Onu Dintre Primele Scrieri Ale Literaturii Române Străvechi

Dr.
NESTOR VORNICESCU
ONU DINTRE PRIMELE SCRIERI

ALE LITERATURII ROMÂNE STRĂVECHI
«PĂTIMIREA MARTIRILOR
EPICTET SI ASTION»
( DE LA CUMPĂNA SECOLELOR lll-IV)
CRAI O V A —199 0
UNA DINTRE PRIMELE SCRIERI
LITERATURII ROMÂNE STRĂVECHI
«PĂTIMIREA SFINŢILOR
EPICTET ŞI ASTION»
(DE LA CUM PĂNA SECOLELOR III—IV)
E xtras din «M itropolia O lteniei», XLI (1989), nr. 1
Dr. NESTOR VORNICESCU
A RH IEPISCOP AL CRAIOVEI ŞI
MITROPOLIT AL OLTENIEI
UNA DINTRE PRIMELE SCRIERI

ALE LITERATURII ROMÂNE STRĂVECHI
«PĂTIMIREA SFINŢILOR
EPICTET ŞI ASTION»
(DE LA CUMPĂNA SECOLELOR III— IV)
EDITURA MITROPOLIEI OLTENIEI

CRAIOVA — 1990
I. PRELIMINARII
C onstatarea că în colecţiile hagiografice greceşti de astăzi,

în Sinaxare şi în Calendare, nu găsim textul unui «Cuvînt» în
chinat Sfinţilor m artiri Epictet şi Astion 1, este un fapt asupra
căruia nu stăruim acum , enunţîndu-1 cu titlu inform ativ. Omi
siuni greu explicabile privind anum ite fapte cu valoare istorică
petrecute într-un trecut în d ep ărtat se întîlnesc în unul sau altul
dintre domeniile cunoaşterii om eneşti, m ai ales cînd factorul
«timp» este im plicat spre m otivare sau justificare. P entru a
aduce u n corectiv unei asem enea situaţii trebuie să investigăm
foarte departe în tim p acele fapte in tra te într-un con de um bră,
aducîndu-le într-un prim -plan al cercetării. în acest sens tre
buie să notăm că în antichitatea creştină Martirologiile răsă
ritene redactate în lim ba greacă făceau m enţiune despre aceşti
doi m ărtu risito ri de la D unărea de Jos, care în vrem ea lui Dio-
cleţian au fost m artirizaţi în cetatea Halm yris ( Ev ’AXţioptSt ’Ewtx-
xai ’Aemcov).
Vechile M artirologii răsăritene s-au p ă stra t pînă astăzi
abreviate în M artirologiile occidentale. De exemplu, Breviarum
Syriacum, cel m ai vechi M artirologiu răsăritean, scris de un
arian în tre anii 370 şi 380, s-a p ă stra t într-o prescu rtare înca
d rată în Martirologiu roman ; Martirologiu hieronymian, a tri
buit lui Eusebius Hieronymus, care reprezintă, de fapt, o com
pilaţie apuseană din secolul al VII-lea, com pilaţie care stă la
baza M artirologiului rom an (catolic) din zilele noastre.
1. V ezi de pildă, K . X. âo3xdxî|, Me7ai E v i Yjv . ît ^î . A tena, 1893; S y n a x a r m m Eccle-
i.'ae Coristantinopolitaiiae, B ruxelles, 1902, sau "0 Me?*; EvaVzpsorq«, A ten a, 1962.
6 DR. N E S T O R V O R N I C E S C U , ARHI EPI S COP ŞI MI TR OPOLI T
La baza C alendarului ortodox de astăzi stă lucrarea de dată

relativ recentă : Sinaxarul Bisericii Constantinopolitane, o
listă de sfinţi alcătuită în secolul al V III-lea (Minologiu-evan-
gheliar) 2.
în secolul al IX-lea, a fost redactat în Occident Martirolo-
giul lui Florus şi al călugărului benedictin U suardus, M artiro-
logiu tip ă rit în anul 1521. După m ai bine de trei secole a apă
ru t şi într-o ediţie critică — în 1866 — , text reluat după încă
un secol şi tip ă rit în 1965 3. Pe baza izvoarelor răsăritene
hagiografice, în unele m anuscrise care cuprind Martirologiu
Usuardus sînt m enţionaţi şi Sfinţii m artiri Epictet şi Astion 4.
Dar m ai înainte de redactarea şi tip ărirea acestui M artirologiu,
Occidentul cunoştea din R ăsărit pe Sfinţii m artiri dunăreni prin
com pilaţia din secolul al VII-lea, Martirologiu hieronymian.
Cu trecerea tim pului, diferitele copii ale acestui M artiro
logiu nu au m ai p ă stra t form a iniţială şi corectă a num elui pe
care îl p u rta fiecare d intre cei doi m artiri şi nici denum irea
corectă a localităţii — a cetăţii — în care au p ătim it pen tru
H ristos în vrem ea «tiranului îm părat Diocleţian». în asem e
nea circum stanţe era explicabil să apară şi unele îndoieli p ri
vind autenticitatea Pătimirii, d a r şi asupra unor date referi
toare la viaţa Sfinţilor E pictet şi Astion.
în anul 1920, Ch. Anuer form ulează cu au to ritate o punere
la punct a problem ei, şi nu într-un studiu oarecare, ci în «Dic
tionnaire d'Archéologie chrétienne et de Liturgie». într-o astfel
de publicaţie de incontestabil prestigiu, m enţionează că Viaţa
2. Cf. Pr. prof. E n e B r a n i ş t e , M artiri şi siinţi p e pă m în tu l Dobrogei de azi,
cap ito lu l «M artiri la H alm yris», în v o lu m u l De Ia Dunăre Ia Mare. Mărturii istorice
şi m o n u m e n te de artă creştină, E d itu ra A rh iep isco p ie i T om isului şi D u n ării de Jos,
G alaţi, 1977, p. 35.
3. V ezi A c ta Sanctorum , Junii, T om us Sextus, M a rtyro lo g iu m Usuardi Monachi,
Palm é, P arisiis et Rom ae, 1866 şi, m ai re c e n t, J a c q u e s D u b o i s , Le m ariy ro io g e
d’Usuard, T e x te et co m m en taire, S ub sid ia h ag io g ra p h ica , 40, B ruxelles, «Société des
B ollandistes», 1965; I d e m , A la recherche de l ’état primiţii d u M a r tyro lo g e d'Usuard.
Le m anuscrit d e Pécamp, în « A n alecta B ollandiana», 95 (1977), p. 153— 179 ; vezi şi
B. d e G a i f f i e r, De l'usage et de la le cture du M artyrologe. T é m oig na ge s antérieurs
au X l - e siècle, în «A n alecta B ollandiana», (B ruxelles) 79 (1961), p. 145— 159.
4. V ezi A cia Sanctorum, Maii, T om us Q u in tu s, Palm é, P arisiis e t Rom ae, 1866,
p. 250. De asem enea, în ed iţia re a liz a tă de Ş artrezan ii, la Köln, în an u l 1721 (cf. A cta
Sanctorum, Juin, T om us S ecundus, Palm é, P arisiis et Rom ae, 1867, p, 538) şi E rzbischop
Raymund N e t z h ti m m e r, Epictet und A stio n diokletiariische m a ityre r a:n
Donaudelta, Zug, 1936, p. 5.
P Ă T I MI R E A SFI NŢILOR EPICTET ŞI A S T I O N 7
Sfinţilor Epictet şi Astion se consideră autentică, deoarece nici

argum ente externe, nici conţinutul ei nu se opun autenticităţii.
Aceasta, bineînţeles, luînd distanţă faţă de diferitele in terp re
tări confuze, d enaturări ale textului de-a lungul tim pului. Opi
nia sa este ferm ă şi convingătoare : p rin în d ep ărtarea interven
ţiilor de un fel sau altul care i-au produs prejudicii, Actul mar-
tiric va deveni «un sîmbure de adevăr, care nu este în contra
dicţie cu alte izvoare şi care, prin urmare, foarte bine ar putea
fi scos din Actele pierdute ale lui Eusebius Hieronymus» 5.
Aproape în acelaşi tim p, eruditul benedictin Dom Germain
Morin, care este un em inent deschizător de drum , exeget în do
m eniul cercetărilor scrierilor stră ro m â n e 6, într-o scrisoare
cu data 16 iulie 1921, adresată arhiepiscopului rom ano-catolic
R aym und N etzham m er — preocupat to ată viaţa de problem a
sfinţilor m artiri E pictet şi Astion — , scria că nu cunoaşte
vreun M artirologiu vechi care să-i am intească pe m artirii
E pictet şi Astion, dar este foarte posibil să fie m enţionaţi
undeva. Mai departe sugerează un izvor posibil : «Mie m i se
pare că se pot recunoaşte bine în Martirologiu hieronymian...,
Epicti... Almeride... Asti» 1. După cît cunoaştem pînă astăzi, Dom
Germain M orin n-a publicat nimic în acest sens.
5 . Ch. A n u e r , Dobroudja, in Dictionnaire d 'A rchéo log ie ch rétienn e et de
Liturgie, IV, 1, P aris, 1920, col. 1237— 1238.
6. Dom G e r m a i n M o r i n e ste p rim ul c e rc e tă to r c a re s-a p re o c u p a t în chip
d irect de a c tiv ita te a F e ric itu lu i E piscop Io an al T om isului, d in se co lu l al V -lea, d e la
D u n ărea de Jo s, p rin stu d iu l : Le tém oig na ge d e Jea n d e T om is sur les hérésies de
N esto riu s et d'E utychiès, din « Jo u rn al of T h eo lo g ical Studies», V II (1905), p. 74—79
şi cu p riv ire la E piscopul L a u re n ţiu de N o v ae, p rin stu d iu l L'E vêque Laurent de
*N o v a e » et ses opu scu les thé ologiques attribués à tort à un Laurent de N a vare, din
«R evue des S ciences p h ilo so p h iq u e s et théo lo g iq u es» , t. XXII, II, 1937, p. 303— 317.
V ezi şi lu c ra re a m ea P rim ele scrieri patristice în literatura noastră, sec. I V — X V I ,
C raiova, 1984, p. 48— 50 şi 78— 82, p recu m şi O miliile lui Laurenţiu de N o v a e , Studiu
in tro d u ctiv de Pr. prof. dr. D um itru S tă n ilo a e şi Prof. J. G ribom ont, tra d u c e re a din
la tin e şte de Prof. D avid P o p escu şi c ea din fra n ţu z e şte d e Prof. M arian C iucă, din
M itropolia O lteniei» ( — «M.O.»), X XX VIII (1986), nr. 4, p. 23— 5 5 ; nr. 5, p. 58— 69
îi nr. 6, p. 48—55 j şi lu c ra re a re c e n tă : G. G h y s e n s şi P. P. V e r b r a k e n , La
carrière scientiiique d e d o m Germain M orin (1861— 1947), Coli. « In stru m en ta P a tris
tica», vol. XV, Sim t Pieters-abdij v an S teen b ru g g e, B — 8000 B rugge ; s — G rav en n ag e,
M. M ighoff, 1986, 246 p.
7. V ezi R. N e t z h a m m e r , op. cit., p. 8. M a rtyrolo giu m H iero n ym ia n u m , a
fost e d ita t de J. B. R o s s i şi L. D u c h e s n e, în A c ta Sanctorum, N o v e m b r is, tom.
¡1, p a rs prior, B ruxelles, 1894, p. 1—156. R. N etzh am m er se o cu p ase, p e scu rt, de
Viaju Sfinţilor E p ictet şi A stio n iu b ro şu ra : Dus altchristliche Tonii, tip ă rită la S alz
burg în 1903 şi în Die christlichen A ltertüm e r der Dobrudscha, B ukarest, 1918,
8 DR. N E S T O R V O R N I C E S C U , ARHI EPI S COP ŞI MI TROPOLI T
Problem a va fi rezolvată în chip independent de un alt m are

specialist în cercetarea hagiografică, de eruditul călugăr Hip-
polyte Delehaye. în că din anul 1912 îşi punea problem a istori-
cităţii Sfinţilor m artiri E pictet şi Astion, problem a autentici
tăţii textului hagiografic închinat acestor sfinţi m artiri. Hip-
polyte Delehaye constata că Pătimirea Sfinţilor E pictet şi As
tion de la H alm yris aparţine unui gen hagiografic m ai p articu
lar ; el declara că nu cunoştea, la acea dată, vreun M artirologiu
m ai vechi care să-i m enţioneze, iar bogata lor istorie se pare că
n-a fost p rea m ult citită înainte de a fi inclusă în Vitae Patrum
din 1615. îşi exprim a opinia că Viaţa şi pătimirile acestor doi
singuratici, veniţi la noi din O rient, este un text care în unele
pagini este o adevărată ţesătu ră de m inuni şi de întîm plări ex
traordinare. Scena m artiriului, consideră Delehaye, este p re
zentată cu to ată dem nitatea. în că din vrem ea cînd afirm a aceste
păreri se putea înţelege că era preocupat foarte îndeaproape de
problem atica Sfinţilor E pictet şi A stio n 8.
Peste 16 ani, în 1928, el publica la B ucureşti — în «patria»
pătim irilor celor doi sfinţi m artiri — studiul Les Martyrs Epic-
tète et A s tio n 9, cu sprijinul savantului rom ân Nicolae Iorga 10,
aducînd lum ină în această problem ă.
Argum entînd cu rigoarea om ului de ştiinţă, H. Delehaye
stabileşte că a tît numele celor doi sfinţi martiri cît şi denum i
8. V ezi H i p p o l y t e D e l e h a y e , Saints de Thrace et de M oèsie, în «A na-
lecta B ollandiana», tom . XXXI, B ru x elles-P aris, 1912, p. 273—274.
9. H i p p o l y t e D e l e h a y e Les M a r ty r s Epictèle et A stio n , în «A cadem ie
R oum aine. B ulletin d e la S ection H isto riq u e» , sous la d ire c tio n d e N. Iorga, tom .
XIV, B ucarest, 1928, p. 1—5. S tu d iu re tip ă rit în rezu m a t în « A n alecta B ollandiana»,
tom . XLVII, B ru x elles-P aris, 1929, p. 410—411, apoi, în în treg im e, m ai ap ro a p e de
zilele n o a stre , în «Subsidia Hagiographica (nr. 42), M éla n g es d'H agiographie grecque
et latine», B ruxelles, 1966, p. 326—330. {H. D e le h ay e s-a n ă sc u t la A n v ers, în 18 a u
g u st 1859. în 1876 in tră în «C om pagnie de Jésu s» . In 1891 se n u m ără p rin tre c o n
tin u a to rii — cu d eo se b ită co m p e te n ţă — ai lu i B ollandus. A tre c u t la c ele v e şn ic e la
1 a p rilie 1941).
10. N. Io rg a cu n o ştea şi re c u n o ş te a m e rite le d e o seb ite în . d om eniul h a g io g ra
fiei, «sub ra p o rtu l v a lo rilo r a d e v ă ra te , re z u ltîn d din c o n d iţiile în care, p re tu tin d e n i,
ele au fost alcătuite» . A ce st dom eniu, a ră ta N. Iorga, «a fo st stu d ia t în tr-o se rie de
lu crări de p ă rin te le D eleh ay e, ilu stru b olandist». C u n o ştea şi re c u n o şte a că « p ro d u c
ţiile ( — scrierile) hag io g rafice, în R ăsărit, ca şi în A pus, p o t fi p riv ite d in m ai m u lte
unghiuri, «încît o ricare c e rc e tă to r p o a te ad u ce şi el cev a nou» (N. I o r g a , V i e ţ i de
Siinţi, I, B ucureşti, 1934, A şe/ăm înU il tip o g rafie *D atina rom ânească;), V ălen ii-d e-
M unte (P rahova), p. 1).
rea cetăţii Halmyris se găsesc în străvechiul M artirologiu hiero-

nym ian. R enum itul bolandist a început cercetările sale ocu-
pîndu-se de Manuscrisul E ch tern a ch 11, în care se întîlnesc
m ulte grafii greşite (de pildă : Firmi, p en tru Sirm i-Sirm ium ;
... Epicti et Aponi... item Aptani), Delehaye redînd form ele co
recte : «Halmyride Epicteti Astionis». Lectura incorectă Alme-
ride a condus la confuzia cu Merida, cunoscut oraş din Spania
şi, de aici, uneori localizarea greşită a Sfîntului E pictet, în
Spania. In aceste îm p reju rări, Epictet a fost uşor confundat
cu «Epitacius», num e p u rta t de m ulţi sp a n io li12.
Delehaye, cu adîncă ştiinţă, cu experienţa îndelungată
însuşită p rin cercetările sale asupra acestor problem e, des
p arte num ele deteriorat al Sfinţilor E pictet şi Astion de denu
m irea localităţilor percepute confuz şi, parţial cu a ju to ru l a di
ferite m anuscrise ale lui H ieronym ianum şi al altor liste de
sfinţi, restabileşte datele realităţii faptelor. Indică drept inco
rectă grafia Firmi p en tru Sirm i şi, astfel, poate atribui opt
num e de m artiri cunoscutului oraş al creştinism ului antic Sir-
m ium . Se pot urm ări lum inile pe care le aduce prin interven
ţiile sale de «corrigenda errata» : concentrează repetările de
num e, aşază pe Sfînta Em ilia lîngă Sfîntul Vasilie cel M are —
fiind m am a acestuia — , recunoaşte în num ele Almeridae pe co
rectul Halmyris, iar rezultatul final al cercetărilor sale stabi
leşte ca text p rim ar pen tru acest M artirologiu al sfinţilor de la
Dunăre : «In Halmyris Epictet şi Astion».
Concluziile acestei analize aduc dovada că pom enirea în căr
ţile bisericeşti a acestor doi sfinţi trebuie să se fi făcut deja din
acele străvechi tim puri, adică chiar din tim pul persecuţiilor.
11. F rag m en te din m an u scrisu l E ch tern ach s-au p u b licat în A c ta Sanctorum, N o-

vembris, tom . II, p a rs p o sterio r, B ruxelles, 1931, p. 2'î3.
12. H. D e l e b j y e , Ia:a M u i t y i s l p i t i . : A .:.■ .... B ucurest, p. 3— l ; veyi
ţi Propylaeum aci A c ta Sanctorum, Decembris. B ruxe.Iv- p, ji) 3 .
10 DR. N E S T O R V O R N I C E S C U , ARHI EPI S COP SI MI TROPOLI T
Aceste descoperiri şi punerea la punct a datelor realităţii

istorice au adus — după cum s-a subliniat în epocă 13 — coefi
cientul necesar de certitudine cu privire la existenţa Sfinţilor
m artiri E pictet şi Astion şi asupra localităţii dunărene unde au
pătim it p en tru credinţa lor în Iisus H ristos 14.
în concluzia studiului său, Hippolyte Delehaye subliniază în
chip judicios faptul că sfinţii m artiri de la Halm yris nu vor fi
fost singurii din Moesia a căror pom enire a fost m enţionată în-
tr-o redactare a M artirologiului răsăritean m ai com plet decît în
Breviarul siriac şi ale căror urm e nu se mai păstrează astăzi decît
în com pilaţia «hieronym iană». Singura menţiune deci, despre
Sfinţii martiri Epictet şi Astion, care a ajuns pînâ la noi, se
stabileşte astfel, după Martirologiul răsăritean, în epoca însăşi
a acelor persecuţii care au marcat antichitatea creştină daco-
ro m a n ă : « Ev AXfuptăt ’Ewîxtij'toî xal ’Aatttov».
«La H alm yris a fost ridicată fără îndoială o bazilică în cins
tea acestor m artiri. Noi dorim — scria H. Delehaye în 1928 —
arheologilor rom âni, vrednici urm aşi ai regretatului Vasile
Pârvan, să aibă fericirea de a descoperi ruinele acestei bazi
lici» 15. în că nu a fost descoperită bazilica, d ar arheologia con
tem porană rom ânească, printr-o serie de lucrări de speciali
tate, a identificat şi descris vechea cetate Halm yris, de la b raţu l
Dunării «Sfîntul Gheorghe», descrieri care, după cum vom ve
dea într-un alt capitol al acestei lucrări, corespund cu datele şi
faptele textului hagiografic, contribuind spre a reda acestuia
au to ritatea şi credibilitatea cuvenite.
13. In anul 193(3, A rh ie p isc o p u l R aym und N etzh am m er scria că H. D e leh ay e a

d e v e n it « salv ato ru l de o n o are al S finţilor n o ştri E pictet şi A stion şi al o ra şu lu i lor
de m artiriu, H alm yris, de la g u rile D unării» (Epictet unei A s ti o n .... Zug, 1936, p. 8).
14. Ibideiu, p. 9.
15. H. D e l e t i a y e, op. cil., p. 5.
PĂ TI MI RE A sfi\ ţil o r epictet si astion 11
II. TIPĂRIREA INIŢIALA ŞI RETIPÄRIREA

TEXTULUI HAGIOGRAFIC
DESPRE VIAŢA ŞI PĂTIMIREA SFINŢILOR
EPICTET ŞI ASTION
A. După o îndelungată odisee, o copie a textului patristic

străro m ân Viaţa şi suferinţele Sfinţilor martiri Epictet şi As
tion, în lim ba latină, a ajuns la Erlöser — o biserică din U trecht
—, unde la începutul secolului al XVII-lea m onahul H eribert
Rosweyde a avut ştirea despre existenţa acestei lucrări ra-
rism e, un m anuscris învechit de secole, «Vita Sanctorum
Epicteti presbyteri et Astionis monachi».
în tru c ît în preajm a anului 1615, H. Rosweyde pregătea pen
tru tip a r cunoscuta şi atît de solicitata sa antologie Vitae Pa-
trum, a încredinţat vechiul m anuscris unui copist expert în
a rta tran scrierii corecte şi lizibile, p en tru tipar. Astfel, Viaţa
şi suferinţele Sfinţilor Epictet şi Astion a văzut pen tru prim a
dată lum ina tiparului la Antwerpiae, în anul m întuirii 1615,
în volumul Vitae Patrum (p. 211— 224). Acest text «original»
în lim ba latină a fost retip ărit de Laurentium Surium la Köln
în 1618, în volum ul VII din colecţia Vitae Sanctorum 16.
După această dată, textul iniţial din Vitae Patrum, în origi
nal sau în traduceri, se va tipări şi retip ări de m ai m ulte ori
pînă în zilele noastre, la Roma, Paris, Köln — cum m enţionam
m ai sus — , la Moscova şi Kiev. Acest text hagiografic stră ro
mân va circula şi va fi tip ărit în m ănăstirile noastre, Neam ţu,
C ăldăruşani, la B ucureşti, la Chişinău sau la Belgrad, în Iu
goslavia.
Ediţia princeps a m onahului H eribert Rosweyde s-a re ti
p ă rit în secolul al XIX-lea în două colecţii renum ite, de circu
laţie m ondială, şi anum e :
16. V ita e Sa nctorum exprobatis uuthoribus et in ss. codicibus, Prim o q u id em p er
R. P. Fr. L aurentium Surium ca rth u sia n u m editat-. N une v ero m u ltis S an cto ru m v itis
du-ctae, em endcitae, et n o tis m arg in a lib u s illu s u u ta e Vil. Köln, 1618 p. 148— 155 (Vezi
si Repertoire de s sources his turiques du M u ye.\ Ag.-. par U l y s s e C h e v a l i e r ,
(A —I), N ew York, 1960, col. 1337).
12 DR. N E S T O R V O R N I C E S C U , ARHI EPI SCOP Şl MI TROPOLI T
Prima dată, este vorba de prestigioasa colecţie Acta Sanc

torum, care în «tom us secundus», Julii 8 (Parisiis et Romae,
1867), cuprinde textul DE SS. EPICTETO PRESB. ET ASTIONE
MONAHO. MARTYRIBUS ALMIRIDENSIBUS IN SCYTHIA
(pp. 540— 551) 17. Textul hagiografic este precedat de un Co
mentariu introductiv. Pomenirea cu totul deosebită a Sfinţilor
martiri (Epictet şi Astion) şi observaţii cu privire la opera des
pre faptele lor 18.
Acest com entariu reflectă nivelul cunoştinţelor de atunci,
referindu-se la realitatea istoriceşte atestată a Sfinţilor m artiri
E pictet şi Astion, m enţionînd date despre cetatea Halm yris de
la gurile Dunării. E ditorul bollandist anonim , deşi are unele
rezerve, form ulate direct în textul său, conchide printr-o excla
m aţie retorică, decent tem perată p rin sinceritatea tonului :
«O, de s-ar găsi ceva m ai sigur în vechile liste latineşti şi gre
ceşti despre aceşti sfinţi, pe care cu toată tăcerea vechilor mo
num ente despre ei n-am socotit că trebuie să-i lipsesc de va
loarea lor,' fiindcă m erită să fie am intiti
* aici».
D ar m ai înainte de această reflecţie finală, com entatorul a
discutat textul în m od riguros, expunînd diferitele problem e
care l-au interesat, în opt puncte.
1. Declară că pînă la d ata publicării acestor pagini în Acta
Sanctorum n-a p u tu t găsi vreo însem nare despre aceşti m artiri
în calendarul grec sau latin, dar a aflat «ca demne de crezut»
cele spuse de H eribertus Rosweyde. Acesta, în însem nările de
ia Faptele lor arătate în «Vieţile Părinţilor» notează că n-a găsit
nici o m enţiune despre aceşti sfinţi în listele bisericeşti, în
afară de aceea din m anuscrisul «Florarius» al sfinţilor, unde se
17. T ex tu l e ste îm p ă rţit în p a tru c a p ito le m ari şi 49 su b cap ito le, sau p arag rafe.
E num erăm cap ito le le :
I. Educaţia plină d e pietate a S iln tu lu i Epictet. S ă v u ş ir e a d e m in un i şi aducerea
Iui A s tio n Ia Hristos ; II. M in un ile Stinţilor. A stio n stăpînit de o cugetare urîtă şi i z
băvirea lui prin sp o ved a n ie ; III. Arestarea Slinţilor martiri. Mărturisirea credinţei.
Chinurile. C o nvertirea lui V igilaniius şi Pătimirea Stinţilor ; IV. Slava sfintelor relicve
(m oaşte) după moarte. Înm orm întarea. Arătarea (lui Astion). însuşirea credinţei cre ş
tine de către părinţii S iln tu lui A stion şi convertireu lor ta Hristos.
18. P aginile 53b— 54u.
pătim irea sfinţilor epictet şi astion 13
citeşte la 8 iulie : «în R ăsărit sînt pom enite faptele m inunate

şi pătim irile Sfinţilor m artiri Epictet şi Astion, ucişi pen tru
H ristos sub îm păratul Diocletian» 19.
2. în m artirologiul «Florarius-U suardinus», tip ă rit în 1521,
este consem nat un elogiu, despre care nu ştie dacă provine din
antichitate. Anume: «M artirul preot E pictet şi m onahul Astion,
veniţi din R ăsărit şi Scythia, în tim pul lui Diocleţian, şi în
chişi p en tru credinţa în H ristos, cu toate chinurile la care au
fost supuşi, ziceau m ereu aceste cuvinte : «Sîntem creştini, o
tirane, facă-se voia Dumnezeului n o stru cu noi !». După tot
felul de chinuri, la sfîrşit au prim it m ucenicia, tăindu-li-se ca
petele. Cuvintele de m ai sus se întîlnesc de m ai m ulte ori în
textul hagiografic de astăzi.
3. Este su rprins de ra ritatea exem plarelor m anuscrise care
să cuprindă textul despre Sfinţii E pictet şi Astion — lucru ce
s-a întîm plat şi cu alte texte hagiografice — , că nici Rosweyde
n-a găsit decît un singur m anuscris şi o m enţiune într-o tip ări
tură, Vitae Patrum (Colonia, 1548, sign. M.-Nv) ; astfel, m ate
rialele din docum entele vechi fiind puţine, m ărturiseşte că nici
el nu a p u tu t să scrie mai m ult.
4. A utorul anonim al ediţiei m enţionează că textul hagio
grafic nu are un au to r cunoscut. Subliniază conţinutul textu
lui — num eroase rugăciuni, m inuni, dialoguri — , ceea ce se va
sublinia şi în cercetările întreprinse în secolul n o stru asupra
textului. Se opreşte şi asupra faptului că în text se am inteşte
de Arie, de Donatus, iar nedum erirea cu privire la cetatea
«alm iridensilor» din Scythia este elucidată p rin identificarea
cu Halm yris (m enţionată de Plinius) şi Salm orudis (m enţio
nată de Antonini).
5. C om entatorul îşi m ărturiseşte eforturile depuse pen tru
a identifica cetatea Halm yris pe Istru, în Moesia, precizînd că
Moesia se m ai num eşte şi Scythia, unde este şi Tomisul. Şi
adaugă : «Vezi, aşadar, de cîte ocoluri este nevoie ca să se gă
sească locul de pătim ire al Sfinţilor Epictet şi Astion».
19. V ezi şi Biblioteca H agiogtaphica Latina, A —I, B ruxelles, 1898— 1899, p. 386.
14 DR. S E S T O R V O R N I C E S C U , ARHIEPISCOP Şi MI TROPOLI I
6. Mai departe, observă că într-o rugăciune, Astion invocă

vindecarea pe care Sfîntul Apostol P etru a făcut-o paraliticu
lui Enea, care zăcea de opt ani 20, dar textul m enţiona : «80 de
ani», a rătîn d că «aici poate că este o neatenţie de scriere», după
cum şi este. în versiunile slavo-bisericeşti de redacţie rusă, ro
mână, sîrbă, s-a corectat tacit.
7. La acest punct al com entariului se exprim ă m ai m ulte
nedum eriri. Se întreabă — ca şi Rosweyde — cine era com an
dantul L atronianus, şi răspunde, întocm ai ca şi prim ul editor,
că acest fapt răm îne de cercetat. Pînă astăzi însă problem a se
află în acelaşi stadiu. Face şi observaţii asupra veridicităţii
faptelor, ca şi asupra stru ctu rii literare a textului, obiectînd că
unele fapte trebuiau să fie prezentate într-o altă ordine şi că
textul conţine m ultă re to ric ă 21. Dar, considerăm , descrierea
faptelor şi tonul naraţiunii nu puteau fi decît după obiceiul
tim pului, după gustul lite ra r al epocii. Am spune chiar că, dacă
s-ar fi expus faptele într-o stru c tu ră foarte în grijită compozi
ţional şi fără inflexiuni retorice, textul a r fi devenit m ai p u ţin
credibil.
8. în sfîrşit, editorul com entator al textului m ărturiseşte
că a expus to t ce a constatat prin exam inarea aten tă a conţinu
tului din diferite puncte de vedere şi în legătură cu autentici
tatea lui, încheind cu reflecţia-concluzie pe care am rep ro
dus-o la începutul prezentării ce am făcut-o contribuţiei sale.
A doua colecţie din secolul trecut în care s-a retip ărit
«Viaţa şi chinurile Sfinţilor martiri Epictet şi Astion» este
P a t r o l o g i a e cursus completus, Series latina, volum inoasa
operă de im ensă valoare ap ăru tă sub grija abatelui J. P.
Migne 22 — care reproduce tot ediţia princeps a m onahului
H. Rosweyde.
20. Fapte IX, 33.
21. A ra tă că ar fi o im itaţie d u p ă S im eon M etafra st, te x t îm p o d o b it cu d iferite
cita te din S fin ta S crip tu ră. In clu d e re a în d isc u ţie a S fîn tu lu i Sim eon M e ta fra st în
astfel de term en i d en o tă o a titu d in e de p ro n u n ţa t confesionalism .
22. T om ul LXXIII, Paris, 1878, col. 393—416. T ex tu l e ste îm p ă rţit în X XVII c a
pitole, fă ră subdiviziuni.
P ĂTI MI REA SFI NŢILOR EPICTET Şl A S T I O N 15
C orespunzînd în tru totul şi M artirologiului hieronym ian,

acest text hagiografic latin vorbeşte pe larg şi despre cetatea
antică H alm yris de la gurile Dunării, unde au pătim it pentru
H ristos Sfinţii m artiri E pictet şi Astion. R elatarea dovedeşte
grija p en tru detaliul edificator. H otărîndu-se să plece din pa
tria lor spre «mai m ultă linişte», preotul E pictet şi ucenicul
său Astion au ieşit din oraşul lor, s-au îm barcat pe o corabie
şi au m ers în părţile sciţilor, ajungînd în cetatea almiridensi-
lor (in Scytharum fines..., in Almiridensium civita tem )23. Acolo
m ulţim e de almiridensi au crezut în Dumnezeu (Almiridensium
multitudo) 24 ; pe neaşteptate a sosit în cetatea almiridensilor
com andantul Latronianus (Almiridensium civitatem) 23. Rela-
tîndu-se episodul venirii p ărin ţilo r lui Astion în căutarea fiu
lui, este precizat că au m ers în păm întul sciţilor, în cetatea al
miridensilor (in Scytharum terram, in Almiridensium civita
tem) 26, iar episcopul Evangelicus a venit de asem enea în ora
şul almiridensilor (in urbem Almiridensium) 27 şi, ca o preci
zare conclusivă se consem nează că «au prim it m ucenicia Sfinţii
şi atleţii lui H ristos în cetatea almiridensilor» (Pertulerunt
autem martirium sancti atque athletae Christi..., in Almiriden
sium civitate) 28.
B. în Biserica O rtodoxă Rusă, încă din secolul al XVI-lea,
mitropolitul Macarie al Moscovei — canonizat sfînt în iunie
1988 — începuse a colecţiona m anuscrise care cuprindeau Vieţi
de sfinţi, cercetînd cu atenţie textele, îndreptîndu-le, lăm urin-
du-le pe unde tălm ăcirea, în general din lim ba greacă, era con
fuză. Marele ierarh a perseverat în această strădanie tim p de
12 ani. Au răm as însă unele Vieţi de sfinţi încă necercetate, nea
dunate, altele nelăm urite şi astfel, în secolul al XVII-lea, m itro
politul român Petru Movilă al Kievului a continuat lucrarea,
23. Folosim te x tu l din A c ta Sanctorum, I, 4.
24. Ibidem, II, 14.
25. Ibidem, 111, 19.
26. Ibidem, III, 20.
27. ib idem , IV, 47.
28. Ibidem, IV, 49.
16 DR. N E S T O R V O R N I C E S C U , ARHI EPI SCOP ŞI MI TROPOLI T
procurînd şi de la Athos unele scrieri hagiografice. Avînd în

vedere tem einica sa cultură latină, este de presupus că a p u tu t
procura din Apus lucrări de acest fel, între ele putînd să se afle
şi volume care cuprindeau pagini despre Sfinţii m artiri Epictet
şi Astion, din ediţiile m ai înainte am intite, traducînd, îndrep-
tînd texte şi dîndu-le o înţelegere corectă. Această strădanie
cărtu rărească a fost continuată, după trecerea sa la cele veş
nice, de Inochentie Ghizel, arhimandritul Lavrei Pecerska din
Kiev. Dar nici acesta nu a p u tu t duce pînă la sfîrşit m erituoasa
lucrare. Noul arhimandrit Varlaam de la Pecerska Lavra a con
tin u at traducerea textelor hagiografice, antologarea şi diortosi-
rea lor, «urm înd rîvnei şi sîrguinţei celor m ai înainte de dîn-
sul». A cău tat apoi cu osîrdie un om înţelept şi Dumnezeu a tri
mis atunci în această lavră spre a vieţui acolo pe ierom onahul
Dimitrie, care a devenit m ai tîrziu arhipăstorul Dimitrie al Ros-
tovului. Lui i s-a încredinţat lucrarea cea plină de răspundere,
cerînd m ultă com petenţă şi to t pe a tîta răbdare, de a desăvîrşi,
de a definitiva colecţia rusească Vieţile Sfinţilor pe cele două
sprezece luni ale anului şi de a o pregăti p en tru tipar. Cel ce
avea să devină Sfîntul D im itrie al Rostovului a început «a le
urm a şi a le îndrepta. Şi aşa, cu aju to ru l lui Dumnezeu sfîrşin-
du-le de în d reptat, s-au dat în tip ărire / m ai tîrziu / după cum
se văd» — scrie m itropolitul Veniam in Costachi în Cuvîntul
său de introducere şi înv ăţătu ră care deschide tip ărirea în ro
m âneşte a Vieţilor Sfinţilor, în anul 1807 29.
Astfel, în decursul unui proces îndelungat de adunare de
texte hagiografice, de traducere cînd a fost cazul, de diortosire,
a fost inclus şi episodul hagiografic de care ne ocupăm , Viaţa şi
chinurile Sfinţilor preacuvioşi mucenici Epictet presbiterul şi
Astion m o n a h u l30 în colecţia ru să Vieţile Sfinţilor, cunoscută
sub num ele Sfîntului D im itrie al Rostovului — d a to rită contri
buţiei sale directe şi înaltului său patronaj duhovnicesc în lu
crarea anevoioasă şi plină de m ari exigenţe a redactării şi tipă
29. V ezi Preiaţa-Pastorală a M itro p o litu lu i V en iam in C ostachi, de la în ce p u tu l
volum ului V ie ţile Slinţilor pe luna Septem brie, M ă n ă stire a N eam ţu , 1807.
30. JK h ti£ h C Tp aA iH ii c t h K t i npin9A®tH»MSHiHHKW8'v S n i K T î T a npiCB fTfp a h A criu m * AtewiXd.
P ĂT I MI R E A SFI NŢILOR EPICTET ŞI A S T I O N 17
ririi m ai tirziu. Prim ele ediţii în lim ba slavă bisericească de

redacţie
» ru să ale acestei m onum entale colecţii, * ' Kwtra jk h tîh
GtuXti, încep să apară în a doua ju m ătate a secolului al
XVIII-lea 31.
Spre deosebire de textul original latin de la 8 iulie, în ver
siunea ru să Viaţa şi chinurile sfinţilor n oştri m artiri de la gu
rile Dunării este inclusă în colecţie la 7 iulie, după Pomenirea
celui între sfinţi Părintelui nostru Toma din Maleo. Considerăm
că acest text hagiografic a fost pus în ziua precedentă, de
oarece, conform C alendarului ortodox, în ziua de 8 iulie se
află un text am plu închinat Sfîntului m are m ucenic P ro co p ie32,
sfînt care este în m are cinste şi în Biserica Ortodoxă Rom ână,
sărb ăto rit, fireşte, to t la 8 iulie.
în versiunea rusă, p en tru o cît m ai precisă localizare a re
giunii dunărene unde au p ătim it Sfinţii E pictet şi Astion, se
traduce clar : cetatea Almyrida din Schythia (npM'fc flrtMypiAa •••
ktv cKVAcKHY-h) de la Dunăre, p ăstrîn d după original : a-wêTh, d ar pe
m arginea filei adaugă : A^nat33.
C. în lim ba patriei noastre — vorbită de totdeauna în toate
ţin u tu rile rom âneşti, d a r fiind so rtită unei nedrept de lungi
aştep tări p en tru generalizarea sa în scris — acest text patristic
strărom ân, alcătuit iniţial în lim ba latină, s-a trad u s în secolul
al XV III-lea după versiunea rusă 34, ce se afla la îndem înă, în ca
drul curentului paisian, de ierodiaconul Ştefan dascălul. A fost
tip ă rit peste cîteva decenii, în aceeaşi chinovie, de către m itro
politul Veniam in Costachi, în volum ul Vieţile Sfinţilor din luna
Iulie, ziua 7 35, volum care şi-a găsit rîndul la tip a r în anul
31. M oscova, 1759 şi K iev, 1764.
32. Pătimirea S iln tului M are M u cen ic Procopie.
33. R ecent, B iserica O rto d o x ă S îrbă a tip ă rit c o le c ţia h a g io g ra fic ă V ie ţile Ş tiu
ţilor, a v în d la b ază o e d iţie a B isericii O rto d o x e Ruse. In volu m u l V ie ţ il e Siinţilor
Pe luna Iulie (B elgrad, 1975), este in clu să şi Pătimirea Siinţilor Preacuvioşi M u cenici
Epictet şi A s ti o n (p. 126— 138). C înd se m e n ţio n ează prim a d a tă c e ta te a A lm iris se
p recizează s itu a re a la g u rile D unării, la b ra ţu l din d re a p ta (Sf. G heorghe).
34. V ezi Preiaţa-Pastorală a M itro p o litu lu i V eniam in C ostachi, cit.
35. D upă «V iaţa S fîn tu lu i Tom a din M aleo», 7 iu lie : « In tru a c e e aşi zi, V ia ţa
şi Pătim irea Sfinţilor C u vio şi M u c e n ic i Epictet preotul şi a Iui A s ti o n M o n a h u lu i»
(f. 50— 57).
2 — P ătim irea S finţilo r E p ictet şi A stio n
18 DR. N E S T O R V O R N l C E S C U , ARHIEPISCOP ŞI MI TROPOLI I
1814. Ulterior, a fost tip ă rit pînă astăzi de trei ori, după
ediţia de la N eam ţu 36, anum e la M ănăstirea C ăldăruşani, la
B ucureşti şi la Chişinău. Ia r acum, cu colaborarea com petentă
a Profesorului David Popescu — care a trad u s «Pătimirea...»
direct din lim ba latină, dăm din nou la lum ină străvechiul text
hagiografic din patristica străro m ân ă despre Sfinţii Epictet şi
Astion.
Pe lingă versiunea de la N eam ţu din secolul al XVIII-lea,
tip ărită şi retip ărită pînă în zilele noastre în Vieţile Sfinţilor,
aşa cum am a ră ta t m ai sus, Viaţa şi chinurile Sfinţilor prea-
cuvioşi mucenici Epictet preotul şi Astion monahul se m ai gă
seşte în două m anuscrise, unul com plet, de la sfîrşitul seco
lului al XVIII-lea şi altul de la începutul secolului al XlX-lea,
căruia îi lipsesc filele de la sfîrşit, dar cu un conţinut identic
chiar din punct de vedere al lexicului şi al topicei fra z e i37.
36. M ai în tîi, v re d n ic u l M itro p o lit al Ţ ării R om âneşti, G rig o rie D ascălul, care
cu n o şte a d ire c t — ca fo st h a rn ic o ste n ito r la N eam ţu , în c a d ru l c u re n tu lu i p a isia n —
efo rtu rile b in e c u v în ta te ale ie ro d ia co n u lu i Ş tefan d ascălu l de a tra d u c e în lim ba ro
m ână V ie ţile Sfinţilor, p recu m şi o sîrd ia M itro p o litu lu i V en iam in C o stach i de a le
tip ări, a in iţia t cu d e o se b ită rîv n ă o n o u ă ed iţie a a cestei m o n u m en tale o p ere h a g io
grafice. în volu m u l p e luna Iulie, tip ă rit în 1836 d u p ă p ro to tip u l de la N eam ţu , se
g ă se şte V ia ţa şi pătimirea Sfinţilor C u vio şi M u cen ic i Epictet preotul şi a lui A stio n
m on ah ul (f. 77—87). Pe co p e rta in te rio a ră a v o lu m u lu i s-a im p rim a t: «V ie ţile S fi n
ţilor din lu na Iulie, tip ă rite a d o u a oară..., în an u l 1836, în T ip o g rafia Sfintei M itro
polii» — a U n grovlah iei, de la M ă n ă stire a C ăld ăru şan i. M itro p o litu l G rig o rie D as
călul, d u p ă ce s-a în to rs din e x ilu l de p e ste P ru t — în c ă fiind o b lig a t să ră m în ă la
Buzău, a în c e rc a t să tra n sfo rm e M ă n ă stire a C ă ld ă ru şan i în tr-u n c e n tru de a c tiv ita te
c ă rtu ră re a s c ă şi tip o g rafică. La Cocioc, în p e n in su la C ă ld ăru şan ilo r, u n d e e ra o m ică
b iserică şi c îte v a chilii, a d isp u s să fie a şe z a tă tip o g rafia M itro p o liei d e la B ucureşti,
p e n tru a im prim a n o u a e d iţie a V ieţilo r Sfinţilor în lim ba rom ână. In a c e a stă tip a r
n iţă s-au im prim at d in nou V ie ţile Sfinţilor a p ă ru te m ai în a in te la N eam ţu (cf. D.
B a l a u r , C îte v a ştiri despre Tipograiia de la Căldăruşani din v r e m e a Mitropolitului
Grigorie Dascălul, în «B iserica O rto d o x ă R om ână» (-= «B.O.R.»), LII (1934), nr. 5—6,
p. 420).
M ai tîrziu , Ia în c e p u tu l sec o lu lu i n o stru , se tip ă re şte din nou — de d a ta ac e a sta
cu c a ra c te re la tin e — te x tu l h ag io g rafic p riv ito r la S finţii M u cen ici E p ictet şi A s
tion de la H alm yris, în c ad ru l c o lecţiei V ie ţ il e Sfinţilor p e care-i p răz n u ie şte B iserica
c re ştin ă o rto d o x ă de R ăsărit, tip ă rite cu în a lta b in e c u v în ta re şi a p ro b a re a S fîntului
Sinod al B isericii au to c e fa le O rto d o x e R om âne, de u n p io s creştin... C o re c tu ra şi s u
p ra v e g h e re a tip ă ririi s-au făc u t de a rh ie re u l N ifon N. P lo ieştean u l» , voi. XI, B ucu
reşti, 1906.
C ea de a p a tra d a re la lu m in ă p în ă acum în lim ba ro m â n ă a a c e stu i te x t h a g io
grafic stră ro m â n s-a fă c u t p rin v o lu m u l V ie ţile Slinţilor pe scurt, lu n a iulie, E ditura
F răţim ii în n u m ele N a şte rii lu i H risto s, B ib lio teca «G lasul A d ev ăru lu i» , C hişinău, 1931.
37. M an u scrisele se p ă stre a z ă a stă z i la B iblioteca A cad em iei R om âne, B ucureşti,
sub n u m e re le 3613 şi 4618.
P AT I MI RE A SF1XŢIL O R EPICTET $1 A S T I O N 19
Id en titatea versiunilor rom âneşti

