

mutabile pe care le respectam si noi, dar pe ..are ni

e greu sa le Impartasim in acelasi chip. Nu ne tasim
la acelasi diapason. In ce priveste constitutia, politica, istoria, ei sant categorici, In timp ce noi plutim
Intr'un relativ care, dupa parerea mea, trebuie pastrat atunci cand e 'Vorba de cugetari sau de actitmi
umane.

De partea inarelui ,avant romantic, Xasdeu si-a inmaniera sa

Intreaga istorie a Romanilor. Om de o foarte vasty
eruditie, care depasia prin lectura sa, mai malt sau
anal putin anarhica, ceia ce se poate castiga in 5colile
metodice, el ajunsese a gasi lucruri nebanuite pe care
un altul, cautand in chip normal, nu le-ar fi descotins aripile-i mars, transform'and dupa

perit niciodata.
Am spus-o si acum cateva luni, la Academia Romany.
Se decisese comeniorarea lui Hasdeu, snort de cateva de-

cenii. Sarcina aceasta a fost Incredintata unui istoric

si unui filolog, dar, cum noi gan.dim, lucram 5i scriem

In alt gen, s'a petrecut un fapt curios, care nu era

In avantagiul mem.oriei celui ce trebuia sa fie comewww.dacoromanica.ro

167

morat. Am inceput ca istoric spunAnd: Cedez aceasta

comemtrare colegului mien care este un filolog", si filo-

Iogul, de altd parte, rai-a parut gata a ceda aceasta

comemorare istoricului care nu era dispus sa o accepte.

La sfarsit presedintele si-a dat sama ca ar fi fost mai

bine, fiindcs era vorba de o asa de-mare personalitate,
sa fi luat cineva asupra -si tratarea personalitatii integrale a lui Hasdeu, sa fi vorbit singur asupra acestui
subiect interesant din punctul de vedere al valorii umane, al vastei inteligente, al inddratniciei muncii depuse Si pentru descoperirea izvoarelor necunoscute pAnd

la clausal.. Fard Indoiala Hasdeu, a cdrui activitate s'a

Intins pand dupd 1890, era un om de primul rang.

Cu greu s'ar fi gasit in Europa cineva capabil, in

domenii atat de diferite, de o realisare care sa contina
un intreg manunchiu de suggestii atat de necesare,
sa -i urmeze lucrul.

Acei cari au vent dupd. acest mare talent, aproape

genial, au realisat opere de o valoare cu totul inferioard.
Vavoiu daun exemplu: Hasdeu avea, totdeauna, infor-

matia rara, si acei ce i-au urmat, facand parte din.

scoala romantics, se crezurd obligati sa dovedeasca
o informatie tot alai de bogatd. Dar, s'a intAmplat sa
citeze cineva a doua parte a unei carp germane, care,
and s'a autat aceastd a doua parte, nu exista.
Desfid pe persoanele care ma ascultd sa descopere
originea acestei erori. Autorul cunoscuse cartea prin.
tr'un catalog german, care dadea si preturile, si pretul:

Thaler", in loc de Their, fusese luat drept partea a

doua

Generatia noastra a inceput printr'o ruptura holdria

fatl de aceia: generatia carea-i apartin ca mai Mull..
Colegii si prietenii miei au dispdrut de mai multi ani,
si, and se vorbeste de roman.tismul nostru, acela al
defunctilor miei colegi este si mai putin real deal
www.dacoromanica.ro

168 acela ce mi se atribuie, si-mi pare, deci, ca, oricum, as

sa -1 apar.
Intre generatia noastrd si cea romantics, a fost totusi
cineva, bine cunoscut la Paris si a carui opera incepe
a- fi tratata, in Romania, intr'un chip care ma mill.
An. cetit intr'un ziar
de oare ce istoria este supusa
acum judecatii oricdrui failetonist, dacd acesta a ficut
ceva studii de filologie sau istorie, ca, supt toate -raporturile, opera lui A. D. Xenopol e alit de invechitd,
incat n'ar mai trebui sa se vorbeasca de dansa. El n'ar
fi avut nicio pregatire istoricd serioasd.
Se in,seald cu totul, pentru ca A. D. Xenopol a inceput
prin studii as'upra filosofiei istoriei, si, ducandu-se la
Berlin, a facut excelente studii de istorie si a publicat a-

trebui

oolo chiar o tesd asupra unei corporatii in Imperiul

roman.

El a scris, in adevar, $i lucrari de commie politio,d,

dar nu se poate spune ea acest em, scriind istorie,

n'ar fi avut respectul datoril d cumentelor, simtul nepesar criticei si ce ..trebuie ca responsabilitate pentru
lucrul uuui istoric.
La vrasta mea ii place cuiva sa -si inolasca amintirile
personale. Cand am inceput sa public articule in acest
domeniu, am presintat unul lui Xen pol. Dar nu Lrau
in el trimiteri pentru_ pasagiile luate din nu mai stiu
care poet latin din vremea clasicd, crecusem ca ma
si, obisnuit, se dispenseaza cineva
puteam dispensa,
citand cateva versuri din Horatlu sau Virgil; dacd nu e
vorba de o lucrare consacrata acestor poeti, nu se wine
indicatia cartii si a versului. Dar el nu m'a lasat sa
Alec lard ca, mai inainte, sa ma faca a cauta in. autor
locul wade era pasagiul si sa -1 si adaug in nota.

Opera lui Xenopol a fost indeplinitd Intr'un mediu

care nu era cel mai favorabil. El era prafesor la INAversitatea din Iasi, care nu e o mare Universitate; nu
avea o biblioteca, in adevar, corespunzatoare dorintli
www.dacoromanica.ro

- 169 sale de informatie; eu Insumi, lucrand cu bibliotecile

din Bucuresti, mult superioare, trebuie sa recurg totdeauna la calatorii ca sa complectez informatia de
care am nevoie.
Din fericire, erau pentru istoria veche a Moldovei no-

tele, foarte bogate, ale lui tunic Picot, care a publicat

cronica moldoveneasca a lui Ureche, analisand-o copios.
Xenopol era mai ales un ganditor, ale carui conclusii,

asupra istoriei nu'intrec numai competinta mea, care

nu sant filosof si n'am cautat sa fiu vre-odata, dar si
curiositatea mea, inleresul mieu pentru aceste, lucruri,
fara indoiala utile, dar de un caracter atat de diferit.
Deci in sensul istoriei, mai curand deat povestirea e-

xacta, precisa, e ceia ce cauta el si- ce putem cere

cartii sale romanesti in case volume, urmata de alto
doua asupra domniei lui Cuza-Voda si Inca allele
doua asupra originii Si desvoltarii partidelor in Romania.

Editia francesa, in cloud volume, nu confine decat o

parte a operei lui. far, cat despre a doua $i a treia editie a lextului romanesc, ele au Post facute dupa moartea autorului, cam in graba.

Xenopol nu se mai ocupase sa-si puns opera la curent; 5i, daca dupa douazeci de ani, dupa tot ce
putuse da noua generatie s'a gandit sa-si reediteze lat-

crarea, ceia ce a adaugat e mai ales de caracter superficial. $i de aceia. card am lost rugat de editor
sa ingrijesc o noua editie, fa'Cand verificarea caorea
capitole, am trebuit sa refus o asemenea insarcinare,
pentru ca, sincer, credeam sa nu aduc niciun serviciu
memioriei scumpe a aceluia care mi-a fost profesor si
care m'a Indrumat.
Cum totdeauna, la vrasta aceia, este o nehotarire de
Invins, trebuie s fie cineva care sa-ti arate drumul, 5i,
drumul acesta, el mi 1-a aratat.
Pentru istoria universals
trebuie sa spun In pawww.dacoromanica.ro

170
rentesa

pastrez aceia5i gratitudine cuiva caruia nu

i-am fost elev, caruia m'am presintat numai pentru

examenul de doctorat, la Leipzig, lui Lamprecht Insusi, care m'a tratat, atunci, aproape dur, ,dar, pe
urma, mi-a cerut sa scriu cele cinci volume ale Istoriei
Imperiului otornan, alte doua volume de Istorie a Romanilor, si cred ca e mai bine sa fii maltratat la un
examen si apoi s ti se Incredintieze o misiune atar

de importanta, decal s capeti note bune 5i pe drma

sa fii uitat.