> de la N eam tu si din cele
două m anuscrise pe care le cunoaştem pînă la această dată
constă num ai în faptul că am bele versiuni sînt traduse după
textul slav bisericesc de redacţie rusă, în partea de început a
textului hagiografic relatîndu-se despre un om stăpînit de un
duh necurat pe care-1 îndepărtează Sfîntul E pictet prin adîncă
rugăciune, duhul plîngîndu-se că este «prigonit», d ar că se
sim ţea bine cînd era în Frigia, în capiştea idolească unde în
toate zilele era cinstit de «oameni fără de m inte». Textul slav
şi versiunile rom âneşti despre care vorbeam se opresc aici.
Originalul latin însă continuă m ărtu risirea duhului necurat,
anum e că el p rin M ontanus a spus cuvinte pline de blasfem ie,
prin Maximilla a săvîrşit to t felul de nelegiuiri, p rin Arie a cu
prins întregul oraş Alexandria şi a făcut să se spună că Fiul lui
Dumnezeu este o creatură, prin Manes a întem eiat erezia ma-
niheilor, ia r p rin Donatus a răvăşit to ată Africa. Trebuie ob
servat apoi că spre sfîrşitul textului hagiografic, din versiunile
rom âneşti lipsesc cîteva paragrafe m a r i 38, urm înd textul sla
von pe care trad u căto ru l l-a avut la îndem înă, text care nu a
respectat întocm ai textul latin.
E ste vorba, m ai întîi, de rugăciunea pe care o înalţă Sfinţii
E pictet şi Astion în ultim ele clipe de viaţă, înainte de a fi m ar
tirizaţi, rugăciune p rin care ei cer lui Dumnezeu să fie conduşi
p rin voia şi b un ătatea Lui la tronul m ăririi Sale. în această
rugăciune îl roagă ca bărbaţii, toţi locuitorii cetăţii şi regiunii
în care ei pătim esc să fie ocrotiţi de m ilostivirea lui Dumne
zeu, să fie păziţi p rin bu n ătatea Sa copiii, toţi cetăţenii să fie
binecuvîntaţi de Dumnezeu p en tru cinstirea ce le-au acordat-o
lor, veniţi din depărtări în cetatea de la gurile Dunării. în
sfîrşit, să evidenţiem lipsa din textele rom âneşti conform e in
term ediarului slavon a catehizării pe care unul dintre judecă
torii Sfinţilor m artiri din Halm yris, Vigilantius, convertit el în
suşi la creştinism , o făcea p ărin ţilo r lui Astion, Alexandru şi
M arcelina, p rin cuvintele Noului Testam ent : Matei XIX, 29—
30 ; X, 32— 39 ; X, 19—21 şi loan X V II, 21—24.
38. V ersiu n e a N e a m ţu şi ce a din m an u scrisu l din seco lu l X VIII, cel de la
ncep u tu l secolului XIX, a v în d om isiu n ea mai în a in te a ră ta tă .
Deosebirile din topica frazei şi de lexic d intre versiunile de

la N eam ţu şi cea din cele două m anuscrise de la B ucureşti se
datoresc trad u cătorului, şi poate că într-o m ai m ică m ăsură
u n o r copişti ai m anuscriselor.
P entru edificare m enţionăm deosebirile de lexic :
NEAMŢU BUCUREŞTI NEAMŢU BUCUREŞTI
păgîn — necredincios minte — pricepere

dregătorie — rînduială a stăpîni — a domni
stricat — lepros a împărtăşi — a obşti
fecioară — tînără a izvorî — a vărsa
a tămădui — a vindeca a fi părtaş — a obşti
femeie — muiere cuvînt — grai
mult — destul copil — slugă
fecioară — pruncă a creşte rod — a odrăsli
a zice — a grăi rod
necurăţie — păgînătate iubit — drăgăstos
a povesti — a spune mîhnire — necaz
destul — ajunge întristare — scîrbă
a întoarce — a merge chip — fel
copil — fecior cu tine — cu sine
preumblări — mîngîieri a povăţui — a îndrepta
purtare de grijă — rînduială stareţ — bătrîn
vieţuieşte — lăcuieşte năemul — chirie
mai mare al — începătoriu a chema — a pomeni
cetăţii cetăţii s-a întîmplat — s-a făcut
senator — de divan socotesc — mi se pare
a căuta — a vedea ticălos — nevoiaş
a cîştiga — a dobîndi monahicească — călugărie
amăgire — înşelăciune viaţă
haină — îmbrăcăminte vestit — numit
tată — părinte a pofti — a cere
a-toate-ţiitor — a-toate- copil — prunc
stăpînitor oamenii — norodul
NEAMŢU BUCUREŞTI NEAMŢU BUCUREŞTI
odinioară — odată a cerceta — a întreba

să aducă apă — să scoaţă apă sfătuiri — înfricoşări
putere — stăpînire a poftiri zicînd — des le îndoia
ridicat — sculat grăind
olog — şchiop a cerca — a ispiti
pulpele — talpele din părţile — din laturile
vrăjmaş — războinic au mers cu — au înotat
mai mare — începător corabia
singur — însuşi a şti — a cunoaşte
spus — vestit a tăia captele — a lua capetele
fermecător — vrăjitor meşteşuguri — chibzuiri
boiar — domn scutitor — sprijinitor
în legături — în închisoare a lovi — a ucide
cercetare — ispitire seară tîrziu — noapte
patria — moşia pînze curate — giulgiu
podoabă — cuviinţă aromate — mirezme.
un ceas — puţin a învălui — a înfăşură
moştenirea — moşie a cădea — a năpădi
a şti — a cunoaşte sosind la mal — alăturîndu-ise
boiarul — muncitorul către ţărmure
(chinuitorul) numărat — socotit
la mult — spre lung cu deadinsul — cu sîrguire
a se aprinde — a se aţîţa deodată — fără de veste
să-i ducă — să-i bage a cuprinde — a îmbrăţişa
a cugeta — a socoti măcar — deşi
a învăţa —• a îndrepta slavă — mărire
•k
Cine poate fi autorul versiunii de la Bucureşti ?

Ştim că m onahul Evloghie, care se num ăra p rin tre profe
sorii de la Şcoala dom nească din Iaşi a izbutit să lase M ănăs
tirii Putna Vieţile Sfinţilor şi Proloage, «ca să fie de cetit fra
ţilor, în trapezare». Astfel, din osteneala lui de trad u căto r din
lim ba slavă s-au p ă strat cîteva volume : Vieţile Sfinţilor pe lu
nile Septembrie, Octombrie, Martie, Aprilie şi Mai. Volumele
erau d atate : 1757, 1758 şi 1759. Sint anii cînd se tipărea la
Moscova prim a ediţie din colecţia Vieţile Sfinţilor. M onahul

Evloghie a tradus, desigur, după m anuscrise. Nu ştim dacă va
fi trad u s şi volum ul pe luna Iulie, care să nu fi ajuns pînă în
zilele n o astre şi nici să nu fi fost m enţionat de posteritatea
m ai apropiată acelui tim p.
P entru m anuscrisele de la B ucureşti trebuie să presupu
nem că a existat un trad u căto r acolo, sau într-o regiune înveci
nată, într-una din m ultele m ănăstiri din Ţ ara Rom ânească sau
din Oltenia, chiar în epoca în care ierodiaconul Ştefan dascălul
traducea aceleaşi opere hagiografice la N eam ţu.
La Biblioteca Academiei Rom âne din B ucureşti se găsesc
m ai m ulte m anuscrise care ne vin în sp rijin în cadrul
cercetării problem ei. Un m anuscris din anul 1775 cuprinde Vie
ţile Sfinţilor pe luna Aprilie 39 şi conţine o însem nare intere
santă : «Săvîrşitu-s-au de tălm ăcit de pe lim ba slavonească
această carte a lunii Aprilie de mine păcătosul... Macarie» 40.
Alte volume ne vorbesc de acelaşi harnic trad u căto r : un m a
nuscris din 1776 cuprinde Vieţile Sfinţilor pe luna Martie, de la
1 la 15 : «Cartea întreitului lunovicului acestuiaşi, adică M ar
tie, Aprilie şi Maiu..., acum întîia oară într-acest feliu dintre
lim ba cea slovenească fiind scoasă..., ierom onahul Macarie, da
scălul Sfintei M itropolii şi sm eritul tălm ăcitoriul întreitului
lunovicului acestuiaşi...» 41 ; «Vieţile Sfinţilor pe Decembrie,
acum întîia o ară d in tru lim ba cea slovenească scos..., M acarie
sm eritul tălm ăcitoriu cărţii aceştia» 42 ; Vieţile Sfinţilor pe Ia
nuarie, două volume, unul nedatat, din secolul al XVIII-lea,
cuprinde zilele 1— 18 ianuarie, şi celălalt, d atat 1777, cuprinde
39. La B ibliotcca A cad em iei R om âne a re n u m ăru l 1887 şi p ro v in e de la M ă n ă s
tire a C ernica.
40. E ste v o rb a de a rh im an d ritu l M acarie, re n u m it p re d ic a to r al M itro p o liei din
B ucureşti, în c h in o v ia t d u p ă 1781 la M ă n ă s tire a C ernica. A fo st u n p a rtic ip a n t activ
la d e z v o lta re a ro d n ic ă a c u re n tu lu i p aisian (V ezi C. E r b i c e a n u , Două m anuscrise
ale arhimandritului Macarie, predicatorul E vangheliei în Mitropolia Bucureşti, în
«B.O.R», X V III (1894), 4 ; Pr. D. F u r t u n ă , Ucenicii stareţului Paisie în M înăstirea
Cernica şi în Căldăruşani, B ucureşti, 1927, p recu m şi N. A. U r s u , Dascălul Macarie,
autorul Gramaticii rom âneşti (1772) şi al L exiconului slavo-rom ân (1778), în «Limba
Română», XXX IV (1985), 5).
41. A stăzi se p ă stre a z ă Ui li.A,, nr. 1880 p ro v in e de la C ernica.
42. Se p ăstre a z ă la B.A., nr. 1883 şi p ro v in e de la C ernica.
P Ă T I MI R E A SFI NŢILOR EPICTET Ş l A S T I O N 23
continuarea, anum e, zilele 19 pînă la 31 ianuarie, sem nat de

Macarie, indicînd «săvîrşirea tălm ăcirii lunii aceştia de pre
lim ba slavonească, în tru Sfînta M itropolie B ucureştilor» 43 ;
«Septembrie în lim ba rum ânească, adecă Vieţile Sfinţilor», din
1779 — la f. 1 sem nează trad u căto ru l «Macarie». M anuscrisul
a fost în p arte copiat to t în anul 1779, cuprinzînd de data
aceasta prim ele zece zile din septem brie, cu o însem nare pe
f. 12 : «Această carte este a sfintei obştim i Cernica şi p en tru
folosul s-au dat m aicilor Chiriachi şi Dorotheia..., să citească
cîtă viiaţă vor avea. Ia r după săvîrşirea cuvioşiilor sale să se
întoarcă iarăşi aici la M ănăstirea Cernica... 1806 Decembrie
20» 44 — ceea ce s-a şi făcut. La aceste volume se adaugă şi
Vieţile Sfinţilor pe luna Noiembrie, sem nate pe m ai m ulte foi
de acelaşi M acarie, dascălul E vangheliei45.
La Biblioteca Academiei nu se află însă şi un volum tradus
de arhim . M acarie care să cuprindă şi Vieţile Sfinţilor pe luna
Iulie, dar este plauzibil să-l considerăm pe acest vrednic căr
tu rar ca trad u c ăto r al Vieţilor Sfinţilor pe întreg anul.
La începutul secolului nostru, Nicolae Iorga, studiind la
Cernica 250 de m anuscrise, a întîlnit un volum de Vieţile Sfin
ţilor şi pe luna Iunie 46, şi cum M acarie traducea şi cîte trei
luni îm preună, cum am văzut m ai sus, şi cum era tip ă rit şi la
Moscova şi Kiev în 1759 şi 1764 un singur volum pe lunile
Iunie, Iulie şi August, credem că Macarie a dat la lum ină în
traducere rom ânească şi Vieţile Sfinţilor pe luna Iulie, unde
se găseşte Viaţa Sfinţilor Epictet şi Astion.
Toate traducerile sale M acarie le-a d ăru it M ănăstirii Cer
nica, unde era închinoviat şi unde a tră it un num ăr de
43. Se p ă stre a z ă la B.A., nr. 1884 şi 1885 — p ro v in e de la C ernica.
44. Se p ă stre a z ă la B.A., nr. 1881 şi1918 — p ro v in de la C ernica.
45. Se p ă stre a z ă la B.A., nr. 1882(D espre to a te a c e ste m an u scrise, înce-
pind cu n o ta 41, v ezi G a b r i e l Ş t r e m p e l , C atalogul m anuscriselor româneşti,
B.A.R. 1601— 3100, II, B ucureşti, 1983, p. 89— 92 şi 103).
46. N. I o r g a , M anuscrisele Mănăstirii Cerr.icc: în «B.O.R.», XXVI (1902), nr.
2- -3, p. 230.
ani 47. Se poate deci considera că la Cernica, din Vieţile S fin

ţilor pe luna Iulie, traduse de Macarie, a p u tu t fi extrasă în
cîteva antologii m onahale 48 şi Viaţa Sfinţilor martiri Epictet şi
Astion. M anuscrisele de la Cernica se trim iteau adesea la dife
rite m ănăstiri şi schituri de pe plaiurile ro m â n e şti49.
C unoaştem astăzi două asem enea antologii m onahale. Sînt
cele două m anuscrise m âi înainte com parate sub rap o rtu l le
xicului cu versiunea de la N eam ţu. Este vorba deci de m anu
scrisul de la sfîrşitul secolului al XVIII-lea, care la 4 octom brie
1826 se afla în p roprietatea unui «Petre sin Avram», m anuscris
cum părat la 1 iulie 1908 de Academia R om ână de la anticarul
Albert Zwiebel din B u c u re şti50. Această antologie cu caracter
p o p u lar cuprinde, după Viaţa Preacuviosului Părintelui nostru
Vasilie cel Mare, cu Vămile văzduhului şi Viaţa Sfîntului Paisie
cel Mare, din 19 iunie, la f. 257— 283, Viaţa şi Pătimirea S fin
ţilor preacuvioşilor mucenici E pictet preotul şi Astion Mona
hul, din 7 iulie. în continuare m ai sînt trei texte : Pomenirea
Preacuviosului Eufrosin bucătarul, din 11 septem brie, Cuvînt
al Sfîntului Vasilie cel Mare pentru pustnicie, cum se cade în
frum useţat a fi monahul şi Viaţa Preacuvioasei Epraxiei
fecioarei, din 25 iulie.
47. Pe atunci, sp u n e N. Io rg a, la C ern ica e ra u n c ă rtu ra r, «unul n eo b o sit şi de
o în v ă ţă tu r ă d e o se b ită p e a cea v rem e, M acarie, c a re n u -şi d ăd e a ră g az în tă lm ă c ire a
m an u scrip telo r... şi p e c a re le p re fă c e a în ro m â n e şte p e n tru a le d ă ru i m ă n ă stirii ce-1
adăp o stea» (Ibidem, p. 208). M ac arie e ra «un m are d a sc ă l în tru tă lm ă c ire a S c rip tu ri
lor». Prin a le sa le n e n u m ă ra te tă lm ă c iri a în fă ţişa t în tre a g a n o a stră c u ltu ră re li
gio asă de la sfîrşitu l seco lu lu i a l X V III-lea, C ern ica aflîn d u -se a tu n c i la m a re sp o rire
d u h o v n icea scă şi c u ltu ra lă . «Nu e ra d e p a rte de în ă lţim e a c u ltu ra lă a N eam ţu lu i» (Pr.
econom D. F u r t u n ă , Rolul cultural al Cernlcăi, în «B.O.R.», XLVII (1929), n r. 7—
8, p. 662 şi 667).
48. A sem en ea e x tra se h a g io g ra fic e a u fost g ă site la C ern ica de N ico lae Iorga,
după cum u rm ează : din V ie ţile Sfinţilor pe S eptem brie, «Viaţa S lîn tulu i V isa r io n » ;
din v olu m u l pe luna Iu n ie , «V ia ţa Slîn tului O nuirie cel Mare», cu o n o tă din 1780 ;
«V ia ţa S lîn tu lu i Serghie», de la 5 ia n u a r ie ; «V ia ţa Sfintei Singlitichia», de la 15 iu n ie ;
«V ia ţa S lîn tu lu i Casian R îm leanul» de la 29 fe b ru a rie ; «V ia ţa C u vioa sei Parascheva»,
de la 14 octom brie, o ri «V ia ţa S iîn tulu i D oroitei» — d u p ă cea ru sească» , p recizează
N. Iorga (Op. cit., p. 211—228).
49. Pr. D. F u r t u n ă, op. cit., p. 667.
50. La BAR, nr. 3613.
Al doilea m anuscris, copiat în m od sigur la Cernica, în 1812,

de m onahia M elathia şi d ăru it M ănăstirii S c în te ia 51, cuprinde
cea m ai m are p arte din Viaţa şi pătimirea Sfinţilor preacuvioşi-
lor mucenici Epictet preotul şi Astion monahul, din 7 iulie (f.
79— 92), îm preună cu Viaţa Sfîntului Paisie cel Mare — care se
află şi în antologia anterioară ; Viaţa Preacuvioasei Teodora,
din 11 sep tem b rie; Cuvîntul Sfîntului Vasilie cel Mare — ce
este chipul călugăresc — asem ănător cu cel din precedenta an
tologie şi Rînduiala călugăriei.
*
Pînă în prezent, cercetătorii care au fost preocupaţi de pro
blemele privind Viaţa Sfinţilor E pictet şi Astion, locul p ăti
m irii lor şi îm prejurările acestui fapt nu au inclus în discuţie
şi nici nu au m enţionat existenţa textului hagiografic din
Vitae Patrum, în versiunea ru să sau în traducerile rom âneşti
aici prezentate.
Textele din lim ba rom ână vorbesc explicit despre cetatea
Halmyris,, despre Scythia şi despre Dunăre. Astfel, versiunea
de la Neam ţu, cît şi cea din cele două m anuscrise de la
B ucureşti, relatează că preotul E pictet şi tîn ăru l Astion, ple-
cînd din oraşul în care locuiau, la ţărm ul m ării «au aflat o co
rabie înotînd spre părţile schythilor, şi dînd chirie au şezut în-
trîn sa şi înotînd m ulte zile au ajuns la o cetate ce se num ea
Almyrida, care era în hotarele schythilor, lîngă rîul (sic !) ce
se num eşte Dunărea. Lîngă acea cetate, nu departe aflîndu-şi
lor un loc osebit plăcut spre petrecere s-au sălăşluit zidindu-şi
o chilie mică..., petrecînd lîngă cetatea Almyridei robii lui
H ristos E pictet şi Astion...». Ia r «oamenii cei din Almyrida...
au proslăvit pe Dumnezeu şi în tru acea zi m ai m ult de o mie
de suflete din am îndouă părţile au crezut în H ristos Mîntuito-
51. A şezăm în tu l m o n ah al Scînteia, t u hram u l A d o rm irea M aicii D om nului, se
g ăsea p e M ăg u ra O d o b eştilo r. In an u l 1815, c ă lu g ă riţe le de aici a u fost stră m u ta te la
Schitul Trotuşan. La 1861 în c e te a z ă v ia ţa m o n ah ală la S cînteia. M an u scrisu l « prescris
de p ăcă to a sa M elath ia m onahia» şi d ă ru it m aicii Y arah ii de la M ă n ă stire a S cînteia,
mai tîrzfu, pe căi n e ştiu te de noi astăzi, a ajun» in b ib lio teca c ă rtu ra ru lu i şi s c riito
rului b a sarab ean Paul G ore, c a re l-a d ă ru it B ibliotecii A cadem iei din B ucureşti, la
ii iunie 1919 — u nde se p ă stre a z ă cu nr. 4618.
26 DR. N E S T O R V O R N l C E S C U , ARHI EPI SCOP Şi MI TROPOLI T
rul nostru». In text se a ra tă că Astion, ieşind din locuinţa lor,

m ergea la «rîul Dunării» ca să aducă apă ; m ai departe se rela
tează că «au m ers în cetatea Almyridei dom nul (sic !) ţării
aceea, cel cu num ele Latronian». Mai departe se a ra tă în text
că p ărin ţii lui Astion află de la un concetăţean că acesta l-a
văzut pe fiul lor «în Almyride cetatea scythilor...», iar părinţii
au m ers atunci «cu corabia la Scythia..., la cetatea Almyrida».
In acea vreme, era în «ţara scythilor» un episcop cu num ele
Evanghel, care a m ers «în cetatea Almyridei».
Acestea sînt m enţiunile directe cu privire la Scythia stră-
rom ână, la Halmyris şi la Dunăre, în versiunile rom âneşti ale
Vieţilor Sfinţilor martiri Epictet şi Astion.
III. MĂRTURII ŞI ELUCIDĂRI

PRIN CERCETĂRILE ARHEOLOGICE
DIN SECOLUL NOSTRU
Im prim area la B ucureşti în anul 1928 şi difuzarea lucrării

eruditului hagiograf şi patrolog H ippolyte Delehaye, Des Mar-
tyrs Epictete et Astion, a stim ulat interesul cercetătorilor ro
m âni faţă de docum entul hagiografic din Acta Sanctorum :
«De SS. Epictete presb. et Astione monacho, Martyribus almiri-
densibus in Scythia».
Astfel, Profesorul Radu Vulpe «crede» în autenticitatea
Pătimirii Sfinţilor Epictet preotul şi Astion monahul 52. Prof.
Ion Barnea a ra tă că nu trebuie să ne îndoim de esenţa date
lor pe care ni le oferă acest docum ent hagiografic 53. Pr. prof.
Ene Branişte, exam inînd punctele de vedere propuse de spe
cialiştii din etapa iniţială a consem nărilor istorice — citaţi în
prim ele pagini ale studiului de faţă — , conchide că «Actul
martiric» al Sfinţilor E pictet şi Astion s-a p ă strat în reistorisi-
52. R a d u V u l p e , H istoire anciennc de la Dobroudja, în v o lu m u l «La Do-
broudja», B ucarest, 11)38, p. 289.
53. I o n B a r n e a , ReluţiiU- p i o v i i t c U - i Sc\ tina M inor cu A sia Mică, Si ¡iu Şi
byiptul, în «Pontica», V (1972), p. 251.
rea de m ai tîrziu 54. Preotul Ion Ionescu, opinînd că nu poate

fi nici o îndoială asupra autenticităţii datelor cu privire la
Sfinţii E pictet şi Astion, încheie paginile publicate în 1987 în
term enii unui pios, cu totul înd rep tăţit, d e z id e ra t; «Este o
sfîntă datorie p en tru fiii Bisericii Ortodoxe Române de a cinsti
je rtfa p rim ilor n oştri m artiri atestaţi pe păm întul rom ânesc şi
a le pom eni num ele în calendarul ortodox, cu slujba rînduită
în Minei p en tru ziua de 8 iulie» 55.
Intr-un substanţial studiu consacrat Sfinţilor m artiri
E pictet şi Astion, Prof. Emilian Popescu, foloseşte datele din
actul m artiric referito r la aceşti> sfinţi m artiri, fără a form ula »
vreo rezervă asupra au tenticităţii lor şi constată că acest do
cum ent hagiografic este plin de am ănunte cu privire la viaţa şi
activitatea, la pătim irea lor ; consideră regretabil faptul că tex
tul publicat de învăţatul teolog H eribert Rosweyde a fost prim it
m ultă vrem e cu rezerve, pe m otiv că «ştirile din el n-ar fi confir
m ate şi de alte docum ente» şi nu avem motive să ne îndoim că
textul este o prelucrare poate chiar din secolul al IV-lea, înche
ind : «Pentru noi, rom ânii, Actul' martiric al Sfinţilor E pictet şi
Astion are o deosebită valoare, fiindcă, în afară de cel care isto ri
seşte pătim irea Sfîntului m ucenic Em ilian la D urostor, este
singurul cu care literatu ra hagiografică dobrogeană se poate
m îndri. El ne lum inează pagini întregi din viaţa religioasă a
Dobrogei, în vrem ea cînd creştinism ul era nu num ai persecutat,
dar reacţia oficialităţilor îm potriva lui atinsese cote maxime» 56.
❖
P entru o m ai com pletă edificare în problem a istoricităţii
Sfinţilor m artiri E pictet şi Astion în vrem ea lui Diocleţian, în
problem a cetăţii H alm yris din Scvthia M inor unde ei au p ăti
54. Pr. prof. E n e B r a n i ş t e , Martiri si sii/ifi pe p ă m in tu i Dobrogei de astăzi,
in volum ul «De la D u n ăre la M are», G alaţi, 1977, p. 47 si 55.
55. Pr. I o n I o n e s c u , Sfinţii martiri hpictvt si Astion. Primii martiri cunoscuţi
pe teritoriul României, în «Biserica R o m ân c u 'c ă NElanu, XII (1987), 41, p. 4— 5.
56. V ezi volum ul colectiv . S finţi tom ăa: noarăluii ai Legii strămoşeşti.
B ucureşti, 1987, p. 151— 159.
28 DR. N E S T O R V O R N I C ESCU, ARHI EPI SCOP ŞI MI TROPOLI T
m it, p en tru confirm area, o dată m ai m ult, a autenticităţii date

lor Actul martiric din textul hagiografic care a ajuns pînă la
noi, alătu ri de incontestabilele m ărtu rii scrise, aduse la lum ină
în secolul n o stru de savantul H. Delehaye, trebuie să luăm în
considerare cu deosebită luare-am inte şi m ărturiile arheologice,
dobîndite pînă în anii noştri şi care sînt preţioase elem ente de
elucidare.
în că de la începutul secolului XX, savantul rom ân Con
stantin Moisil a considerat, după cercetări prospective pe teren,
că antica cetate Halmyris trebuie localizată la Independenţa-
Tulcea (pe atunci localitatea num indu-se Murighiol-Plopu).
Satul Independenţa face parte din com una cu acelaşi num e şi
are la n o rd braţul Dunării, Sfîntul Gheorghe, spre sud-est satele
Dunavăţul de Sus, Dunavăţul de Jos şi spre sud lacul Razim
(«Razelm») 56bis, iar la vest lacul num it astăzi Sărat., Ruinele
străvechii cetăţi se aflau pe un prom ontoriu, în tre bălţile
Cruhli M are şi Cruhli Mic, reprezentînd traseul de odinioară
al D unării, acum curgînd cu un kilom etru m ai la n o r d 57.
Cercetările arheologice de m ai tîrziu stabilesc apoi că este
vorba de o cetate antică întinsă pe aproxim ativ două hectare,
aflată la o d istan ţă de 2,5 km est de satul Independenţa şi la
circa 75 m etri de Şoseaua Independenţa-D unavăţul de Sus, pe
un prom o n to riu stîncos care înainta în terenul m lăştinos.
Spre sud cetatea este dom inată de «Dealul Cetăţii». Prom onto
riul are o înălţim e de circa 7— 8 m etri faţă de terenul încon
ju răto r. La vest şi sud cetatea era înconjurată de valuri şi şan
ţu ri 58. In m ai m ulte locuri se văd urm e de tu rn u ri, se recu
59 bis. T oponim o rto g ra fia t d u p ă M icul Dicţionar Enciclopedic (MDE), e d iţia a
treia, re v ă z u tă şi a d ă u g ită , B ucureşti, E d itu ra ştiin ţific ă şi e n ciclo p ed ică, 1986, p. 1411
— id en tic în cele m ai re c e n te ed iţii ale A tla su lu i geografic general. A cest toponim
ap a re R azelm , în Enciclopedia geografică a României, B ucureşti, E ditura ştiin ţifică şi
enciclopedică, 1982 — p recu m şi în d ife rite lu c ră ri m ai vechi.
57. C o n s t a n t i n M o i s i l , C etăţi rom ane la D unărea de Jo s — pe braţul
Si. Gheorghe, în «B uletinul C om isiunii M o n u m en telo r Isto rice» («BCMI»), II (1909),
2, p. 89.
58. A l e x a n d r u S u c e v e a n a , A şe za rea getică şi cetatea romană de la I n
d e p en den ţa (Jutl. Tulcea), în «R evista de Istorie» ( — «RI»), tom . 41, 1988, nr. 6, p.
598—599 şi M i h a i l Z a h a r i a d e , M oesia Secunda, Sc yth ia şi N o titla Dignitatum,
B ucureşti, 1988, p. 139.
nosc şi cele două porţi, de est şi de vest. P rintre nenum ăratele

cioburi şi bucăţi de piatră, cercetătorul C. Moisil observa as
pectul pitoresc pe care la data cînd făcea prim a sa descindere
îl prezentau acele locuri. P rintre ruine «au crescut un fel de
scaeţi cu flori albastre, aşa încît interiorul cetăţii pare aco
p erit cu un frum os covor albastru...» 59. Locuitorii din îm pre
ju rim i num eau acele ruine «Cetatea». Ei ştiau că p rin anii
1892— 1893 se făcuseră acolo cîteva săpături, s-a aflat o p iatră
m are cu inscripţie, despre care apoi nu s-a m ai ştiu t nimic,
după cum nu s-a p u tu t afla nim ic despre num eroasele m o
nede, vîrfuri de suliţe şi alte restu ri de arm e străvechi, scoase
atunci la iveală. Doar cîteva m onede au p u tu t fi recuperate de
la posesorii lor, specialistul num ism at constatînd că erau fie
m onede rom ane republicane, de argint, din secolele II— I a.Hr.,
altele, to t din argint, de la îm păratul Filip Arabul (244— 249),
precum şi o m onedă din argint, din vrem ea îm păratului Mar-
cian (450— 457). «Aceste date, conchidea C. Moisil, ar fi de-
ajuns p en tru a ne dovedi că avem de-a face cu una din cele mai
vechi staţiuni rom ane la D unărea de Jos..., localitatea Salmo-
rude (după Itinerarium A n to n in i); Talamonio (denum ire alte-
i'ată — deteriorată), în Notitia Dignitatum» 60. C. Moisil a p ro
pus identitatea term enului toponim Salmorus cu Halmyris,
acesta din u rm ă m enţionat în num eroase izvoare literare 61, şi
în treita identitate : Salmorus — Halmyris — Thalamonium.
In anul 1910 acelaşi cercetătot, aprofundînd studiul preci
zează că în tre localităţile de la Sfîntul Gheorghe Itinerarul lui
Antoninus (secolul al III-lea), notează şi Salmorude. Acest cuvînt
trebuie să fi sunat la cazul nom inativ, desigur Salmorus — care
este tran scrierea latinească a grecescului Halmyris. Faptul a
fost observat şi de alţi cercetători (Netzham m er, V. Pârvan). De
altfel, în izvoare posterioare secolului al III-lea, cuvîntul Salmo
rus este frecvent înlocuit cu Halmyris °2.
59. C. M o i s i l , op. cit., p. 89.
60. Ibidem, p. 89.
61. La P l i n i u c e l B ă t r î n , Nat. Hist., IV. 24-, A c ta SS., II (Iulie), p. 544;
P h i l o s t o r g i u s , Hist. EccI., 10, 6 ; P r o c o p i u s De Aedil., 4, 7, 20 şi H i e -
r o c 1 e s, S y n e c d e m u s, 637, 15.
62. C. M o i s i l , U nde a fost v e c h iu l H alm yris?, Sn«BCMI», III (1910), nr. 2,
p. 94.
30 Dff. VHSTOR V ORiVrCESCl', ARHIEPISCOP Şl MI TROPOLIT
In «Buletinul Comisiunii M onum entelor Istorice», fascicola

din anul 1909, C. Moisil stabilea, pe baza «itinerarelor» vechi,
că Salmorus era aşezat pe terito riu l actualei localităţi Indepen
denţa, iar în 1910 adaugă că «poziţia aceasta corespunde şi m ăr
tu riilo r scriitorilor eclesiastici..., şi părerii m oderne» despre
topografia specifică regiunii şi evoluţia pe care a suportat-o
de-a lungul tim pului. La această concluzie se ajunge şi prin re
ferirea la m enţiuni datînd din antichitatea rom ană 63, ceea ce
elucidează problem a «poziţiei oraşului Halm yris» 64, corespun
zător şi tezei acceptate în secolul al XlX-lea, cînd editorul tex
tului hagiografic despre Sfinţii m artiri E pictet şi Astion din
Acta Sanctorum localiza cetatea Halmyris la locul H alm yris
(prim a denum ire cunoscută a 1acului Razim — Razelm), în
apropiere de Dunăre, după m enţiunea lui Pliniu cel B ătrîn şi
num it de Antonini Salmorudis («...Existimo Alm iridensium seu
H alm iridensium civitatem dictam a lacu, qui H alm yris Plinio
lib. 4, cap. 12 dicitur in hoc trac tu ; citatque ejus verba, et turn
p e r g it; Lacum hune Danubius facit, quem Pinetus in suo Plinio
vulgo vocari sit, Lac de nostre Dame di Danubi. Id est Lacus
divae Virginis Danubianae. Forte Salmorudis Antonini» 65.
63. P liniu cel B ă trîn m e n ţio n ează un lac, H alm yris, c are — sp u n e el — se fo r
m ează din b ra ţu l D u n ării n u m it P euce şi se în tin d e în re g iu n e a o ra şu lu i Istros. Din
p a saju l lui P lin iu (IV, 24), «...lacus H alm yris vocant», re z u ltă că la c u l H alm y ris era
id en tic cu la c u l R a zelm (sic!), aşa cum se p re z e n ta acum d o u ă m ii de ani, ad ică
cu p rin zîn d şi a c tu a le le la c u ri secu n d are , G oloviţa, Sm eica, Sinoe, T uzla etc., fo r
m ate u l t e r i o r ; a lva eu s P euce n u e ste a ltc e v a d e c ît b ra ţu l Sf. G h eorghe, c a re p rin
g îrla a c tu a lă D u n av ăţ se v ă rs a în lac u l H alm y ris (cf. C. M o i s i l , U nde a iost v e c h iu l
Halm yris ?, p. 93. Vezi, m ai re c e n t, şi D i o n i s i e M. P i p p i d i , S tu d ii de istorie şi
epigraiie, B ucureşti, 1988, p. 191). D acă lac u l H alm y ris se id e n tific ă cu Razim (Ra
zelm, Razlem ), tre b u ie c ă u ta t o raşu l H alm y ris pe ţă rm u l a c e stu i lac. D ar doi isto ric i
b iserice şti — u n u l d in seco lu l IV — a ra tă că H alm y ris e ra situ a t pe m alul D unării.
P hilostorgius, pe v re m e a lui T h eo d o siu II, sp u n e d e sp re ac e st oraş : «fric ve ro locus est
ad ripam Istri s itu s » (Hist. eccl-, X, 6). T re b u ie a şa d a r c ă u ta t ac e st o raş ap ro a p e de
D unăre, d ar şi de Razim şi este v o rb a de lo c a lita te a de la g u ra b ra ţu lu i Sf. G h eo rg h e
— c e ta te a ce s-a aflat pe te rito riu l com unei In d e p e n d e n ţa — T u lcea (C. M o i s i l , op.
cit., p. 93— 94 ; v ezi şi E x s p e c t a t u s B u j o r , Săpăturile d e salvare d e la M uri-
ghiol, H a rta re g iu n ii M urighiol, cu c astru l, aşe z a re a c iv ilă şi cim itiru l g eto -d acic, în
«Studii şi c e rc e tă ri de isto rie v eche» ( — SCIV), tom . VI (1955), nr. 3— 4, p. 572 şi
I d e m , Şantierul arheologic Murighiol, în «M ateria le şi c e rc e tă ri arh eo lo g ice»
( ~ «MCA»), 6 (1959), p. 328).
64. C. M o i s i 1, op. cit., p. 94.
65. C o m entarius praevius, A c ta Sanctorum , Iulii, T om us secu n d u s, P a risiis et
Romae, 1867, D ie octav a , p. 539 (V ezi şi A l. S u c e v e a n u, şi M. Z a h a r i a d e ,
Du n o m antiq ue d e la cite rom aine et rom aine tardive d 'I n d e p e n d en ţa (dep. de T u l
cea), în «Dacia», XXXI (1987), 1—2, p. 91).
P ĂT I MI R E A S F I X J I I O R EPICI ET SI A S T I O N 31
Un bun cunoscător al antichităţilor dobrogene, inginerul

topom etru Pamfil Polonic, făcea în 1917 o sum ară, dar exactă,
descriere a ruinelor cetăţii antice de la Independenţa-Tulcea.
Descriind ruinele fostelor clădiri şi ale tu rn u rilo r de apărare şi,
m ai la sud, urm ele «oraşului civil», adaugă că localnicii o nu
m eau «cetatea Sâci». Datele im portante cuprinse în relatarea
asu p ra cercetărilor sale au fost publicate în anul 1935 6G.
în anul 1958, arheologul Exspectatus B ujo r a publicat
cîteva pagini de sinteză asupra rezultatelor cercetărilor sale 67.
A rată că, sub egida M uzeului N aţional de A ntichităţi din
B ucureşti, s-au făcut săpături arheologice la Independenţa-
Tulcea (Murighiol), începînd din octom brie 1954. Au fost astfel
salvate num eroase m ărtu rii expuse distrugerii şi s-a identificat
un cim itir de incineraţie. M aterialul recoltat a oferit tem eiuri
spre a se considera cim itirul ca aparţinînd unei populaţii lo
cale geto-dace, care era în legătură cu aşezări greceşti de pe
m alul Mării Negre, în secolele II— III. Ceramica rom ană
tîrzie recuperată aici se consideră ca provenind de la aşezarea
rom ană din apropiere 68. Săpăturile au continuat la Indepen
denţa în anul 1955, tot pe versantul nordic al dealului de la sud
de actualul sat şi s-au făcut două recunoaşteri în partea de vest
a localităţii. Cercetările au dovedit locuirea n e în treru p tă a
acestui spaţiu dobrogean din epoca geto-dacică pînă la începu
tul feu d alism u lu i69. în 1956 au fost «dezvelite» cim itirele I şi
II, cercetările continuînd pînă în 1958. Datele obţinute pun în
evidenţă num eroase fragm ente de am fore din secolele IV—V,
în p erim etrul cetăţii rom ane Halmyris. «Puţinul m aterial cera
mic aflat într-un păm înt răvăşit indică existenţa cetăţii pînă în
secolul V, poate chiar VI» 70.
*
66. P a m f i 1 P o l o n i c , Cetăţile anticc de pe m alul drept al Dunării (Dobro-
gea), pină la gurile ei (a rtic o lu l e ste un rez u m a t din lu c ra re a « V alu rile (tro ian ele),
d ru m u rile şi c e tă ţile ro m an e din to a te ţă rile lo cu ite de rom âni», din 1917, p re m ia tă de
A cadem ia R om ână, d a r n e p u b lic a tă din lipsă de fonduri), în «N atura», X XIV (1935),
nr. 7, p. 23 şi 25.
67. E x s p . B u j o r , O g e to -d a k isk o i k u ltu re v M urikhiol, în «Dacia», II (1958),
p. 125— 141.
68. I d e m , Săpăturile de salvare..., în rev . cit., p. 571 şi 578—579.
69. I d e m , Săpăturile de salvare..., în «M C A -, voi. III (1957), p. 247—248 şi 253.
70. I d e m , Şantierul arheologic Murighiol, în rev. cit., V (1959), p. 377.
Aceasta a fost situaţia investigaţiilor arheologice la Indepen-