Opera lui Xenopol e Inca utilisabila in oarecare capitole, si, ca istorie generala a Romani lor, totdeauna
se va gasi intr'insa ceva de cules.

Oricum, vechiul mien profesor era un spirit occidental, format la o seoala foarte buna, lucrand cu materialele pe care le avea la dispositie $i introducand
In istorie forma si gandire.

Dar nu se poate face opera mnana cu fiintele umane In felul in care se face opera stiintifica atunci
card e vorba' de trigonometrie sau de meteorologicl
Este o diferenta pe care n'o vezi orica'nd, dar sa tie
permita unor persoane s'o vada si sa se conduca In
felul determinat de conceptia capatata astfel.
Xenopol a fost, de la Inceput, foarte aspru tratat de
cineva care a fost, mult timp, profesor de istorie la Universitatea din Bucuresti.

Un om foarte remarcabil, pe care strainalatea 11 cunoaste prea putin, pentru ca n'a publicat decat in romaneste, $i pe vremea aceia erau mai putini cei ce
cuno5teau limba romana. Si aceasta ni creiaza astazi,
and scriem, o mai mare responsabilitate, pe cand atunci se stria putintel In famine, putand spun fiecare
ca o critica favoKabila e o datorie prieteneasca, si una
defavorabila e in legatura cu vre-o concurenta.
Acel de care vorbesc in acest moment, Dimitrie On-

ciul, car avea si teoriile sale fiblogice, era elev al

www.dacoromanica.ro

171

scolii vienese. Cine cunoaste aceasta scoala viencsa

isi da sama ca nu are nimic comun cu scoala din Berlin unde se forinase Xenopol. Cea din Viena era mull
mai strimta, de Si mai precisa, deal acea de la Ber-

lin, unde mai dilinuia ceva din marele spirit al lui

Ranke.

Cred ea, astazi chiar, in gandirea istorica a Germanilor este ceva care vine de acolo, de la acel am foarte
mare, in domeniul sau Si in viata intelectuala a Germaniei Intregi, tare a deschis orizonturi Intinse Si a

avnt curajul sa inainteze eel d'intaiu spre teluri pe

care nu putea sa le vada prea limpede, cad totusi se
cere curaj sd se infrunte responsabilitatile unei cal neuniblate Inca.

Intre tori cei ce au scris Istoria Universals in secolul al XIX-lea nu e niciunul care sa aiba calitatile
reunite ale lui Ranke, care rarnane viu Inca, pentru
ca, in orice domeniu, cand i se recetesc paginile, data
nu se gasesc adevaruri, se intalnesc totdeauna suggestii,
Si suggestii de prima ordine.

Scoala de la Viena era o scoala de paleografi, o

scoala de diplomatisti, o scoala de editori de texte.
Se Si preparau ca sa scrie, mai ales, istoria Austriei,
adeca a dinagtiel Habsburgilor Si a Statelor austriece, Si,

ca s'o scrie pe aceia, nu era nevoie de orizont; alifel

ar fi fost pierduli, cad Habsburgii n'ar avea lot; Si
cum voili ca istoria tuturor acestor provincli sa fie presintata intr'un fel unitar, atunci c'dnd ele insesi n'au nimic comun Intre ele?

Cineva care, fiind filolog, a facut Si istorie, nu un

Austriac de rasa germaua, ci un. Slav, cu acel ceva nedefinit, totdeauna foarte interesant, care apartine rasei, JireCek, scriitor dintre cei mai definitivi cad pot
fi,

spunea despre istoriografia austriaea: E a trece

dintr'o camera intunecnasa in alta camera Intunecoasa."

Onciul era din Bucovina austriaca, dintr'o familie nowww.dacoromanica.ro

172

bila de clasa a treia. Om de perfecta cinste, cu un

shut dureros al responsabilitatii, el a lasat in manus-

cript o mare parte a bperei sale; intre allele, o lucrare, terminate, asupra relatihor terilor romanesti cu
Ungaria.

Dee:, nu era tot atat de uman, pe cat era de precis,

notorietatea lui, absolut nationala, incepe pe nedrept a

se Intuneca, pentru' ca a scris multe pagini In care

nimic nu va mai fi de schimbat.
inn altul, din aceia5i generatie, format tot la scoala
fiind,
austriaca, dar care Mouse si studii in Rusia

ca sa zic asa, un Jireeek al nostru, cu toate a activitatea lui nu s'a inlins atat de mult ca aceia a sa-

vantului austriac, a fost crutat de adversarii, incepatori,

dar cu atat mai zgornotosi,

ai

nationalismului ro-

mantic ".

Generatia era, bine inteles, rea in intregul ei, dar pen-

tru I. Bogdan se facea cate odata exoeptie, se gasiau

chiar cuvinte pioase pentru memoria lui, dar pentru
ca. dupe ce se platise acest tribut, sa participe Si
el, incetul pe incetul, la aoeiasi reprobare.
Bogdan a inceput cu studii filologice, care 1 -au facut cunoscut in teata lumea filologilor eari se ocupa
cu studii slave. Colectia de d cumente slave- a lui t.efan-eel-Mare, Domn al Moldovei, splendid presintata, e
resultatul unui lung studiu, in care aducea Q inegalabila
precisie, sacrificand zece, cinsprezece ani pentru o enlegere de doua sate de documente, ca aceasta admirabila
culegere de documente slavone din al XV-lea secol, sau
pentru publicatia vechilor cronici ale Moldovei, re-

dactate in slavona (slavona fiind In terile romanesti

ceia ce era latina in Occident).
Am spus ca. Bogdan incepuse cu studii de fillologie,

fa'cute la Viena, dar istoria vienesa e deosebita de filologia vienesa: cea d'intaiu e facut4 de Germani pentru
partea germand din Austria, acestelalte studii erau fdwww.dacoromanica.ro

- '73 cute in mare parte de oameni can apavtine.au altor

nationalitati, si de Slavi, can puneau in ele un spirit
deosebit de spiritul german, unul mult mai larg. Pe
urrna, Bogdan a trait catva timp in Rusia, unde a
fost colegul d-Iui Boyer, care nu-si poste aminti aceasta
farA emo,iec emJtie pe care o Imp.Irtas..sc de Cate on
ne intalnim.
Dupa edi(iile sale, atat de ingrijite, Bogdan a ajuns

sa scrie pagini de istorie asupra secolului al XV-lea,

care sAnt_ limpezi si juste.

In ce ma priveste, n'am fost indreptat nici spre

Viena si nici spre Berlin. Sant doctor de la Leipzig

unde nu m'arri presintat deck pentru a-mi trece doeton_A il, clupa ce, un semestru, fusesem student la Ber-

lin, frecventand pe doi sau trei pr,fesori la can cred

ca am ascultat vre-o /ece lectii si plate ca, supt ac-st
raport, chiar Intrec adevdrul.
Dupd conventia inn cu Statul, trebuiam sa fac sludii

in Germania, si le-am fa-ut, dar n.umai dupa ce fusesem elevul S.olii de Ina lte Sludii.
Si, dacd-mi permiteti, la sfarsit, sa vorbesc putin

de modesta mea c laborare, pot spune ca am luat

netoda mai degraba de aid deck ca elev al lui Xenopol, la Iasi. Caci Xenopol era un foarte distins

gAn-

ditor, un causeueplacut: la cursul sau nu era nimic

solemn si cred ca c mai bine, deck s5 se aduca o solemnitate mai potrivita la Curtea cu Jutati sau la triburialele militare supt starea de asediu.

Ceia re se chiama un seminariu" nu exista la Iasi.

E bine sau nu ca seminariul sa existe, aceasta depiode
de felul in care e inteles.
Mid am venit in Germania, la 1892, am fost invitat

sa iau parte la lucrarile seminariului lui Sternfeld,

care a scris istoria celei a daua cruciate, a Sf. Ludovic.