denţa-Tulcea pînă la noile cercetări întreprinse aici în tre anii
1981 şi 1985 71. S-au efectuat acum două secţiuni m agistrale,
est-vest şi nord-sud, care au parcurs în întregim e atît cetatea
cît şi sistem ul de valuri şi şanţuri de la exterior 72. După sta
bilirea stratigrafiei aşezării s-a trecu t la săpături în suprafeţe
m ai m ari, punîndu-se în evidenţă ultim ul nivel urbanistic bine
p ăstrat, cel din secolul al Vl-lea. O a doua etapă a cercetărilor
este în desfăşurare.
S-au stabilit arheologic trei m ari perioade : perioada ge
tică, perioada romană-t im pur ie şi perioada romană tîrzie.
P entru prima perioadă s-au descoperit două niveluri de lo
cuire 73. Chiar dacă unele elem ente specifice de fortificaţie, va
luri, şanţuri, au p u tu t fi distruse cu ocazia instalării fortifica
ţiei rom ane tim purii, nu se exclude ipoteza că cetatea a r fi avut
aspectul unei dave 74.
Perioada romană timpurie, din secolul I pînă în al treilea
sfert al secolului III, reprezintă etapa cînd aici a funcţionat,
succesiv, p rim a aşezare civilă rom ană, alături de autohtonii
geto-daci, apoi castrul rom an tim puriu cu cele două faze, «de
păm înt» şi «de piatră». în această etapă a fost aici o tru p ă au
xiliară, a funcţionat şi o statio a flotei moesice. Pe la începutul
secolului II se construieşte aici prim a fortificaţie rom ană —
probabil din păm înt, cu val şi şanţ. C ertitudinea este d ată de
un docum ent epigrafic de epocă, anum e, un a ltar dedicat de
unităţi din Legiunea I Italica şi a Xl-a Claudia — in terp retat
ca o posibilă dovadă a construcţiei castrului de către acel de
71. In anul 1981, la c e ta te a a n tic ă H alm y ris — In d e p en d e n ţa, s-a u în tre p rin s noi
c e rc e tă ri arh eo lo g ice p rin c o la b o ra re a u n o r in stitu ţii sp e c ia liz a te în asem en ea lu c ră ri :
C en tru l de S tudii de T eo rie şi Isto rie M ilita ră din B u cureşti, re p re z e n ta t de M. Za-
h a riad e, In s titu tu l d e A rh e o lo g ie din B u cu reşti, re p re z e n ta t d e Dr. Al. S u cev ean u ,
M uzeul «D elta D unării» din T ulcea, re p re z e n ta t de A n d rei şi C ristin a O p a iţ şi F lo rin
T opoleanu. A u fost d e sc o p e rite m ă rtu rii im p o rta n te cu p riv ire la p e rio a d a d in tre sec.
IV a.H r. şi p în ă în seco lu l V I d.Hr. R ezu lta tele au fost p re z e n ta te p rin ra p o a rte şi
com unicări la sesiu n ile an u a le de A rh eo lo g ie şi în tr-o e x p u n e re sin te tic ă p u b lic a tă
de M. Z a h a r i a d e, în D o cum ente recen t descoperite şi inform aţii arheologice,
B ucureşti, 1985, p. 33—41.
72. A 1. S u c e v e a n u , A şe za rea getică şi cetatea rom ană..., p. 599.
73. Cf. O c t a v i a n 1 1 i e s c u, «Pontica», 7, 1974, p. 205—211.
74. A 1. S u c e v e a n u , op. cit., p. 600.
pătim irea SFI NŢILOR EPICTET ş i A S T I O N 33
taşam ent de u nităţi m ilitare 75. Apoi, înainte de epoca lui Ca-
racalla (212— 217), castrul este reconstruit în întregim e din
piatră. D intre elem entele acestei fortificaţii face parte ansam
blul m onum ental de p oartă din nordul cetăţii — cea p rin care
se acceda la instalaţia p o rtu ară, D unărea curgînd atunci pe
lîngă cetate — docum entele epigrafice confirm înd că cetatea
era o im p o rtan tă staţie a flotei dunărene 76. In ju ru l acestui
castru s-a dezvoltat atunci o întinsă aşezare civilă, despre care
avem astăzi num eroase inform aţii epigrafice 77 ; este vorba de
cartierul corăbierilor, al m arinarilor (vicus classicorum).
Docum entele şi m ărturiile pe care le avem astăzi nu perm it
fixarea în tim p, cu exactitate, a distrugerii, refacerii şi din nou
distrugerii fortificaţiei rom ane tim purii, ultim ul evenim ent tre
buie să fi avut loc, oricum , înaintea anului 270 78.
75. «Herculi / vexilla tio / leg (ionis) I Itali (cae) / ei leg (ionis) X I C (laudiae)
I’ (iae) F (idelis)» (vezi M i h a i l Z a h a r i a d e , V e x illa tio n in N o rth ern Dobrudja,
în «Dacia», XXX (1986), 1—2, p. 173; I d e m , M oesia S ecunda, Scjthia..., p. 140 şi
Al . S u c e v e a n u , op. cit., p. 600 şi 604. V e x illa tio e ra u n d e ta şa m e n t m ilita r cu
o an u m ită m isiune în c a d ru l u n u i c a stru ro m an şi se g ă se a sub co m an d a u n u i Prae-
ie ctu s castrorum. De la sfîrşitu l se c o lu lu i III, p rin vex illatio se în ţe le g e n u m ai u n
escad ro n de c a v a le rie (cf. T u d o r Dumitru, s.v., în Enciclopedia civilizaţiei
romane, B ucureşti, 1982, p. 812).
76. In vechim e, b ra ţu l Sf. G h eo rg h e e ra cel m ai im p o rta n t b ra ţ al D unării. El
sta b ile a le g ă tu ra cea m ai a p ro p ia tă cu c e tă ţile a n tic e g re c e şti de pe m alu l P o n tu lu i
E uxin — c a re av e a u o civ ilizaţie în flo rito are . G olfu rile lu i form au p o rtu ri m in u n ate
p e n tru co răb iile ce a c o sta u acolo d u p ă o c ă lă to rie lu n g ă şi a n e v o io a să , ia r prom on-
to riile lui în tă rite cu c e tă ţi p u te rn ic e a sig u rau p e lo c u ito ri de n ă v ă lirile d u şm an e şi
pe c ă lă to ri şi n e g u sto ri d e a ta c u rile în d ră z n e ţilo r p ira ţi (C. M o i s i l , op. cit., în
«BCMI», II (1909), 2, p. 85).
77. în ju r u l ce tă ţii H alm y ris v a fi fost de tim p u riu o im p o rtan tă statio a flo tei
d u n ă re n e (classis Flavia Moesica). A c e a sta o d o v e d e şte a tît num ele p u rta t de c a rtie ru l
civil din e x te rio ru l c a stru lu i, nu m it în m ai m u lte in sc rip ţii v ic u s classicorum, c ît şi
in sta la ţia p o rtu a ră p re s u p u să a fi fu n c ţio n a t p rin p o a rta de n o rd a c e tă ţii. în ju ru l
c a stru lu i se afla o în tin să a şe z a re civ ilă. Din p o p u la ţia a c e ste i aşe z ări v o r fi făc u t
p arte, pe lîn g ă localnici, şi o p a rte din v e te ra n ii de flo tă (ciassici), c a re v o r fi d a t
şi n u m ele a şezării — S alm orus (lat.), num e d e sc o p e rit în tr-u n d o cu m en t la D ura-
E uropos, în v a ria n tă g re a c ă c o ru p tă O u lm y ra (A l. S u c e v e a n u , A şezarea getică...,
p. 604; M. Z a h a r i a d e , M oesia Secunda..., p. 140 şi Al . S u c e v e a n u , M. Z a
h a r i a d e , Un n o u v e a u «vicus» sur le territoire d e Ia D obroudja romaine, în «Dacia»,
XXX (1986), 1—2, p. 117).
în p o p u la ţia civ ilă d in ju ru l a c e stu i c a stru — aşa cum a p a re în lu m in a in s c rip
ţiilor d e sc o p e rite — e ra u n u m ero şi p u rtă to ri de num e ro m an e — c e tă ţe n i rom ani
p e r e g r i n i ; erau, de asem en ea, n um e g receşti, p recu m si p u rtă to ri ai u n o r num e in d i
gene, ca A e lia 'Bendsi, sa u V a leria N e n e (cf. A l. S u c e v e a n u , A şeza rea getică...,
p. 604).
78. A 1. S u c e v e a n u , op. cit., p. 600.
3 — P ătim irea S finţilo r E p ictet şi A stion
34 DR. NE S T O R V O R N l C C S C V , ARHI EPI SCOP $1 MI TROPOLI I
Urmează perioada care ne interesează în m od deosebit, în

legătură cu Pătim irea Sfinţilor E pictet şi Astion, perioada ro
mană tîrzie a cetăţii Halmyris, după rezultatele recentelor cer
cetări arheologice de la Independenţa-Tulcea. Perioada începe
în ultim ul sfert al secolului III ; acum se iniţiază reconstrucţia
fortificaţiei, a fundamentis, sub form a cetăţii p ă strată pînă as
tăzi în ruinele degajate, în vrem ea lui Aurelian (270—275) sau,
cel m ai tîrziu, Probus (276—282). După o nouă distrugere re
construirea este continuată în vrem ea lui Diocleţian, m ai exact
a tetrarh iei (293— 305), aşa cum pare să indice un docum ent
epigrafic. E ste vorba de o inscripţie fragm entară aflată încă în
studiu, d ar în care apare num ele cezarului Galerius Valerius
Maximianus. Această perioadă se prelungeşte pînă în deceniile
doi sau trei din secolul V I I 79.
R econstruirea din vrem ea lui Diocleţian se va fi m aterializat
într-o cetate de aproxim ativ două hectare, în conjurată de un
zid gros de 3,20 m etri, prevăzut cu m inim um 15 tu rn u ri de apă
rare. în m ijloc se afla o m are clădire, desigur oficială — pro
babil clădirea-sediu p en tru com andantul cetăţii (principia). Se
construieşte acum şi o p o artă la vest, rutieră. Cetatea era tra
versată de două a rtere principale, orientate est-vest şi nord-sud.
La intersecţia lor, pe lîngă clădirea com andam entului, se mai
sem nalează cîteva clădiri publice — p rin tre ele un edificiu de
caracter term al — sau particulare. Tot acum se articulează şi
sistem ul defensiv extram uran — constînd din două valuri şi
şan ţu ri spre vest şi trei valuri şi şanţuri la sud. Se pare că lu
crările de fortificare în Dobrogea, în vrem ea lui Diocleţian, au
fost m ai vaste decît a ra tă docum entele. Şi la Tomis au avut loc
atunci lucrări de fortificaţii şi reconstrucţii, p rin grija lui C.
Aurelius Firm inianus, dux limitis Scythici. Către m ijlocul seco
lului este co nstatată o nouă distrugere pe toată aria desfăşu
79. Ibidem, p. G00—601 şi 605 şi M. Z a h a r i a d e, M oesia Secunda..., p. 140.
P ĂT I MI RE A SFIXŢJLOR t PI CTE T Şî A S T I O N 35
rării săp ătu rilor 80. în acest punct al expunerii noastre trebuie
să stăruim cu unele precizări în legătură cu localizarea defini
tivă — mai exact spus, deplina identificare — a cetăţii Halmyris.
Arătam m ai înainte că cercetătorul C. Moisil localiza antica
Halm yris la Independenţa de astăzi, m enţionată în unele surse
Salm orus, şi apoi cu denum irea coruptă de Thalamonium sau
Oulmyra. C ontribuţia de m are valoare arheologică a lui C. Moi
sil nu a avut însă în epocă ecoul cuvenit. Geograful austriac
J. Weiss localiza H alm yris to t în apropiere de Independenţa, la
Dunavăţul de Jos. V. Pârvan aduce în discuţie denum irea Gra-
tiana. A utoritatea acestor ultim i doi cercetători a determ inat
consensul şi al altora — în afară de G. I. B rătianu. Astfel, R.
Vulpe, apoi I. Barnea, singur sau îm preună cu Gh. Ştefan, Em.
Popescu sau H. Gajewska, au dat ca sigură localizarea anticei
G ratiana la Independenţa — deşi, între tim p, E. B ujor, după
sondaje la faţa locului, publicase datele m ai înainte m enţionate
în aceste pagini. în deceniul opt — anul 1977 — cercetătorul
A. Aricescu a ară tat, în lucrarea : Armata în Dobrogea romană,
că G ratiana trebuie căutată în Vestul Dobrogei, la Indepen
denţa fiind localizată incontestabil antica cetate Halmyris. Ar
heologic vorbind, după Isaccea (Noviodunum) spre est, Itinera-
riile vrem ii prezintă secvenţa Aegyssus (Tulcea), Salsovia (Mah-
mudia) şi Halmyris. Toponim ul Halmyris reprezintă o denu
m ire cu rat grecească, înseam nă «sărătură», zona fiind deci din
antichitate renum ită p rin această p articularitate. V arianta la
tină Salmorus, cît şi num ele cetăţii vecine, la vest, Salsovia,
conţin
> aceeaşi* sem nificaţie
* 81.
80. A l. S u c e v e a n u, op. cit., p. GOI. In v re m e a lui D iocletian, co n co m iten t
cu lu c ră rile de re c o n s tru c ţie şi fo rtific a ţii, a a v u t loc şi o v a stă a c ţiu n e de re fa c e re
a d ru m u rilo r de In te re s m ilitar, d a r c are se rv e a u şi in te re se lo r econom ice-com er-
ciale. N ici o a ltă p e rio a d ă nu a d a t la iv e a lă m ai m ulţi stîlp i militari d e c ît epoca
lui D iocleţian şi a c o re g e n ţilo r săi la H îrşo v a (C arsium ) sau la M ăcin (A rrubium ),
ca şi în a lte p ă rţi (G h . Ş t e f a n şi I. B a r n e a, Stăpînirea romano-bizantină Ia sud
de Dunăre, în «Istoria Rom âniei», I, B ucureşti, 1900, p. 586).
81. A l. S u c e v e a n u şi M. Z a h a r i a d e, Un n o u v e a u €vicus»...r p. 87; Al .
S u c e v e a n u, A şeza r ea getică..., p. 598 şi 602— 603 şi A d r i a n R ă d u l e s c u , Tro-
paeum Traiani. M o n u m e n tu l şi cetatea, B ucureşti, 1988, p. 8.
36 DR. N E S T O R V O R N I C E S C U , ARHI EPI SCOP $1 MI TROPOLI T
*
Datele pe care ni le oferă cercetările arheologice, rap o rtate
la date şi fapte pe care le cuprinde textul hagiografic latin con
sacrat Sfinţilor m artiri de la Halm yris, Epictet şi Astion, con
stituie o contribuţie preţioasă în elucidarea unor aspecte ale
problem ei de care ne ocupăm.
U rm înd Actul m artiric ce a stat la baza textului hagiografic
pe care-1 avem astăzi despre Sfinţii E pictet şi Astion, reţinem
caracterizarea epocii : Pe vremea lui Diocleţian, împărat foarte
nelegiuit (profanissimi), epocă a prigoanei îm potriva creştini
lor. La începutul dom niei sale, Diocleţian, păgîn fiind, era to
tuşi relativ tolerant faţă de creştini — care se aflau în num ăr
m are în adm inistraţie, în arm ată, şi chiar în serviciul palatului.
R elatîndu-se m ai departe în text despre preotul Epictet, se
ara tă că trăia în părţile Răsăritului, ducea o viaţă evlavioasă,
trăin d cu to tu l neprihănit. Nu se num eşte cetatea, provincia, ci
num ai : in partibus Orientis. Se istoriseşte vindecarea pe care a
săvîrşit-o asupra fiicei unui m are dregător (comitis) creştin 82.
Cînd apoi i se aduce un om stăpînit de duh necurat sînt m en
ţionate cîteva denum iri. Duhul necurat, izgonit, strigă că el se
sim ţea bine în părţile Frigiei (in Phrygiae partibus), unde i se
aduceau jertfe, unde prin Montanus a spus cuvinte pline de blas
femie şi p rin Maximilla a săvîrşit to t felul de n e le g iu iri83. Mai
departe, cînd tînărul Astion vine la E pictet, îi spune că tatăl său
este «mai marele cetăţii», iar m am a este fiica senatorului
Iulian 84. După ce devine creştin, el propune preotului Epictet
să părăsească acest oraş, p en tru că dacă p ărinţii săi vor afla
cele întîm plate cu unicul lor fiu, ei s-ar putea arunca în m are
82. A c ta Sanctorum...., I, 2.
*
83. Ibidem, I, 3. In F rig ia a a p ă ru t m o n tan ism u l b lasfem ato r, d u p ă prim a ju m ă
ta te a seco lu lu i II, u n c reştin ism în g u st, sectar, ex clu siv ist, rig o rist, cu id ei h ilia ste
şi ap o calip tice. M ontan u s se v o ia a ii u n refo rm ato r. F rig ia e ra re g iu n e a în c a re a c e a stă
erezie p ro d u sese ag ita ţie . M ontanism ul m ai e ra num it şi «erezia frigienilor». E x altatu l
«profet» M on tan u s îşi a lă tu ra s e şi u n g ru p de c îte v a fem ei, p rin tre c a re şi M axim illa,
c are c ăd ea în stă ri de extaz, de som nam bulism , c o n sid erîn d u -se sub g ra ţia S fîntu lu i Duh
(V ezi Pr. prof. dr. I. R ă m u r e a n u , Pr. prof. dr. M i 1 a n Ş e s a n şi Pr. prof. dr.
T. B o d o g a e, Istoria Bisericii Universale, voi. I, ed. a 3-a, re v ă z u tă şi co m p letată,
B ucureşti, 1987, p. 195 şi 197).
84. A c ta Sanctorum,.., I, 5.
P ĂT I MI RE A SFI NŢILOR EPICTET ŞI A S T I O N 37
(in profundum maris) de tristeţe. Au ieşit din acel oraş, «şi

urcîndu-se într-o corabie au mers în ţinutul sciţilor şi au ajuns
în cetatea almiridensilor (et descendentes navim, in Scytharum
fines ingressi sunt, atque in Almiridensium civitatem devene-
runt...)» 85. Poate fi form ulată o ipoteză cu privire la localita
tea de unde au venit E pictet şi Astion la Halm yris. Frigia, des
pre care s-a m enţionat, se învecina la nord cu provincia Bithy-
nia, în care se afla cetatea Nicomedia (astăzi Ismir, în Turcia),
p o rt însem nat la M area M arm ara, capitală a provinciei, unde
Diocleţian îşi stabilise reşedinţa. E ra în acelaşi tim p o statio
p en tru flota rom ană. De aici au p u tu t pleca Sfinţii E pictet şi
Astion trecînd din M arm ara în Pontus Euxinus, pe corabia care
«înota» spre Halm yris, în Scythia. După m ulţi ani, un concetă
ţean al lor venit la H alm yris, se înapoia, to t pe m are, spre
«părţile Răsăritului» (in partibus Orientis descendit) 8e, anun-
ţînd pe p ărin ţii lui Astion despre cele întîm plate fiului lor. La
Halm yris era punctul de confluenţă a Dunării cu Pontul Euxin,
se întîlneau acolo drum urile de pe uscat care urm au cursul
fluviului cu cele de pe ţărm ul apusean al Mării, era astfel un
im portant punct naval, com ercial şi strategic 87.
Sosirea la H alm yris a Sfinţilor E pictet şi Astion a avut loc
p rin prim ii ani ai epocii lui Diocleţian, la puţin tim p după anul
284 — p en tru că din textul hagiografic se deduce că nu au stat
la Nicomedia după convertirea lui Astion, iar la Halm yris, în
vrem ea cînd sufereau prigoana şi m artiriul, Sfîntul E pictet îi
spunea lui Astion că de şaptesprezece ani îl are fiu duhovnicesc.
După sosirea la H alm yris, cei doi au răm as desigur în afara
castrului rom an, în cartierul m arinarilor, ca doi cetăţeni ro
m ani civili, adevăraţi peregrini. Acolo nu exista nim eni care să-i
poată recunoaşte 88. Ia r după ce, «sfinţii oameni ai lui Dumne
zeu şi-au găsit locuinţă potrivită (mansiones sibi aptas invenis-
sent) în oraşul am intit, aduceau acolo m ulţum ire lui Dumnezeu
85. A c ta Sanctorum..., I, 9.
87. Pr. proi. E n c B i .»n ’l * t e. Matriti şi siin(i pe p ăm întul Dobrogei..., p. 47.
88. A c ta Sanctorum.... 1, 9.
38 DR. N E S T O R V O R N l C E S C U , ARHI EPI S COP ŞI MI TROPOLI T
p rin faptele lor» 89, iar atunci «puterea cerească a început să

săvîrşească, p rin Sfîntul Epictet, m ai m ulte semne şi m inuni în
ţin u tu l sciţilor (in regione Scytharum)».
Textul hagiografic lasă de înţeles — după cum au dem on
s tra t şi cercetările arheologice — că Dunărea, p rin b ra ţu l Sf.
Gheorghe, curgea pe lîngă oraş, cei doi creştini veniţi aici m er
geau «să ia apă din Dunăre (...ad hauriendum aquam pergeret
ad Danubium..., sau du m ad hauriendam aquam ex flumine
ipse beatissimus Astion...)» 90.
în cei aproape 17 ani cît au tră it la H alm yris Sfinţii Epictet
şi Astion, cetatea a p u tu t fi supusă m ai m ultor lucrări de re
construcţie — după cum dem onstrează şi săpăturile arheolo
gice. Şi textul hagiografic ne dă m ărtu rie despre aceste as
pecte la Independenţa-Tulcea — H alm yris — în a doua ju m ă
tate a secolului al III-lea şi în ultim ii ani ai acelui secol. în text
se ara tă că Astion s-a rugat «într-un loc deosebit», p en tru un om
aproape m ort, căzut de la o m are înălţim e (... a tanta cecidit
altitudine) 91 şi m ai departe se dă ştire despre sosirea pe ne
aşteptate «în cetatea almiridensilor a comandantului militar al
provinciei 92, Latronianus. Şi după ce a inspectat tim p de trei
zile lucrările publice şi instituţiile împărăteşti care existau
acolo... (...et cum per triduum opera publica, et imperialia
ministeria, quae ibidem erant pervidisset) 93, fiind evident că
acolo putea cerceta lucrări de construcţii sau de apărare. Se
deduce în acelaşi tim p că nu venise la H alm yris să conducă
persecuţii sau execuţii ale creştinilor.
89. Ibidem, II, 12.
90. Ibidem, II, 15 şi 17.
91. Ibidem, II, 16.
92. D iocleţian aşezase p u te re a m ilita ră ci p ro v in ciei S cy th ia sub co m an d a unui
d u x periectissim us ( A d r i a n R a d u l e s 'c u şi I o n B i t o l e a n u , Istoria ro m â n i
lor..., p. 125). P rin Dux, cum e ra n u m it L atro n ian u s în te x tu l latin , e ra d en u m it şi
co m an d an tu l m ilitar al u n ei p rovincii, c a re a v ea în su b o rd in e tru p e le sta b ilite pe
g ra n iţe (lim itanei risp en ses) (Cf. A. A r i c e s c u , s.v., Enciclopedia civilizaţiei ro
mane, p. 287). D upă N o titia D ignitatum Orientis, de la în c e p u tu l se co lu lu i V (400—
420), sub com anda d u celu i S cy th ie i se aflau, în d eo seb i, n u m ero ase u n ită ţi de c a v a
lerie, d is trib u ite d e-a lu n g u l D unării. A sem en ea u n ită ţi erau şi la H alm y ris (num it
Talam onium ) (V ezi G h. Ş t e f a n şi I. B a r n e a , Stă pinirea rom ano-bizantină Ia Sud
cie Dunăre, in istoria României, i, B ucureşti, HjGu, p. 582).
93. A cta Sanctorum, III, 19.
pătim irea sfisţilor epictet şi astion 39
Diocleţian, după ce a îm p ărţit conducerea im periului cu

vechiul său cam arad de arm e Maximian, în 19 septem brie anul
286, numindu-1 «august», şi-a luat ca a ju to r la conducerea
O rientului pe ginerele său Galeriu, în calitate de «cezar». Acesta,
în anul 298, a procedat la o «curăţire» a arm atei, persecutînd
şi în lătu rîn d pe creştini — el avînd atunci sediul la Sirm ium .
Din porunca sa, au fost m artirizaţi la Durostorum (Silistra)
Iuliu Veteranul şi soldaţii Hesichius, Nicand.ru, Marcian, Pa-
sicrate şi Valention.
în tre anii 298 şi 303 a avut loc martirizarea Sfinţilor
Epictet şi Astion, la Halmyris. Aflîndu-se L atronianus în
această cetate, cu problem ele sale oficiale, i s-au adus la cu
n o ştin ţă faptele m inunate pe care Sfinţii E pictet şi Astion le
săvîrşeau la H alm yris, încît într-o singură zi s-au botezat «ca
la o mie de oameni». D enunţătorii au a ră ta t că sînt «nişte rău
făcători prim ejdioşi, care prin învăţăturile lor otrăvite înde
părtează pe m ulţi de la jertfele d atorate zeilor» 94. Au u rm at
chinurile, m ărtu risirile neînfricate ale Sfinţilor E pictet şi As
tion şi decapitarea lor, din porunca directă şi de m om ent a co
m andantului L atronianus. Trebuie precizate îm prejurările
faptului : după iniţiativa de persecutare a creştinilor, mai
întîi a celor din arm ată, în consfătuiri ţin u te la palatul im pe
rial din Nicomedia în anul 298, Galeriu şi partizanii lui suge
rau îm păratului să dezlănţuie prigoana, ceea ce d in tru început
acesta n u a încuviinţat, apoi, m ai ales sub influenţa neoplato
nicianului Porfiriu, care pînă în anul 300 scrisese o lucrare pen
tru a justifica com baterea creştinism ului, protoaugustul Dio
cleţian a emis decrete de persecuţie, sub lozinca radicală :
nomen christianorum deleto (numele creştinilor să fie nimicit).
Prim ul edict a fost dat la 24 februarie 303. La acea dată Sfinţii
m artiri Epictet şi Astion erau trecuţi către Domnul. în H al
m yris, Vigilantius, recent convertit, nu a avut de suferit, nici
preotul Bonosus, iar Evanghelia — m anuscris răm as de la As
tion a ajuns în mîinile p ărin ţilo r săi. Ca şi în cazul altor sfinţi
m artiri ai tim pului, s-a creat un cult local al Sfinţilor Epictet

şi Astion, în cadrul căruia se citea şi Actul m artiric, al cărui
a u to r putea fi chiar fostul judecător Vigilantius. Edictul im pe
rial din februarie 303 prevedea şi distrugerea locaşurilor creş
tine de cult, interzicerea adunărilor creştine, arderea cărţilor
sfinte, iar creştinii erau fo rţaţi să apostazieze. Urm ărindu-se
arderea cărţilo r sfinte creştine, s-au distrus şi arhive biseri
ceşti de m are valoare.
In cursul lunii aprilie anul 303, s-a dat un al doilea edict
care lovea m ai ales clerul. Se ordona condam narea la închi
soare a episcopilor, preoţilor, diaconilor şi «lectorilor» creş
tini, dacă nu apostaziază de la credinţa creştină. Cei care re
fuzau să aducă sacrificii zeilor erau im ediat ucişi.
După 27 septem brie 303, s-a publicat al treilea edict de
persecuţie, care prevedea să fie pedepsiţi cu m oartea toţi cei
care nu jertfesc zeilor. în prim ăvara anului 304, Galeriu a
sm uls de la Diocleţian al patru lea edict, declarîndu-se un ade
v ărat război îm potriva creştinism ului. în aceşti ani s-a înre
g istrat u n m are num ăr de m artiri. F ără a m enţiona acum pe
E pictet şi Astion, m artirologiile dau un m are num ăr de m ar
tiri, unii şi de la H alm yris, în tim pul prigoanei lui Diocleţian
din 303— 304. La Axiopolis (Cernavodă) se m enţionează num ele
Sfinţilor Chirii, Chindeas şi Dasius 95. La judecarea şi con
dam narea creştinilor era chem ată şi m ulţim ea poporului, în
m ijlocul cetăţii (tribunal preparari in media civitate... multi-
tudinem populi invitarent) 96 şi exista în cetate un preto riu (in
praetorium ), sediul com andantului g u v ern am en tal9T. Un deta
liu pe care l-am m enţionat şi m ai înainte este că cetatea Hal
m yris avea şi un port, la b raţu l Dunării, Sf. Gheorghe, cum in
dică şi Acta Sanctorum, acolo ancorînd şi unele am barcaţiuni
95. Cf. Pr. prof. E n e B r a n i ş't e, Slin ţi m ărturisitori şi martiri cinstiţi de stră
moşii noştri pe p ă m in tu l rom ânesc dintre Dunăre şi Mare, în lum ina mărturiilor is to
rice, epigraiice şi arheologice, în «A rhiep isco p ia Tomisulud şi D u n ării de Jo s, în
tre c u t şi astăzi», G alaţi, 1981, p. 125 şi Istoria Bisericii U niversale, voi. şi ed. cit.,
p. 131— 134.
9G. A c ta Sanctorum..., UI, 2U.
97. Ibidem, IV, 32.
pătim irea sfinţilor epictet şi astion 41
m ai mici (descendere ad partam..., naviculam parvam) 98. Să

adăugăm apoi faptul că intr-un monolog a trib u it Sfîntului As
tion se spune : «să alung neamurile barbare care năvălesc în
ţară (ad expugnandum gentes barbaras praeliantes in terra)» 99.
E ra şi aceasta din urm ă o problem ă a tim pului şi a cunoscut
aspecte specifice la D unărea de Jos.
Astfel, migraţia goţilor de la N ordul Dunării s-a desfăşurat
în valuri succesive, provocînd m ari pagube provinciilor ro
m ane, cu deosebire în perioada 238—269. Au fost atunci dis
truse mai m ulte cetăţi de la noi, p rin tre care şi H istria, şi va fi
avut de suferit şi cetatea Halm yris. La un m om ent dat au fost
înfrînte arm ate puternice, cum a fost cea condusă de îm păra
tul Decius (care şi-a pierdut viaţa la A brittus, în anul 251).
M igraţiunea din 269, în zona aşezărilor de pe coasta M ării Ne
gre, s-a încheiat cu victoria la Naissus a lui Claudius II Got-
hicus, punîndu-se astfel capăt atacurilor asupra regiunii Du
nării, p en tru o perioadă de tim p. Obligaţi să se retragă din
provinciile sud-dunărene, dar răm înînd în terito riu l din stînga
Dunării, nelinişteau apărarea rom ană. E ra o m are problem ă de
rezolvat ce revenea lui Diocleţian şi urm aşilor lui. Reformele
m ilitare din epoca tetrarh iei au a ju ta t considerabil im periul să
stăvilească repetatele atacuri b arbare la D unărea de Jos. Dio
cleţian însuşi şi Galerius au re p u rta t m ai m ulte victorii, după
E utropius supunîndu-i pe carpi şi b astarn i şi învingîndu-i pe
sarm aţi. Poporul daco-rom an, întrunind virtuţile celor două nea
m uri din care s-a plăm ădit, a rezistat valurilor popoarelor m i
gratoare. Adoptarea creştinism ului a fost un elem ent im portant
p en tru capacitatea de rezistenţă dovedită în faţa vicisitudinilor
tim p de secole, păstrîndu-şi fiinţa etnică şi limba, statornic pe
98. Ibidem, IV, 33. C hiar d acă în v re m e a S finţilor E pictet şi A stio n în p o rtu l de
la H alm yris se p rim eau v a se mici, a c e a sta confirm ă funcţia sa v ech e, de a fi o statio
a flotei d u n ăren e. In lite ra tu ra d e sp e c ia lita te se cunosc acele M uscu li scythici, care
re p re z e n ta u u n tip de a m b a rc a ţiu n e m ică, rap id ă. M uscuii erau , în g e n e ra l, n a v e m a
ritim e, cum a p a r pe c ele m ai m u lte din re p re z e n tă rile fig u rativ e. M usculi d in S cythia
a r p u tea fi deci n av e m aritim e, av în d în s a rc in i paza in tră rilo r pe g u rile D unării,
ev en tu a l a ţărm u rilo r p ro v in ciei ( Al . S u c e v t d u si M. Z a h a r i a d e, Du nom....
p. 95 şi M. Z a h a r i a d e, M oesiu Seninei«..., p. w - vi
99. A c ta Sanctorum..., IV, 45.
42 DR. N E S T O R V O R N I C E S C U , ARHI EPI SCOP Şi MI TROPOLI T
păm întul străbun. R ăspîndit prin interm ediul lim bii latine, creş
tinism ul a co n tribuit la stru c tu ra rea specifică a vieţii spirituale
în spaţiul carpato-danubiano-pontic, delim itîndu-i ab initio pe
rom âni de populaţiile m igratoare păgîne 100.
*
Datele docum entare pe care le oferă textul hagiografic în
chinat Sfinţilor E pictet şi Astion sînt concordante cu rezulta
tele substanţiale ale cercetărilor recente de la Independenţa-
Tulcea, antica cetate Halm yris. Istoria u lterioară a cetăţii, re
constituită în aspectele ei esenţiale de cercetările arheologice,
ne oferă tem eiuri pen tru o in terp retare a odiseei acestui text
p atristic strărom ân.
Prin lucrarea dum nezeiască, după cruntele prigoane din
anii 303— 304, în Istoria Bisericii Creştine a urm at epoca Sfîn-
tului Constantin cel Mare 101, epoca Sinoadelor ecumenice 102,
epoca împăratului Teodosie cel Mare 103. Aceste epoci de glorie
au creat clim atul favorabil dezvoltării cultului sfinţilor, aşa
dar şi a cultului Sfinţilor m artiri Epictet şi Astion, la Halm yris
existînd astfel condiţiile pen tru zidirea unui m artiricon închi
100. C olonel A 1. Gh. S a v u , Lupta de rezistentă a poporului rom ân îm p otriva
invaziilor populaţiilor migratoare, în «Istoria militară a poporului român», voi. I,
B ucureşti, 1984, p. 216; O c t a v i a n T o r o p u şi V. B., s.v., în Enciclopedia c iv ili
zaţiei romane, p. 494 şi 496 ; G h . Ş t e f a n şi I. B â r n e a, Stă pînirea romano-bizan-
tină Ia Sud de Dunăre, în Istoria României, voi. cit., p. 581 şi A. R a d u l e s e u şi
I. B i t o l e a n u , Istoria românilor..., p. 133.
101. D upă lu p ta de la p o d u l M ilvius, d in 27 oct. 312, a d o u a zi, îm p ă ra tu l C on
sta n tin in tră v ic to rio s în Rom a. în u rm a v e d e rii m in u n ate a S fintei C ruci pe cer, în
c o n ju ra tă de cu v in te le In hoc signo vince s, cu d ep lin ă în c re d e re în v ic to rie a c îş tig a t
lupta. în cu rîn d a să v îrşit actu l h o tă rîto r, a co rd în d c re ştin ism u lu i d ep lin ă lib e rta te ,
prin E dictul de la M ilan, din 313, an u lîn d to a te h o tă rîrile a n te rio a re d a te îm p o triv a
creştinism ului. B isericii i se re c u n o şte a o ficial c a lita te a d e in stitu ţie re lig io a să o rg a
nizată. C reştinism ul d ev in e religio licita. C reştin ism u l s-a b u c u ra t de p ace în to t im
periul, din 324 p în ă în 337, C o n stan tin fiind a tu n c i sin g u ru l îm p ă ra t al în tre g u lu i im
p eriu rom an.
102. O rg a n iz a re a p rim u lu i Sinod ecu m en ic la N iceea, în 325, d o v e d eşte do rin ţa
lui C o n stan tin cel M are de a rid ic a p restig iu l B isericii şi a o a ju ta , de a a sig u ra u n i
ta te a creştin ism u lu i. A ceeaşi m are im p o rta n ţă p e n tru B iserică o v o r a v e a şi c e le la lte
>ase S inoade ecum en ice — ca re au u rm at d u p ă N iceea, 325.
103. în a in te de sfirşitu l seco lu lu i al IV -iea, îm p ă ra tu l T eo d o sie cei M are (379—
i95) a făcui din c reştin ism le lk jie dt* stat, impei iul rom an d e\ enind un im periu
creştin.
P Ă T I MI R E A SEI SŢ1LOR EPICTET ŞI A S T I O N 43
n at şi acestor s f in ţi104, a cunoscut o largă circulaţie Actul mar

tine, al Pătim irii lor, tocm ai această circulaţie prin diferite
locuri determ inînd prelucrarea textului, într-o m anieră co
m ună celorlalte Acte m artirice, tot în lim ba latină, care s-a păs
tra t din Evul Mediu în Occident, unde lim ba latină se folosea în
cultul bisericesc din fiecare ţară, oricare a r fi fost lim ba naţio
nală a neam urilor respective.
După cum confirm ă cercetările arheologice de la vechiul
H alm yris în secolele IV—VI se adaugă elem ente noi în istoria
acestei cetăţi creştine, devenită apoi şi centru episcopal.
La m ijlocul secolului IV, se constată la H alm yris o nouă
distrugere pe toată întinderea celor două secţiuni investigate.
Data este anul 378, data dezastrului suferit de arm ata rom ană
la Adrianopol. Cetatea cunoscuse an terio r o deosebită înflo
rire. Staţiona aici şi o unitate de cavalerie care va fi colaborat
cu flota, în acelaşi tim p funcţionînd şi instalaţia portuară. Acum
Dobrogea — Scythia Minor, devenise o p arte integrantă sta
bilă a Im periului rom an de R ăsărit.
După unii istorici bisericeşti, în anul 383 prom otorul arie
nilor de atunci, Eunomiu, a fost exilat la Halm yris, plecînd
după scurt tim p la Cesareea Capadociei. Eunom iu ataca atît
h o tărîrile prim ului Sinod ecumenic, cît şi pe cele ale Sinodului
al II-lea — în v ăţătu ra dogm atică despre dum nezeirea Sfîntu-
lui Duh.
După o inform aţie transm isă de istoricul bisericesc Filos-
torgius (Hist. eccl. X, 6), Cetatea H alm yris în această perioadă
a fost atacată şi distrusă de goţi în iarna anilor 384/5 sau 385/6,
cînd aceştia au trecut D unărea pe gheaţă. Dar pe vrem ea lui
Arcadius (395—408) cel mai devreme, ori în tim pul lui Theo-
dosie II (408— 450), cetatea H alm yris a p u tu t fi integral recon
stru ită, cu deosebire incinta, acum considerabil lărgită, ceea
104. T ex tu l h ag io g rafic ne a ra tă că d u p ă ce S finţii E p ictet si A stio n au fost în
d elu n g ch in u iţi şi apoi d e c a p ita ţi, «toţi cei ce era u de faţă au ad u s slav ă lui D um
nezeu...». R eferitor la fap tu l că pe inorm întu] Sfinţilor Epictet şi A stio n ar fi fost p o
sibil să fi e x ista t o bazilică sau un niarly ricon. R. X ei/h am m o r sp u n ea în 1936: «Să
pătu ri sistem atice ar putea sco ate la lum ina zilei sa n c tu a ru l S finţilor m artiri, care fără
în d o ială se afla la H alm yris» (Epictet und Astion..., p. ii şi 20).
ce a r conduce la concluzia că activitatea m ilitară şi com ercială

legată de a rte ra danubiană căpătase o im portanţă deosebită.
Prin atm osfera favorabilă de la Bizanţ, viaţa creştină devenise
înfloritoare.
Către m ijlocul secolului V, în vrem ea pustiitoarelor in
vazii hunice, cetatea a fost din nou distrusă. O refacere de la
sfîrşitul secolului V reprezintă urm ele unei oarecare decadenţe.
Spectaculoasă apare reconstruirea ei în prim ele decenii ale se
colului VI, databilă p rin m onedele din vrem ea lui Iustin (518—
527) şi Ju stin ian (527— 565). Cu excepţia edificiului term al,
toate celelalte construcţii civile şi m ilitare îşi continuă exis
tenţa. P oarta de nord este acum blocată, poate ca urm are a
îndepărtării cursului Dunării la oarecare distanţă, în dreptul ce
tăţii. Procopius m enţionează că îm păratul Justinian a restau
ra t cetatea Halm yris integral (De aedificiis, IV, 7, 20).
Notitia Episcopatuum de la începutul secolului VI, deşi
red actată m ai tîrziu, oglindeşte bine situaţia celor 14 scaune
episcopale din Scythia Minor, unde este am intit şi scaunul
episcopal de la Halm yris. Cetatea cunoaşte acum o ultim ă pe
rioadă de înflorire, reprezentînd o celulă viguroasă a rom ani
tăţii în această regiune, încît ajunsese un centru de răspîn-
dire a creştinism ului, corolarul spiritual al rom anităţii tîr z ii105.
Care au p u tu t fi îm prejurările în care a avut loc, în tim p,
prelucrarea textului Actului m artiric referito r la Sfinţii E pictet
şi Astion este greu de precizat. Prelucrarea a p u tu t fi începută
în secolul IV în Scythia Minor, în vrem ea Sfîntului Ioan Cas-
sian şi a Sfîntului Episcop Teotim al Tomisului, sau la începutul
secolului VI, în epoca Cuviosului Dionisie Exiguul şi a călugă
rilo r «sciţi». Textul acesta hagiografic patristic străro m ân a
p u tu t fi dus în Occident de Sfîntul Ioan Cassian, ori de Cu
105. M. Z a h a r i a d e , M oesia Secunda..., p. 146; A l. S u c e v e a n u , Aşeza rea
y etică , p. 601 şi 605— 606 şi A l. S u c e v e a n u şi M. Z a h a r i a d e , Un n o u v e a u
«cv ic u s ...», p. 109— 110. În cep în d ep o ca de d e c ă d e re a ce tă ţii H alm yris, ea su fe ră o
d istru g e re p la s a tă d u p ă anii 584—585. A cum este în c ep u tu l d eclin u lu i ei u rb an istic.
S ăp ă tu rile arh eo lo g ic e au c o n sta ta t un în a in ta t p ro ces de ru ra liz a re . La în cep u tu l
secolului V il, în c e ta te ap ar n u m ero ase b o rd eie în c a ie s-au g ăsit <hi ar \ ase de f ac
tură alo g en ă ( AI . S u c e v e a n u , Ase'/,arca getică..., p. 601).
P Ă T I MI R E A SFI NŢILOR E PICT ET ŞI A S T I O N 45
viosul Dionisie Exiguul sau de călugării «sciţi». Asemenea

Cosmografiei lui Aethicus, care p ornită to t din Scythia M inor
a ajuns pe m asa de lucru a Episcopului Isidor de Sevilla şi
apoi în secolul V III în faţa prezbiterului Ieronim din Bava-
ria 106 care a abreviat-o, tot astfel va fi p u tu t avea un periplu
şi textul hagiografic închinat Sfinţilor E pictet şi Astion, sufe
rin d p relu crări pînă ce a ajuns să vadă lum ina tiparului la
începutul secolului al XVII-lea.
IV . TEMEIURI PENTRU O IDENTIFICARE A TEXTULUI