Abia sosit, mi s'a pus, cu nepusa masa, nu stiu ce

chestiune, ceilalti, nu fara rautate, asteptand rdspunwww.dacoromanica.ro

174

sul noului sosit, care venia de la Paris. Ali se cerea,

cred, ceva asupra indemnului la cruciata al lui Guil lau,me Adam..

Cu toate ca eu cunosteam destul de bine, ca unul

care scrisesem Philippe de Mezieres", opera acestui
predicator al razboiului slant, imi fu peste putinta sa,
spun pe loc data rand lucrarea fusese scrisa. Alarturisind-o, a fast, in sala, ea un gest. de indignare din parlea
colegilor germani. Aceasta a fost cea d'intaiu si ultima

data rand am frecventat acest seminariu, si oricare

altul.

Data se lute lege astfel, seminariul nu e un lucru asa

de util. Lunga-mi experienta mi-a confirmat opinia.
$t eu am trebuit O. am, de forma, seminariurmieu,
dar aoolo nu e catedra; vaga asamanare ce este intre
acesta si esafod ma sperie. Sant, totusi, adevarate semi-

narii Linde am observat aceasta: profesorul cla o lucrare; cunoaste, bine Intele3, subiectul, dar nu atata
cat studentul care va intrebuinta molt Limp ca sa se informeze; apoi, cand vine ziva judecatii, colegii it pri-

-vest une on cu ochi rai pe cel ce e chemat a vorni,

si mai ales atunci and a preparat bine subieflul.

Cum au dreptul sa zica nu", profesorul are a hotarl, si, and se intampla ca studentul s fi lucrat m
acest domeniu mai mult decal prjesorul, situatia acestuia devine, oarecum, delicata. Dar, data lceaAa
serveste sa se creeze dusmanii Intxe studenti si sa
compromita pe un profesor, atunci e mai bine sa
nu se creeze un seminariu sau s fie condus cu. multi
discretie.

Am invatat, deci, practica eruditiei aici. Era, atunci,

epoca influentei, aproape tiranice, a Germanilor. Ayearn un coleg care se numia d. Hund, si el trecea tc t-

deauna Inlaiul din causa comorilor de sainta ce era

presupus a le poveda si din care, din discretie sau
din modestie, n'a lasat s se simta cel mai mic clement.
www.dacoromanica.ro

175

Totusi el inchidea, de sigur, inteinsul, aceasta comoarA

a stiintii din tara sa.
Pe atunci, pot sa afirm, nu cram romantici la Scoala
de Inalte Studii.

Nu numai ca eram precisi, dar se lucra din greu:

nu ni se dadeau certificate de complesent4. Si ni be re-

comanda in totdeauna: culegeti documental si tined

sama de document".
E ce am fAcut vre-o douAzeci de ani, In care limp,
In tara mea, ajunsesem sa se spunA: Acest om e incapabil sa faces altceva decat sa publice documente". Si

trebuka sa o fac, pentru ca informatia era incA t4lat

de restransa, incat a se risca in istorisiri, a scrie pagini de istorie asupra acelora pe care le aveam la indemana, era muncA zadarnica.

In loc sa continuu a strabate vazduhul pe aripi romantice, ca aripae predecesorilor miei, trebui ca,
foarte modest, sa ma pun la lucru.
Este o mare colectie de documente privit are la Istoria Romanilor care se numeste dupes numele invatatului roman din Bucovina sau, mai bine zis, diietantalui
roman din Bucovina cAruia, fara nicio supraveghere, i
se permisese accesul Arhivelor din Viena, Colectia Hurmuzaki, publirata cam la inlamplare, fares o prea mare
grija a criticei, caci se dAduse unui excelent nmelist,
lui Slavici, misiunea de a supraveghia tiparitura. Tre-

buia =Inca lndelungata si grea ca sa se prefaca si sa

se adauge.

In ce ma priveste, am publicat in. aceasta colactie

sapte volume de proportii destul de marl.
Pentru institutii nu erau decal colectii echi, In c.'2a
mai mare parte rail faqute sau foarte bine facute, dar
restranse la trei cute de pagini. Si, atunci, pentru a ayea fundamentul lucrarilor viitoare, am trebuit O. public vre-o treizeci de alte volume.

Cand a Post vorba in sfarsit ca si eu sa scriu istorie,

www.dacoromanica.ro

- 176

aceasta istorie a R-ananiln a Post scrisa in intregrd

ei sau dupa materii on pe subiecte cum se scrie astlfi
istoria oricarii teri, dar va asigur ca nu cu un condeiu ingaduitor sau mdgulitor.
Imi pare ran ca nu mai am rdgazul pe care-1 aveam
atunci and de la un subject re3triins treceam la altul,

dar aceasta mi-a adus vn enorm profit. Ni batem joc

putintel la scoald de fisele care se coase una de alta
.

ca sd se fats o lucrare, dar aceste file, pe care he

deprinsesem a le pdstra, Imi mai servesc si aslazi.
Cum reieau azi, in textul frances original, istoria Imperiului bizantin, care, acum treizeci de ani, a fort publicatd, lard note, in traducere englesa, in aceasta noun
editic adaug notele dupa fisele care mi-au ramas.
Deci, gratie acestei metode din Paris, am putut introduce in Istoria Romani lor un scrupul de informatie si o critics foarte severs, dar, in acelasi timp, (loua
alto catnap pe care le capatasem, odata cu c legii miei
francesi, nu numai din invatamantul, dar si din exemplul profesorilor in. mijlocul cdrora am trail ativa
ani, adecd:
0 carte este Inainte de Coate o carte. Pentru un arlicol

nu se cere altceva dec.dt ss se pqnd problema inteun

chip limpede si sa se ajunga la o solutie cuminte. Dar,
and de la articole de revista se trece la carte, trebuie
ca aceasta carte sd aiba o arhitecturd in care, dupd. 'dela
dominantd, bine puss in vedere, sa te p)ti, regdsi; nu
trebuie sa fie o adundtura de b,jrdeie si de palate, nrintre care sa fii fortal a te strecura, ci un dras cu strdzi,
cu bulevarde, cu piete, cu mahalale si cu centru. Ru c
permis ss se aseze cosul unei usini in mijlocul Pietei
Concordiei; ceia ce, im eruditie, se intampla foarte adesea. $i, in acelasi timp, ni s'a spus aici de atlitea on
ca trebuie gandit la felul in. care se scrie, inat- si eu,
scriind istoria, am indraznit sa -mit amintesc ca, oricum,
www.dacoromanica.ro

I7]
prin presintarea care se adauga la informatie si la
critics, istoria este un gen literar.

Dar trebuie nu numai s acoperim cu literaturd

ca mobilierul de astazi care ImbAa un lucru de
lemn ordinar in mahon, ci s fie literature In launtru. Adeca Intr'un cuvant: subiectul sci fie redat Intr'un chip cu adeuiirat uman.
Dar oare aceasta practicI a stiintii Inseamna ca as.
fi uitat sfaturile pe care mi le-a dat aceasta Koala pe

cand eram unul din elevii sai? Nu cred. Dar, clack

as fi asigurat de aceasta, m'as simti-, totusi, obligat say
spun c voiu persevera.

www.dacoromanica.ro

12

TABLA DE MATERII
Paging.

I. Despre conceptia actuala a Istoriei si genesa ei.. .

II. Despre utilitatea generals a studiilor istorice . .
III. Frumuseta in scrierea istoriei
IV. Cum se scrie istoria?
,
.
V. Moralitatea si armonia istoriei
VI. Ideile in istoria universals
VII. Doug conceptii istorice
VIII. Nevoia inoirii cunostintilor istorice in invatamantul
secundar

IX. Noi directii in istorie

X. Base le necesare unei not istorii a evului mediu

59
67
75
101

. .

XI. CulturA generalA si studii istorice

XII. Zadarnicia impartirilor obisnuite ale istoriei universale
XIII. Romantism si nationalism in istoriografia romaneasca

www.dacoromanica.ro

3
29
39
49

131
137
151
157
161