PĂTIMIRII SFINŢILOR EPICTET ŞI ASTION
IN PRELUCRAREA CARE A AJUNS PINA LA NOI,
PRECUM ŞI A AUTORULUI EI
în paginile u rm ătoare vom căuta să distingem între ele

m entele care au făcut parte din Pătimirea alcătuită la Halmy-
ris pe la anul 300, — poate de către Vigilantius, m em bru al
com pletului de judecată care i-a anchetat pe Sfinţii E pictet şi
Astion şi apoi convertit la creştinism — şi acele elem ente ce
au fost adăugate m ai tîrziu, între sfîrşitul secolului IV şi
începutul secolului VI, elem ente ce se află în textul care a
ajuns pînă la noi în limba latină, într-o versiune slavă biseri
cească de redacţie rusă şi în două versiuni româneşti din se
colul al XVJII-lea.
în lite ra tu ra patristică, viaţa, şi mai ales chinurile şi m oar
tea m artirilo r sînt prezentate, de regulă, în trei feluri de scrieri.
1) Actele sau Faptele martirilor propriu-zise (Acta, Gesta
martyrum). Acestea sînt docum ente civile, oficiale, contem po
rane cu întîm plările pe care le relatează, copii de pe procesele
verbale de judecată, cuprinzînd conţinutul interogatoriilor —
întrebările puse de judecătorii acuzatori şi răspunsurile date
de acuzaţi, avînd doar în pream bul şi în concluzie unele ele
106. V ezi lu c ra re a n o a stră : Un tilosol stră ro m â n de Ia Histria dobrog ean ă,
A e th ic u s Histricus, autorul un ei Cosmogralii si ci unui A liab et (sec. I V —VJ, C ra
iova, 1986.
16 OR. NES TO R V O R N Ï C E S C U ARHI EPI SCOP $1 MI TROPOLI T
m ente şi date inform ative, despre felul sentinţei şi precizarea

dacă şi cînd a fost executată 107.
2) A doua categorie de scrieri care ne interesează acum cu
privire la m artirii creştini sînt Pătimirile (ixapxopiov sau ¡¿apropia,
passio sau passiones), num ite în genere «m artirii». Sînt isto ri
siri contem porane, scrise fie de clerici, fie de creştini laici,
m artori oculari ai supliciilor la care au fost supuşi m artirii —
cum a fost Vigilantius — , sau pe baza m ărtu riilo r unor con
tem porani, care au relatat cele văzute sau auzite. V aloarea Păti
mirilor trebuie apreciată şi sub acest aspect, al rezonanţei
afective a acelor întîm plări în conştiinţa celorlalţi creştini, sub
rap o rt istoric constituind o inform aţie docum entară despre
credinţa şi viaţa m orală exem plară a creştinilor din epoca p er
secuţiilor ordonate de îm păraţi sau dem nitari rom ani, cu
deosebire în secolele I— IV. Pătimirile se citeau la oficierea cul
tului creştin, pen tru îm bărbătarea spiritelor şi p en tru edifica
rea credincioşilor, după cum se citesc şi a s tă z i108.
107. D intre cele m ai v a lo ro a se A c t e martirice s-au p ă stra t p in ă la no i c ele p riv i
to are la S fintele P erp etu a şi F e lic ita s (203) ; la Sfinţii şi slă v iţii p atru z e ci de m artiri
(320); la Sfinţii Ju stin , H arito n , E velpist, H ierax, P eon şi L iberian (165); la Sfinţii
tre isp re z e c e m a rtiri sc ilita n i (180), prim u l d o cu m en t c re ştin re d a c ta t în lim ba la tin ă
şi alte le (vezi A c t e Martiricc, stu d iu in tro d u c tiv , tra d u c e re , n o te şi c o m en tarii de Pr.
prof. I o a n R ă m u r e a n u , B ucureşti, 1982, p. 8— 10; F. C a y r é , Patrologie, tom .
I, P aris-T ournai-R om e, 1953, p. 204—205 şi Pr. prof. dr. I o a n G. C o m a n, Patrologie,
vol. II, B ucureşti, 1985, p. 488—489).
108. D intre a c e ste a se cunosc : Pătimirea S iin tulu i Policarp (155) ; Pătimirea c e
lor 48 d e martiri din Lugdun şj V ie n a (177); Pătimirea Siintu lu i Dasius de la A x io -
polis (304) ; Pătimirea S iin tulu i Emilianus la D urostorum (361—363) sau Pătimirea S i i n
tului Sa va citeţul, din p ă rţile B uzăului de astă z i (372). De v ă z u t şi c îte v a lu c ră ri, mai
recen te, cu p riv ire la u n ele p ătim iri — ca cea in iţia lă , în c h in a tă S fin ţilo r E p ictet şi
A stion — a p ă ru te în d iferite p u b lic aţii : H. D e l e h a y e , Les Passions des M artyrs et
les genres littéraires, ed. a 2-a, B ruxelles, 1966; M a n l i o S i m o n e 11 i, La Passione
(te M ariano et G iacomo e il serm on e 284 di S. A g ostin o, în «O rpheus», 4 (1957), p.
76—8 2 ; J o s e p h v a n d e r S t r a e t e n , La Passion de S. Patrocle de Tro yes. Ses
sources, în «A nalecta B ollandiana» ( — AB), 78 (1960), p. 145— 153; L. D u p r e z, Les
Passions de S. Maurice d 'A g a u n e, Essai su r l'h isto ric ité de la tra d itio n e t c o n trib u tio n
à l'é tu d e de l'a rm é e p ré d io c lé tie n n e (260—286) et des c a n o n isatio n s ta rd iv e s de la
fin du IV -e s., F ribou rg , 1961 ; G. G a r i 11 e, La Passion des Sain tes R hip sim ien nes en
Géorgien, în «Le M uséon» 75 (1962), p. 233—251; F. H a 1 k i n, U ne Passion de S.
M ocius, M a r ty r ci Byzance, în AB 83 (1965), p. 5—2 2 ; I d e m , La Passion ancienne de
S-te E u ph ém ie de Chalcèdoine, în AB, 83 (1965), p. 95— 120; P. D e v o s, Une Passion
g recq ue in édite de Saint Pierre d ’A lex a n d rie et sa traduction par A na stase le Biblio
thécaire, în AB 83 (1965), p. 157— 187; F. H a 1 k i n, Les d e u x Passion in éd ites du
M a r tyr Lucillien, în AB, 84 (1966), p. 5—2 8 ; G. G a r i t t e , Les Saints Paul, Bélus,
T h èo n et Héron, m artyrs de T inm is. Passion g éorg ien ne et Passion arabe, în «Le
M uséon», 81 (1968), p. 197—2 2 9; I d e m , T e x te s hagiographiques orientaux relatifs à
P ĂT I MI RE A S F I X J H O R EPICTET ŞI A S T I O N 47
3) A treia categorie o reprezintă povestirile legendare des

pre m artiri, cele m ai m ulte fiind alcătuite la m ai m are dis
tan ţă în tim p după evenim entul m artiriului. Sînt caracteristice
p rin am estecul de adevăr şi ficţiune 109 avînd, ca şi legendele, o
deosebită influenţă educativă în rîndurile creştinilor.
*
Redacţia iniţială a textului hagiografic referitor la Sfinţii
E pictet şi Astion face parte din a doua categorie de scrieri în
chinate m artirilor. A fost la început o scurtă Pătimire (Passio).
în tre doi autori posibili ai acestui text iniţial, judecătorul Vi-
gilantius şi preotul Bonosus, ne apare m ai plauzibilă ipoteza că
Pătimirea a fost alcătuită de Vigilantius.
Conform textului hagiografic, în cadrul procesului Sfinţi
lor E pictet şi Astion, Vigilantius era unul dintre «anchetatori»
(unus ex quaestionariis), fiind localnic din Halm yris, unde-şi
avea şi «casa sa» (domo s u a ) 110. E ra de profesie magistrat ro
man, judecător, asesor al pretoriului şi făcea p arte dintre
quaestores urbani. Com pletul de judecată avea dreptul să o r
done, cînd era cazul, supunerea la to rtu ri a îm pricinaţilor pen
Saint Léonce de Tripoli, III ; La Passion syriaque, în «Le M uséon», 81 (1968), p. 415—
440; A k e F r i d h, Le p roblem e de la Passion des Saintes Perpetue et Félicité, S to c k
holm , 1968; W . L a c k n e r, ...Hesychios-Passio, în AB, 88 (1970), p. 5— 12; F. H a 1 k i n,
La Passion inéd ite d es Saints Eustathe, T h esp és iu s et A n ato le, în AB, 93 (1975), p.
287—311; M i c h e l v o n E s b r o e c k , La Passion a rm énien ne de S. Gordius de
Césarée, în AB, 94 (1976), p. 357—386; Passionc e miracoli di S. Mercurio, M ilano,
1976; J o h n W o r t l e y , T h e Passion ot Saint C rescentius (BGH 2087), în AB, 95
(1977), p. 241—246; F. H a 1 k i n, Passion inédite de Saint Basilisse de N ico m ëdie, în
AB, 95 (1977), p. 247—253; B a u d o u i n d e G a i f f i e r , La Passion de Saint The-
rennus (BHL 8129), în AB, 95 (1977), p. 255— 260; C, P a s s e t, La Passion de Pons
de C im iez (Passio Pontiij. Sources et traditions, N ice, 1977; U. Z a n e 11 i, Les Passions
de SS. Nazaire, Gervais, Protais et Celse, în AB, 07 (1979), p, 69—8 8 ; P. D e v o s,
Une recension n o u v e lle de la Passion grecque BHG 639 de S. Eusignios, în AB, 100
(1982), p. 185—228 sau F. H a 1 k i n, La Passion de Sainte Lucie dans un m anuscrit de
l'A cad ém ie, à Léningrad, în «B yzantino-Sicuia», II, p, 289—294 şi altele.
109. F. C a y r é, op. cit., p. 205—206. A sem en ea p o v estiri leg e n d a re sînt, fa ţă de
c a te g o riile de sc rie ri h ag io g rafic e p re z e n ta te an terio r, ceea ce e ste lite ra tu ra ap o crifă
faţă de că rţile can o n ic e a le Sfintei S cripturi. L egenda ia locul fap telo r, sa u le în v ă
luie pe a c e ste a în tr-o form ă lite ra ră , a d e se a ex cesiv ă. A c e a stă te n d in ţă s-a făcut
p ro g resiv sim ţită în M a rtiriile S fin ţilo r C lem ent Rom anul, Ig n atie, sa u Irin e u — a d e
sea ev o lu în d în a d e v ă ra t rom an folcloric: — cum s-a o b se rv a t cu p riv ire la Sfinţii
L aurenţiu, S éb astian , C osm a şi D am ian, etc. (Pr. prof. dr. I. G. C o m a n, op. cit..
p. 489 şi 493).
110. A cia Sanctorum.,., III, 22.
48 DR. N E S T O R V OR N I C E S C U , ARHIEPISCOP Si MI TROPOLIT
tru a le smulge declaraţii. Com andantul L atronianus, fiind la

H alm yris de p a tru zile, după ce a inspectat «lucrările publice
şi instituţiile im periale care existau acolo», prim ind de la unii
localnici denunţul îm potriva Sfinţilor E pictet şi Astion, ca
«răufăcători prim ejdioşi şi vrăjm aşi...», a ordonat cîtorva
dintre slujitorii care-1 însoţeau şi unor localnici care cunoş
teau situ aţia — p rin tre care se putea afla şi însuşi Vigilantius
— ca, «după apusul soarelui să se ducă la locuinţa sfinţilor şi
să-i lege, să-i pună în fiare şi să-i ducă sub pază la închisoa
re» 111. Aici, aleşii lui Dumnezeu E pictet şi Astion au h o tărît
îm preună ca atunci cînd vor fi interogaţi să m ărturisească :
«Sîntem c re ş tin i; acesta ne este numele, nu sîntem altceva
decît slujitori ai adevăratului Dumnezeu».
în ziua urm ătoare, Latronianus a poruncit să se pregă
tească locul de judecată în centrul cetăţii şi crainicii «să che
me cu m are strigare m ulţim ea poporului la o privelişte a tît de
înspăim întătoare». A părînd apoi L atronianus, «ca o fiară tu r
bată» a poruncit să fie aduşi acuzaţii în faţa lui, d ar îndată ce
i-a văzut a încrem enit de spaimă. Nu-i putea privi, p en tru că
străluceau ca soarele şi faţa lor «era lum inată de harul Dom
nului». Cînd i-a în treb at : «Cum vă num iţi,
y ' de ce neam sînteti,
» '
din ce provincie şi de unde veniţi, declaraţi aici, în faţa acestei
m ulţim i !», Sfinţii au răspuns : «Sîntem creştini». Latronianus
a in s is ta t: «Am voit să vă aud m ai întîi num ele ; căci ştiu că
sînteţi de credinţa aceea blestem ată, voi şi toţi cei din îm pre
jurim i». Sfinţii m artiri iarăşi au răspuns : «Noi sîntem creştini
şi-L recunoaştem şi-L adorăm pe Iisus H ristos Domnul nos
tru !». în fu ria t, com andantul a poruncit să fie biciuiţi, iar ei,
cu privirile către cer, spuneau : «Doamne Iisuse, facă-se cu noi
voia Ta !» 112. Chinurile continuau, iar ei repetau : «Sîntem
creştini, o, tirane ! Facă-se cu noi voia Dumnezeului nostru».
Această scu rtă şi repetată m ărtu risire de credinţă creştină se
găseşte frecvent în epoca persecuţiilor din prim ele veacuri
112. Ib i d e m , III, 19—21.
P ĂT I MI RE A SFINŢILOR EPICTET ŞI A S T I O N 49
creştine în foarte num eroase Acte mariirice sau Pătimiri (Pas-

sio n e s)113. Supliciul a atins paroxism ul şi atunci au fost duşi
din nou în tre zidurile închisorii.
După acest episod al istorisirii hagiografice se face m enţi
une de «unul dintre anchetatori, pe num e Vigilantius, care,
auzindu-i şi văzîndu-i, s-a lum inat în cugetul său şi a înţeles că
acele cuvinte aveau o m are putere şi a început el însuşi să le
rostească m ereu, tim p de trei zile. Ia r în cea de-a p a tra zi, a
început să le strige cu glas tare, în auzul tu tu ro r : «Eu sînt creş
tin, o, tirane L atronianus ! Facă-se cu mine voia lui Dumnezeu».
M ergînd apoi la preafericiţii m artiri în închisoare «a m eritat
să prim ească de la ei sem nul crucii» şi m ărturisindu-se con
vertit la creştinism s-a botezat «cu toată casa lui» 114. Nu se
m enţionează însă dacă aceasta s-a făcut în chip tainic sau des
chis, pe faţă.
Judecata a continuat a doua zi după acest însem nat eveni
m ent, în prezenţa lui L atronianus şi, desigur, aflîndu-se de faţă
şi Vigilantius. Au fost aduşi acuzaţii şi au fost întreb aţi dacă
s-au h o tărît să aducă je rtfă zeilor. Răspunsul a fost aceeaşi
m ărtu risire : «Sîntem creştini». Au u rm at chinuri încă m ai în
grozitoare, după care au fost din nou duşi la închisoare. «Dîr-
zenia lor — a zis Latronianus — să nu p ară a ne aduce nouă
ruşine, iar creştinilor îndrăzneală». A poruncit ca tim p de 30
de zile, nim eni să nu in tre la ei şi să nu li se dea apă şi mîn-
care 115. Toate acestea puteau fi observate îndeaproape de Vi
gilantius, ţinîndu-le în inim a sa, p en tru a le putea reda în scris.
După cele 30 de zile, tiranul Latronianus a poruncit să fie
din nou aduşi acuzaţii în faţa sa, cerîndu-le să aducă je rtfă zei
lor, sub am eninţarea decapitării. Ei au răspuns din nou că sînt
creştini şi în num ele lui H ristos Domnul fac vindecări, nu sînt
posedaţi de demoni. Fiind supuşi la noi suplicii ei spuneau :
113. S fîntul P o licarp , e p isco p u l Sm irnei — la 23 feb ru a rie 155; Sfinţii m artiri
iu s tin , H arito n , H arit, E velpist, H ierax, Peon şi L iberian — în an u l 165 ; S fin tele P e r
petu a şi F elicitas — la 7 m artie 203 ; S fîntul p reo t Pioniu si alţi c re ştin i îm p reu n ă cu
el — la 12 m artie 250, sa u F eric itu l E uplus — ¡a 12 au g u st 304.
114. A c ta Sanctorum..., III, 21—22.
4 — P ătim irea S finţilo r F.pictel şi A stion
50 DR. N E S T O R V O R N l C E S C V , ARHIEPISCOP Şi MI TROPOLI T
«Doamne, Dumnezeul nostru, facă-se voia Ta cu noi !». Latro-

nianus a poruncit să fie decapitaţi cu sabia. Ajunşi la locul
unde urm a să fie decapitaţi, sfinţii, cu faţa spre răsărit, s-au
rugat, slăvind pe «Dumnezeul p ărin ţilo r noştri..., care ai dăruit
totdeauna b iru in ţă celor ce luptă p en tru num ele Tău, care
ne-ai adus în patrie... ca să vestim şi să propovăduim învăţă
tu ra Evangheliei Tale..., pe bărb aţii acestei regiuni şi cetăţi
păstrează-i în frica Ta..., binecuvîntează-le copiii şi p en tru cin
stirea care ne-au dat-o p en tru sfînt num ele Tău, răsplăteşte-i
cu fericirea veşnică... Şi acum , Te rugăm , Doamne, ia-ne în
m îinile Tale cele veşnice şi du-ne în Ierusalim ul cel ceresc...».
Apoi călăii au tăiat m ai întîi capul Sfîntului Astion şi apoi Sfîn-
tului E pictet. «După ce s-au petrecut acestea, toţi cei care erau
de faţă, privind, deopotrivă creştini şi păgîni, cu lacrim i în
ochi au adus slavă lui Dumnezeu p en tru bunul învăţător
E pictet şi p en tru desăvîrşita supunere a ucenicului său» 116.
După acest episod culm inant, «către apusul soarelui, ve
nind Vigilantius cu to ată casa sa şi cu alţi creştini, au ridicat pe
ascuns tru p u rile sfinţilor m artiri..., le-au îngropat într-un loc
deosebit şi de cinste, cu cîntări de psalm i şi cu m are evlavie».
Tiranul L atronianus chiar în acea noapte şi-a ieşit din m inţi.
Slujitorii lui l-au dezarm at, l-au legat de m îini şi de picioare.
Chinuindu-se si zvîrcolindu-se neîncetat, peste două zile şi-a dat
duhul.
Evenim entele ulterioare m artirizării şi îngropării tru p u ri
lo r Sfinţilor E pictet şi Astion îşi au sem nificaţia lor în context.
Astfel, a treia zi după îngroparea tru p u rilo r, Vigilantius s-a dus
la m orm întul lor să se roage şi i s-a a ră ta t aievea fericitul
Astion, care i-a spus că vor veni p ărin ţii săi la Halm yris şi-l
roagă să coboare repede în port, să-i prim ească, să le mîngîie
d urerea şi apoi să le vorbească despre «credinţa în Mîntuito-
rul». Ascultînd, a coborît în p o rt şi, cu adevărat, dintr-o mică
corabie au coborît p ărinţii lui Astion : M arcelina şi Alexandru,
cărora le-a explicat cele întîm plate, mîngîindu-i cu cuvinte cu
116. Ibidem, III, 27— 31.
P ĂT I MI RE A SFINŢILOR EP1CTBT Şl A S T I O N 51
cernice. Ei au prim it Sfînta Evanghelie lăsată lor drept testa

m ent de către unicul lor fiu 117. Vigilantius le-a binevestit des
pre sfînta în v ăţătu ră a Domnului Iisus H ristos 118. Se vorbeşte
în textul hagiografic m ai departe despre preotul local Bonosus,
care, «ferindu-se de cruzim ea persecuţiilor îşi ducea viaţa as
cuns într-un loc retras. Acesta, rugîndu-se m ult pen tru ei, în
acelaşi ceas i-a făcut catehum eni» U9. După un tim p de p a tru
zeci de zile, a venit în acel ţin u t Evangelicus, episcopul lui
H ristos. Vigilantius i-a luat pe părinţii Sfîntului Astion şi îm
p reu n ă cu preotul Bonosus au m ers la episcop, rugîndu-1 să-i
sfinţească pe cei doi «în rîndul credincioşilor lui H ristos, ia r el
i-a botezat».
Textul hagiografic ara tă mai departe că părin ţii lui Astion,
deveniţi creştini, întorcîndu-se apoi în cetatea lor — care putea
fi, aşa cum deduceam m ai înainte, Nicomedia din Bithynia, i-au
luat cu ei pe Vigilantius şi pe Bonosus 12°, pen tru un tim p.
Ne propunem acum o privire analitică şi reflexivă asupra

textului hagiografic, căutînd să distingem între paragrafele
care au p u tu t face parte din Pătimirea iniţială — cea alcătuită
în epocă — şi paragrafele care au fost adăugate ulterior, între
sfîrşitul secolului IV şi începutul secolului VI.
De n o tat d in tru început că titlul scrierii nu s-a p ă strat cel
iniţial, Pătimirea Sfinţilor Epictet şi Astion, ci a fost am pli
ficat şi m odificat pe parcursul prelucrării. S-a ren u n ţat la te r
m enul Passio şi, expunerea despre cei doi m artiri, în cadrată la
locul său sub rap o rt cronologic, adică devenită un episod în
m area epopee creştină care relatează despre vieţile pildui
toare ale acelor aleşi ai Domnului şi suferinţele lor «in illo
tem pore», a p rim it în titlu particula latină generalizată «De» :
De SS. Epicteto Presb. et Astione Monacho — Martyribus Al-
miridensibus in Scythia. Term enul Presbiter putea fi prezent
117. Ibidem, IV, 32— 37.
118. Ibidem, IV, 38—43.
119. Ibidem, IV, 43.
120. Ib id e m , IV, 48.
52 DR. NESTOR VORNÍCESCU, ARHIEPISCOP ŞI MI TROPOLI T
şi în textul iniţial, dar calitatea de monah pen tru Astion este

desigur un adaos într-o epocă ulterioară. Sfinţii E pictet şi As
tion nu au fost m onahi în sensul propriu-zis al cuvîntului. Viaţa
m onahală însem na părăsirea lum ii, trăirea în singurătate, fie
idioritm ic sau cenobitic, m anifestîndu-se începînd cu sfinţii Paul
Tebeul, Antonie cel Mare, sau Pahom ie cel Mare în Egipt. Sfinţii
E pictet şi Astion au fost dintre acei creştini ai prim elor veacuri
care, în năzuinţa lor de desăvîrşire, îşi p ăstrau castitatea şi ră-
m îneau în celibat, acesta fiind atunci o form ă obişnuită a as
cezei creştine. Cu adevărat, acest ascetism conţinea «toţi ger
m enii m onahism ului», constituind «un preludiu al m onahis
mului» 121, iar asceţii prim elor secole erau floarea vieţii creş-
ştine 122. Pe aceştia Clement Alexandrinul i-a num it «aleşi între
aleşi» 123. Sfîntul E pictet, ca ascet, era unul dintre preoţii ne
căsătoriţi> 12i.
Prim ul p aragraf al prelucrării făcea p a rte din Pătimire.
Vorbindu-se de activitatea ca taum aturg a Sfm tului Epictet, în
p relucrarea textului evenim entele respective au căpătat o mai
m are dezvoltare, în paragrafele 2 şi 3. Paragraful care vorbeşte
despre unele erezii, despre ereziarhi, ca Arie, Donatus, a pro
vocat uneori îndoieli, care s-au rep ercu tat asupra întregii scri
eri. Paragraful despre duhul necurat conţine elem ente evident
121. A rhim . E f r e m E n ă c e a n u , Privire generală asupra m on ah ism ulu i creş
tin, I, T ip o g rafia «Cozia», R îm nicul-V îlcea, 1933, p. 26—27.
122. Ierom . N i c o d i m S a c h e l a r i e , A s c e z a creştină, C raio v a, 1942, p. 48—49.
123. Dr. Ş t e f a n S c h i w i e t z , M o n a h ism u l răsăritean, vol. I, A s c e tis m u l pri
m elor trei vea cu ri creştine şi m on ah ism ul eg iptea n în v e a c u l al patrulea, M ainz,
1904, trad . de G recu M. Romul, m an u scris nr. 995 la B ib lioteca In s titu tu lu i T eologic
din B ucureşti, p. 21. V ezi şi F r a n ç o i s e E. M o r a r d, M onachos, moine. Histoire
d u ter m e grec ju s q u ’au I V -e siècle, e x tra s din « F reib u rg er Z eitsch rift für P hilo so p h ie
und T heologie», 20 (1973), p. 329—^ 2 5 ; G a r c i a M. C o l o m b a s, El M onacato Pri
mitivo, I, M adrid, 1974; A. de V o g u é , Saint Pachôme et son o e u v re d'après plusieurs
étud es récentes, în «R evue d 'h is to ire ecclésiastiq u e» , L ouvain, LXIX (1974), 2, p.
425—453 şi A. G u i 11 a u m o n t, A u x origines d u m on ach ism e chrétien, A b b ay e de
B ellefontaine (M aine-et-L oire), 1979.
124. In tim p u rile p rim a re ale c re ştin ism u lu i n u e x ista u p re v e d e ri ca a ta re p e n
tru c ă să to ria p reo ţilo r, p u te a u fi c ă să to riţi sau nu. C eea ce av ea în se m n ă ta te era u
cinstea, v irtu ţile m o rale pe ca re le a v e a acea p e rso a n ă (Pidalion cu orînduire nouă şi
tîlcuiri, de A rhim . Z o s i m a T â r â i ă şi Pr. H a r a 1 a m b i e' P o p e s ' c u, B ucureşti,
1933, p. 21). M onahii, la în cep u t, din m are sm erenie, nu a sp ira u la d e m n ita te a p re o
ţească. S fîntul A n to n ie cel M are, S fîntul Pahom ie cel M are, n -a u p rim it a fi preo ţi.
P en tru cele d u h o v n ice şti ei m e rg ea u la p re o ţii din paro h ii. N um ai cu tim p u l au fost
h iro to n iţi unii m onahi ca p re o ţi p e n tru m ă n ă stirile lo r (V ezi Dr. Ştefan
S c h i w i e t z , op. cit., p. 421—432).
adăugate : «...eu, prin Arie, am cuprins oraşul Alexandria şi

am făcut să se spună că Fiul este o creatură a lui Dumnezeu cel
viu» — este vorba de evenim ente ce ap arţin secolului al IV-lea,
legate de prim ul Sinod ecum enic de la Niceea 125.
Textul hagiografic continuă m enţionînd după Arie pe Mâ
nes : «...eu p rin Manes am întem eiat erezia m aniheilor...» 126
şi apoi pe Donatus : «...eu p rin Donatus am răvăşit toată Afri
ca». Se ştie că Fericitul Augustin a dus pînă prin 405 o luptă
necurm ată îm potriva schism ei donatiştilor din Africa de
N ord 127.
Paragraful al 4-lea, care este un adaos, relatînd vindecarea
femeii oarbe de către Sfîntul E pictet, încheie confesiv : «Dar
fiindcă pentru cititorul obişnuit este prea lungă istorisirea, dacă
am vrea să-i spunem toate minunile pe care le-a făcut Dumne
zeu prin acel preot (Epictet), socotesc că este de-ajuns că, din
multe, (din trad iţia locală) am desprins în treacăt pe acestea.
125. Se ştie că a rian ism u l a fost erezia cea m ai p u te rn ic ă , ca re a zd ru n c in a t în
seco lu l IV lum ea creştin ă , în c e p în d de la A le x a n d ria . A rie e ra o rig in a r din Libia
E giptului şi a a v u t ca sp rijin ito ri pe ep isco p ii eg ip ten i S ecund de P to lem aid a şi T eonos
al M arm aricăi, c îtiv a p re o ţi şi diaconi.
Sfinţii p ă rin ţi de la N ic ee a au re sp in s en e rg ic în v ă ţă tu ra g re ş ită a lu i A rie,
e la b o rîn d p rim ele şa p te a rtic o le din S im bolu l credinţei (V ezi Pr. prof. I o a n R ă m u -
r e a n u , Lupta O rto d o x iei contra arianismului de la Sinodul I Ecumenic pînă la
m oartea lui Arie, în «Studii T eologice» (St. T.) X III (1961), 1—2, p. 13—31 ; Diac.
C. V o i c u, Problema bţiouaiot la S iîntu l A ta na sie cel Mare, în «M.O.», XVI (1963),
1—2, p. 3—20 ; E. B o u l a r a n d , L'hérésie d'A rius et la loi de N icèe, în d o u ă volum e,
Paris, 1972; Pr. Prof. I. R ă m u r e a n u , Sinodul I Ecumenic de la N iceea, de la 325.
C ondamnarea ereziei lui Arie..., în «St. T.», X XIX (1977), 1— 2, p. 15— 60 şi S. L o n -
g o s z , La tradizione nella co ntroversia ariana (a. 318— 362). T estim o n ia n ze non
atanasiane, în «A ugustinianum » 19 (1979), p. 433—468.
126. Un «M anes», sau «M aniheos», în c o n ju ra t de leg en d ă , se cre d e că a în te
m eiat m aniheism ul. M an es a r fi fo st p ersan d e o rigine, n ă sc u t în B abilon, p e la 215—
216 şi ar fi fost ucis de p erşi în 277. D ualism ul m an ih eic e ra ex trem , p ro clam in d că
fiecare om a re un su flet b u n şi u n u l rău . M orala sec te i e ra se v e ră şi s-a ră s p în d it în
u n e le p ă rţi ale Im p eriu lu i rom an. F e ric itu l A u g u stin (f 430), în a in te de c o n v e rtire a
ia creştinism , a r fi fost p e n tru un tim p a u d ito r la a c e a stă se c tă — c e e a ce l-a p u tu t
d eterm in a să-i şi cu n o ască esen ţa, c a ra c te ru l a d v e rs a r fa ţă de creştinism .
127. Cf. F e ric itu l A u g u s t i n , Scrieri alese, P a rte a în tîi, C oniessiones — M ăr-
turisiri, T ra d u c e re şi indici de Prof. dr. N. B a r b u, In tro d u c e re şi n o te de Pr. prof. dr.
i o a n R ă m u r e a n u , B u cu reşti 1985, p. 13. A se v e d e a şi P. M o n c e a u x , Saint
A u g u stin et le Donatisme, Paris, 1923 ; G. G. W i 11 i s, S. A u g u s tin e and the donatist
co ntro versy, London, 1950; W . H. C. F r e n d , T he Donatist Church, a M o v e m e n t ol
Protest R o m an N o rth A lrica, O xford, 1952; P. V. K o r n i 1 i a k, Sancti A u g u s tin i de
ellicacitate sacra m ento rum doctrina contra donatistos, Rom ae, 1953; P. V a n -
d e r 1 i n g e r, L 'A i faite C écilien. Etude sur la m é th o d e de Saint A u g u s tin dans son
argum entation antidonatiste, L ouvain, 1959 : Y v e s M. C o n g a r, Introduction la
T ractés anti-d onatiste, vol. 28, din « O eu v res de S ain t A ugustin», Paris, 1963, precum
il E. L a m i r a n d e, La situation ccclèsiologique dos Donatistes d'après Saint A ugustin,
O ttaw a, 1072.
54 DR. N E S T O R V O R N I C E S C U , ARHI EPI SCOP Ş l MI TROPOLI T
Acum este de trebuinţă să ne întoarcem la cele începute», re

venind deci la textul Pătimirii, în paragrafele 5— 9. în p a ra
grafele 10 şi 11, pe tem eiul unei fraze din Pătimire se relatează
cu adaos de elem ente de trad itie » în două interventii
> atrib u ite
p ărin ţilo r lui Astion, care nu mai ştiau nimic de soarta unicu
lui lor copil.
Paragrafele 12— 18, vorbind despre viaţa şi activitatea Sfin
ţilo r E pictet şi Astion într-o perioadă de aproxim ativ 16 ani, au
la bază precizarea din textul P ă tim irii: «După ce sfinţii oameni
ai lui Dumnezeu şi-au găsit locuinţă potrivită în oraşul amintit,
(Halmyris) aduceau acolo m ulţum ire lui Dumnezeu prin fap
tele lor», adăugîndu-se «semne şi m inuni» pe care E pictet preo
tul şi ucenicul său Astion le făceau în ţinutul sciţilor. R elata
rea «sem nelor şi m inunilor» s-a călăuzit după elem entele de
trad iţie a locului, introducîndu-se şi texte din Sfînta Scriptură.
Cînd Sfîntul E pictet a vindecat pe tînărul surdo-m ut şi uscat
la tru p , cetăţenii din H alm yris au dat slavă lui Dumnezeu şi,
în acea zi, «ca la o mie de oam eni au crezut în Dumnezeu Mîn-
tuitorul». Cu deosebită p utere de convingere este relatat epi
sodul în care Sfîntul Astion se spovedeşte dascălului său des
p re vedenia pe care (a avut-o, «cînd a m ers să ia apă» ; acel
«copil negru» (duh rău), care i-a vorbit : «M ărturisirea ta, As-
tioane, mi-a strivit astăzi toate puterile şi o singură rugăciune
a voastră m-a lăsat cu totul dezarm at şi dezamăgit. De aceea,
ieşind de aici, voi in tra în inim a com andantului Latronianus,
şi-l voi în tă rită degrabă îm potriva voastră...».
în paragrafele 19—31 se succed evenim entele culm inante,
după sosirea lui L atronianus în H alm yris, arestarea Sfinţilor
E pictet şi Astion, interogatoriile, supliciile la care sînt supuşi,
decapitarea. Toate aceste relatări considerăm că reprezintă în
întregime textul «Pătimirii», scrisă de Vigilantius.
Paragrafele finale ale textului hagiografic prezintă un inge
nios am estec între ideile şi frazele din Pătimire şi num eroase
elem ente adăugate, izvorîte din tradiţie, alternate cu lungi texte
din Sfintele Evanghelii. Astfel, paragraful 32 istoriseşte înmor-
P ĂT I MI RE A S FI SŢ I L OR EPICTET ŞI A S T I O N 55
m întarea Sfinţilor E pictet şi Astion, apoi sfîrşitul cutrem ură

tor al lui Latronianus. Paragrafele 33—34 îl prezintă pe Vigi-
lantius întîm pinînd pe părinţii lui Astion — relatarea cuprin-
zînd cîteva dialoguri adăugate, faţă de textul Pătim irii, iar pînă
la paragraful 41 se găsesc o serie de texte din Evanghelii, cu
caracter catehetic, p en tru cei ce vor fi convertiţi la creştinism ,
Alexandru şi M arcelina, părinţii lui Astion, de pildă : «Oricine
va mărturisi pentru Mine înaintea oamenilor, mărturisi-voi şi
E u pentru el înaintea Tatălui Meu» (Matei X, 32 sau : «Cînd
vă vor preda pe voi la împăraţi şi la dregători, nu cuge
taţi ce şi cum veţi vorbi. Căci nu sînteţi voi cei care vorbiţi, ci
duhul Tatălui vostru» (Matei X, 19—20). în paragrafele 42—
48, p rin dialoguri adăugate pe baza tradiţiei, părin ţii lui As
tion prim esc catehizarea preotului Bonosus, are loc apoi bote
zarea lor de către Evangelicus, episcopul de la Tomis, în sfîrşit,
întoarcerea lor în patrie, unde, «îm părţind apoi to ată avuţia
lor săracilor, lăudau pe Dumnezeu, Tatăl A totputernic, Care
a binevoit să-i scoată din întuneric la lum ina cunoaşterii Sale».
Ultimul p aragraf al textului hagiografic, prin conţinut şi
tonul deosebit de cerem onios şi plin de sobrietate, se dove
deşte a fi reprodus întocm ai după textul «Pătimirii» : «Au pri
m it cununa de martiri, Sfinţii şi atleţii lui Hristos în cetatea
almiridensilor, preotul Epictet şi monahul Astion, în a opta zi
a lunii iulie, în tim pul tiranului Diocleţian, sub comandantul
Latronianus, iar după socotinţa noastră cînd domneşte în ce
ruri Iisus Hristos, Mîntuitorul nostru, Căruia I se cuvine toată
slava şi împărăţia, împreună cu Tatăl şi cu Sfîntul Duh, în
vecii vecilor. Amin /».
V. CÎTEVA CONSIDERAŢII FINALE
Ne-am propus în paginile acestui studiu să expunem şi să

exam inăm datele esenţiale şi edificatoare ale acestei scrieri pa
tristice strărom âne, care, în baza datelor pe care le avem pînă
acum, este prim a scriere patristică al cărei text a ajuns pînă la
noi — cu toate avatarurile ei — datată in form a sa iniţială la
cum păna secolelor III— IV. P relucrarea ei ulterio ară ni s-a

p ă stra t to t în lim ba latină, de la D unărea de Jos, unde exista
cultul acestor sfinţi m artiri, un cult local m ai întîi, în vechea
cetate H alm yris, prelucrare ce s-a p u tu t efectua din secolul IV
pînă în secolul VI.
A pariţia şi circulaţia acestei scrieri este legată istoric de
epoca îm păratului Diocleţian, de num ele com andantului m ili
ta r de atunci al Scythiei M inor, Latronianus şi în m od direct de
num ele chestorului din cetatea H alm yris, Vigilantius, devenit
creştin d ato rită Sfinţilor m artiri E pictet şi Astion. Este locul
să conchidem asupra însem nătăţii acestui text hagiografic,
asupra locului său în contextul literatu rii patristice strărom âne
pe care o cunoaştem pînă astăzi.
îm p ăratu l rom an Caius Aurelius Valerius Diocletianus, de
loc din Dalmaţia, cu reşedinţa im perială în această perioadă la
Nicomedia, din interes strategic în rap o rt cu m igraţia popoa
relor, a acordat o atenţie deosebită — ca şi alţi urm aşi ai săi —
terito riilo r de la D unărea de Jos, pe atunci una dintre regiunile
im portante ale zonei de N ord a Im periului rom an.
în ain te de anul 284, în vrem ea lui Aurelian, fiind com an
dant în cadrul arm atei rom ane, Diocleţian ajunsese în părţile
dunărene dux Moesiae. în 293, p en tru o m ai bună suprave
ghere a terito riului instituia tetrarhia, Diocleţian p ăstrîn d pen
tru sine o au to ritate m ai m are şi puterea suprem ă în stat, or-
ganizînd un puternic şi atotcuprinzător a p arat ierarhizat şi
m ilitarizat. A organizat im periul în 12 dioceze cu circa 110 pro
vincii. Scythia făcea parte din dioceza Thraciae, aceasta apar-
ţinînd prefecturii Orientis, condusă direct de Diocleţian, cu
reşedinţa la Nicomedia. A acordat o m are atenţie arm atei de
frontieră, cum era şi cazul Scythiei. Pe lîngă unităţile de gra
n iţă — în tre care cea de la Halm yris — , num ite milites ripen-
sis sau limitanei, erau şi unităţi mobile, milites palatini sau
comitatenses. Cetăţile de pe frontieră aveau şi tu rn u ri de su
praveghere şi sem nalizare ; la Halm yris, cercetările arheolo
gice au identificat un num ăr de 15 turnuri.
Pe la anul 294, Diocleţian se deplasa în părţile Dunării,

luînd m ăsuri de organizare şi construire a unui limes fortificat.
Pînă în 297 n u sînt sem nalate ciocniri cu carpii ,şi goţii din
nord-vestul Scythiei M inor, d ar în acest an carpii au trecut
Dunărea pe gheaţă, au atacat în direcţia Tropaeum Traiani,
fiind opriţi şi învinşi de Galeriu, care acţiona în deplin acord cu
Diocleţian. După această victorie au început lucrările de fo r
tificare, cum a ra tă şi o inscripţie de fundaţie a castrului de la
Transmarisca (Turtucaia), «după înfrîngerea neam urilor duş
mane». Diocleţian a fost prezent de mai m ulte ori pe frontiera
danubiană de la Gurile Dunării între anii 294 şi 303. Zidirea
cetăţii de la Dinogeţia (Bisericuţa-Garvăn) a început în această
vrem e 128. în această epocă, după anul 298, cînd a avut loc per
secuţia îm potriva m ilitarilor creştini din arm ată, la Durosto-
rum , şi pînă la 303, trebuie datată şi vizita com andantului m i
litar al tru p elo r de graniţă din Scythia, Latronianus, la Halmy-
ris. E ste posibil să fie vorba to t despre el şi în inscripţia de pe
o placă de m arm ură descoperită la Axiopolis, p ăstrată frag
m entar, d atată la sfîrşitul secolului III sau începutul secolului
I V 129 «...us v(ir) p(erfectissimus) du(x) limitis provinciae
Scythiae».
D eplasarea lui Latronianus la Halm yris a fost în legătură
cu m isiunea sa de com andant m ilitar al provinciei, pen tru a
inspecta acţiunea de refacere a cetăţii, a stării fortificaţiilor,
sau în legătură cu unele operaţii m ilitare în zonă 13°. Un alt
«dux» al Scythiei, după Latronianus, ne este cunoscut din vre
mea lui Licinius (308— 321) şi se num ea Valerius R o m u lu s131.
128. G h. Ş t e f a n , şi I. B a r n e a, Stăpînirea rom ano-bizantină la Sud de Du
năre, în «Istoria Rom âniei», voi. cit., p. 581— 586; I o s i f C o n s t a n t i n D r ă g a n ,
M ileniul imperial al Daciei, B u cu reşti, 1986, p. 228 şi 238; A d r i a n R ă d u l e s c u
şi I o n B i t o l e a n u , op. cit., p. 123 şi 125; I. B a r n e a, s.v., în «E nciclopedia c iv i
lizaţiei rom ane», p. 262—263, 268 şi 579 şi H o r i a C. M a t e i , O istorie a lumii
antice, B ucureşti, 1984, p. 308—309.
129. V ezi E m . P o p e s c u, Inscripţiile greceşti şi latine din secolele I V —XIII,
descoperite în România, B ucureşti, 1976, p. 204 şi M. Z a h a r i a d e , Moesia..., p. 43.
130. M. Z a h a r i a d e , op. cit., p. 43.
131. liste m en ţio n a t în tr-o in scrip ţie de ia Salsuviu, a p ro ap e de H alm yris. In in
scrip ţie se a ra tă că a prim it p o ru n c a de a su p ra v e g h e a în fiecare an, la 18 noiem brie,
san c tific a re a sta tu ii zeu lu i S oare de c ă tre c o m an d a n ţii m ilitari, d e to a te d e ta şa m e n
tele s ta ţio n a te aici. V a le riu s Rom ulus vir periectis$:mu!> d u x este c u n o scu t num ai din
ac e a stă in scrip ţie p în ă în p re /e n t (E in. l > o p e « r i i .v. (,7., p. 283 -2 8 5 şi M. Z a
h a r i a d e , op. cit., p. 43).
58 DR. N E S T O R V O R N I C E S C U , ARHIEPISCOP Şl MI TROPOLI T
In vrem ea lui Diocleţian, institu ţia ducală era întrucîtva re-

strînsă, fiind în vigoare, se pare, doar în provinciile nou înfiin
ţate, cum era şi Scythia. Pînă în secolul V sînt m enţionaţi în
Scythia 9 sau 10 duci, toţi apar ca supraveghind sau coordo-
nînd activităţi num ai pe limes sau pe litoralul m arin. în Do-
brogea noastră, pe vrem ea rom anilor, a tît pe m alul Dunării cît
şi pe litoral, în afară de cetăţi, s-au întem eiat oraşe civile, cu
clădiri solide şi frum oase şi o înfloritoare viaţă com ercială, la
Durostorum, Axiopolis, Carsium, Troesmis, la Noviodunum,
Aegyssus, Halmyris, alătu ri de acestea reînflorind străvechile
oraşe de Ia m alul Pontului Euxin.
în textul hagiografic pe care l-am exam inat se vorbeşte des
pre chestori, în m od direct, de două ori. Este întîlnit acest te r
m en cînd se relatează despre a p a tra zi a prezenţei com andan
tului L atronianus la Halm yris, cînd i s-a adus la cunoştinţă ca
zul celor doi b ărb aţi creştini drept «răufăcători prim ejdioşi şi
vrăjitori». A poruncit atunci unor chestori să-i lege şi să-i ducă
sub pază la închisoare 132. A doua oară, se m enţionează că unul
d in tre aceşti chestori, Vigilantius (unus autem ex quaestio-
nariis, nomine V igilantius)133, care era localnic, a participat la
anchetă, a văzut to rtu rile la care au fost supuşi Sfinţii E pictet
şi Astion, apoi s-a declarat creştin şi a p rim it botezul. A p u tu t
avea astfel cunoştinţele necesare pentru a fi scris Pătim irea
Sfinţilor Epictet şi Astion, din care s-a p ăstrat versiunea prelu
crată m ai tîrziu.
Chestorii aveau m ultiple atribuţiuni, dar însărcinarea lor
principală privea problem ele legislative. M agistratura rom ană
era sobră şi riguroasă, proba cu docum ente fiind decisivă —
ceea ce însă nu s-a aplicat în procesul înscenat Sfinţilor Epictet
şi Astion. Gaius, vorbind despre edicte în secolul II, spune că
edictele edililor c u n d i cu jurisdicţie în provincii o au quaes-
torii. Aceştia se puteau reuni în colegii sau scholae. Ca veterani,
132. Ai.tu Sctm lu fiiiu ..., U I, Hi.
P Ă T I MI R E A SFI NŢILOR EPICTET Ş l A S T I O N 59
îşi p ăstrau gradele 134. în istoria Bisericii noastre se întîlnesc

şi alţi chestori care au arestat şi interogat creştini deveniţi
m artiri şi s f in ţi135. Spre deosebire de toţi ceilalţi, Vigilantius,
chestorul de la Halm yris, s-a convertit la creştinism şi a scris
apoi Pătimirea Sfinţilor Epictet şi Astion.
*
Această Pătimire, cea m ai veche, este singura scriere p a tris
tică străro m ână de la cum păna secolelor III— IV care s-a păs
tra t pînă în zilele noastre în textul hagiografic din Acta Sanc-
torum. Ar fi p u tu t exista şi Actele martirice sau Pătimirile din
anul 298 de la D urostorum , despre m artirizarea sfinţilor m ili
ta ri sau foşti m ilitari : Iuliu Veteranul, Pansicrate şi Valention,
Nicandru şi Marcian sau Isihie. Dar pînă astăzi nu cunoaştem
nici o scriere de acest fel, consacrată tu tu ro r, sau fiecăruia în
parte, p en tru că au p ătim it în zile diferite 136.
După scrierea despre Sfinţii E pictet şi Astion, cronologic
se înregistrează în lite ra tu ra de specialitate Pătimirea Sfîntului
Dasius, ostaş daco-rom an, de la Axiopolis (Cernavodă), din
anul 303. Este m enţionat de două ori la Axiopolis, în Martyro-
logiu hieronymian şi a fost localizată arheologic în zilele noas
tre de Diac. prof. Ion Barnea, care a descifrat în 1947 o in
scripţie din prim a jum ătate a secolului IV de la Axiopolis,
care vorbeşte de Dasius, Chirii şi Chindeas, sfinţi locali din
vrem ea persecuţiei din 303 — în vrem ea lui Diocleţian. Păti
mirea iniţială în lim ba latină se păstrează într-o versiune-tra-
ducere veche în lim ba greacă, descoperită într-un m anuscris
134. G a i u s , Instituţiile, I, 6, T rad u c e re , Studiu in tro d u ctiv , n o te şi a d n o tă ri de
dr. A u r e l M. P o p e s c u, B ucureşti, 1982, p. 66—67 şi Prof. dr. D u m i t r u
T u d o r , s.v„ în «E nciclopedia c iv ilizaţiei rom ane», p. 614.
135. V ezi A c te l e Martirice..., B ucureşti, 1982, p. 21, 29, 196 şi 198.
136. S-au p ă s tra t p în ă astăzi d o a r c îte v a m en ţiu n i d esp re a ce şti m a rtiri de la
D urostorum — 298, în S in ax are sa u M artiro lo g ii : S inaxarium Ecclesiac C onstantino-
politanae, ed. H. D e i e h a y e , B ruxelles, 1902, coi. 627—628; « A n alecta B ollandiana»,
X (1891), p. 50—5 2 ; Bibliotheca h agioqtaphica latina, ud. Socii B ollandiani, tom . I,
ed. a 2-a, B ruxelles, 1949, nr. 675 — nr. 4555 ; >\atiy lolo g iu m Hieronymianurn, tom . II,
pars prior, ed. J. B. d e R o s s i et L. D u c h e s r. e in A cta Sa nctorum N ove m bris,
B ruxelles, 1894, p. 79 şi tom . II, pars p asterio r, mi. H. Q u <- n t i n, B ruxelles, 1931,
p. 322-...323 şi M urty ro lo giu m H iv w n y a iia n u m .-u. î m. 11, 1, p. 1; tom. II, 2,
p. 10— 11.
60 DR. N E S T O R Y O R n ICESCU, ARHI EPI S COP ŞI MI TROPOLI T
din secolul XI şi publicată în «Analecta Bollandiana» în anul

1897 m .
Odată cu Pătimirea Sfîntului Dasius au p u tu t fi scrise şi
cele privitoare la Sfinţii Chirii şi Chindeas. în urm a săp ătu ri
lor arheologice s-a descoperit un cim itir datînd din acea vreme
la Axiopolis /şi o placă cu inscripţie de la începutul secolului IV,
cuprinzînd textul : «(Martirilor) Chirii, Chindeas şi Tasius (sic !)
le încredinţez pe Eufrasius» 138.
în vechile M artirologii s-au. găsit şi num ele mai m ultor m ar
tiri «în afară de cei doi m artiri am intiţi mai înainte la Halmy-
ris (E pictet şi Astion)», în anii persecuţiei lui Diocleţian de la
începutul secolului IV (303— 304) 139. Dar despre aceştia nu se
cunoaşte pînă acum vreun Act martiric sau vreo Pătimire scrise
la D unărea de Jos.
C ercetările întreprinse în dom eniul literatu rii patristice
strărom âne au condus la stabilirea existenţei unui alt Act mar
tiric, în lim ba latină, alcătuit după procesul-verbal de judecare
a Sfîntului Irineu, episcopul de la Sirm ium 140 (astăzi Mitro-
viţa, din apropierea D unării, în Iugoslavia), reşedinţa de atunci
a provinciei Panonia In ferio r şi capitala prefecturii Illyricului.
Sfîntul Irin eu a fost m artirizat la 6 aprilie 304. U rm ărind cro
nologia, m enţionăm Pătimirea Sfîntvdui Lup, m artirizat la No-
vae (oraşul dunărean Şiştov din Bulgaria de a stă z i)141 şi Păti
137. In lim ba rom ână, s-a trad u s şi s-a p u b licat, p rim a o ară, a c e a stă sc rie re de
Prof. dr. T e o d o r M. P o p e s c u, Martiriul S im ţu l u i Dasius, In «Pr/nos în c h in a t
în a lt P rea S fin ţitu lu i N icodim , P a tria rh u l R om âniei, cu p rile ju l îm p lin irii a 80 d e ani
de v îrstă...», B ucureşti, 1946, p. 224—230; apoi, de Pr. prof. E n e B r a n i ş t e , Martiri
creştini la Dunăre în tim pu l persecuţiilor. Martiriul S fîntu lu i Dasius, în «A lm anahul
p a ro h iei o rto d o x e ro m ân e din V iena», V (1976), p. 85—95 şi, m ai recen t, de Pr. prof.
I o a n R ă m u r e a n u , Martiriu] S fîn tului Dasius, în «A cte M artirice», B ucureşti,
1982, p. 241—255.
138. E ufrasius de la A x io p o lis tre b u ie să fi fost un p erso n a j im p o rta n t şi cu n o s
cut, de v rem e ce nu se d au m ai m u lte a m ă n u n te a su p ra lui şi e ste în m o rm în ta t lîn g ă
m a rtyrium -ul în care o d ih n e a u cei tre i m artiri. Dasius se scria şi Tiacio?, T ax iu s (Vezi
Em . P o p e s c u, Inscripţiile..., cit., p. 205—206).
139. Pr. prof. E n e B r a n i ş t e , Sfinţi m ărturisitori şi martiri cinstiţi de stră
moşii noştri pe p ă m în tu l rom ânesc dintre Dunăre şi Mare..., p. 125.
140. V ezi Passio S a n d i Irenaei episcopi Sirmiensis, în lim ba la tin ă şi în tra d u
cere rom ân ească, te x te re c e n t p u b lic a te în A c te le Martirice..., B ucureşti, 1982,
p. 215— 221.
141. D espre a c e a stă P ătim ite «vein hi p re g ă tire un studiu, d u p ă De Sancto Lupo
JLuppo Martxre, din A cta Sanctorum. !< m us q u a rtu s, Paris, 1867, p. 593.
P Ă T I MI R E A SFI NŢILOR EPICTET Şl A S T I O N 61
mirea Sfinţilor Chiriac şi Pavel, cinstiţi în ziua de 18 iunie —

cînd, a ra tă M artirologiile apusene, au fost veneraţi la Tomis 142.
Nu s-au p ă stra t sub o form ă sau alta pînă astăzi — pentru
că de existat, ele au existat, în mod incontestabil — Actele pă
tim irilor unui grup de m artiri de la Tomis, din vrem ea lui Li-
ciniu, pom eniţi la 13 septem brie în vechile Sinaxare, unde se
istorisesc în chip sum ar chinurile lor : Macrobiu, Gordian, Iii,
Helia, Zotic, Lucian şi Valerian. Valerian, M acrobiu şi Gordian
erau sărb ăto riţi şi la N ovidunum 14;î —- dar nu aveam texte ha
giografice despre m artirii care au pătim it aici în aceeaşi epocă :
Amantus, Lucius, Alexander, Andrea, Donatus şi Peregrinus Ui.
S-a p ă strat pînă în zilele noastre Pătimirea Sfîntului Emi-
lianus de la D urostorum — anul 362. Această scriere stră-
rom ână a fost redactată iniţial to t în lim ba latină şi s-a păs
tra t şi într-o versiune în lim ba greacă 145, publicată de Pierre
Boschius în 1868, după Codex Vaticanus 866.
Pătimirea Sfîntului Sava citeţul din părţile Buzăului de
astăzi, din anii 373— 374, în lim ba greacă, a fost trim isă şi în
Capadocia, d ar este plauzibil să fi fost redactată şi o versiune
în lim ba latină, p en tru edificarea sufletească a localnicilor şi
spre a fi citită în fiecare an la 18 aprilie, data m artiriului Sfîn
tului Sava 146.
După descoperirea la Niculiţel, la 10— 12 km sud de antica
cetate Novidunum , a sfinţitelor m oaşte ale m artirilo r Zotikos,
Attalos, Kamasis şi Filippos, se resim te ca o lacună greu de
142. A vem în studiu, sp re p u b lic a re în lim ba rom ână, a cest te x t h ag io g rafic după
ed. B a u d o u i m d e G a i f f i e r , La Passion des Saints C yriaque ei Paul, din «A cta
B ollandiana», LX (1942), p. 1— 15.
143. V ezi A c ta Sanctorum..., tom . XLIV (IV S eptem brie), Paris-R om a, 1868, p.
55—56 şi S y n a x a riu m Ecclesiae C onstantinopolitanae, ed. de H. D e l e h a y e , în
«P ropylaeum ad A cta S an cto ru m N ovem bris», B ruxelles, 1902, col. 40— 41. Z otic de la
Tomis nu tre b u ie co n fu n d at cu cel de la N iculiţel.
144. V ezi M artirologiu hieron ym ian , ed. de J. B. d e R o s i — L. D u c h e s n e,
B ruxelles, 1894, In A cfa Sanctorum, tom . II N ovem bris, 1, p. 75—76.
145. In lim ba ro m â n ă a fo st tra d u să de Pr. prof. I o a n R ă m u r e a n u şi p u b li
c ată în «B.O.R.», LXII (1944), 4— 6, p. 135— 138 şi, recen t, în A c te le Martirice, cit.,
p. 304— 307.
146. T ra d u c e re a ac e ste i Pătimiri a fost făcu tă de mai m u lte ori în lim ba rom ână
şi p u b licată. T ra d u c e re a re c e n tă , cu u n ele deo seb iri faţă de cele p re c ed e n te , a p a r
ţin e Pr. prof. I o a n R ă m u r e a n u şi este p u b lic ată în A c te le Martirice cit.,
p. 319— 324.
fi2 OH. Y ESTO « VOR.Y/C/i'SCr/, -\ RHl EPISCOP SI MI TROPOLI T
acceptat faptul că nu cunoaştem Actele m artirice, Pătim irile

acestor sfinţi din fosta Scythie, Dobrogea de astăzi. Ei sînt
m enţionaţi în Martirologiul siriac şi în Martirologiul hiero-
nymian 147.
Pe Sfîntul episcop Bretanion (sau Vetranio) al Tomisului,
din a doua ju m ătate a secolului IV, care trecuse către Domnul
în p reajm a anului 381 148, «urm aşii l-au cinstit ca sfînt, nu num ai
în R ăsărit, ci şi în Apus» p en tru virtuţile sale şi pilduitoarea
sa lucrare ca arhipăstor. în vechile M artirologii apusene era
trecu t cu zi de pom enire la 25 ianuarie. Nu avem ştire dacă va
fi existat un text hagiografic, în Vitae Patrum, pen tru a fi co
m em orat în străvechile noastre ţin u tu ri rom âneşti.
De la cum păna secolelor IV—V, se păstrează în lim ba la
tină textul abreviat după original în secolul V III al lucrării
Cosmografia lui Aethicus Histricus. Autorul nu era creştin,
d ar scrierea sa are o rem arcabilă valoare docum entară pen tru
a înţelege contextul epocii.
Sfîntul Teotim al Tomisului — din epoca în care scria
Aethicus Histricus — a scris m ai m ulte lucrări, între care un
nu m ăr de texte sapienţiale pe care le-a elaborat au fost repro
duse de Sfîntul Ioan Dam aschin în opera Sacra Paralella 149.
Sf. Teotim, episcopul Tomisului, a trecut la cele veşnice între
anii 403— 407 şi este pom enit în fiecare an la 20 aprilie, «fiind
trecu t în diptice ca ierarh de seam ă al Bisericii din tim pul său
şi apoi în M artirologii, la această zi» 150. Va fi existat şi un text
latin în tru pioasa lui evocare alcătuit de contem porani pentru
Vitae Patrum ?
Din secolul V şi prim a parte a secolului VI, m ai cunoaştem
un nu m ăr de aproxim ativ 30 de texte patristice strărom âne 151.
147. V ezi Dr. P e t r e D i a c o n u, Din no u despre martirii de Ia N iculiţel, în
«S p iritu alitate şi Isto rie Ia In to rsu ra C arpaţilor», voi. I, Buzău, 1983, p. 279—283.
148. Pr. prof. E n e B r a n i ş t e , Martiri şi Sfinţi pe p ă m în tu l Dobrogei de azi,
în voi. cit., p. 50—51.
149. V ezi A c te le Martirice..., cit., p. 342— 351.
150. Pr. prof. E n e B r a n i ş t e , op. cit., p. 52.
151. V ezi în v o lu m u l pe c are l-am p u b lic a t recen t, D esăvîrşirea unităţii n o a s
tre naţionale — fun d a m en t al unităţii Bisericii străbune, C raio v a, 1988, p. 24— 36.
PĂTIMIRI:. A iSF/VŢ/Z OW EPICTET SI \STION 63
Recapitulînd, reţinem că Pătim irea Sfinţilor Epictet şi

Astion, de la cum păna secolelor II I— IV, se situează cronolo
gic în fru n tea a circa 40 de texte patristice strărom âne cunos
cute pînă astăzi, aproape toate redactate şi p ăstrate în limba
latină — chiar dacă unele în prelucrări de redacţie tîrzie.
Actele m artirice, Pătim irile, se citeau de către clerici la
m orm intele m artirilor, în faţa credincioşilor, în ziua cînd se
celebra pom enirea acelor sfinţi. Pe m orm intele m artirilo r sau
în apropierea acestora s-au ridicat locaşuri creştine de închi
nare, num ite «m artyria». Se săvîrşea Sfînta Liturghie în chip
deosebit în ziua com em orării m orţii lor, num ită «ziua naşterii»
(dies natalis, ?evsdXto?), «căci au trecut din m oarte la
viaţă». Prim ele M artirologii au fost alcătuite, pe scurt, din
textele iniţiale citite cu prilejul pom enirii. Şi la noi rom ânii,
ca în întreaga creştinătate, «se întreţinea am intirea m artirilor,
m ai ales prin această pom enire anuală, în ziua trecerii lor la
cele veşnice. Clericii citeau Pătim irile, ţineau panegirice, co-
m em orînd şi elogiind credinţa şi b ărb ăţia m artirilor, se citeau
şi Actele m artirice, ori prelucrările lor de m ai tîrziu, ca cele
ale Sfinţilor Epictet şi Astion la Halm yris, al lui Dasius la Axio-
polis, sau Em ilianus la D urostorum ş.a.» 152.
Scrierile patristice strărom âne au contribuit efectiv la con
solidarea creştinism ului în spaţiul n o stru etnic, p rin care se
exprim a însăşi consolidarea aşezării vieţii daco-rom anilor, sub
rap o rtu l stru ctu rii spirituale, ţinînd seam a de condiţiile pre
care ale contextului creat p rin invaziile, adesea atît de pustii
toare, ale popoarelor m igratoare. S piritualitatea creştină sfin
ţea pe om, d ar şi păm întul p ărinţilor şi străm oşilor săi. «Sîn-
gele m artirilo r vărsat p rin violenţa m igratorilor sau persecu
ţiilor din partea Im periului sfinţea păm întul, pe care-1 tran s
form a în locaş de închinare» 153.
152. Pr. prof. E n e B r a n i ş t e , Slinţi Mărturisitori şi martiri..., p. 125 şi A c te le
Martirice, cit., p. 14— 15.
153. Pr. prof. dr. I o a n G. C o m a n, E lem ente de c ontinuitate spirituală geto-
daco-romană şi creştină în regiunea rîului Mousaios-Buzău, după mărturii patristice
şi arheologice, în « S p iritu a lita te şi Isto rie la în to rsu ra C arpaţilor», voi. I, Buzău,
1983, p. 239—240.
64 DR. N E S T O R V O R N l C E S C U , ARHIEPISCOP ŞJ MI TROPOLI T
R ăspîndirea creştinism ului a contribuit şi la în tărirea

coeziunii populaţiei, a trad iţiilo r sale, d ar şi la difuzarea unor
elem ente de civilizaţie noi prim ite de la rom ani, la cristalizarea
unei culturi m ateriale şi spirituale bogate şi originale. Civili
zaţia care s-a creat la N ordul Dunării, în întreg spaţiul de etno-
geneză rom ânească, a p u rta t pecetea rom anităţii şi a creştinis
m ului şi a reprezentat rezultatul legăturilor perm anente dintre
diferitele regiuni ale acestui spaţiu. în tre aceste legături un rol
determ inant l-au avut cele de cult creştin, şi în m od deosebit
celebrarea m artiraju lu i a tîto r sfinţi m ărtu risito ri ai învăţăturii
M întuitorului Iisus H ristos, m ulţi dintre ei pătim ind în regiu
nea Dunării de Jos.
B iruinţa şi răspîndirea creştinism ului a dus la cristalizarea
u n o r noi form e culturale, la ap ariţia unui num ăr de scrieri pa
tristice strărom âne, a unei ierarhii eclesiastice bine organizate,
a statornicirii cultului creştin sub diferitele sale form e.
în secolele IV—VI, cu ltura provinciei Scythia a cunoscut
o perioadă de înflorire deosebită. Este perioada din care cu
noaştem astăzi, cum am inteam m ai înainte, aproxim ativ 40 de
scrieri, începînd cu Pătimirea Sfinţilor Epictet şi Astion.
C ercetările arheologice intense din deceniile anterioare au
adus la lum ină num eroase vestigii creştine din spaţiul Patriei
noastre, în toate provinciile istorice, arătîn d evoluţia răspîn-
dirii dum nezeieştii învăţături de o p arte şi alta a Carpaţilor,
de-a lungul Dunării, pînă la ţărm ul m ării — de unde, de altm in
teri, a irad iat în cea mai m are m ăsură.
Astfel, au fost scoase la lum ină num eroase vestigii care
arată că răspîndirea creştinism ului s-a făcut destul de tim puriu
şi în regiunea de sud a Moldovei, cuprinzînd un larg terito riu
la est de Carpaţi. La gura Şiretului s-a aflat binecunoscutul
bastion rom an de la Bărboşi, aducînd m ărtu rie despre viaţa
socială, m ilitară ce s-a dezvoltat în această zonă p ro tejată de
valul rom an care cuprindea o parte a sudului Moldovei. La în-
to rsu ra Carpaţilor, eparhia Buzăului de astăzi, în epoca ro
mană, cînd începe şi aici p ătrunderea creştinism ului, această
regiune reprezenta nu num ai locul p rin care se făcea legătura
între Dobrogea şi Transilvania, dar şi coridorul prin care pă
tru n d ea şi în Moldova influenţa rom ană.
în 1968, în aşezarea geto-dacă de la Cîndeşti-Vrancea a fost

descoperită o cruciuliţă de bronz, d atată ca aparţinînd seco
lelor I— II, cea m ai veche m ărturie care atestă prezenţa creş
tinism ului la est de C arpaţi, urm înd descoperirile din renum ita
aşezare rom ană de la Barboşi-Galaţi. Aici s-a descoperit o cruciu
liţă lu crată din sidef, 1,7/1,7 cm — găsită la sud-est de castrul ro
m an, îm preună cu m onede ale îm păratului rom an Heliogabalus
(218—222) şi un pandantiv din sidef cu un ornam ent în form ă de
cruce greacă cu braţele egale, ca şi m onede din tim pul îm păra
tului Alexander Severus (222—235), datarea fiind deci din p ri
m a ju m ătate a secolului III, aşadar p rin tre cele m ai tim purii
exem plare din această regiune a Europei. Toate aceste m ăr
tu rii ale vieţii creştine descoperite în apropierea unui castru
m ilitar puteau fi atrib u ite ostaşilor rom ani creştini. Dacă avem
în vedere însă descoperiri arheologice din zone destul de înde
p ărtate, cum a r fi cele de la Mitoc-Botoşani, acestea atestă pă
tru n d erea obiectelor de caracter creştin într-o regiune situată
geografic la distanţă considerabilă de zonele ocupaţiei rom ane,
aici descoperindu-se, în m orm inte sarm atice, m ai m ulte pan
dantive cruciform e to t din sidef, ca şi cruciuliţa de la Bărboşi.
*
Pătimirea Sfinţilor Epictet şi Astion de la Halmyris, textul
său în form a iniţială şi în cea p relucrată ulterior, to t în lim ba
latină, alătu ri de celelalte texte patristice strărom âne cu ace
laşi specific sau făcînd parte din alt gen istoric-literar pe care
le cunoaştem astăzi, are o im portanţă deosebită din m ai m ulte
puncte de vedere.
Datele istorice şi elem entele docum entare cu m ultiple sem
nificaţii pe care le im plică această străveche lite ra tu ră ne con
duc la o concluzie im portantă, şi anum e, că aceste opere sînt
p arte integrantă în Isto ria Bisericii Ortodoxe Rom âne şi to t
odată în Isto ria Bisericii Universale, în Istoria creştinism ului
sud-est european. Aceste scrieri s-au constituit în factori de le
gătură neîncetată cu creştinism ul apusean şi explică aceste le
gături. Aşa cum arătam şi cu alt prilej 154, asem enea scrieri
154. V ezi D esăvîrşirea unităţii noastre naţionale — fun d a m en t al unităţii Bi
sericii străbune, C raio v a, 1988, p. 39.
5 — P ătim irea S finţilo r E p ictet şi A stion
66 DR. N E S T O R Y O R M C E S C U , ARHIEPISCOP Şl MI TROPOLI T
oferă elem ente prelim inarii pentru Istoria lingvisticii şi filo

logiei rom âne, după cum reprezintă elem ente fundam entale de
elucidare a problem aticii culturii străvechi rom âneşti.
Prin aceste scrieri strărom âne am avut o cultură daco-ro-
m ană de lim bă latină, prin ele prefigurîndu-se etapa istoriei
străvechi a lim bii, literatu rii şi culturii rom âne.
în cu ltu ra daco-rom ană, apoi în etapa de form are a lim bii
rom âne, asem enea scrieri-testam ente au contribuit în chip
esenţial la evoluţia spirituală a stra tu rilo r largi ale populaţiei
din Dacia Pontică, de la est, sud şi nord de Carpaţi, din tot spa
ţiul rom ânesc de astăzi.
Pătimirea Sfinţilor Epictet şi Astion, de la cum păna seco
lelor I I I — IV, face p arte din patrim oniul străvechi al culturii
noastre, din epoca etnogenezei rom âneşti.
P entru ca datele com entariului no stru să-şi justifice în chip
direct izvorul şi tem eiurile, publicăm textul hagiografic din
Acta Sanctorum, alătu ri de traducerea dato rată bunăvoinţei şi
com petenţei venerabilului latinist Prof. David Popescu.
Ajungînd la încheierea acestor pagini, după ce am urm ărit
odiseea textului hagiografic al Pătimirii Sfinţilor Epictet şi
Astion de la Halm yris, facem precizarea că ne-am propus ca
ţel al dem ersului n o stru să înlesnim o cunoaştere aprofundată
a problem ei p rin im plicarea elem entelor de context istoric. Şi
ni se pare p otrivit acum să evocăm versul poetului latin Teren-
tianus Maurus 15S, referito r la soarta, nu totdeauna clară şi mai
ales nu totdeauna favorabilă, a unor texte — cum este cazul
acestei Pătimiri..., căreia îi dăruim atenţia noastră expresă după
aproxim ativ 1690 de ani — : «Pro captu lectoris, habent sua
fata libelli» ( = Ajunse în m îna cititorului, cărţile îşi au
soarta lor) *.
155. T e r e n t i a n u s M a u r u s , De litieris, syllabis p ed ibu s el metris, 258.
P oetul şi g ram aticu l la tin din n o rd u l A fricii a tră it în seco lu l II. P rin tr-o iro n ie a d e s
tin u lu i ac e st aforism i s-a p o triv it Iui însuşi, p e n tru că, u lterio r, a fost a trib u it a lto r
scriito ri latin i, «iar c a rte a sa de prozodie a fost d ată uitării» (cf. M ic dicţionar enciclo-
dedic, ed. cit. în A d d en d a : Expresii şi locuţiuni, p, XIII).
* în tr-o form ă p re s c u rta tă , te x tu l a c e stu i stu d iu v a co n stitu i c o m u n icarea pe
c are o voi p re z e n ta în c a d ru l Sim pozionului in te rn a ţio n a l, o rg a n iz at de Se m inarul de
T eolo gie sud-est europeană, de la U n iv e rsita te a din H eid elb erg , în tre 21— 27 au g u st
1989, cu te m a tic a : În cep uturile c re ştinism ului printre popoarele din su d-estul european.
In tim p ce revisita n o a stră e ra sub tip ar, co m u n icarea a fost ţin u tă la H eid elb erg ,
in ziua de 26 au g u st 1989.
DE SS. D E SP R E
E P IC T E T O PR ESB. S F IN Ţ II E P IC T E T P R E O T U L
& A S T IO N E M O N A C H O ŞI A S T I O N M O N A H U L
M A R T Y R IB U S A L M lR lD E N S IB U S M A R T IR I A L M IR ID E N I
IN S C Y T H IA D IN S C Y T H IA *
C A P U T I. CAPITOLUL I
Pia S. Epicteti educatio ; patratio Educaţia plină de e v la v ie a S im ţu l u i
m iraculorum ; c o n v e is io A stio n is Epictet : iacerea d e m in u n i şi aducerea
ad Christum. Iui A stio n la Hristos
1. T e m p o r ib u s D io c le t ia n i, p r o fa - 1. P e vrem ea lu i D io c le ţ ia n ,
n is s im i im p e r a t o r is , e r a t q u id a m îm p ă r a t p ă g în f o a r t e ră u , e r a u n
p r e s b y t e r in p a r tib u s O r ie n t is , n o p r e o t d in p ă r ţ ile R ă s ă r itu lu i, p e
m in e E p ic te tu s , r e lig i o s a m v it a m n u m e E p ic te t, c a r e d u c e a o v ia ţ ă
a g e n s , e t c a s t u s in o m n i s u a c o n - e v la v io a s ă ş i tr ă ia n e p r ih ă n it
v e r s a t io n e e x iiste n s. H ie n a m q u e a C ă c i d e m ic c o p il, p u n în d u - s e in
p a r v a a e t a t e in s e r v i t i o D o m in i s lu j b a D o m n u lu i, s e în t ă r e a în
e n u tr itu s , e x e r c e b a t u r in o m n ib u s t o a t e în v ă ţ ă t u r ile lu i I is u s H r is to s .
j u s t if ic a t io n ib u s J e s u C h r is ti. C u m Iar c în d a a ju n s în p u t e r e a v îr -
a u te m a d m a tu r a m p e r v e n i s s e t
s t e i, c a S a m u e l o d in io a r ă 2, a m e
a e ta te m , ut S am u el quondam ,
r ita t s ă p o a r t e h a in a p r e o ţ e a s c ă
e p h o d s a c e r d o t a le p r o m e r u it p or-
t a r e , e o q u o d m u lt a s ig n a a c p r o - p r in a c e e a c ă d in h a r d u m n e z e ie s c
d ig ia p e r e u m d iv in a g r a t ia in o m s e s ă v îr ş e a u p rin e l m u lt e s e m n e
n ib u s o p e r a b a tu r . D e n iq u e c a e c o - ş i m in u n i în tr u t o a te . P rin r u g ă
ru m s a e p e o c u lo s o r a t io n ib u s illu - c i u n ile s a le d e s c h id e a a d e s e a o c h ii
m in a b a t, s e d e t le p r o s o s ad s e v e - o r b ilo r , c u r ă ţa p e le p r o ş ii c a r e v e
n ie n t e s e m u n d a b a t, p a r a ly t ic o s s a - n e a u la e l, p e s lă b ă n o g i î i în s ă n ă
n a b a t, a c d e o b s e s s i s c o r p o r ib u s t o ş e a ş i a lu n g a d u h u r ile n e c u r a t e
d a e m o n ia e f f u g a b a t. d in tr u p u r ile c h in u it e d e e le .
2. I g itu r u n a e d ie b u s , d u m s o lu s 2. A ş a d a r , în tr -u n a d in z ile , p e
s u a in c e lla r e s id e r e t , a c s o li t a s o - c în d s e g ă s e a s in g u r în c h ilia s a
ş i- ş i r o s t e a c a d e o b ic e i r u g ă c iu
r a t io n e s C h r is to e x h ib e r e t , q u a e -
n ile c ă tr e H r is t o s , a f o s t a d u s ă la
d a m p u e lla , C o m itis c u j u s d a m filia , e l o c o p ilă , f iic a u n u i m a r e d r e
o m n ib u s m e m b r is p r a e t e r lin g u a m g ă to r , c u t o a t e p ă r ţ ile tr u p u lu i ca
ş i m o a r te , în a fa r ă d e lim b ă . T a tă l
t o ta m o r tu a , ad eu m p e r d u c itu r .
C u m q u e p r o f o r ib u s e i u s p a te r fi- * T ra d u c e re din lim ba la tin ă de prof.
Dav:ri Popescu, d u p ă te x tu l din A c ta
lia m p o s u is s e t , in g r e s s u s ip s e ad Sanctorum. Julii, tom us secu n d u s. Edit.
S a n c tu m , g e n ib u s e j u s s u b it o ad - Palm e, P arisiis et Romae, 1867, p. 540—551.
1. Psalmul CXVIII, 1.
v o lu t u s [e s t], t a lit e r c la m a n s et 2. I R e c' III, 1—21.
d ic e n s : M is e r e r e m e i, o h o m o D ei e i, d u p ă c e a a ş e z a t - o în f a ţa u ş ii
e x c e l s i , e o q u o d D e u s t u u s m is e r i- s f în tu lu i, in tr în d , i- a în g e n u n c h e a t
c o r s e t m is e r a t o r a s e r v is s u is p e d a tă la p ic io a r e , s t r ig în d ş i ru -
p r o n u n tia tu r . N e v e l i s m e , q u a e s o , g în d u - s e a s t f e l : « A i m ilă d e m in e ,
p r o j ic e r e a f a c ie tu a , c u m i l l e g ra - o m u le a l lu i D u m n e z e u P r e a în a lt,
f iin d c ă D um nezeul tă u m ilo s
ta n te r s u s c ip ia t o m n e s ad s e c o n -
t iv ş i m ilu ito r e s t e n u m it d e c ă
f u g ie n t e s . E g o e n im u n ic a m h a b e o
tre s lu j it o r ii S ă i. T e r o g s ă n u m ă
f ilia m , a n n o s f e r e X V a e t a t is a lu n g i d e la fa ţa ta , p e n tr u c ă ş i
a g en tem , s e d h aec p er tr ie n - E l p r im e ş t e c u b u n ă v o in ţ ă p e
n iu m t e m p o r is a n im ia para- t o ţ i c e i c e a le a r g ă la El. Eu a m o
l y s i d is s o lu t a e s t . I ta q u e n o n d u s in g u r ă fa tă , în v îr s t ă d e a p r o a p e
c i n c is p r e z e c e a n i, d a r d in a c e ş t ia
b ito , q u o d iile , q u i X II a n n o r u m flu -
în u ltim ii t r e i v ia ţ a i s e s t in g e în -
x u m s a n g u in is r e s t r in x it , p o te r it , si tr -o g r e a p a r a liz ie . N u m ă î n
v o lu e r it , e t f ilia e m e a e p e r t e i n t e d o ie s c c ă A c e l a c a r e a o p r it o
g r a m in c o lu m it a t e m p r a e s ta r e , e o s c u r g e r e d e s în g e , v e c h e d e d o i
q u o d f id e i ip s iu s n o s v o v im u s , e t s p r e z e c e a n i 3, v a p u t e a , d a c ă v a
v o i, s ă v i n d e c e p r in t in e ş i p e f iic a
f i l i i s a n c t a e E c c l e s ia e e x is t im u s ,
m e a , p e n tr u c ă ş i n o i n e - a m d ă
a t q u e in n o m in e P a tr is e t F ilii e t ru it c r e d in ţ e i L u i ş i s în t e m f iii
S p ir it u s s a n c t i s u m u s b a p t iz a t i. H o c S fin t e i B is e r ic i, b o t e z a ţ i în n u m e le
a u d ie n s S a c e r d o s D o m in i, j u s s it T a tă lu i, a l F iu lu i ş i a l S fîn t u lu i
p u e lla m in tr o ad s e p e r d u c i. Q u a m D uh». A u z in d a ce stea , p reo tu l
D o m n u lu i a p o r u n c it c a fa ta s ă f ie
c u m a n t e ip s iu s p e d e s p a te r p o -
a d u s ă în ă u n tr u .
s u is s e t , t a lit e r p ro e a h o m o D e i D u p ă c e t a t ă l i- a a ş e z a t - o la p i
p r e c e s p r o fu d it ad D o m in u m D e u m c io a r e , o m u l lu i D u m n e z e u a î n ă l
d ic e n s : D eu s a ete rn e, a g it a to r ţa t c ă t r e D o m n u l D u m n e z e u r u g ă
C h e r u b im , q u i d e c a e l o d e s c e n d is - c iu n i, z ic în d : « D u m n e z e u le v e ş n ic ,
p o r u n c ito r a l H e r u v im ilo r , C a re
ti, u t p a r a d is o e x u la t u m in a n ti-
T e - a i c o b o r ît d in c e r , c a s ă - l r e a
q u a m r e d u c e r e s p o s s e s s io n e m , q u i d u ci- în lo c u l d e o d in io a r ă p e c e l
p e r h u m a n it a t is t u a e d is p e n s a t io - a lu n g a t d in R a i, c a r e în tr u p în d u -T e
n em , n o s tr a m in fir m it a te m su s- a i lu a t a s u p r a T a p ă c a t e le n o a s t r e
c e p i s t i , u t t e n o s in n o s t r is v a s i s c a s ă m e r ită m a T e p u r ta în v a s e l e
n o a s t r e d e lu t, T e r o g , D o a m n e ,
f ic t ilib u s p o s s id e r e p r o m e r e a m u r :
T e rog, cu b u n ă ta te a T a c a u tă sp re
q u a e s o , D o m in e , q u a e s o , d ig n a r e c r e d in ţa s lu j it o r u lu i T ă u ş i, p r e
r e s p ic e r e in f id e m f a m u li t u i : e t cu m a i r e a d u s d e la p o r ţ ile m o r ţii
s ic u t f ilia m a r c h i s y n a g o g i d e m o r la v ia ţ ă p e f iic a m a i m a r e lu i s in a
t is j a n u is r e v o c a s t i a d v it a m , it a g o g ii 4, a ş a b i n e v o i e ş t e s ă a d u c i în
s t a r e a d e m a i în a in t e p r in h a r u l
e t n u n c h u j u s u n i c u m p ig n u s p er
T ă u p e u n ic a o d r a s lă a a c e s t u ia ,
tuam g r a tia m r e c u p e r a r e in p r io - p e n tr u c a s ă î n v e ţ e a c e s t n e a m n e
r e m h a b it u m d ig n a r e , u t a g n o s c a t c r e d in c io s ş i ră u s a c i n s t e a s c ă p lin
h a e c g e n e r a t io in c r e d u la e t p e r d e c u tr e m u r S fîn t n u m e le T ă u şi să
v e r sa , sa n ctu m e t t e r r ib ile n o m e n
3. M a tei IX, 20— 22 ¡ Luca VIII, 43.
tuum colere, e t enarrare m ir a b i- 4. M atei IX, 18—2B.
P Ă T I MI R E A SFI NŢILOR EPICTET Şl A S T I O N 69
l ia t u a in o m n i t e m p o r e . Et f in ita i s t o r i s e a s c ă f a p t e le T a le m in u n a te
o r a t io n e , de s a n c t if ic a t o o le o în t o a t e t im p u r ile » .
p u e lla e m e m b r a u n iv e r s a p e r u n x it. Ş i, s f îr ş in d r u g ă c iu n e a , a u n s cu
Q u a e h a n c s a n it a t e m a c m e d e la m u n t d e le m n s f in ţ it t o t tr u p u l f e t e i
c o n s e c u t a , u n a c u m p a r e n t ib u s c a r e , v in d e c a t a ş i în s ă n ă t o ş it ă a s t
s u is D o m in u m b e n e d ic e b a t . T u n e f e l, îm p r e u n ă c u p ă r in ţii e i b in e c u -
s a n c t u s E p ic te tu s p r a e c e p it p a tr i v în t a p e D o m n u l.
p u e lla e d ic e n s : S i c u p is , o c h a r is - A t u n c i S fin t u l E p ic te t a p o v ă ţ u it
p e t a t ă l c o p ile i, z ic în d : « D a c ă
s im e m i, u t n u lla d e r e liq u o in fir -
v r e i, p r e a iu b it u l m e u , s ă n u s e m a i
m ita s s e u v e x a t i o a liq u a in d o m o a b a tă a su p r a c a s e i t a le d e a c u m
tu,a p r a e v a le a t , p e r s in g u la s s e p t i- în c o lo n ic i o b o a lă s a u v ă tă m a r e ,
m a n a s c u m o m n i tu a f a m ilia d o m i- g r ă b e ş t e - t e ca , în f ie c a r e s ă p tă -
n ic a S a c r a m e n t a c u m d e v o t i o n e i n m în ă , c u t o a tă f a m ilia ta , s ă m e r g i
la b is e r ic ă d u m in ic a ş i s ă p r im e ş ti
t im a e t m u n d o cord e p e r c ip e r e
d u m n e z e ie ş t il e T a in e c u d ă r u ir e
f e s t in a . H a e c c u m d ix is s e t , la e - lă u n t r ic ă ş i c u in im ă c u r a tă » . D u p ă
tu m e u m e t b o n o a n im o c u m o m c e a s p u s a c e s t e c u v in t e i- a p o
n ib u s a d p r o p r ia a b ir e im p e r a t. r u n c it s ă p l e c e a c a s ă v e s e l ş i cu
3. Ite m a lio t e m p o r e d a e m o n ia - s u f l e t îm p ă c a t în tr u t o a t e .
c u m q u id a m ad eu m d e d u c tu s . 3. La f e l, a lt ă d a tă , a f o s t a d u s
Q u em cu m secu m d e g e r e D ei h o m o la e l u n o m s t ă p în it d e d u h u r i
f e c is s e t , c a e p it tr id u u m t a lit e r d i- n e c u r a t e , p e c a r e o m u l lu i D u m
a b o lu s ad e u m v o c if e r ă r i e t d i c e n e z e u l- a fă c u t s ă n ă to s .
r e : O c r u x , o t o r m e n ta ! q u a e s in e D a r d ia v o lu l, tim p d e tr e i z ile ,
c a u s a p a tio r . Q u a m b e n e m ih i a s t f e l ţ ip a ş i s t r ig a : «O , c r u c e , o,
s e m p e r in P h r y g ia e p a r t ib u s e r a t ! c h in u r i p e c a r e le s u fă r fă r ă p r i
c in ă ! C e b in e m ă s im ţ e a m în t o t
Q uom odo q u o t id ie h o m in ib u s
d e a u n a în p ă r ţ ile F r ig ie i ! C u m îi
m e u m s a c r if ic iu m r itu m q u e s u a -
f ă c e a m p e o a m e n i s ă s e în c h in e ş i
d e b a m ! In q u a n tis it a q u e h o n o r i- s ă - m i j e r t f e a s c ă z iln ic ! C îtă c in s t e
bus eg o m is e r i ll ic d e g e b a m , m i s e a d u c e a a c o lo , d a r p în ă a c u m
sed n u n c u sq u e n on in t e lle x i, n u în ţ e le g , n e f e r ic it u l d e m in e , c e
e o q u o d le v i t a t e q u a d a m in d e g r e ş e a lă a m fă c u t d e a m a j u n s
recessi et hue p e r v e n i. Ego a ic i. C ă c i e u s în t a c e la c a r e , m a i
n a m q u e su m ille , q u i p e r M 011- în a in t e , p r in M o n t a n u s am s p u s
ta n u m p lu r im a verba, e t b la - c e l e m a i m u lt e c u v in t e p lin e d e
s p h e m ia p le n a p r o tu li. E g o p e r b la s f e m ie ; e u p r in M a x im illa a m
s ă v îr ş it t o t f e lu l d e n e le g iu i r i ; e u
M a x im illa m d iv e r s a p erp etr a v i
a m a tr a s în în t r e g im e a c e l ţ in u t la
s c e le r a . E g o t o ta m illa m r e g io n e m
t ic ă l o ş ii şi la în c h in a r e a fa ţă d e
a d m e a m c u ltu r a m s o r d e s q u e d e - m in e ; e u p r in A r ie a m c u p r in s o -
tr a x i. E g o p e r A r iu m A le x a n d r i- r a ş u l A le x a n d r ia , ş i a m f ă c u t s ă s e
n a m u r b e m in v a s i, a tq u e u t F iliu m sp u n ă c ă F iu l e s t e o c r e a tu r ă a lu i
D e i v i v i c r e a tu r a m d ic e r e t , p e r - D u m n e z e u c e l v iu ; e u p r in M a n e s
s u a s i. E g o p e r M a n e m M a n ic h a e o - am în t e m e ia t e r e z ia m a n ih e lio r ;
ru m h a e r e s im in s t itu i, a t q u e ut e u i-a m în v ă ţ a t s ă - m i c o n s f in
m ih i j e j u n ia c o n s e c r a r e n t , o s t e n - ţ e a s c ă p o s tu r i ; e u p r in D o n a t u s am
d i. E g o p e r D o n a tu m to ta m A fr i- r ă v ă ş ii to a tă A fr ic a . Ş i ia tă c ă a-
70 DR. N E S T O R V O R N l C E S C U , ARHI EPI SCOP ŞI MI TROPOLI T
c a m d e v a s t a v i. E t e c c e , n u n c ab c u m s în t ţ in u t le g a t , H r is t o a s e , c a
u n o f á m u lo t u o , u t m a n c ip iu m fu - u n ro b fu g a r , d e c ă t r e u n s lu j it o r
g it iv u m , lig a t u s t e n e o r , o C h r is te . al Tău».
H a e c e t p lu r a h oru m , d aem one A c e s t e a ş i a lt e l e c a a c e s t e a str i-
g în d d u h u l n e c u r a t , o c ă r it d e f e r i
v o c i f e r a n t e , a b e a t o V ir o in c r e p a -
c it u l b ă r b a t, s - a r e t r a s a t r e ia z i
tu s , t e r t io d ie a s u o d o m ic ilio r e -
d in c a s a a c e s t u ia , ia r p e r s o a n a v i n
c e s s it , p u r g a ta q u e p e r s o n a C h r is to d e c a t ă a d u c e a m u lţu m ir i lu i H r is -
D o m in o g r a t ia s r e fe r e b a t. to s D um nezeu.
4. A lio ru rsu s tem p o r e c a e c a m u- 4. A lt ă d a tă , ia r ă ş i, a f o s t a d u s ă
lie r ad e u m p e r d u c t a esit, e t s t a n s la e l o f e m e ie o a r b ă c a r e , s t în d în
c o r a m ip s o , t a lit e r d e f le b a t, d i- fa ţa lu i, a s t f e l z ic e a , p lîn g în d :
c e n s : Q u i s is , a g n o s c o ; s e d et « Ş tiu c i n e e ş t i ş i c r e d c ă p o ţi
q u a n tu m <apud D e u m v a l e a s , c r e d o . m u lt e în fa ţa lu i D u m n e z e u ; d e a-
N e erg o v e lis d e s p ic a r e fle tu m c e e a t e r o g s ă n u d is p r e ţ u ie ş t i
m e u m n e c in v a n u m d u c e r e o b - p lîn s u l m e u ş i s ă n u i e i în d e ş e r t
s e c r a t io n e m m e a m . T o t iu s n a m - r u g ă m in t e a m e a . C ă c i t o ţ i m e d ic ii
q u e p r o v in c ia e h u j u s m e d ic i su a m a c e s t e i p r o v in c ii, c u t o a t ă ş t iin ţa
in me p r u d e n tia m in d u s tr ia m - ş i p r ic e p e r e a lo r , n u m i-a u p u t u t fi
que e x e r c e n te s, in n u llo p ro- d e f o lo s c u n im ic ; d im p o t r iv ă , c u
d esse p o tu e r u n t : s e d et quan c ît îş i a r ă ta u m a i m u lt m e ş t e ş u
t u m in m e s u a m a r te m d e m o n - g u l lo r , c u a t ît m a i m u lt, n e n o r o
s t r a v e r u n t , in ta n tu m e g o m i c ita d e m in e , m ă is t o v e a m d e d u
s e r a d o lo r ib u s d is s o lv e b a r . U n d e r e r e . D e a c e e a t e r o g p e s f in ţ ia ta
o b s e c r o s a n c t it a t e m tu a m , u t d ig - să b in e v o ie ş ti num ai a pune
n e r is ta n t u m m o d o d e x t e r a m tu a m d r e a p ta ta p e o c h ii m e i în n u m e le
su p er o c u l o s m e o s in n o m in e lu i H r is t o s ; d e o a r e c e c r e d c ă p e
C h r is ti tu i im p o n e r e : e t c r e d o , d a tă lu m in ile o c h ilo r m e i p r in t in e
q u o d m o x m e o r u m lu m in u m v i s i o v o r c ă p ă t a v e d e r e » . A t u n c i S fîn -
p e r t e m ih i tr ib u a tu r . T u n c s a n c - tu l E p ic te t, m in u n în d u - s e d e c r e
t u s E p ic te tu s , a d m ir a n s h u j u s f e - d in ţa a c e s t e i fe m e i, a p u s d r e a p ta
m in a e f id e m , d e x t e r a m s u a m s u p e r s a p e o c h ii e i , p r e a m ă r in d b u n ă t a
o c u lo s e j u s p o s u it , g lo r if ic a n s D o t e a D o m n u lu i ş i s p u n în d c ă t r e e a :
m in i b o n it a t e m , e t d ic e n s ad earn : « Să-ţi iie ţie du pă cu m ai crezut,
S e c u n d u m q u o d c r e d id is t i, o f ilia , fiica m e a !» 5. A b ia c ă p ă ta u g la s
f ia t t ib i. A d h u c v e r b a in o r e C h r is c u v in t e le în g u r a p r e o t u lu i lu i
ti s a c e r d o t is v o lv e b a n t u r , e t r e H r is t o s ş i d e o d a tă , d e s c h iz în d u - i - s e
p e n t e p a t e f a c t is o c u lis m u lie r l u o c h ii, f e m e ia a v ă z u t lu m in ă , str i-
m e n a s p e x it , d a m a n s e t d ic e n s : g în d ş i z ic în d : « M ă r ir e Ţ ie , D u m
G lo r ia t ib i D e u s C h r is tia n o r u m , n e z e u l c r e ş t in ilo r , c a r e n u d is p r e
q u i n o n d e s p ic i s p e c c a t o r e s in e r - ţ u ie ş t i p e p ă c ă t o ş ii c ă z u ţ i in g r e
r o r e p o s it o s , s e d p r o p te r m ag- ş e a lă , ci, p r in m a r e m ila T a , îi p r i
n a m m is e r ic o r d ia m tu a m s u s c ip is m e ş t i ş i - i m în t u ie ş t i p e c e i c e s e
e t s a l v a s ad t e c o n v e r t e n t e s se . Et în to r c c ă t r e T in e » . Ş i, în d a t ă c e a
c u m h a e c d ix is s e t , s t a tim c u m u - s p u s a c e s t e a , a c r e z u t în D u m n e z e u
n iv e r s a dom o su a c r e d id it in M în t u ito r u l e a c u t o a t ă c a s a e i.
D eu m S a lv a to r e in . Et q u ia s a t is 5. M a t e i XV, 28.
pătim irea sfinţilor epictet si a s t i o n 71
lo n g u m e s t, si v e l im u s u n iv e r s a D ar f iin d c ă p e n tr u c it it o r u l o b i ş
m ir a b ilia , q u a e p e r e u m D o m in u s n u it e s t e p r e a lu n g ă is t o r is ir e a ,
d a că am v r e a să -i sp u n em to a te
o p e r a t u s e s t, s t u d io s o le c t o r i e x p o -
m in u n ile p e c a r e le - a f ă c u t D u m
n e r e : h a e c in te r im p a u c a d e m u l- n e z e u p rin a c e l p r e o t, s o c o t e s c că
t is in tr a n s c u r s u p e r s t r in x is s e su f- e s t e d e a j u n s c ă , d in m u lt e , am
f ic ia t. N u n c v e r o a d p r o p o s itu m d e s p r in s în t r e a c ă t p e a c e s t e a .
o p u s r e v e r ta m u r . A c u m e s t e d e tr e b u in ţ ă s ă n e î n
t o a r c e m la c e l e în c e p u t e .
5. U n a it a q u e e d ie b u s d u m q u i 5. în tr -u n a d in z i le , u n tîn ă r
d a m a d o le s c e n s n im iu m d e c o r u s fo a r t e b in e îm b r ă c a t ş i p r e a fr u m o s
v u lt u , e t p u lc h e r a s p e c tu , A s t io n la c h ip , p e n u m e A s t io n , v e n in d la
n o m in e , v i s i t a t i o n i s g r a t ia ad e u m f e r ic it u l p r e o t s ă - l v a d ă , a c e s t a l- a
d e v e n is s e t , a tq u e j u x t a s e e u m s e - r u g a t s ă ş a d ă lîn g ă e l ş i, p u n în d
d ere b ea tu s P resb y ter r o g a s s e t : m în a p e c a p u l lu i, a în c e p u t s ă - l
p o n e n s m a n u m s u p e r c a p u t e ju s , în d e m n e , p r in c u v in t e b lîn d e , să
c o e p it eu m b la n d is s e r m o n ib u s v in ă la c r e d in ţa D o m n u lu i, v o r -
t a lit e r ad f id e m D o m in i c o h o r ta r i, b in d u -i a s t f e l : (¡C in e e ş t i tu , o,
d ic e n s : Q u is , in q u it, e s tu , o d u l- p r e a d u lc e fiu , d e u n d e v i i ş i u n d e
c i s s im e f ili, e t u n d e v e n i s , a u t q u o t e d u c i ? S p u n e -m i, a l c u i e ş t i ş i d e
v a ’d is ? A u t c u j u s f iliu s s e u g e n e c e n e a m ?». Iar e l, r ă s p u n z în d , a
r is s is , in d ic a m ih i. A t i l l e r e s p o n - z is c ă t r e p r e o t : « N u ş tiu , p r e a f e
d e n s , d ix it ad e u m : O r ig in e m v e l r ic it e p ă r in te , c u m s ă - ţ i e x p lic
g e n u s m e u m , q u a lite r b e a t itu d in i o b îr ş ia s a u n e a m u l m e u . îţ i v o i a -
t u a e e x p o n a m , o b e a t is s im e p a te r , ră ta d o a r p e s c u r t ş i în t r e a c ă t
ig n o r o . H o c e r g o , q u o d s c io , ta n - ceea c e ş tiu . T a t ă l m e u e ste
tu m m o d o b r e v it e r e t in t r a n s c u r s u f o a r t e b o g a t ş i m a i-m a r e le a-
tib i in d ic a b o . P a te r m e u s p r im a r iu s c e s t e i c e t ă ţ i, ia r m a m a e ste de
u r b is h u j u s e t n im iu m d it is s im u s n e a m v e s t it , f iic ă a s e n a t o r u lu i I u
h a b e tu r : m a te r v e r o d e illu s t r iu m lia n , şi a m în d o i s e u ită la m in e
q e n e r e e t J u lia n i s e n a t o r is e x t i- c a la o u n ic ă p o d o a b ă , c a la u n
t i t f ilia , q u i m e a u o t id ie q u a s i u n i- m ă r g ă r ita r d e m a r e p r e ţ» .
cu m p ig n u s a c p r e t io s is s im a m in* La a c e s t e a s f în t u l a răsp u n s :
s p ic iu n t m a r g a r ita m . Et s a n c t u s ad « B in e a i z is , f iu le , c ă t e p r iv e s c c a
haec, B ene d ix is t i, m i n a te , qui?, p e u n m ă r g ă r ita r ; c ă c i d e fa p t n u
v e l u t m a r g a r ita m in s p ic iu n t : n o n t e au , c i n u m a i t e p r iv e s c , în tr u c ît
e n im ja m h a b e n t ; s e d in s p ic iu n t p e n tr u H r is t o s s u f le t u l tă u b in e -
t a n tu m m o d o , e o q u o d b e n e d ic t a c u v în t a t e s t e m a i p r e ţ io s d e c î t o r i
a n im a t u a p r e t io s io r o m n i m a r g a - c e m ă r g ă r ita r ş i d e c î t o r ic e m e t a l
r ita o m n iq u e m é t a llo h a b e tu r ş i p e e l, p r e c u m v ă d , î n s u ş i M în -
C h r is to , q u a m s ib i ip s e S a lv a to r
tu it o r u l n o s tr u l- a a le s în s lu j b a şi
n o s t e r ja m in s u u m m in is te r iu m
în s e r v ic iu l S ă u . V in o , a şa d a r , fiu le ,
e t ad s e r v ie n d u m e l e g i t , u t v id e o .
V e n i e r g o , m i n a te , e t r e s q u e ea , ş i la s ă - le p e c e le s o c o t it e d e p r e ţ
q u a e in m u n d o h o c h a b e n tu r , u t în a c e a s t ă lu m e , c a s ă v e z i c u t o ţ i
c u m S a n c t is o m n ib u s ili a in fu tu r o s fin ţii, în v iit o r , c e î e c e n u s e v ă d
p e r c ip ia s , q u a e h ic n o n v id e n tu r . a ic i. C ă c i t o a t e a c e s t e a , c a r e s e
I sta e n im o m n ia , q u a e h ic in tu e n - v ă d a cu m , s în t t r e c ă t o a r e ş i p ie r i-
tur, t r a n s it o r ia su n t e t p e r itu r a : fo a : e Iar c e le p e c a r e le - a p r e g ă -
72 DR. N E S T O R V O R N I C E S C U , ARHI EPI SCOP SI MI TROPOLI T
ilia a u te m , q u a e D e u s s ib i s e r v ie n - t it D u m n e z e u p e n tr u s lu j it o r ii S ă i
tib u s p r a e p a r a v it, m a n e n t in a e t e r - r ă m în în v e ş n i c i e , c u m El în s u ş i
n u m , q u o m o d o e t ip s e m a n e t in r ă m în e v e ş n ic . A c e s t a u r, c a r e se
a e te r n u m . N a m a u ru m h o c , fili v e d e , f iu le , n u e s t e a u r a d e v ă r a t,
q u o d v id e t u r , n o n e s t v e r u m , se c
c i d e ş e r t ă c iu n e ş i în c h ip u ir e , p rin
q u a e d a m v a n it a s e s t p h a n ta s ia e ,
p er q u a m in h o c m u n d o illu d u n - c a r e s e p ie r d în a c e a s t ă lu m e s u
tu r a n im a e ju s to r u m . f le t e l e c e lo r d r e p ţi.
6. S im ilit e r e t a r g e n tu m , q u o d 6. La f e l ş i a r g in tu l, c a r e s e v e d e
is t is o c u lis c e r n itu r , f a ls u m p o s s i- c u a c e ş t i o c h i, p o a r tă u n n u m e
d e t n o m e n , q u o d ab o m n ib u s f a fa ls , f iin d c ă e s t e fa b r ic a t ş i ş le f u it
b r ic a to r e t lim a tu r , ta n tu m m o d o , u t d e to ţi n u m a i ca să în ş e le p e c e i
d e c ip ia t r a p a c e s e t s u a d e a t in s ip i- h r ă p ă r e ţi ş i s ă - i a tr a g ă p e c e i n e
en ites. V e n i e r g o , e t a u d i m e , f ili ş t iu to r i. V in o a şa d a r , ş i a s c u lt ă -
d u lc is s im e , e t e g o tib i o s t e n d o , m ă , p r e a iu b it e fiu , ş i e u îţ i v o i a-
q u a le a u r u m tib i e s t e lig e n d u m , v e l ră ta c e a u r t r e b u ie s ă a le g i ş i c e
q u a le a r g e n tu m s it c o n c u p is c e n - a r g in t t r e b u ie s ă d o r e ş t i, d e b u n ă
d u m , ill u d s c ilic e t , q u o d D o m in u s s e a m ă p e a c e la p e c a r e D o m n u l ş i
n o s t e r a tq u e S a lv a t o r in s e c r e d e n - M în t u ito r u l n o s tr u îl îm p a r te c e
tib u s im p a r titu r , d ic e n s : S u a d e o lo r c e c r e d în El, c în d l e s p u n e :
tib i e m e r e a m e a u ru m ig n itu m «Te ro g să iei d e la m ine aurul cel
p r o b a tu m , u t lo c u p le s fia s , e t v e s t i - pro b a t in foc, ca să ajun gi b o g a t şi
m e n tis , a lb is in d u a r is , u t n o n a p p a - să te îm b raci în v e ş m i n t e albe, ca
r e a t c o n f u s io n u d ita t is t u a e . A u să nu s e v a d ă ru şin ea goliciunii
t a l e » 6. A ş a d a r , a u r u l a c e s t a p r o
ru m e r g o h o c ig n itu m p r o b a tu m ,
b a t în f o c e ste D o m n u l n o s tr u
C h r is t o s D o m in u s n o s t e r e s t. Et, fili, H r is t o s .
q u i v o lu e r it e u m in s e d e su i p e c Ş i, f iu le , c in e v a v o i s ă - l a ib ă
t o r is h a b e r e , s t a tim d i v it ia s c a e le s - în s ă la ş u l in im ii s a le , a c e la în d a t ă
t e s p r o m e r e b itu r , e t v e s t im e n t is v a b in e m e r ita b o g ă ţ ii le c e l e c e
a lb is in d u e tu r , id e s t, F id e , S p e , l e ş t i ş i s e v a îm b r ă c a în h a in e a l
b e , a d ic ă în C r e d in ţă , N ă d e j d e ş i
e t C h a r ita te , p e r q u a s d e r e liq u o
D r a g o s t e , p r in c a r e v e i p u t e a b i
n o n h u n c v is i b il e m m u n d u m ta n - ru i n u n u m a i a c e a s t ă lu m e v ă z u t ă ,
tu m , s e d e t d ia b o lu m , q u e m v o s u t c i ş i p e d ia v o lu l, p e ca r e-1 iu b iţ i ca
D o m in u m c o l it is , cu m u n iv e r s i s p e D o m n u l, îl v e i p u t e a în v in g e
a n g e lis e j u s p o t e r is s u p e r a r e . N a m p e e l ş i p e t o ţ i în g e r ii lu i.
e t p a te r tu u s is t e , q u i v id e t u r , fili, C ă c i n u t a tă l tă u , p e ca r e-1 v e z i,
fiu le , e ste a d e v ă r a t u l T a tă , c i
n o n e s t v e r u s p a te r , s e d o m n ip o -
D u m n e z e u c e l A t o t p u t e r n ic e s t e
t e n s d ic it u r D e u s , p a te r tu u s , et T a tă l tă u ş i d e a c e e a u n u l e s t e c u
id e o a liu s d ic it u r ill e , e t a liu s is t e u n n u m e ş i c e lă la l t c u a lt n u m e .
p r o n u n tia tu r . I lle n a m q u e in v is i- C ă c i A c e la e s t e n e v ă z u t ş i n e s p u s
b ilis e t in e n a r r a b ilis e x i s t i t , h ie ia r a c e s t a e s t e v ă z u t ş i s t r ic ă c io s .
vero v i s i b i l i s e t c o r r u p t ib ilis e s t. A c e la r ă m în e n e c u p r in s ş i n e m u r i
I lle in c o m p r e h e n -s ib ilis p e r m a n e t tor, ia r a c e s t a t r ă ie ş t e în tr u t o a t e
e t im m o r ta lis ; h ie c o r r u p t ib ilis et s t r ic ă c io s ş i m u r ito r .
m o r t a lis in o m n ib u s d e g it . <1 A pocalipsă III, 18.
7. P er ill iu s ig it u r d is p e n s a t io n e m 7. D e aceea p rin c h ib z u in ţă

c o n s t a n t u n iv e r s a , p e r is t iu s v e r o A c e lu i a s în t r în d u ite t o a t e , ia r
o r d in a tio n e m n ih il p e r m a n e t s ta - p rin r in d u ia la a c e s t u ia n im ic n u
b ilit u m . I lle j u s s it , e t f a c t u s e s ; r ă m în e s t a to r n ic . A c e l a a p o r u n c it
m a n d a v it , e t in u te r o m a tr is fo r - ş i t e - a i fă c u t, a h o tă r ît ş i t e - a i f o r
m a tu s e s ; p r a e c e p it , e t e g r e s s u s m a t în p î n t e c e l e m a m e i t a l e ; a
es im p e r a v it, e t ad h a n c j u v e n i c e r u t ş i a i ie ş it , a r în d u it ş i a i f o s t
le m a e t a t e m p e r d u c t u s e s . E t q u i- a d u s la a c e a s t ă t in e r e a s c ă v îr s tă ,
d e m is t e v is i b i l i s p a te r h o n o r a n - Ş i a c e s t t a tă v ă z u t t r e b u ie c in s t it ,
d u s e s t, fili, n o n ta r n e n s ic u t ill e ; f iu le , d a r n u c a A c e la .
e o q u o d ill e ad im a g in e m e t s im i- P e n tr u c a A c e l a n e - a z id it şi
lit u d in e m s u a m n o s c o n d id it e t n e - a fă c u t d u p ă c h ip u l ş i a s e m ă n a
c r e a v it , in t e lle c t u m quoque ad r e a S a, n e - a d a t p r ic e p e r e c ă tr e
p r u d e n tia m d o n a v it , s e n s u m p e r - în ţ e le p c iu n e ş i s im ţ v e g h e t o r , n e - a
v ig il e m , e t m e m o r ia m b o n o r u m în g ă d u it s ă a v e m a m in tir e a c e lo r
habere c o n c e s s it , a tq u e su p e r b u n e ş i n e - a a ş e z a t c a s t ă p în i p e s t e
o m n ia o p e r a s u a n o s c o n s t it u it d o - t o a t e lu c r u r ile S a l e 7, d in s c la v i
m in a t o r e s , e x s e r v i s in f ilio s e t n e - a f ă c u t, p r in h a r u l S ă u , fiii, fr a
fr a tr e s a tq u e a m ic o s n o s s ib i p er ţ ii ş i p r ie t e n ii S ă i.
s u a m g r a tia m a d o p t a v it : e t id e o D e a c e e a a flă , f iu le , c ă s e c u v i
hunc verum p a tr e m , q u i n o b is
n e c a în t o t d e a u n a să -L r e c u n o ş t i ş i
ta n ta p r a e s t it it b o n a , s e m p e r c o n - să -L p r e a c in s t e ş t i p e a c e s t T a tă a-
v e n it , fili, a g n o s c e r e e t a d o r a r e .
d e v ă r a t , c a r e n e - a d a t a t ît e a b u n ă
N a m e t is t i v i s i b i l i p a tr i ad h o c
t ă ţi. T r e b u ie s ă i s e a c o r d e ş i a-
ta n tu m h o n o r e s t d e f e r e n d u s , q u o d
c e s t u i ta tă v ă z u t c in s t e , p e n tr u că
s e r v i m in is te r iu m e r g a n o s s a e p e
a d e s e a a în d e p lin it fa ţă d e n o i u n
e x e r c u i't, in p a r v a a e t a t e c o n s t it u
s e r v ic iu d e s lu j ito r , în g r ij in d u - n e
t e s , f r e q u e n te r n o s d u m p a v it , s a e - d e m ic i, h r ă n in d u - n e , în g r ij in d u - s e
p iu s d u m s o ll ic i t u s fu it ad e a , q u a e
p e r m a n e n t d e t o t c e e a c e n e er a
in f a n t ia e n o s t r a e e r a n t n e c e s s a r ia , n e c e s a r în c o p ilă r ie , s ă r u t în d u -n e
d u m o s c u la t a e s t c a r o , q u a e c a r n is ş i s o c o t in d u - n e c a r n e d in c a r n e a
su n t, d u m s o lic it u d in e m h a b u it p ro lu i, o c u p în d u - s e d e n o i c a d e p r o
v is c e r ib u s p r o p r iis . E c c e it a q u e p ro p r iu l lu i tru p . Ia tă , a şa d a r , a t ît e a
t a lib u s c a u s is h o n o r e i d e f e r e n p r ic in i p e n tr u c a r e t r e b u ie s ă i s e
d u s e s t. a c o r d e c in s t ir e .
8. S e d e t m a te r n o s tr a a lia h a 8. D a r ş i m a m a n o a s tr ă e s t e a lta ,
b e tu r , fili. N o n h a e c v is i b il is , s e d f iu le . N u e s t e a c e a s t a c a r e s e v e
im m o r t a lis p erm a n et; et quae d e , c i c e a la lt ă , c a r e e s t e n e m u r i
d ig n e S a lv a t o r i n o s tr o e s t d e s p o n - t o a r e : c e a în tr u v r e d n ic ie l o g o
s a ta , a tq u e p e r A n g e l o s e s t a d o r- d ită c u M în t u it o r u l n o s tr u ş i îm p o
d o b it ă p rin în g e r i, v e s tită p rin
n a ta , p e r P io p h e t a s e x o r n a t a , p er
P r o o r o c i, s lă v i t ă p rin A p o s t o li,
A p o s t o lo s g lo r if ic a t a , p er m a r t y r e s în ă lţ a tă p rin M u c e n ic i ş i M ă r tu r i
e t c o n f e s s o r e s e x a lt a t a , a t q u e in sit o r i, c în t a t ă în H r is t o s ş i p rin
C h r isto , e t p er C h r istu m in c a e - H r is t o s în c u n u n ie c e r e a s c ă , a c e e a
l e s t i t h a la m o e s t e l e v a t a : q u a e e t e s t e a c e a s t a p e c a r e o a m e n ii o n u
a b h o in in ib u s h a e c s a n c t a m a te r m e s c s fîn ta m a ic ă B is e r ic ă .
E c c le s ia p r o n u n tia tu r . C u ju s vox, 7. F a cerea I, 28.
u t tu r tu r is h a b e tu r , a d c u j u s la b ia G la s u l e i e s t e c a d e tu r tu r e a , p e
d is t illa n t a r o m a ta : s c i l i c e t A p o s - b u z e le e i p ic u r ă a r o m e , a d ic ă î n
t o lo r u m d o c t r in a . C u ju s o c u li, d u o v ă ţ ă tu r a A p o s t o lilo r . O c h ii e i s în t
s u n t c a e li lu m in a r ia : c u j u s d e n t e s d o u ă lu m in i a le c e r u lu i, d in ţii e i
s u n t c a n d id i e t q u a s i d e la v a c r o s în t c u r a ţi, a s e m e n e a tr u p u lu i c e
a s c e n d e n t is . Q u e m m y s t ic u m s e n - i e s e d in b a ie . A c e s t în ţ e le s t a in ic
su m v ig in t i q u a tu o r lib r i sa c r a - îl au c e l e d o u ă z e c i ş i p a tr u d e
t is s im a h a b e n t in fig u r a . D e c u j u s c ă r ţi în tr -o p r e a s f în t ă în tr u c h ip a
m a n ib u s s t illa t m y r r h a , q u o d e s t re. D in m îin ile e i p ic u r ă sm ir n ă ,
j u s t it ia e t f id e s v e x a . C u ju s d e c e m c e e a c e în s e m n e a z ă d r e p ta te şi
d ig it i, d e c a l o g i v ir t u t e m c o n t in e n t c r e d in ţă a d e v ă r a t ă . C e le z e c e d e
e t s a c r a m e n tu m . C u ju s u b e r a d u o g e t e a le e i c u p r in d p u t e r e a ş i le -
s u n t T e s t a m e n t a : M o s a ic a s c ilic e t g ă m în t u l c e lo r Z e c e P o r u n c i. Iar
l e x e t E u a n g e lii g r a tia . C u ju s p e d e s s în ii e i s în t c e l e d o u ă T e s t a m e n t e ,
s im ile s su n t a u r ic h a lc o : cu ju s b in e în ţ e le s l e g e a lu i M o is e ş i h a
v e n t e r e t in te r io r a , s a c r a t is s im i ru l E v a n g h e lie i. P ic io a r e le e i s în t
fo n t e m B a p tis m i, e t o m n iu m g e n a s e m e n e a m e t a le lo r p r e ţ io a s e , p în -
tiu m d e c la r a n t r e g e n e r a tio n e m . t e c e l e ş i c e le lă u n t r ic e m ă r t u r is e s c
V e n i e r g o , d u lc is s im e m i n a te , e t iz v o r u l p r e a s f în t u lu i B o t e z ş i r e
h u j u s v e r is s i m a e m a tr is t u a e u b e r a n a ş t e r e a tu tu r o r n e a m u r ilo r . V in o ,
s u g e : e t a c q u ie s c e n s m o n it io n i- a şa d a r , p r e a iu b it u l m e u fiu , ş i te
b u s, r e s p u e , q u a e in h o c s e c u lo v i- h r ă n e ş t e d e la s în u l a c e s t e i m a m e ,
d e n tu r , u t il l i s fru i m e r e a r is , q u a e c a r e e s t e c u a d e v ă r a t m a m a ta.
in fu tu r a v it a s u is f ilii s s e D e u s r e - P r im e ş t e - i s f a tu r ile , r e s p in g e c e le
c e s în t d in lu m e a a c e a s t a , c a s ă te
p r o m is it d o n a r e . S e d e t v e r u m p a -
p o ţi b u c u r a d e c e l e p e c a r e a f ă g ă
tr e m n o s tr u m a u d i d ic e n t e m : E x i d u it D u m n e z e u c ă l e v a d a fiilo r
d e te r r a tu a , e t d e c o g n a t io n e tu a, S ă i în vd a ţa v iit o a r e . D a r a s c u ltă -L
e t v e n i in illa m te r r a m , q u a m d e - ş i p e T a tă l n o s tr u C e l a d e v ă r a t,
m o n s t r a v e r o tib i : in te r r a m s c i c a r e z i c e : «Ieşi din păm întu l tău
şi din n eam ul tău 8 şi v in o in acel
l i c e t v iv e n t iu m , e t r e g io n e m S a n c
p ăm int p e care ţi-1 v o i arăta : a-
to r u m : in te r r a m f lu e n t e m la c t e e t dică in p ăm în tu l celor vii, şi în ţi
m e lle , id e s t , in d o c t r in a A p o s t o - nutul Sfinţilor, în păm întu l unde
lo r u m e t P r o p h e ta r u m . Et c u m curge la p te şi m iere 9, a d ic ă în î n
u n iv e r s a , quae tib i p r a e c e p e r a t, v ă ţ ă t u r ile P r o f e ţ ilo r ş i a le A p o s t o l i
lo r . Ş i c în d v e i fi în d e p lin it t o a t e
e x p le v e r is , tu n e tr a d e t p os-
c e l e c e ţi s -a u p o r u n c it, a t u n c i îţ i
s e s s i o n e s p a r a d is i, p a n d e t tib i S a - v a în c r e d in ţ a a v u ţ ii le R a iu lu i, îţi
c r a m e n ta c a e le s t i a , d o n a b it r e g n i v a d e z v ă l u i T a in e le c e r e ş t i, îţ i v a
c a e lo r u m g lo r ia m , d e m o n s t r a b it d ă r u i m ă r ir e a îm p ă r ă ţie i c e r u r i
A p o s t o lo r u m im m e n s a m la e titia m , lo r , îţi v a a r ă ta n e m ă s u r a ta b u c u
r ie a A p o s t o lilo r , c î n t e c e l e M a r t i
m a r ty r u m c h o r o s , A n g e lo r u m a t q u e
rilo r, p r e c u m ş i m u lţ im e a Î n g e r ilo r
A r c h a n g e lo r u m fr e q u e n tia m s a e - şi A r h a n g h e lilo r . Ş i, d u p ă a c e s t e a
p iu s d e c la r a b it . S ed su p er h aec t o a t e , t e v a p r im i în h a r c a fiu şi
o m n ia , u t filiu m e t fr a tr e m t e sib i fr a te a l S ă u » . A c e s t e a a u z in d p r e a -
p er g r a tia m a d o p ta b it. H a e c a u -
8. I'ucerea XII, 1.
d ie n s j u v e n is s a p ie n t is s iin u s , p ro- 9. /e ţii/e a 111, 17.
PĂTI MI RE A SFI NŢILOR EPICTET Şl AS T I O N 75
c id it a d S e n is g e n u a , e t r o g a r e în ţ e le p t u l tîn ă r , a c ă z u t în g e n u n
e u m c o e p it , u t ill i s e p o tiu s o ffe r - c h i la p ic io a r e le b ă tr în u lu i ş i a
re t, c u i ip s e ab in e u n t e a e t a t e d e - în c e p u t s ă - l r o a g e s ă - l p r im e a s c ă
s e r v ir e t , q u i e t t a n t a e p o t e n t ia e e t d is c ip o l d e a ic i în c o lo , s ă s lu j e a s c ă
m a g n it u d in is s o lu s h a b e r e tu r . Et A c e lu i a c a r e s in g u r a r e o t ît d e m a r e
p u t e r e şi m ă r ir e . Ş i p e n tr u c a s l u
q u ia p r o p te r s e r v o s s e u m in is tr o s ,
g ile ş i s lu j b a ş ii c a r e e r a u su b a s
q u i ad e j u s e r a n t o b s e q u iu m , n e
c u lt a r e a lu i s ă n u s p u n ă c e v a t a t ă
q u is p ia m e o r u m h a e c p a tr i in d i c a lu i să u , în z iu a a c e e a A s t io n n -a
r e t, a m p liu s n ih il A s t io n in d ie ilia m a i v o r b it n im ic c ă tr e o m u l lu i
a d h o m in e m D e i lo c u t u s e s t. D um nezeu.
9. A lia v e r o d ie s u r g e n s p r im o 9. D ar în z iu a u r m ă to a r e , s c u -
d ilu c u lo , u t a p is p r u d e n t is s im a , ad lîn d u - s e în z o r i, c a o a lb in ă f o a r t e
e u m d e m lo c u m , u n d e h e s t e r n a d ie h a r n ic ă , s - a d u s în g r a b ă în a c e l
c a e l e s t e s f lo r e s fu e r a t d e p a s tu s , lo c d e u n d e c u l e s e s e în z iu a a n
p r o p e r a v it. E t in g r e s s u s in m a n s i- t e r io a r ă f lo r ile c e r e ş t i. Ş i, in tr în d
o n e m S a c e r d o t is D o m in i, t a lit e r în c a s a p r e o t u lu i lu i D u m n e z e u , l-a
eum s a lu t a v it , d i c e n s : A v e , o s a lu t a t a s t fe l, z ic în d : « B u c u r ă -te ,
A p o s t o le C h r isti, e t n o v i T e s t a - a p o s to l a l lu i H r is t o s ş i s lu j it o r a l
m e n ti m in is te r . E t s a n c t u s ad h a e c : N o u lu i T e s t a m e n t » . Iar S fîn t u l la
A v e e t tu j u v e n is , q u i m a r ty r ii a c e s t e a a r ă s p u n s : « B u c u r ă -te ş i
s t o la m e t c o r o n a m \ ra r iis g e m m is tu, t in e r e , c a r e p r im e ş t i h a in a m u
c o n t e x t a m in c a p it e g e s t a s . C u m - c e n i c ie i, ia r p e c a p c u n u n a ţ e s u t ă
q u e j u x t a s e e u m s e d e r e f e c is s e t , c u t o t f e lu l d e p ie t r e p r e ţ io a s e » .
t a lit e r a d e u m lo c u t u s e s t : Q u id Ş i d u p ă c e i- a s p u s s ă s e a ş e z e
e s t , f ili ? S e m e n d o m in ic u m , q u o d lin g ă e l, a c o n t in u a t a s t f e l : « C e
h e s t e r n a d ie in te r r a m c o r d is tu i e s t e , fiu le , s ă m în ţa d u m n e z e ia s c ă ,
p e r d iv in a m g r a tia m s e m in a v im u s , p e c a r e p rin h a r d u m n e z e ie s c am
s e m ă n a t - o ie r i în ţ a r in a in im ii
a s c e n d it a d fr u c tu m , a n a d h u c in -
t a le , s - a în ă lţ a t o a r e s p r e r o d ir e ,
f id e lit a t is v i t i o d e t in e tu r ? E t A s
sa u e s t e s t ă p în it ă în c ă d e r ă u l n e
t io n a it : U t n o v it b e a t it u d o tu a , o
c r e d in ţ e i? » . Iar A s t io n a r ă s p u n s :
s a n c t is s i m e p a te r , u n ic u s m e i g e - « D u p ă cu m ş t ii ş i f e r ic ir e a ta , p r e a -
n ito r is , n im iu m q u e c h a r u s e x i s t o : s f in ţ it e p ă r in te , s în t s in g u r u l fiu ,
e t s a t is t im e o , s i C h r is t ia n u s e f f e c - f o a r t e d r a g , a l t a tă lu i m e u , Ş i m ă
t u s fu e r o , i l l e p r a e n im ia d e s p e - t e m m u lt c ă , d a c ă m ă v o i f a c e
r a tio n e , aut s p ir itu v io le n t e r ca- c r e ş tin , e l, d in p r e a m a r e d e z n ă
r e a t, a u t in p r o fu n d u m m a r is d e j d e , s a u îş i v a p ie r d e r e p e d e
s e m e t ip s u m p r a e c ip it e t : e t a u t c u m p ă tu l, s a u s e v a a r u n c a în m a
vere, quod a h s it, p r o p te r me re, sa u , D o a m n e f e r e ş t e , îş i v a
p ie r d e m in ţ ile d in p r ic in a m e a şi,
a m e n s e f f ic ia tu r : a t q u e u n d e m ih i
d e u n d e s p e r s ă - m i v in ă m în tu ir e a ,
s a lu t e m s p e r o d e v e n ir e , i ll i m o r
d e a c o l o îi v o i p r e g ă t i lu i m o a r te
te m p e r p e tu a m , e t g e h e n n a e p r a e - v e ş n ic ă şi f o c u r ile g h e e n e i . D e a-
p a r e m ig n e s . E r g o s i d ig n a r is c o n - c e e a , d a c ă v r e i s ă p r im e ş ti h o tă -
s iliu m m e u m a c c ip e r e , f a c it o i n t e lîr e a m ea , te r o g să fa c i p e d a tă
rim , q u a e d ic o : J u b e m e h o d ie c e e a c e te r o g : P o r u n c e ş t e ca a s-
76 DR. N E S T O R V O R N I C E S C V , ARHI EPI SCOP Şi MI TROPOLI T
f ie r i c a te c h u m e n u m , e t im p o n e tă z i s ă fiu f ă c u t c a t e h u m e n ş i rîn -
m ih i j e j u n iu m in q u a n to s v o lu e r is d u ie ş t e - m i s ă p o s t e s c c î t e z i le v e i
d ie s , e t p o s t d ie s d e f in it o s m ih i v o i, ia r d u p ă a c e s t e z i l e f ix a t e , d ă -
S a c r a m e n tu m b a p t is m a tis tr ib u e . r u ie ş t e - m i T a in a B o t e z u lu i. Ş i d u p ă
C u m q u e o m n ia , q u a e C h r is t ia n a e c e v o i în d e p lin i t o a t e c e l e c e r u t e
p e r t in e n t r e lig io n i, e x p l e v e r o : tu n c d e în v ă ţă t u r a c r e ş tin ă , a t u n c i t e
p r e c o r , u t p a r ite r a b h a c u rb e r o g s ă ie ş im a m în d o i d in a c e s t o -
a m b o e g r e d ia m u r , e t in r e g io n e m r a ş ş i s ă n e d u c e m r e p e d e în tr -u n
lo n g in q u a m , u b i n o s S p ir itu s ,san c- ţ in u t în d e p ă r ta t, u n d e n e v a c o n
t u s p e r d u x e r it, p r o p e r e m u s , n e im - d u c e D u h u l S fîn t, p e n tr u c a ta ta
m a c u la ta m c o n s c ie n t ia m m e a m p er s ă n u -m i p ă te z e , c u la c r im ile lu i,
s u a s la c r y m a s p o llu a t p a te r . C u m c o n ş t iin ţ a m e a c u r a tă » .
q u e in p r u d e n t is s im o j u v e n e , q u a e A p o i, d u p ă c e s - a u p e t r e c u t cu
d is p o s u e r a t ip s e , c o n s u m m a t a fu is - p r e a în ţ e le p t u l tîn ă r c e l e c e h o tă -
s e n t, p o s t d ie s p a u c o s , o r a t io n e ad r î s e e l în s u ş i, la c î t e v a z i le d u p ă
aceea, în ă lţ în d r u g ă c iu n i c ă tr e
C h r is tu m p r a e m is s a , a m b o ab u r b e
H -ristos, a m în d o i a u ie ş i t d in o r a ş
e g r e d iu n t u r : e t d e s c e n d e n t e s n a -
şi, u r e în d u - s e în tr -o c o r a b ie , a u
v im , in S c y t h a r u m f in e s in g r e s s i
m e r s în ţ in u t u r ile s c iţ ilo r ş i a u a-
su n t, a tq u e in A lm ir id e n s iu m c i v i- ju n s în c e ta te a a lm ir id e n s ilo r ,
t a te m d e v e n e r u n t , u b i n u llu s e r a t, u n d e n u e x i s t a n im e n i c a r e s ă - i
q u i e o s v e l e o r u m p a tr ia m p o s s e t p o a tă r e c u n o a ş t e p e e i, s a u p a tr ia
agn oscere. lo r .
10. Ig itu r c u m h a n c s a n c t a m fu - 10. D ar, d u p ă c e p r e a f e r ic iţ ii
g a m b e a t is s im i V ir i p e r p e t r a s s e n t, b ă r b a ţi a u s ă v îr ş it a c e a s t ă s fîn tă
c o e p e r u n t p a r e n t e s s a n c t i A s t io n i s fu g ă , p ă r in ţii S fîn t u lu i A s t io n au
p e r d iv e r s a l o c a e u m r e q u ir e r e , e t în c e p u t s ă - l c a u t e p rin d if e r it e
n o m en eju s, hue illu c q u e d is - lo c u r i, a le r g în d în t o a t e p ă r ţ ile şi
cu r.re n tes, c u m n im io m o e r o r e in - s t r ig în d u - i n u m e le c u m a r e j a le .
c la m a r e . S iq u id e m p a te r e j u s v o - T a tă l s ă u în ă lţ a g la s u l, z ic în d :
c ife r a b a tu r , d i c e n s : F ili d u lc is s i- « P r e iu b ite fiu , u n ic a m e a o d r a s lă ,
m e , e t u n ic u m m e u m p ig n u s , A s - p r e a iu b it u l m e u A s t io n , c e s - a în -
t io n c h a r is s im e , q u id t ib i fa c tu m t îm p la t c u t in e , c e fia r ă t e - a î n
e s t, v e l q u a lis fe r a t e s u b it o d e - g h iţ it d in t r - o d a tă , d e n u p u te m
v o r a v it , u t n e c p a r u m a liq u id r e li- g ă s i n ic i m ă c a r o p ă r t ic ic ă r ă m a s ă
q u ia r u m tu a r u m p o tu e r im r e p e - d in t in e ? O , t o ia g u l b ă t r în e ţ e lo r
r ire ? O b a c u lu s s e n e c t u t is m e a e , m e le , lu m in a o c h ilo r m e i, n u ş tiu
e t v is c e r u m m e o r u m lu m e n , u b i te u n d e s ă t e m a i c a u t, în c e ţ in u t să
ja m u lt e r iu s r e q u ir a m n e s c io , e t in trim it s lu j it o r ii m e i d u p ă tin e . Tu
q u a m r e g io n e m p r o p te r t e m e o s e r a i c e l m a i p r e ţ io s m ă r g ă r ita r a l
m itta m fa m u lo s ig n o r o . T u e n im a c e s t u i o r a ş ; tu t e în f ă ţ iş a i în tr e
e r a s u r b is h u j u s p r e t io s is s im a m a r- c o n c e t ă ţ e n ii tă i c a p o r u m b e lu l c e l
g a r ita ; tu in te r t u o s c i v e s u t c o - m ai fr u m o s ; tu s t r ă lu c e a i în tr e
lu m b a p u lc h e r r im a in c e d e b a s ; tu to ţi c a r a z e le s o a r e lu i ? tu t e în ă l-
u t r a d iu s s o lis in te r o m n e s i'u lge- ţa i ca o lu n ă s t r ă lu c ito a r e în lu m e a
P ĂT I MI R E A SFI NŢILOR EPICT ET Ş l AS T I O N 77
b a s ; tu u t s p le n d id is s im a lu n a in d e rîn d ; tu e r a i c e l m a i în ţ e le p t
t e r p o p u la r e v u lg u s c o r u s c a b a s ; în tr e în ţ e le p ţ i. Ş i c e s ă sp u n m ai
t u in te r s a p ie n t e s s a p ie n t io r e x i s -
m u lt ? P rin c u v i n t e l e t a le d u lc i c a
t e b a s . Et q u id m u lta ? P er tu a m e l-
lif lu a v e r b a , u n iv e r s o s ad tu i a m o - m ie r e a îi f ă c e a i p e t o ţ i s ă t e i u
r is d e s id e r iu m p r o v o c a b a s . H aec b e a s c ă » . A s t f e l d e c u v in t e s p u n e a
q u id e m p a te r . ta tă l.
11. S e d e t m a te r , s c in d e n s v e s t i 11. Iar m a m a , s f îş ii n d u - ş i v e ş
m e n ta su a , a c f e r ie n s m a n ib u s p e c m in t e le ş i b ă t în d u - s e c u p u m n ii în
tu s , t a li m o d o d e f le b a t , d ic e n s : p ie p t, p lîn g e a , a stfe l s p u n în d :
Q u is t e a m e s e p a r a v it , v e l q u is « C in e t e - a lu a t d e la m in e , c in e
s e d u x it ? S e u q u a lis a v is d e m e n s t e - a a m ă g it ? C e p a s ă r e s ă lb a t ic ă
t e - a r ă p it d in c u ib u l f a m ilie i, p r e a
d e g r e m iis r a p u it, o d u lc is s im e f iii
iu b itu l m e u fiu A s t io n , n u ş t iu ;
A s t io n , ig n o r o . S e d , u t s u s p ic o r , d a r, p e c ît b ă n u i, p o a t e c ă a c e l
fo r t e i l l e C h r is tia n o r u m D e u s , u n u m D u m n e z e u a l c r e ş t in ilo r a tr im is
m is it d e s u is , e t p e r v e r t it c o r tu u m , p e v r e u n u l d in a i S ă i d e ţ i- a p e r
e t a b a lie n a v it t e a n o b is . E t n u n c v e r t it in im a ş i t e - a în s t r ă in a t d e
n o i. Iar a c u m v a i d e m in e , n e n o
v a e m ih i m is e r a e s o li, e o q u o d i n
r o c ita , a m r ă m a s s in g u r ă su b p o
fin ita t r is t it ia , e t in t o le r a b ilis d o lo r v a r a u n e i t r is t e ţ i n e s f îr ş it e ; m -a
m e a p p r e h e n d ît, e t ta n to r u m a n n o - c u p r in s o d u r e r e n e m ă r g in it ă ş i
ru m la b o r in a n is i n v e n t u s e s t. C e - m -a g ă s it c h in u l fă ră le a c a l a tîto r
c id it c o r o n a c a p it is m e i. A r u it s i- a n i. A c ă z u t c o r o a n a d e p e c a p u l
q u id e m fr u c tu s v e n t r is m e i, e t s e m eu . S -a u s c a t r o a d ă p în t e c e l u i şi
d e o u t c i v it a s d e s o la t a . M a te r fui sta u c a o c e t a t e p ă r ă s ită . M a m ă
am f o s t p r in t in e p în ă a zi, fiu l m e u ,
u s q u e h o d ie p e r te , f ili m i, a c r e
şi r e g in ă , ia r a c u m , p ie r z în d u - te ,
g in a , e t n u n c t e a m itt e n s , n e c r e g i-
n u m a i a m n ic i s la v a r e g in e i, n ic i
n a e g lo r ia m , n e c m a tr is g a u d iu m
b u c u r ia m a m e i. Ş i tu , p r e a iu b it e
h a b e o . S e d e t tu , n a t e d u lc is s im e ,
fiu , c o p a c a i f o s t ş i e ş t i t ă ia t ;
a r b o r fu is ti, e t e x c i s a e s ,• m a r g a r i m ă r g ă r ita r a i f o s t ş i e ş t i fu r a t d e
ta, e t a G a lila e is fu r a tu s es; g e m m a g a lil e e n i ; p ia tr ă s t r ă lu c it o a r e şi
p r e t io s a , e t in o b s c u r o c o l lo c a t u s ai f o s t a r u n c a t în în t u n e r ic ; la m p ă
e s ,■ u t la m p a s , e t e x t in c t a e s ; c o a i f o s t ş i t e - a i s t in s ; c o lo a n ă
lu m n a e r a s , e t d e j e c t u s e s ; r e g a lis p u t e r n ic ă e r a i ş i a c u m t e - a i p r ă
sta tu a , e t e v e r s u s e s . E t q u id m u l v ă lit , s t a t u ie îm p ă r ă te a s c ă ş i t e - a i
ta ? H o m o f u is ti, e t in m o m e n ti r ă s tu r n a t. Ş i c e să m a i s p u n ? O m
h o r a , u t s u s p ic o r , c u b ito m o r tu u s a i f o s t ş i în tr -u n c e a s , p e c ît b ă n u i,
ai m u r it n ă p r a z n ic . Iar a c u m , d in
e s . E t n u n c p r o p te r t e , f ili m i,
c a u z a ta, f iu le , m i-a m p ie r d u t m in
a m e n s e f f e c t a su m , u t n e c v e l v i-
ţ ile şi n u -m i m a i î n ţ e l e g n ic i v i a
te m , v e l n o m e n m e u m in te llig a m . ţa, n ic i n u m e le » .
H a e c e t h u j u s c e m o d i v e r b a p a te r
A c e s t e c u v in t e ş i a lt e l e c a a-
e j u s e t m a te r d ic e n t e s , n u llo m o d o c e s t e a s p u n în d ş i t a tă l ş i m a m a lu i,
s e p o te r a n t a m o e r o r e m a x im o în n ic i u n c h ip n u - ş i p u t e a u b ir u i
relevare. m a r e a durere.
78 DR. N E S T O R \ ORN1CESCU, ARHIEPISCOP SI MI TROPOLI T
CAPUT II CAPITOLUL II
S anctorum miracula ; A s tio n gravi M inu nile stinţilor ; A stio n este stăpînit
cog itatio ns aiiligitur ; sed sua ele o cug etare urîtă, dar prin
co nfessione liberatur mărturisire este izb ă vit
12. I g itu r c u m in m e m o r a ta u rb e, 12. A ş a d a r , d u p ă c e s f in ţ ii o a

s a n c t i D e i h o m in e s , m a n s io n e s s ib i m e n i a i lu i D u m n e z e u ş i- a u g ă s it
a p ta s in v e n is s e n t , in e a g r a tia r u m lo c u in ţ a p o t r iv it ă în o r a ş u l a m in
a c t io n e s s o li D e o e x h ib e b a n t . Et tit, a d u c e a u a c o l o m u lţu m ir e lu i
q u ia s c r ip tu m e s t, n o n p o t e s t c i v i- D u m n e z e u p rin f a p t e le lo r . Ş i f iin d
c ă s c r is e s t e c ă o c e t a t e a ş e z a t ă
ta s a b s c o n d i s u p e r m o n te m p o s it a ,
p e m u n te n u s e p o a t e a s c u n d e 10,
n e q u e d iv in a g r a t ia la t e r e s u b m o -
n ic i h a r u l d u m n e z e ie s c n u stă
d io : c o e p i t ite r u m c a e l e s t i s v ir t u s a s c u n s s u b o b r o c lA, p u t e r e a c e
p e r s a n c t u m E p ic te tu m p lu r a s ig n a r e a s c ă a în c e p u t s ă s ă v îr ş e a s c ă ,
e t p r o d ig ia in r e g io n e S c y th a r u m , p rin s f în t u l E p ic te t, m a i m u lte
q u a m e a , q u a e in O r ie n t is p a r tib u s s e m n e ş i m in u n i în ţ in u t u l s c i ţ i
f e c e r a t , o p e r a r i. N a m u n a d ie r u m lo r , d e c ît c e l e p e c a r e le f ă c u s e în
q u a e d a m m u lie r a d e u m v e n ie n s , p ă r ţ ile R ă s ă r itu lu i.
o b tu lit e i f iliu m s u u m , a n n o r u m C ă c i, în tr -u n a d in z ile , v e n in d la
f e r e X V , m u tu m e t su r d u m , e t e l o f e m e ie , îm p r e u n ă c u f iu l e i
a r id u m e x i s t e n t e m : p r o j ic ie n s q u e în v îr s t ă c a m d e c i n c is p r e z e c e a n i,
c a r e e r a su rd , m u t ş i u s c a t la
e u m ad p e d e s s a n c t i E p ic te ti, t a li-
tru p , s - a a r u n c a t la p ic io a r e l e s fîn -
te r ad iliu m lo q u e b a tu r , d ic e n s :
t u lu i E p ic te t ş i i- a v o r b it a s t f e l :
U n d e a d v e n e r is n e s c io , v e l d e q u a
« N u ş t iu d e u n d e a i v e n it , n u c u
r e g io n e e x i s t a s ig n o r o . H o c a u - n o s c d in c e ţ in u t e ş t i, d a r c r e d că ,
te m ta n tu m m o d o c r e d o , q u ia s i v is , d a c ă v r e i, p o ţi s ă în s ă n ă t o ş e ş t i p e
p o t e s la n g u e n t ib u s s a n it a t is m e d e - c e i b o ln a v i ; p e n tr u c ă îm b r ă c ă
la m p r a e s ta r e : e o q u o d h a b it u s m in t e a şi e v l a v i a ta a r a tă c ă e ş t i
tu u s a tq u e r e lig io , N a z a r e n i ill iu s d is c i p o l a l a c e lu i r e n u m it N a z a r i-
t e e s s e d is c ip u lu m d e c la r e t. A u d i- n e a n . A m a u z it c î t e s e m n e ş i m i
v im u s s iq u id e m , q u a n ta s ig n a e t n u n i a u s ă v îr ş it a lţ ii d e c r e d in ţa ta
p r o d ig ia , a lii d e n u m e r o t u o in în n u m e le L u i. A ş a d a r , f iin d c ă e ş ti
ill iu s s u n t n o m in e o p e r a ti. E rgo u n u l d in d is c i p o li i L u i, v in o în a-
q u ia u n u s e x ill iu s d is c ip u lis h a - j u t o r u l s u f e r in ţ e i n o a s t r e . P r o p o -
b e r is , s u b v e n i in fir m it a tib u s n o s - v ă d u ie ş t e - n e d e s p r e m in u n ile Lui,
tr is. P r a e d ic a n o b is d e m ir a b ilib u s v o r b e ş t e - n e d e n e a m u l L u i, s a u
illiu s , e x p o n e d e n a t io n e ip s iu s , s e u d e s p r e ta in a d u m n e z e ir ii L ui, c a să
d iv in it a t is S a c r a m e n tu m , u t e t n o s m e r ită m a n e f a c e ş i n o i p r in t in e
s e r v i e j u s p e r te e f f ic i m e r e a m u r . s lu j it o r ii L u i».
13. H a e c a u d ie n s S a c e r d o s D o 13. A c e s t e a a u z in d p r e o t u l D o m
m in i, t a lit e r m u lie r i lo c u t u s e s t, n u lu i, a s t f e l i- a v o r b it f e m e i i :
d ic e n s : S i c r e d e r e v i s m u lie r in « D a c ă v r e i s ă c r e z i, f e m e ie , în
eu m , q u ern e g o p r a e d ic o , D e u m , e t D u m n e ze u l p e C are e u ll p ro p o v ă -
n u llu m d e in c e p s in f id e lit a t is v i-
10. M ate i V, 14.
tiu m in a n im o tu o r e s e d e r it , s e d 11. M ate i V, 15.
P Ă T I MI R E A S F l X f l L O R EPICTET ŞI A S T I O N 79
c r e d id e r is e x t o t o c o r d e tu o , q u o d d u ie s c ş i n u v a m a i r ă m în e d e a-
ip s e s it c o n d ito r c a e li e t te r r a e , c u m în c o lo n ic i o u rm ă d e n e c r e
m a r is q u o q u e e t f o n tiu m a q u a r u m , d in ţă în s u f le t u l tă u , c i v e i c r e d e
d in t o a tă in im a ta c ă El e s t e z i d i
e t o m n iu m , q u a e in e is su n t, e r it
to r u l c e r u lu i ş i a l p ă m în t u lu i, a l
q u o d p e t is t i. N e c e n im lo n g e e s t m ă r ii ş i a l iz v o a r e lo r d e a p e , p r e
a b u n o q u o q u e n o str u m , e o q u o d in cu m ş i a l tu tu r o r c e lo r c e e x i s t ă
ip s o s u m u s , v iv im u s e t m ovem ur. în e le , s e v a f a c e c e e a c e a i c e r u t.
H a e c d ic e n s , p u e r u m d is s o lu t u m C ă c i n u e s t e g r e u d e în ţ e le s d e
n ic i u n u l d in tr e n o i, c ă p r in El
j u b e t e l e v a r i : e t s u b le v a t is o c u lis
în s u ş i s în t e m , tr ă im ş i n e m i ş
ad c a e lu m , t a lit e r p r o e o D o m in u m că m » l2.
d e p r e c a b a tu r , d ic e n s : O m n ip o S p u n în d a c e s t e a , a p o r u n c it s ă
t e n t D e u s , q u i e s im m e n s u s e t in - f ie r id ic a t c o p ilu l b o ln a v şi, r id i-
c în d o c h ii la c e r , a s t f e l s e r u g a
v is i b il is , in e n a r r a b ilis q u o q u e e t
p e n tr u c o p il c ă t r e D o m n u l, z ic în d :
in c o m p r e h e n s ib ilis , s a lu s C h r is tia -
« D u m n e z e u le A to t p u t e r n ic , C a re
n o r u m , in fir m a n tiu m m e d ic u s , g u - e ş ti n em ă su ra t şi n ev ă zu t, n e c u
b e r n a to r n a v ig a n t iu m , p e r ic lit a n - p r in s şi d e n e g r ă it, m în t u ir e a
tiu m p o r tu s , lu m e n c a e c o r u m , p e s c r e ş tin ilo r , t ă m ă d u ito r a l b o l n a v i
c la u d o r u m , v ia e r r a n tiu m : r e s p ic e , lo r , c îr m u ito r a l c o r ă b ie r ilo r , lim a n
a l c e lo r în p r im e j d ie , lu m in ă a o r
q u a e s o , D o m in e , s u p e r h u n c fa m u - b ilo r , p ic io r a l ş c h io p ilo r , c a le a
lu m tu u m , e t s o l v e v in c u lu m lin r ă t ă c iţilo r , p r iv e ş t e , t e ro g , D o a m
g u a e ill iu s ad la u d e m n o m in is tu i. n e , c ă t r e a c e s t s lu j it o r a l T ă u , şi
d e z l e a g ă - i la n ţu r ile lim b ii s p r e la u
A p e r i q u o q u e a u r e s ip s iu s , ad a u d i-
d a n u m e lu i T ă u . D e s c h id e - i ş i u r e
e n d u m tu a c a e le s t i a S a c r a m e n ta . c h ile , s ă a u d ă t a in e le T a le c e r e ş t i.
14. S a n a u n iv e r s a m e m b r a e j u s 14. V in d e c ă - i t o a t e m ă d u la r e le
c o n tr ita , ta m a n im a m , q u a m e tia m lu i b o ln a v e , a tît s u f le t u l, c ît şi
c o r p u s , s ic u t ill iu s p a r a ly t ic i, q u e m tru p u l, ca p e a le a c e lu i p a r a lit ic
p e c a r e , d u p ă 38 d e a n i, v e n ir e a T a
p o s t t r ig in t a e t o c t o a n n o s , tu u s
v e n e r a b ilă l- a d ă r u it c u s ă n ă ta t e
v e n e r a b i lis a d v e n t u s in te g r a d o n a - d e p lin ă l3, c a să c u n o a s c ă n u m e le
v it s a n it a t e , u t a g n o s c a n t n o m e n T ă u c e i c e n u t e - a u c u n o s c u t ş i să
tu u m , q u i te n o n n o v e r u n t e t c r e - c r e a d ă c ă T u s in g u r e ş t i D u m n e z e u
d a n t, q u ia tu e s s o lu s e t v e r u s a d e v ă r a t, C a r e d o m n e ş t i ş i r ă m îi
D eu s, q ui reg n a s et p erm an es v e ş n i c îm p r e u n ă c u T a tă l ş i c u D u
u n a c u m P a tr e e t S p ir itu s a n c t o in h u l S fîn t în v e c i i v e c ilo r » .
s e c a la s e c u lo r u m . E x p le ta o ra - D u p ă c e a te r m in a t r u g ă c iu n e a ,
a s u fla t d e tr e i o ri în fa ţa c o p i
tio n e , e x s p u it te r in o s in fa n tis ,
lu lu i ş i, în tr e b în d u -1 , i- a z is :
a tq u e in t e r r o g a n s eu m , d ix it :
« F iu le , în c a r e D u m n e z e u s e c u
F ili, in q u e m D e u m n o s c o n v e n it v in e ca n o i s ă c r e d e m , în id o li, c a r e
c r e d e r e , in id o la , q u a e ab h o m i- s în t f ă c u ţi d e o a m e n i, s a u în I is u s
n ib u s fiu n t, a u t in J e s u m C h r is H r is t o s c e l r ă s tig n it, C a r e a b i n e
tu m c r u c ifix u m , q u i te h o d ie s a - v o i t să te v in d e c e a s t ă z i ?». Iar el,
n a r e d ig n a t u s e s t ? A t il l e cu m
12. Fapte XVII, 28.
m a g n a v o c e e x c la m a v it d ic e n s : In 13. loan V, 2— 15.
80 DR. N E S T O R V O R N I C B S C U , ARHI EPI S COP SI MITROPOLII'
J e s u m C hiristu m n o s c o n v e n it c r e c u m a r e g la s , a str ig a t, z ic în d : «In

d e r e , o b e a t is s im e , q u i ta n ta b e n e - I is u s H r is t o s s e c u v in e c a n o i să
c r e d e m , o, p r e a f e r ic it e , C a r e a-
f ic ia s e m p e r e t u s q u e in p r a e s e n -
d u c e o a m e n ilo r în t o t d e a u n a , p în ă
t e m d ie m in h o m im ib u s o p e r a tu r .
în z iu a d e a zi, a t ît e a b in e f a c e r i» .
C u m q u e h o c m ir a c u lu m cern eret Ş i, p e c în d m u lţ im e a d e a lm ir i-
A lm ir id e n s iu m m u ltitu d o , d e d it d e n ş i p r iv e a a c e a s t ă m in u n e , d ă
g lo r ia m D e o : e t p lu s q u a m m ille d e a s la v ă lu i D u m n e z e u ş i m a i
m u lt d e o m ie d e o a m e n i în z iu a
a n im a e in ilia d ie c r e d id e r u n t in a c e e a a u c r e z u t în D u m n e z e u M în -
D o m in u m S a lv a to r e m . t u ito r u l.
15. N o n s o lu m ig it u r s a n c t u s 15. D a r n u n u m a i S fîn t u l E p ic -
E p ic te tu s , s e d e t b e a t is s im u s A s - t e t, c i ş i p r e a f e r ic it u l A s t io n s ă -
t io n p lu r im a m ir a c u la in n o m in e v îr ş e a f o a r t e m u lt e m in u n i în n u
D o m in i o p e r a b a tu r . D e n iq u e c o l- m e le D o m n u lu i. Ş i li s - a a d u s c e a
la ta e s t e i s p lu r im a g r a tia a d v e r - m a i m a r e m u lţu m ir e p e n tr u v i n d e
s u s o m n e s in fir m it a te s : s e d e t c a r e a tu tu r o r b o lilo r . D a r li s - a d ă
c o n t r a d a e m o n e s m a x im a i l l i s p o - r u it m a r e p u t e r e ş i îm p o t r iv a d u
t e s t a s tr ib u ta e s t. U n a ig it u r e h u r ilo r n e c u r a t e . A s t f e l, în tr -u n a
d ie b u s , d u m ad h a u r ie n d u m a q u a m d in z ile , p e c în d s e d u c e a la D u
p e r g e r e t ad D a n u b iu m , o c c u r r it e i n ă r e s ă ia a p ă , i- a i e ş i t în c a le u n
h o m o , q u i a d a e m o n io v e x a b a t u r . o m , c a r e e r a c h in u it d e u n d u h n e
Et a p p r o p ia n s j u x t a iliu m , e t oorans c u r a t. Ş i a p r o p iin d u - s e d e e l ş i ru-
p ro e o s u f f ic ie n t e r , s a lu t a r e s ig - g în d u - s e p e n tr u e l m u lt, i- a fă c u t
n u m in fr o n te e j u s f e c it , e t p er p e fr u n te s e m n u l m în tu iito r a l c r u c ii
u n iv e r s a m em bra e ju s d e p in x it. ş i l- a în s e m n a t p e (to a te p ă r ţ ile t r u
Q u i e a d e m h o r a e g r e s s u s e s t ab p u lu i. D e m o n u l în t r - a c e l c e a s a
e o . F u g ie n s a u te m d ia b o lu s , d ic e - ie ş i t d in e l. D a r f u g in d , z i c e a :
b a t : F id e s tu a , o A s t io n , a c p u r ita s « C r e d in ţa ta, A s t io a n e , ş i c u r ă ţ ia
m e n tis , m a g n a m a d v e r s u s g e n u s c u g e t u lu i a u p r im it m a r e p u t e r e d e
n o s tr u m a S a lv a t o r e a c c e p it p o t e s - la M în t u ito r u l îm p o t r iv a n o a s tr ă » .
ta te m . E t h a e c d ic e n s , n u s q u a m Ş i z ic în d a c e s t e a , n -a m a i a p ă r u t
c o m p a r u it. n ic io d a t ă .
16. Ite m a lio te m p o r e v id it h o m i- 16. La f e l, a ltă d a tă a v ă z u t p e
n em , q u i d e n im ia a lt it u d in e la p u n o m c a r e , c ă z în d d e la o m a r e
su s, s e m im o r tu u s a p a r e n tib u s in în ă lţ im e , e r a d u s la c a s a s a d e c ă
d o m u m p r o p r ia m d u c e b a tu r . C u m tr e p ă r in ţii lu i, a p r o a p e m o rt. Ş i
q u e in tu e r e t u r ill o s d e r e p e n t in o p e c în d îi p r iv e a c u m s e fr ă m în tă
f a c t o n im iu m la m e n ta r i, p ia m is e - j e li n d u - s e d e în tîm p la r e a n e a ş t e p
r a t io n e c o m m o tu s , s e c e s s it in ta tă , c u p r in s d e m ilă c u v io a s ă , s - a
quem dam lo c u m o c c u ltu m : e t r e tr a s în tr -u n lo c d e o s e b it , u n d e ,
s ta n s , ta lit e r D o m in u m n o s tr u m s t în d în p ic io a r e , a s t f e l s - a r u g a t
p ro e o p r e c a t u s e s t, d ic e n s : C h r is te p e n tr u a c e la D o m n u lu i n o s tr u ,
D e u s , q u i p e r b e a tu m P a u lu m z ic în d : « H r is t o a s e D u m n e z e u le ,
A p o s t o lu m , E u ty c h u m , d e f e n e s t r a C are, p rin f e r ic it u l a p o s t o l P a v e l,
r u e n te m , a m o r tis j a n u is r e v o c a s t i a i r e a d u s d e la m o a r te la v ia ţ ă p e
a d v it a m ; e t q u i E n e a e ab a n n is E u tih ie , c e l c ă z u t d e la f e r e a s t r ă 14,
L X X X in g r a b a t o j a c e n t i, p er lu i E n ea , c a r e d e o p t z e c i d e a n i 15
s a n c t u m P e tr u m s t a b ilit a t e m tri- z ă c e a în p a t, p rin s f în t u l P e tr u i-a i
b u is t i m e m b r o r u m e t c la u d o ex d a t s ă n ă t a t e a t r u p u lu i16, ia r c e lu i
u t e r o m a tr is e x i s t e n t i in te g r a m ş c h io p d in n a ş te r e , i- a i d ă r u it s ă
s a n it a te m p r a e s t it is t i : e t nunc n ă ta t e în t r e a g ă 17, ş i a c u m , D o a m
q u a eso , D o m in e , r é s p ic e su p er n e , t e r o g s ă - l p r iv e ş t i p e a c e s t
is tu m h o m in e m , q u i p e r d ia b o li o m , c a r e p r in lu c r a r e a d ia v o lu lu i,
o p e r a t io n e m a ta n ta c e c i d it a lt it u a c ă z u t d e la o în ă lţ im e a t ît d e
d in e : d o n a e i in te g r a m s a n it a te m , m a r e , d ă -i lu i d e p lin ă s ă n ă ta t e
f a c it o q u e e u m e s s e d e n u m e r o g r e - ş i fă-1 s ă f ie în n u m ă r u l tu r m e i
T a le , c ă c i T u e ş t i P ă s t o r u l n o s
g u m tu o r u m , q u ia tu e s p a s to r n o s -
tru, D um nezeu a d ev ă ra t, C are
ter , v e r u s D o m in u s , q u i in t u o s a n -
a i s p u s în s f în t a T a E v a n g h e lie ,
c t o E u a n g e lio lo c u t u s es, d ic e n s :
z ic în d : «Eu sînt p ă sto ru l cel bun
E g o su m p a s to r b o n u s , e t c o g n o s c o şi îm i cu n osc oile M e le şi ele mă
m eas o v es, et co g n o scu n t m e m eae. cunosc p e mine. Precum mă cu
S ic u t n o v it m e P a te r , e t e g o a g n o s - n oa şte Tatăl m eu şi eu 11 r e c u
c o P a tr e m : e t a n im a m m e a m p o n o n o sc p e Tatăl m eu şi sufletul m eu
p r o o v ib u s m e is . îl p u n p en tru oile m ele» 18.
17. O r a tio n e fin ita , acced en s 17. D u p ă c e a s f îr ş it r u g ă c iu n e a ,
a p r o p iin d u -s e d e o m , a s t f e l i- a
j u x t a h o m in e m , t a lit e r ad e u m l o
v o r b it , z ic în d : «în n u m ele lui
cu tu s e s t, d ic e n s : In n o m in e Iisus H ristos, sc o a lă -te şi u m
J e s u C h r is ti s u r g e , e t a m b u la . Et blă» lg. Ş i a p u c în d u -1 d e m în a
a p p r e h e n s a e j u s m a n u d e x tr a , e le - d r e a p tă l- a r id ic a t. în d a t ă s - a u î n
t ă r it ş o ld u r ile ş i t ă lp ile lu i ş i a i e
\ 7a v it e u m : e t p r o tin u s c o n s o li - ş it şi a m e r s. A c e s t a , v e n in d îm
d a ta e s u n t b a s e s e j u s e t p la n t a e , e t p r e u n ă c u p ă r in ţii s ă i p în ă la l o
c u in ţa S fin ţ ilo r , a s t r ig a t c u g la s
e x iliv it et a m b u la v it . Et v e n ie n s
ta r e , z i c î n d : « U n u l e s t e D u m n e
u n a c u m p a r e n t ib u s s u is u s q u e ad z e u l lu i E p ic te t ş i a l lu i A s t io n , c u
h a b it a c u lu m S a n c to r u m , e x c la m a v it ad evărat unul e ste D um nezeul
c r e ş t in ilo r ; ş i d e a c e e a n u p le c d e
m agna voce, d ic e n s : U n u s D eu s a ic i, p în ă n u m ă f a c a s t ă z i c r e ş
E p ic te ti et A s t io n is , vere unus tin , c u p ă r in ţii m e i» . A t u n c i p r e o
D e u s C h r is tia n o r u m : id e o q u e n o n tu l D o m n u lu i, lu în d p e o m c u t o ţ i
c a r e e r a u d e fa ţă , în a c e e a ş i o ră
r e c e d o h in c , n is i h o d ie C h r is t ia n u s
i-a f ă c u t c a t e h u m e n i ş i d u p ă c ît e -
cu m m e is p a r e n t ib u s f u e r o effec v a z i le le - a s ă v îr ş it T a in a B o t e
tua. T u n c S a c e r d o s D o m in i a s s u - z u lu i.
m e n s h o m in e m , c u m u n iv e r s is , q u i 14. Fapte X X , 9— 12.
a d e r a n t, e a d e m h ora c a te ch u m e- 15. O ptzeci, g re ş e a lă în loc de opt.
16. Fapte IX,' 33.
n o s e f f e c it , e t p o s t p a u c o s d ie s S a - 17. Fapte III, 1—8.
18. Ioan X, 11— 15.
c r a m e n tu m e i s b a p tis m i tr a d id it. 19. Fapte III, 6— 7.
6 — P ă tim irea S fin ţilo r E p ictet şi A stio n
DR. N E S T O R V O R N l C E S C U , ARHI EPI S COP Şl M/T HO P O U T
17. A ilo q u o q u e t e m p o r e , d u m ad 17 20. A lt ă d a tă , p e c în d în s u ş i

h a u r ie n d a m a q u a m e x f lu m in e ip s e p r e a f e r ic it u l A s t io n s e d u c e a s ă ia
b e a t is s im u s A s t io n , s in e j u s s i o n e a p ă d in f lu v iu ş i p l e c a s e fă r ă î n
v e l c o m m e n d a t io n e S e n is p e r r e x is - d e m n u l s a u ş t ir e a b ă tr în u lu i, cu m
s e t, tu r p is q u a e d a m c o g i t a t io in m e r g e a e l p e c a le , în m in t e a lu i
v ia , e u n t e illo , m e n te m e j u s s u b it o s -a s tr e c u r a t o c u g e t a r e u r îtă . Ş i
in v a s it . E t c u m p e r tr id u u m h ie f iin d c ă tim p d e tr e i z i le a c e s t b ă r
t a lis a c t a n t u s v ir n o n p o t u is s e t d e b a t a tît d e m a r e ş i d e s f în t n u a
s u o p e c t o r e earn e x t r u d e r e , m in i p u tu t s in g u r s ă ş i- o s c o a t ă d in
u m t r is t is e f f e c t u s e s t, e t v u lt u s in im ă , s - a în tr is t a t f o a r t e m u lt ş i
e j u s v a ld e p r o h o c p e r m a n e b a t d in p r ic in a a c e a s t a c h ip u l lu i er a
c o n f u s u s . Q u ern in t u e n s v e n e r a b i lis a b ă tu t.
S e n io r , a it ad e u m : Q u id e s t h o c , V e n e r a b ilu l b ă tr în , v ă z în d u -1
fili, q u o d s ic t r is t e m t e in tu e o r , e t a şa , i- a z is : « C e s - a în tîm p la t, f iu
in s o lit o m o e r o r e a s p ic io c o n f e c - le , d e t e v ă d a tît d e tr is t ş i d e s tă -
tu m ? H a e c s iq u id e m tr is titia , q u a e p în it d e o m îh n ir e n e o b iş n u it ă ?
t e n u n c d e t in e r e v id e t u r , n o n e s t A c e a s t ă t r is t e ţ e c a r e t e s t ă p în e ş t e
ilia , q u a m s a n c t i s o le n t h a b e r e in acu m se p are că nu e ste a c e e a pe
v u ltu , v e l p o e n it e n t e s p r o s u a c a r e o a u d e o b ic e i c h ip u r ile s f in
c o m m u n i s a lu t e : s e d p u to h a n c ţilo r , s a u a le c e lo r c e s e p o c ă ie s c
e s s e illa m m o r tife r a m tr is titia m , p e n tr u m în t u ir e a lo r d e o b ş t e ; ci
q u a e a u t a p o s ta t a m J u d a m , v e l s o c o t e s c c ă e s t e a c e a t r is t e ţ e a-
A c h it o p e l c o n s ilia t o r e m A b s a lo n is d u c ă to a r e d e m o a r te , c a r e a u c is
n e c a v it . T u n c i l l e : A n t e h o c t r i p e Iu d a t r ă d ă to r u l 2l, s a u p e A c h i
d u u m , q u a n d o tu a v e n e r a b i lit a s t o p e l, s f e t n ic u l lu i A b s a lo n » 22. A -
c u m h o m in ib u s i l l i s d e c a e le s t i tu n c i e l a r ă s p u n s : « A c u m tr e i
m y s t e r io lo q u e b a t u r , p u d o r e v e - z ile , p e c în d s f in ţ ia ta v o r b e a i c u
ta n t e , e g o , t e n e s c ie n t e , ad h a u - a c e i o a m e n i d e s p r e t a in e le c e
r ie n d a m a q u a m a d flu v iu m p e r - r e ş ti, e u , d e ş i m ă o p r e a c o n ş t iin
ţa, fă ră s ă ş t ii tu, m -a m d u s la
r e x i. E u n te m e v e r o in v ia , tu r p is
f lu v iu s ă ia u a p ă . D ar, m e r g în d p e
q u a e d a m e t s a t is s o r d id a c o g it a t io , c a le , o c u g e t a r e u r îtă ş i d e s t u l d e
e t, u t p u to , p e r d ia b o lu m in m e n j o s n i c ă m i-a v e n it în m in te , d u p ă
t e m m ih i a s c e n d it . E t n u n c it a q u e , s o c o t in ţ a m e a , p r in u n e lt ir e a d ia
e c c e ja m p e r tr id u u m , q u a n tu m v o lu lu i. Ş i ia tă c ă a c u m , d e tr e i
z i le m ă m u n c e s c c ît p o t, c u la c r im i
v a le o , c u m la c r y m is e t o r a t io n e
ş i c u r u g ă c iu n i d u p ă S c r ip tu r i, s - o
S c r ip tu r a r u m la b o r o ad e x p e l le n - a lu n g ş i n u p o t în n ic i u n c h ip » .
d a m earn, e t n u llo m o d o v a l e o s u A tu n c i, s f în tu l E p ic te t, a r ă t în d u - s e
p e r a r e . T u n c s a n c t u s E p ic te tu s te r - f o a r t e su p ă r a t ş i in d ig n a t , c a în
r ib ile m e i s u u m v u ltu m o s t e n d e n s , fa ţa u n u i d u h n e c u r a t, a s t f e l i-a
e t in d ig n a n s q u o d a m m o d o a d v e r - v o r b it, z ic în d : « D e c e a i i e ş i t p e
u ş a c h ili e i fă r ă ş t ir e a m e a ş i a i
s u s d a e m o n e m t a lit e r ad e u m lo -
p le c a t la f lu v iu fă r ă b in e c u v în t a -
c u t u s e s t , d ic e n s : Et q u a r e a b s q u e
r e a p r e o t u lu i lu i H r is t o s ? O a r e n u
m ea s e n t e n t ia o s t iu m c e llu la e
ş t ii c ă e x i s t ă în t o t d e a u n a p e n tr u
eg ressu s e s , v e l s in e o r a t io n e
C h r is ti s a c e r d o t is p e r r e x is t i ad f lu 20. De f a p t : 17 A.
21. M atei XXVII, 5.
v iu m ? A n ig n o r a s , q u ia c o m m e n - 22. U Regi X V I I, 1—29.
PĂ TI MI RE A SFI NŢILOR LPICTET SI Ă S T I O N 83
d a tio P r a e p o s iti s e m p e r j u n io r ib u s t in e r i b in e c u v în t a r e a c e lu i m a i
m urus in e x p u g n a b ilis et lo r ic a m a r e c a u n z id d e n e în v in s ş i ca
f id e i, ad s u p e r a n d u m d ia b o lu m p la t o ş ă a c r e d in ţ e i p e n tr u a b ir u i
e x is tit ? p e d ia v o l ?».
18. Et h a e c d ic e n s , j u b e t e u m 18. Ş i s p u n în d a c e s t e a , i- a p o
p a r ite r s e c u m in o r a t io n e a n te D o - r u n c it s ă c a d ă la p ă m în t îm p r e u n ă
m in u m p r o s t e r n e r e . C u m q u e d iu c u e l p e n tr u r u g ă c iu n e în a in t e a
m u ltu m q u e S a lv a t o r is m is e r ic o r - D o m n u lu i. D u p ă c e s - a u r u g a t î n
d ia m p r e c a t i f u is s e n t , e t f in ita o r a d e lu n g ş i m u lt, c e r în d m ilo s t iv ir e a
t io n e e x s o lo s u r r e x is s e n t , v id it D o m n u lu i, ş i Ia s f îr ş itu l r u g ă c iu n ii
b e a t u s A s t io n p u e r u m q u e m d a m s - a u r id ic a t d e la p ă m în t, f e r i c i
t u l A s t io n a v ă z u t p e u n c o p il n e
n ig r u m c u m ig n e a f a c u la d e s u o
g ru c a r e , ie ş in d d in v ă g ă u n a s a c u
s in u e g r e d ie n t e m , a c t a lia sib i
o m ic ă to r ţă a p r in să , i- a v o r b it a s t
d ic e n t e m : C o n f e s s io tu a , A s t io n ,
f e l : « M ă r tu r is ir e a ta , A s t io a n e ,
m a g n a s m e a s c o n t r iv it h o d ie v ir e s , m i-a s t r iv it a s t ă z i t o a t e p u t e r ile ş i
e t u n a o r a t io v e s t r a m e in e r m e m şi o s in g u r ă r u g ă c iu n e a v o a s t r ă
in o m n ib u s r e d d id it, a c d e s o la - m -a lă s a t c u t o t u l d e z a r m a t ş i d e z a
tu m . I d e o q u e e g r e s s u s h in c , in - m ă g it. D e a c e e a , ie ş in d d e a ic i, v o i
tr a b o in c o r L a tr o n ia n i d u c is , e t in tr a în in im a c o m a n d a n tu lu i m ili
e x c it a b o e u m a d v e r s u m v o s c e - ta r a l p r o v in c ie i, L a tr o n ia n u s , ş i- l
le r it e r , e t p e r v a r ia s u p p lic io r u m voi în tă r ît a d egrab ă îm p o t r iv a
g e n e r a v o s e x p e n d e t , e o q u o d in - v o a s t r ă , ia r e l p r in f e lu r it e c h in u r i
v ă v a u c id e , p e n tr u c ă a ţi in tr a t ca
g r e s s i e s t is , u t q u id a m la t r o n e s ,
n iş t e t îlh a r i ş i c a n iş t e r ă u f ă c ă
s i v e m a le f ic i in p r o v in c ia m ip s iu s ,
to r i în p r o v in c ia lu i ş i p rin b in e f a
e t r n u lto s h o m in e s a c u ltu r a d e o - c e r i le v o a stre , în d e p ă r tîn d pe
ru m ip s iu s p e r v e n e f i c i a v e s t r a m u lţi o a m e n i d e la c r e d in ţa în z e i,
a v e r t e n t e s , D e o v e s t r o s o c ia t is . Et i- a ţ i a d u s la D u m n e z e u l v o s t r u » .
h a e c d ic e n s d a e m o n , u ltr a n o n Ş i a c e s t e a z ic în d , d ia v o lu l s - a f ă
c o m p a r u it. cu t n ev ă zu t.
CAPUT III CAPITOLUL III
Sa ncto rum M a r ty rum com preh ensio ; A restarea sfinţilor m u c e n i c i ; mărturisirea

Udei prolessio ; cruciatus ; co nversio de credinţă ; chinurile ; convertire a lui
V i g i l a n t i i ; m artYrium V ig ila n tiu s şi martirajul sfin(Ilor
19. I g itu r c u m h u j u s c e m o d i sp ir i- 19. A ş a d a r , p e c în d s lu j it o r ii lu i

t u a lib u s e x e r c it iis s a n c t i D e i f a D u m n e z e u îş i p e t r e c e a u t im p u l c u
m u li c o n v e r s a r e n tu r , e t S a lv a to r i a c e s t f e l d e lu c r ă r i d u h o v n ic e ş t i,
a d u c în d la u d ă M în t u it o r u lu i n o s
n o s tr o J e s u C h r is to in p s a lm is et
tru I is u s H r is t o s p rin p s a lm i ş i r u
o r a t io n ib u s u n a n im ite r d e s e r v i-
g ă c iu n i, ia r h a r u l d u m n e z e ie s c s e
r e n t ; a c m u lta m ir a b ilia n o n s o
r e v ă r s a p rin e i c h ia r ş i a s u p r a d o
lu m in h o m in ib u s , v e r u m e tia m b ito a c e lo r , p e n e a ş t e p t a t e a s o s it
e t in p e c o r ib u s d iv in a g r a t ia p er în c e t a t e a a lm ir id e n ş ilo r c o m a n
eosd em o p e r a r e tu r , s u b it o a d v e n it d a n tu l m ilita r a l p r o v in c ie i, L a tro -
L a tr o n ia n u s d u x in A lm ir id e n s iu m n ia n u s . Ş i, d u p ă c e a in s p e c t a t tim p
c iv it a t e m . E t c u m p e r tr id u u m d e tr e i z i le lu c r ă r ile p u b lic e ş i i n
o p e r a p u b lic a , e t im p e r ia lia m in is - s t it u ţ iile îm p ă r ă te ş t i c a r e e x i s t a u
te r ia , q u a e ib id e m e r a n t, p e r v i- a c o lo , în p a tr a z i a u v e n it la e l
d is s e t : q u a r ta d ie n u n t ia v e r u n t e i n iş t e lo c a ln ic i, c a r e i- a u s p u s d e s
q u id a m d e o f f ic io d e b e a t is s im is p r e p r e a f e r ic iţ ii b ă r b a ţi c ă s în t
V ir is , d ic e n t e s e i, e t q u o d m a le - n iş t e r ă u f ă c ă t o r i p r im e j d io ş i ş i
v r ă j it o r i, c a r e p r in în v ă ţ ă t u r ile
f ic i s u n t e t m a g i, m u lt o s p e r su a
lo r o t r ă v it e în d e p ă r t e a z ă p e m u lţi
v e n e f i c i a a v e r t e r e n t ja m a s a c r i-
d e la j e r t f e le d a to r a te z e ilo r .
f ic iis d e o r u m . H a e c c u m i l l e a u -
C în d a a u z it a c e s t e a , c o m a n
d is s e t , c o n t in u o im p e r a t a liq u o s
d a n tu l a p o r u n c it în d a tă c ît o r v a
e x q u a e s t io n a r iis , u t p o s t s o li s o c - d in tr e is c o a d e l e lu i ca , d u p ă a-
c a s u m p e r g e r e n t ad h a b it a c u lu m p u s u l s o a r e lu i, s ă s e d u c ă la l o
S a n c to r u m : e t c o m p r e h e n s o s e o s , c u in ţa s f in ţilo r , s ă - i l e g e , s ă - i p u n ă
fe r r o v in c t o s , p e r d u c e r e n t in c u s - în fia r e ş i s ă - i d u c ă , s u b p a z ă , la
t o d ia m c a r c e r is . C u m e r g o c o m p r e - în c h is o a r e . P e c în d p r e a f e r ic iţ ii
b ă r b a ţi e r a u d u ş i în la n ţu r i, c în -
h e n s i b e a t is s im i V ir i, in v in c u la t o -
ta u , z ic în d : «D um nezeul nostru
riu m d u c e r e n tu r , p s a lle b a n t d i e s te scă parea şi p u te re a în n e c a
c e n t e s : D e u s n o s t e r r e f u g iu m e t zu rile care s-au a bătut asupra
v ir tu s , a d ju to r in t r ib u la tio n ib u s , noastră» 23 s a u : «Dom nul pu terilo r
q u a e in v e n e r u n t n o s n im is . Et e cu noi, aju to ru l n ostru este
D u m n ezeu l lui Iacob» 24. Ş i d e a s e
ite r u m : D o m in u s v ir tu tu m n o b is
m e n e a : «M u lte sînt n ecazu rile c e
cu m , s u s c e p t o r n o s t e r D e u s J a c o b . lor drep ţi şi nu ale celo r nelegiu iţi,
R u r su m q u e : M u lt a e t r ib u la t io n e s iar D om nul ne v a scă p a d e to a te a-
ju s to r u m , e t n o n im p i o r u m : se d cestea. D u m n e zeu p ă z e ş te toate
ta m e n e x o m n ib u s h is lib e r a b it e o s o a sele lor din ele nici unul nu v a ii
D o m in u s . C u s t o d it D o m in u s o m n ia zdrobit» 25. Ş i d u p ă c e a u f o s t z ă v o
r iţi în în c h is o a r e , t o a t ă n o a p t e a au
o s s a e o r u m , u n u m e x h is n o n c o n -
p e t r e c u t - o , c a d e o b ic e i, în p s a lm i
te r e tu r . C u m q u e in g r e s s i f u is s e n t ş i r u g ă c iu n i. Iar d u p ă în d e p lin ir e a
in c a r c e r e m , t o ta m n o ctem m ore p r iv e g h e r ii, a s t f e l a v o r b it sfîn tu ]
s ib i s o li t o , in p s a lm is e t o r a t io n i- E p ic te t c ă t r e f e r ic it u l A s t io n , z i
b u s tr a n s e g e r u n t . P o s t e x p le t a m c în d : « D a c ă n e v a în tr e b a m îin e
d e d im in e a ţă , p r e a d u lc e le m e u fiu ,
a u te m v ig ilia r u m s o le m n it a t e m ,
j u d e c ă t o r u l, z ic în d : c e n e a m s în -
hoc m odo sa n ctu s E p ic te tu s ad te ţ i, c a r e v ă e s t e n u m e le , d in c e
b e a tu m A s t io n e m lo c u t u s e s t, d i- p r o v in c ie , s a u d e u n d e a ţi v e n it
c e n s : S i n o s , o d u lc is s im e fili, c r a - a ic i, n o i s ă n u - i r ă s p u n d e m n im ic ,
s t in o d ie in t e r r o g a v e r it j u d e x , d i- să n u - i s p u n e m n ic i n e a m u l, n ic i
cen s : Q u od g en u s, v e l q u ae n o- n u m e le n o s tr u , s ă n u - i d e c la r ă m
m in a v e s t i a , v e l e x q u a p r o v in c ia n ic i p a tr ia , n ic i d e c e o b îr ş ie s în -
e s t is , e t u n d e h u e v e n i s t i s ? N o s
23. Psalmul XXXI, 8 ; Psalm ul XLV, 1.
n ih il i ll i p e n it u s r e s p o n d e a m u s : 24. Psalm ul XXVI, 15 ;
n e q u e g e n u s e i, v e l n o m in a n o s tr a Psalm ul XLV, 7.
25. Psalmul XXXIII, 19 ;
in d ic e m u s : s e d n e c p a tr ia m , u n d e II Petru II, 9.
PĂTI MI RE A SFI NŢILOR EPICTET ŞI A S T l O N 85
s u m u s o r iu n d i, il l i f a te a m u r : n is i te m , s ă - i s p u n e m d o a r a tît, c ă s i n
h o c ta n tu m d ic a m u s , q u ia C h r is- tern c r e ş tin i, c ă a c e s t a n e e s t e n u
tia n i su m u s , e t h o c n o m e n n o b is , m e le , a c e s t a n e e s t e n e a m u l, a-
h o c g e n u s , h o c p a tr ia : e t n ih il c e a s t a n e e s t e p a tr ia ; c ă n u s în t e m
a lt c e v a , d e c î t s lu j it o r i a i A d e v ă
a liu d su m u s , q u a m v e r i D e i c u l-
r a tu lu i D u m n e z e u » .
t o r e s . Et ite r u m : S i n o b is p o s t
Şi ia r ă ş i: «D acă d up ă a c e a stă
h a n c c o n f e s s i o n e m s u p p lic ia ju s -
m ă r tu r is ir e s e v a p o r u n c i s ă fim
s e r it a d h ib e r i, n ih il a liu d in to r -
p u ş i la c h in u r i, în tim p u l s c h in
m e n tis p o s it i d ic a m u s , n is i : D o - g iu ir ilo r s ă n u s p u n e m d e c ît :
m in e J e s u , tu a v o lu n t a s s e m p e r D o a m n e I is u s e , f a c ă - s e în t o t d e a
f ia t in n o b is . u n a cu n o i v o ia Ta».
20. Ig itu r a lia d ie , p r im o d ilu c u lo 20. în z iu a u r m ă to a r e , c h ia r d in
j u b e t L a tr o n ia n u s d u x tr ib u n a l z o r i, c o m a n d a n tu l L a tr o n ia n u s p o
p r a e p a r a r i in m e d ia c i v i t a t e : e t r u n c e ş t e c a lo c u l d e j u d e c a t ă s ă s e
p r a e c o n ib u s im p e r a t, u t c u m n im io p r e g ă t e a s c ă în c e n t r u l c e t ă ţ ii şi
c la m o r e ad ta m n e f a n d u m e t h o r - d ă o r d in c r a in ic ilo r s ă c h e m e c u
rid u m s p e c t a c u lu m m u lt it u d in e m m a r e s t r ig ă t m u lţ im e a p o p o r u lu i
p o p u li in v it a r e n t . Et f a c t a ja m la o p r iv e liş t e a t ît d e b le s t e m a t ă
h o r a d ie i te r tia , q u a s i fu r ib u n d a ş i d e în s p ă im în t ă t o a r e . Iar c în d s -a
b e s t ia L a tr o n ia n u s p r o c e d it. Et f ă c u t a l t r e ile a c e a s d in zi ş i p o p o
p o p u lo u n d iq u e e x s p e c t a n t e , s e - ru l a ş t e p t a a d u n a t în fa ţa t r ib u n e i
d e n s p ro tr ib u n a li, j u b e t a d d u c i d e j u d e c a tă , c a o fia r ă tu r b a tă a
S a n c to s in c o n s p e c t u ,suo. C u m - a p ă r u t L a tr o n ia n u s ş i s - a a ş e z a t
q u e e x h ib it i, c o r a m e o a s ta r e n t, p e s c a u n u l d e j u d e c a tă , d în d p o
m o x , u t v id it e o s , a p a v o r e n im io r u n c ă s ă f ie a d u ş i s f in ţ ii în fa ţa lu i.
t o t u s o b r i g u i t : n o n e n im p o te r a t
D ar în d a t ă c e i- a v ă z u t , a în c r e
in t e n d e r e in S a n c to s , e o q u o d in
m e n it d e s p a im ă . N u p u t e a p r iv i la
sta r s o lis , p r a e n im ia g r a tia , q u a m
g e r e b a n t , f u lg e b a n t f a c ie s e o r u m . e i, p e n tr u c ă s t r ă lu c e a u c a s o a r e le
E rat s iq u id e m s a n c t u s E p ic te tu s şi fa ţa lo r e r a lu m in a t ă d e h a r u l
a n n o r u m fe r e s e x a g in t a , s ta tu r a D o m n u lu i. S fîn tu l E p ic te t, în v îr s t ă
p r o c e r u s , b a r b a p r o lix a , e t s p le n - d e a p r o a p e ş a iz e c i d e a n i, e r a în a lt
d o r e c a n it ie i d e c o r a t u s . S im ilit e r d e sta tu r ă , c u b a r b ă b o g a t ă ş i a d
e t b e a t is s im u s A s t io n m o n a c h u s , m ir a b ilă în s p le n d o a r e a e i c ă r u n tă .
s ta tu r a e t ip s e p r o c e r u s e x i s t e b a t : La f e l ş i p r e a f e r ic it u l m o n a h A s
s e d e t n im iu m p u lc h e r a c d e lic a t u s , t io n , e r a ş i e l în a lt d e sta tu r ă , d a r
e t q u a s i t r ig in t a q u in q u e a n n o s e r a f o a r t e fr u m o s ş i p lă p în d , a v în d
a e t a t is a g e n s . C u m q u e u n iu s h o r a e ş i e l a p r o a p e t r e iz e c i ş i c in c i d e
s p a tiu m t r a n s is s e t , in t e r r o g a v it e o s a n i. D u p ă c e a tr e c u t u n c e a s , c o
L a tr o n ia n u s dux, d ic e n s : Q u a e m a n d a n tu l L a tr o n ia n u s , a în c e p u t
s u n t v o c a b u la v e s tr a , q u o d g e n u s , s ă - i în tr e b e , z ic în d : « C u m v ă n u
s e u d e q u a li p r o v in c ia v o s e s t is m iţi, d e c e n e a m s în t e ţ i, d in c e
o r iu n d i, n o b is in c o n s p e c t u h u ju s p r o v in c ie ş i d e u n d e v e n iţ i, d e c l a
m u lt it u d in is e x p la n a t e . raţi a ic i în fa ţa a c e s t e i m u lţim i» .
21. R e s p o n c le n te s S a n c ti, d ix e - 21. R ă sp u n z în d , S fin ţ ii a u s p u s :
ru n t : N o s C h r is tia n i s u m u s, e t d e -S în te m c r e ş tin i, n ă s c u ţ i d in p ă
p a r e n tib u s n a ti C h r is tia n is , at- rin ţi c r e ş tin i şi v e n im d in p a tr ia
q u e d e C h r is tia n o r u m p a tr ia n o s c r e ş tin ilo r » . C o m a n d a n tu l L a tr o n i

s u m u s o r iu n d i. L a tr o n ia n u s d u x an u s a z is : «A m v o it să v ă aud
d ix it : E g o n o m in a v e s t r a in te r im m a i în t îi n u m e le : c ă c i ş t iu c ă s în -
v o lu i a u d ir e . N a m e o q u o d d e ilia t e ţ i d e c r e d in ţa a c e e a b le s t e m a t ă ,
m a le d ic t a p e r f id ia e s t is , e t e g o v o i ş i t o ţ i c e i d in îm p r e ju r im i» . La
n o v i, e t u n iv e r s i c ir c u m s t a n t e s . A d a c e s t e a , s f in ţ ii m a r tir i a u r ă s p u n s :
h a e c s a n c t i M a r t y r e s d ix e r u n t : « N o i s în t e m c r e ş t in i şi-L r e c u n o a ş
N o s C h r is tia n i su m u s , e t J e s u m t e m şi-L a d o r ă m p e I is u s H r is t o s
C h r istu m D o m in u m n o str u m , in c u - D o m n u l n o s tr u , în p u t e r e a C ă r u ia
ju s p o te sta te c u n c t a h a b e n tu r , s ta u t o a t e , ia r p e id o lii tă i î i d is
a g n o s c im u s e t a d o r a m u s , u n iv e r s a p r e ţu im , după cu m ne în v a ţ ă
id o la tu a a b o m in a m u r , d ic e n t e S c r ip tu r a . La f e l c a e i s ă f ie c e i
S c r ip tu r a : S im ile s il l i s fia n t, q u i c e - i fa c , c a ş i c e i c e c r e d în e i» 26.
f a c iu n t e a , s e d e t o m n e s q u i c o n - A u z in d a c e s t e a , c o m a n d a n tu l s - a -
fid u n t in e is . H iaec a u d ie n s D u x , n fu r ia t p e s t e m ă s u r ă ş i a d a t p o
n im iu m ir a tu s e s t : e t im p e r a t, u t r u n c ă s ă f ie d e z b r ă c a ţ i ş i b ic iu iţ i
e x s p o li a t o s f o r t it e r v e r b e r a r e n t. c u t o a tă p u te r e a . Ş i, p e c în d e r a u
C u m q u e a m in is tr is C h r is ti M a r lo v i ţ i d e c ă lă i, m a r tir ii lu i H r is
t y r e s c a e d e r e n t u r , o c u lo r u m s u o - t o s , r id ic în d u - ş i p r iv ir ile c ă t r e ce r,
ru m o b tu tu m e l e v a n t e s ad c a e lu m , a s t f e l z ic e a u : « D o a m n e I is u s e , î n
t a lit e r d ic e b a n t : D o m in e J e s u , m a - v ă ţ ă t o r u l n o s tr u , f a c ă - s e v o i a ta
g is t e r n o s te r , tu a v o lu n t a s f ia t in c u n o i» .
n o b is . S e d c u m d iu m u ltu m q u e c a e D ar f iin d c ă , d u p ă a t ît e a c h in u r i,
d e r e n tu r , e t n ih il e j u s im m a n ita s c r u z im e a lu i L a tr o n ia n u s n u a -
j u n s e s e la n ic i o iz b în d ă îm p o t r iv a
a d v e r s u s D e i c u lt o r e s p r a e v a lu is -
iu b ito r ilo r lu i D u m n e z e u , a c e s t a ,
s e t, t a lit e r ir a tu s c o n t r a e o s L a m în ia t, a s t f e l s - a a d r e s a t îm p o t r iv a
tr o n ia n u s lo c u t u s e s t, d ic e n s : U b i lo r , z ic în d : « U n d e e s t e a c e l m in u
e s t m ir a b ilis il l e v e s t e r d e f e n s o r , n a t a p ă r ă to r a l v o s t r u , p e ca re-1
q u e m s in e c e s s a t io n e v o b is in a u - c h e m a ţ i fă r ă în c e t a r e în a ju to r ?
S ă v in ă a c u m şi, d a c ă p o a t e , s ă
x iliu m in v o c a s t is ? V e n ia t it a q u e
v ă s c o a t ă d in m îin ile m e le » .
n u n c , e t s i p o t e s t , d e m e is v o s e r i-
S fin ţ ii m a r tir i a u r ă s p u n s : « S în
p ia t m a n ib u s . S a n c ti M a r t y r e s d i t e m c r e ş tin i, o, t i r a n e ,• f a c ă - s e
x e r u n t : C h r is tia n i su m u s , o ty r a n - v o i a D u m n e z e u lu i n o s tr u c u n o i» .
ne : fia t v o lu n t a s D ei n o s tr i in C în d a a u z it a c e s t e a , L a tr o n ia n u s
n o b is . H a e c c u m a u d is s e t L a tr o a p o r u n c it c a e i s ă f ie r id ic a ţ i p e
s t in g h ia d e to r tu r ă ş i s f îş ia ţ i cu
n ia n u s , j u s s it e o s in e c u le u m l e
c î r li g e d e fie r . Ş i, p e c în d e r a u s f î
v a r i, e t fo r t it e r u n g u lis fe r r e is rad i. ş ia ţ i, ia r ă ş i z ic e a u : « S în te m c r e ş
C u m q u e r a d e r e n tu r , ite r u m d i c e t in i, o , t ir a n e L a tr o n ia n u s , f a c ă - s e
b a n t : C h r is tia n i su m u s , o t y r a n p e v o ia D u m n e z e u lu i n o s tr u c u n o i» .
L a tr o n ia n e : fia t v o lu n t a s D e i n o s tr i A t u n c i tir a n u l a p o r u n c it ca , le g a ţ i
in n o b is . T u n c d e in d e j u s s i t ty r a n - p e s t in g h ia d e to r tu r ă , s ă f ie a rşi
n u s, u t la m p a d e s a r d e n t e s , cu m c u f ă c lii a p r in s e . Şi, p e c în d ră b -
a d h u c in e c u l e o p e n d e r e n t , ad la - d a u c u s u f le t m a r e ş i a c e s t f e l d e
te r a e o r u m a p p lic a r e n t. C u m q u e e t s c h in g iu ir e , e i la f e l z ic e a u : « S în -
h o c torjiH 'iiti g e n u s m a g n a n im ite r ‘'n. P s a l m u l O X IiI, 16.
P ĂT I MI R E A SFI NŢILOR EPICTET ŞI A S T l O N 87
t o le r a r e n t , d ic e b a n t : C h r is t ia n i su - te m c r e ş t in i, o , tir a n e , f a c ă - s e v o ia
m u s , o t y r a n n e : f ia t v o lu n t a s D e i D u m n e z e u lu i n o s tr u c u n o i» . F iin d
in n o b is . E t c u m ja m h o r a s é p t im a că d e acu m se fă c u se c e a su l al
f a c t a f u is s e t , j u s s i t e o s L a tr o n ia n u s ş a p t e le a , L a tr o n ia n u s a p o r u n c it ca
d e e c u l e o d e p o n i, e t in c u s t o d ia m e i s ă f ie c o b o r ît i d e p e s t in g h ia d e
c a r c e r is p e r d u c i. to r tu r ă ş i d u ş i su b p a z a în c h is o r ii.
2 2. U n u s a u te m e x q u a e s t io n a r iis , 22. Iar u n u l d in tr e a n c h e t a to r i,
n o m in e V ig ila n t iu s , a u d ie n s h u n c p e n u m e V ig ila n t iu s , a u z in d u -i p e
v e r s ic u lu m s a n c t o s M a r t y r e s in a c e ş t i s f in ţ i m a r tir i cu m , p u ş i la
t o r m e n tis p o s it o s , f r e q u e n te r e t c h in , r e p e t ă m e r e u a c e l e a ş i c u -
s a e p iu s it e r a r e , id e s t, C h r is tia n i c u v in t e : « S în te m c r e ş t in i, o , t ir a
su m u s , o t y r a n n e L a tr o n ia n e : fia t n e L a tr o n ia n u s, f a c ă - s e v o i a D u m
v o lu n t a s D e i n o s tr i in n o b is : e x i - n e z e u l u i n o s tr u c u n o i» ş i d în d u - ş i
s tim a n s , q u o d a liq u a m m a g n if ic a e s e a m a c ă a c e s t e c u v in t e a u o m a r e
p r a e c a n t a t io n is in s e h a b e r e t v ir - p u t e r e în e l e , f iin d c ă e i s p u n e a u
t u t e m : q u ia d ic e b a n t, n u llo m o d o c ă o r ic in e s e g în d e ş t e la e l e n u
p o s s e m e d ita n t ib u s e u m d o lo r e m m a i p o a t e s im ţi n ic i o d u r e r e , a
s e n t ir e : c o e p it h u n c ip s u m v e r s i în c e p u t ş i e l s ă le r o s t e a s c ă m e r e u
c u lu m in c e s s a b ili m e d it a t io n e ru- în g în d : a c a s ă , p e d ru m , d o r m in d
m in a r e : in fr a d o m u m e t in p la te is , s a u tr e a z , în t o t tim p u l l e ş o p te a .
d o r m ie n s a t q u e e x u r g e n s , e t in o m n i Ş i c u m tim p d e t r e i z i l e n u s e
te m p o r e d ec a n ta re . C u m q u e per p u t e a o p r i s a n u l e sp u n ă în g în d ,
trid u u m j u g it e r n o n q u ie s c e r e t d e în a p a tr a z i a în c e p u t s ă l e s t r ig e
c a n ta n d o , q u a r ta d e m u m d ie c o cu g la s ta r e , in a u z u l lu m ii, z i-
e p it v o c e p u b lic a p r o c la m a r e , d i- c în d : «E u s în t c r e ş tin , o , tir a n e L a
c e n s : E g o C h r is t ia n u s su m , o tr o n ia n u s , f a c ă - s e v o i a D u m n e z e u
t y r a n n e L a tr o n ia n e : f ia t v o l u n lu i n o s tr u c u n o i» . Ş i, v e n in d V i
t a s D e i n o s tr i in n o b is . E t p e r v e - g ila n t iu s la p r e a f e r ic iţ ii m a r tir i în
n ie n s ad b e a t is s im o s M a r t y r e s in în c h is o a r e , a m e r ita t s ă p r im e a s c ă
c u s t o d ia c a r c e r is , s ig n a c u lu m v i t a e d e la e i s e m n u l c r u c ii.
a b e i s p r o m e r u it p e r c ip e r e : e t cu m C u t o a tă c a s a lu i, c r e z în d în
o m n i d o m o s u a c r e d e n s in D e u m D u m n e z e u M în t u ito r u l, a în g r o p a t
S a lv a to r e m , B e a to r u m s a n c t a c o r e l în s u ş i, c în d a v e n i t v r e m e a , c u
p o r a ip s e p o s tm o d u m c u m h o n o r e c e a m a i m a r e c in s t e , t r u p u r ile
m á x im o s e p e liv it . s f in te a le f e r ic iţ ilo r .
2 3. Ig itu r p o s t q u in ta m d e m u m 23. D u p ă a c i n c e a zi, v e n in d i a
d ie m s e d e n s ite r u m L a tr o n ia n u s r ă şi c o m a n d a n tu l L a tr o n ia n u s şi
d u x p ro tr ib u n a li, j u s s it s a n c tu m s tîn d p e s c a u n u l d e j u d e c a tă , a p o
E p ic te tu m p r e s b y t e r u m , e t A s t io - r u n c it c a p r e o t u l E p ic te t ş i m o n a
n em m o n a c h u m in c o n s p e c t u s u o h u l A s t io n s ă f ie a d u ş i în fa ţa sa .
p e r d u c i. C u m q u e a m in is tr is d a e - Şi p e c în d e r a u d u ş i d e s lu g ile d ia
ra o n u m d u c e r e n tu r , p s a lle b a n t, d i- v o lilo r , e i c în ta u , z ic în d : « în tin e ,
c e n t e s : In t e in im ic o s n o s tr o s D o a m n e , v o m s p u lb e r a p e d u ş m a
v e n t ila b im u s D o m in e , e t in n o m in e n ii n o ş tr i ş i în n u m e le T ă u îi v o m
tu o s p e r n e m u s in s u r g e n t e s in n o d is p r e ţu i p e c e i c e s e r id ic ă îm p o
b is. N o n e n im in a rc u n o s tr o s p e - tr iv a n o a s tr ă . N o i n ă d ă jd u im în
ra m u s, et g la d iu s h u m a n u s n e q u á c r e d in ţa n o a s tr ă ş i n u s a b ia o m e -
quam s a lv a r e n o s p o t e n t : se d S'-.i n e v a p u te a m în tu i, ci
d e x t e r a tu a , e t b r a c h iu m tu u m , e t d r e a p ta T a ş i b r a ţu l T ă u ş i lu m in a
illu m in a t io v u lt u s t u i : q u o n ia m tu c h ip u lu i T ă u 27. F iin d c ă T u a i b i
c o m p la ic u is t i in n o b is . C u m q u e n e v o i t în tr u n o i» . Ş i p e c în d m a r ti
a n te s u b s e lliu m p r o f a n is s im i d u c is , rii lu i H r is t o s e r a u în fa ţa p ă g în u -
C h r is ti M a r t y r e s a s t it is s e n t , a it ad lu i c o m a n d a n t L a tr o n ia n u s , a c e s t a
e o s L a tr o n ia n u s d u x : A c q u i e s c it i s le - a z is : « V -a ţ i h o t ă r ît s ă a d u c e ţ i
m ih i, e t s a c r if ic a t is d iis , a n a d h u c j e r t f e z e ilo r , s a u r ă m în e ţ i m a i d e
in v e s t r a in s a n ia p e r d u r a tis ? S a n c p a r te în n e b u n ia v o a s t r ă ?». S fîn -
tu s E p ic te tu s r e s p o n d it : S a e p iu s tu l E p ic te t a r ă s p u n s : « P r e a d e s
n o s in te r r o g a s t i, fr e q u e n te r n o b is n e - a i în tr e b a t, m e r e u n e - a i li n g u
b la n d it u s e s , m u lt o t ie s q u e d o n a ş it ş i d e m u lt e o ri n e - a i fă g ă d u it
p lu r im a , e t h o n o r e s n o b is m á x i n u m e r o a s e d a ru ri ş i f o a r t e m a r e
m o s p r o m is is t i : e t ta rn en p e n itu s r ă s p la tă , d a r n -a i p u tu t a u z i d e la
n ih il a liu d a n o b is a u d ir e p o tu is t i, n o i n im ic a lt c e v a , d e c î t c ă s în -
n is i q u ia C h r is t ia n i s u m u s : e t te m c r e ş t in i ; ş i ia tă , e d e p r is o s
e c c e , n u n c h o c ip s u m it e r a r e n o n acu m s-o lu ă m , ia r ă ş i, d e la
q u ie s c im u s . C u m a u te m a u d is s e t în c e p u t» .
L a tr o n ia n u s h a e c o m n ia v e r b a ,
C în d a a u z it L a tr o n ia n u s t o a t e
d é d it m u g itu m u t le o : e t e x c la -
c u v in t e le a c e s t e a , a m u g it c a u n
m a n s v o c e m a g n a , t a lit e r ad s u o s
le u ş i, s t r ig în d c u g la s ta r e , a s t f e l
m ilit e s lo c u t u s e s t, d ic e n s : V e l o -
c ite r , o m in is tr i h u j u s s p le n d id is - a v o r b it c ă t r e s o ld a ţ ii s ă i, z ic în d :
sim i c u lm in is , s a l e t a c e t u m h u e « R e p e d e , s lu j b a ş i a i a c e s t e i p r e a -
a ffe r te , e t p r io r ib u s e o r u m la c e - s t r ă lu c it e d r e g ă t o r ii, a d u c e ţ i a ic i
r a t io n ib u s c o n f r ic a t e , s im u lq u e p i- s a r e ş i o ţ e t ş i f r e c a ţ i- le r ă n i l e ;
c e m e t ad iîp em in c a c a b u m a e n e u m p u n e ţ i in tr -u n c a z a n de a ra m ă
m itt it e , e t cu m c o e p e r it fo r tite r s m o a lă ş i g r ă s im e , ş i c în d v o r î n
e b u llir e , e o s in e u m d e m m itt it e . c e p e s ă c l o c o t e a s c ă , a r u n c a ţ i- i în
Et S a n c ti h a e c a u d ie n t e s , d ic e - e l» . A u z in d a c e s t e a , s f in ţ ii z ic e a u :
b a n t : C h r is t ia n i su m u s , o ty r a n - « S în te m c r e ş tin i, o , tir a n e , f a c ă - s e
n e : f ia t v o lu n t a s D e i in n o b is . v o i a D u m n e z e u lu i n o s tr u c u n o i» .
24. C u m q u e h o c to r m e n ti g e n u s 24. D u p ă c e a u r ă b d a t p e n tr u
p r o C h r is ti n o m in e m a g n a n im ite r n u m e le lu i H r is t o s a c e s t f e l d e t o r
tu r ă , n e în fr ic a ţi, fă r ă s ă p o a tă fi
t o le r a s s e n t , e t in n u llo p e n it u s
c lin t iţ i d in c r e d in ţa lo r , p r e a c r u -
la e s i f u is s e n t , im p e r a t s a e v is s im u s
d u l tir a n a p o r u n c it s ă f ie s c o ş i şi
ty r a n n u s , u t in d e e o s e j ic e r e n t , e t d u ş i d in n o u la în c h is o a r e , su b p a
in c u s t o d ia m c a r c e r is d e n u o p e r - ză . « D îr z e n ia lo r — a z is e l — s ă
d u c e r e n t : N e fo r te , in q u it, e t c o n - n u p a r ă a n e a d u c e n o u ă r u ş in e ,
s t a n t ia e o r u m n o b is ig n o m in ia m , ia r c r e ş t in ilo r în d r ă z n e a lă » . Ş i a
p o r u n c it c a tim p d e t r e iz e c i d e
e t C h r is t ia n is a u d a c ia m g e n e r a r e
z i le n im e n i s ă n u in tr e la e i ş i s ă
v id e a t u r . Et s i c j u s s it , u t p e r X X X n u li s e a d u c ă d e n im e n i m în c a r e
d ie s n u llu s a d e o s in tr o ir e t, n e q u e s a u b ă u tu r ă .
a b a liq u o c ib u s p o tu s q u e d e f e r - D ar a t le ţ ii lu i H r is t o s s e r e f ă
re tu r . S e d a t h le t a e C h r is ti d e p ie - c e a u z iln ic d in p lin ă t a t e a c u v în t u -
n it u d in e v e r b i d iv in i, e t d e illo ]ui d u m n e z e ie s c şi d in a c e a p îin e
p a n e , q u i d e c á e lo d e s c e n d it , q u o - 27. P sa lm u l XLIII, 4 - 5.
P ĂT I MI R E A SFI NŢILOR EPICTET ŞI A S T l O N 89
t id ie r e f ic ie b a n t u r , a tq u e in d e s i- c a r e c a d e d in c e r . Ei c în t a u n e î n
n e n t e r p s a lle b a n t , d ic e n t e s : D e u s c e ta t, z ic în d : « D u m n e z e u să se
m is e r e a t u r n o s tr i, e t b e n e d ic a t n o m ilo s t iv e a s c ă d e n o i ş i s ă n e b in e -
c u v in t e z e ,• s ă lu m in e z e fa ţa S a a -
b is : illu m in e t v u ltu m s u u m su p e r
su p r a n o a s tr ă ş i s ă s e m i l o s t i v e a s
n o s , e t m is e r e a t u r n o s tr i : u t c o g - c ă d e n o i, c a s ă c u n o a ş t e m p e p ă -
n o s c a m u s in te r r a v ia m tu a m , in m în t c a le a T a, D o a m n e , m în t u ir e a
o m n ib u s g e n t ib u s s a lu t a r e tu u m . T a p e n tr u t o a t e n e a m u r ile » .
25. Ig itu r cu m in u r b e A lm ir id e n - 25. D a r p e c în d s f in ţ ii m a r tir i
s iu m s a n c t i M a r t y r e s h a e c t o r r ă b d a u în n u m e le lu i H r is t o s a c e s
m e n ta p r o C h r is t i n o m in e t o le r a - t e c h in u r i, u n c ă lă to r , v ă z în d în -
r e n t, q u id a m p e r e g r in u s q u o d a m tr -o z i p e p r e a f e r ic it u l A s t io n în
d ie v id e n s b e a t is s im u m A s t io n e m fa ţa s c a u n u lu i d e j u d e c a t ă ş i cu -
a n te tr ib u n a l j u d ic is c o n s is t e n t e m , n o s c în d c in e e s t e ş i d in c e n e a m s e
e t c o g n o c e n s , q u is c u j u s q u e g e n e tr a g e , a p le c a t în g r a b ă p e m a r e
r is h a b e r e tu r , f e s t in a n t e r n a v ig a n s şi a c o b o r ît în p ă r ţ ile R ă s ă r itu lu i.
in p a r tib u s O r ie n t is d e s c e n d it : e t
A j u n g în d în c e t a t e a d e o b îr ş ie a lu i
v e n i e n s in c iv it a t e m , u n d e e r a t
A s t io n , a s p u s m a m e i ş i t a tă lu i a-
o r iu n d u s , n u n t ia v it p a tr i e j u s et
c e s t u ia t o a t e c e l e c e s e în tîm p la -
m a tr i h a e c u n iv e r s a , q u a e ill i a c c i-
d e r a n t, d ic e n s , e u m c u m s e n e q u o s e r ă c u fiu l lo r, is t o r is in d c u m e l şi
d a m C h r is tia n o , E p ic te to n o m in e , in c u u n b ă tr în c r e ş tin , p e n u m e E p ic -
m a r t y r io c o n s is t e r e . S im ilit e r n o te t, s în t c h in u iţi ş i m a r tir iz a ţi.
m e n c iv it a t is , in q u a e s s e n t , d ili- D e a s e m e n e a , le - a sp u s c u g r ijă
g e n t is s im e e o s e d o c u it . A t illi, h a e c ş i în c e c e t a t e s e p e t r e c a c e s t e
a u d ie n t e s , m o x ad g e n u a s ib i is ta lu c r u r i. Iar e i, a u z in d a c e s t e a , în
r e f e r e n t is a d v o lv u n t u r : e t f o r tite r d a tă a u c ă z u t în g e n u n c h i la p i
eu m ro g a re co ep eru n t, u t ea, q u a e c i o a r e le c e lu i v e n i t ş i a u în c e p u t
v e r a e s s e n t , e i s d ic e r e t. A t il l e s ă - l r o a g e s tă r u ito r , să le sp u n ă
j u r e ju r a n d o v e r a h a e c e s s e a ffir - d a c ă s în t a d e v ă r a t e c e l e a u z it e . Iar
m a b a t. T u n c c o e p i t d ic e r e p a te r e l a în tă r it p rin ju r ă m în t c ă s în t
e j u s S i e g o in f e l i x m e r itu s fu e r o , a d e v ă r a t e . A t u n c i t a tă l a z is : « D a
u t v id e a m f a c ie m f ilii m e i, q u id - c ă aş p u te a , n e f e r ic it u l d e m in e , să
q u id illu d e s t q u o d m ih i m a n d a - m a i v ă d fa ţa c o p ilu lu i m e u , a ş
v e r it e t d o c u e r it, h o c s in e a liq u a f a c e fă ră v r e o în t îr z ie r e t o t c e - m i
m o r a fa c t u r u s su m . v a c e r e s a u m ă v a în v ă ţ a e l» .
26. S im ilit e r v e r o e t m a te r d i- 26. La f e l z i c e a ş i m a m a : « N ă
c e b a t : E g o m is e r a b ilis e t h u m ilia t a d ă j d u ie s c c ă , n e f e r ic it a ş i a m ă r îta
p er o m n ia , s i iliu m a d h u c in h o c d e m in e , v o i p u t e a t o t u ş i a j u n g e
c o r p o r e m e r ita f u e r o in tu e r i, e t s ă - l m a i v ă d în fa ţa m e a ; d e a-
d o m u m u n iv e r s a m q u e m e a m s u b - c e e a v o i lă s a c a s a ş i t o t c e a m şi
s ta n tia m d e r e lin q u a m , e t ill i s o li m ă v o i d u c e la e l, f iin d c ă m a i p r e
a d h a ereb o , e o q uod su p er h a ec s u s d e t o a t e e l e s t e t o t c e am m a i
o m n ia ip s e s o lu s m ih i c h a r io r e t sc u m p şi m a i d ra g . C h ia r d a că -rn i
90 DR. N E S T O R VOR N 1 C E S C U , ARHI EPI SCOP Ş/ MI TROPOLI T
d u lc io r h a b e a tu r . Q u o d e t s i m e v a c e r e s ă m ă fa c c r e ş tin ă , n u v o i
im p e r a v e r it f ie r i C h r is tia n a m , n e c r e fu z a a c e s t lu c r u ş i, d a c ă e l v a
h o c r e c u s a b o f a c e r e , e t c u m ip s o v r e a , s în t p r e g ă t it ă s ă ra b d o r ic e
p o s tm o d u m , s i v o lu e r it , p a r a ta su m c h in u r i, s ă p r im e s c c u p lă c e r e
t o r m e n ta s u s t in e r e , e t m o r te m g r a - m o a r te a » .
ta n te r a c c ip e r e . E t h a e c d ic e n t e s , A c e s t e a z ic în d , e i ş i- a u lă s a t su b
u n iv e r s a m s u b s t a n tia m s u a m a c m a n d a t şi t u t e lă t o a t ă a v e r e a şi
d iv it ia s su b a c t o r ib u s e t p r o c u r a - t o a t e b o g ă ţ iile . I e ş in d d in c a s a lo r
t o r ib u s r e liq u e r u n t . Et e g r e s s i cu m d o a r c u t r e i t in e r i s lu j ito r i, s -a u
tr ib u s p u e r is d e d o m o ,sua, n a v im
u r c a t în d a tă p e o c o r a b ie ş i au
p r o t in u s c o n s c e n d e r u n t , e t n a v i-
în c e p u t c ă lă to r ia , c a s ă a j u n g ă in
g a r e c o e p e r u n t , u t in S c y th a r u m
ter ra m , a t q u e in A lm ir id e n s iu m c i- ţa r a s c iţ ilo r ş i în c e t a t e a a lm ir i-
v it a t e m d e v e n ir e n t . C u ju s p r o v in - d e n ş ilo r . în a c e a p r o v in c ie e r a p e
c i a e t u n c P o n t if e x e t P r a e p o s itu s a t u n c i e p is c o p , p ă z it o r a l s f in te lo r
s a n c ta r u m D e i e c c le s ia r u m , b e a t is - lu i D u m n e z e u b is e r ic i, p r e a f e r ic i
s im u s E u a n g e lic u s h a b e b a tu r . tu l E v a n g e lic u s .
2 7. Ig itu r e x p le t o n u m e r o tri- 27. D u p ă t r e iz e c i d e z ile , tir a n u l
g in ta d ie r u m , j u s s i t t y r a n n u s , u t a p o r u n c it c a s f in ţii m a r tir i s ă f ie
s a n c t i M a r t y r e s c o r a m s e e x h i- a d u ş i ia r ă ş i în fa ţa lu i. Ş i fiin d c ă
b e r e n tu r . Q u i c u m h ila r i a n im o e t a d u ş i în a in t e a lu i s t ă t e a u c u s u f l e
v u lt u s p le n d id o c o r a m il l o c o n s t i- tu l v e s e l ş i c u fa ţa lu m in a tă , a s t f e l
t is s e n t , s ic ad e o s L a tr o n ia n u s d u x a v o r b it c ă t r e e i c o m a n d a n tu l L a
lo c u t u s e s t, d ic e n s : S a e p iu s v o s tr o n ia n u s , z ic în d : « V -a m în tr e b a t
d e n o m in u m v e s t r o r u m v o c a b u lo d e m u lte o r i c u m v ă c h e a m ă , d e c e
in t e r r o g a v i, v e l g e n e r e , s e u u n d e n e a m s în t e ţ i ş i d e u n d e v e n iţ i, dar
e s t i s o r iu n d i : e t n u m q u a m m ih i n ic io d a t ă nu m i-a ţ i s p u s a d e v ă r u l.
v e r it a t e m d ix is t is . N u n c it a q u e , Iar a c u m , c ă n u c u n o s c n ic i p a tr ia
c u m n e c p a tr ia m n o v i, n e c g e n u s v o a s t r ă , n u v ă ş t iu n ic i n e a m u l şi
a g n o s c o , s e d n e c n o m in a v e s t r a n -a m p u tu t a fla n ic i m ă c a r cu m
p o tu i a d d is c e r e , h o c c o g i t a v i a p u d v ă c h e a m ă , ia tă la c e m -a m g în d it.
m e m e t ip s u m , d ic e n s : E o quod P e n tr u că n u p ă r e ţ i a fi a lt c e v a
n ih il a liu d v o s e s s e v id e m in i, n is i d e c ît d e m o n i în tr u p a ţi, n e c u n o s c u ţ i
c o r p o r e i d a e m o n e s , q u i s in e n o n ic i d u p ă n u m e , n ic i d u p ă n e a m ,
m in e v e l g e n e r e e s s e n o s c u n t u r : v ă v o i n u m i c u n u m e le p e care-1
e t id e o s e c u n d u m q u o d d ig n i e s t is , m e r ita ţi» .
h o c v o s v o c a b u lo n u n c u p a b o . Et Ş i a c o n t in u a t a s t f e l : « S p u n e ţi-
a d j e c it d ic e r e ad e o s : D ic it e m ih i m i v o i, o, d r a c i îm p ie liţ a ţ i, a d u c e ţ i
v o s, o corporei d aem on es : si non j e r tf e z e ilo r în tr u c h ip a ţ i, o r i v o i
s a c r if ic a t is im m o r t a lib u s d iis , f a c io p u n e s ă v i s e t a ie c h ia r a s t ă z i c a
h o d ie , u t c a p it a v e s t r a a b s c in d a n - p e t e le ?». M a r tir ii lu i H r is t o s au
tur. C h r isti M a r t y r e s d ix e r u n t : r ă s p u n s : « N o i s în t e m c r e ş t in i ş i în
N o s C h r is tia n i su m u s, e t in n o n u m e le lu i H r is t o s , a lu n g ă m d in
m in e C h r is ti d a e m o n e s , q u o s v o s t r u p u r ile c e lo r p o s e d a ţ i d e m o n ii p e
u t d e o s a d o r a t is e t c o l it is , n o s d e c a r e v o i îi a d o r a ţi ş i - i c in s t iţ i. O,
o b s e s s is c o r p o r ib u s effu g a m u s. d e n -a r lo c u i în t in e c e l m a i rău
U tin a m in t e d a e m o n p e s s im u s n on d e m o n !». A u z in d a ce stea acel
h a b ita r e t ! H o c a u d ie n s v e s a n u s s m in tit cu s u fle t d e fia r ă , a pururi-
P Ă T I M I R E A S F I N Ţ I L O R E P I CT E T Ş I A S T i O N 91
ill e , e t h o r r e n d u s , n im iu m e f f e r a - c it s lu j it o r ilo r s ă i s ă z d r o b e a s c ă
t u s e s t : e t j u s s i t m in is tr is s u is , u t c u p ie t r e f e ţ e l e m a r tir ilo r . A p o i a
c u m la p id ib u s o r a S a n c to r u m c o n - c e r u t s ă s e a d u c ă v e r g i d e fr a s in
tu n d e r e n t . D e in d e im p e r a v it, u t ş i s ă f ie lo v i ţ i p în ă c e - ş i v o r d a
v ir g a s a ffe r r e n t f r a x in e a s , e t s ic d u h u l. D ar p r e a f e r ic iţ ii a t le ţ i a i lu i
e x e i s tarn d iu e o s v e r b e r a r e n t, H r is to s , r ă b d în d ş i a c e s t e a , n u z i
q u a m d iu s p ir itu m e x h a la r e n t . B e a - c e a u d e c ît : « D o a m n e , D u m n e z e u l
t is s im i v e r o A t h le t a e C h r is ti, ta li- n o s tr u , f a c ă - s e v o i a ta c u n o i» .
te r p a t ie n t e s , n ih il a liu d d ic e b a n t, D ar fiin d c ă , o r ic ît d e m u lt e ş i d e
n i s i : D o m in e D e u s n o s te r , t u a v o d e s e lo v it u r i p r im e a u , le ră b d a u
lu n t a s fia t in n o b is . S e d c u m d iu în t o t d e a u n a b u c u r o ş i ş i c u s u fle t
m u lt u m q u e c a e d e r e n t u r , e t s e m p e r m a r e în tr u m ă r tu r is ir e a D o m n u lu i,
h ila r e s m a g n a n im e s q u e in c o n f e s - a c e l s lu j it o r a l d ia v o lu lu i, v ă z în d
s io n e D o m in i p e r d u r a r e n t : v id e n s c ă n u p o a t e în n ic i u n c h ip s ă b i
m in is te r i l l e d ia b o li, e o q u o d n u llo r u ie c u n e b u n ia lu i s t a t o r n ic ia lo r,
m o d o p r a e v a l u is s e t e j u s in s a n ia
a p o r u n c it s lu g ilo r n e le g iu i r ii s ă - i
c o n tr a ip s o r u m c o n s t a n t ia m , j u s s it
s c o a t ă a fa r ă d in c e t a t e ş i s ă le t a ie
m in is tr is s c e le r u m d u c i e o s fo r is
c iv it a t e m , e t c a p ita e o r u m g la d io c a p e t e le c u s a b ia . Iar e i, p e c în d
a m p u ta r i. C u m q u e d u c e r e n t u r p s a l- e r a u d u ş i, c în ta u , z ic în d : « L ă u d a ţi
le b a n t, d ic e n t e s : L a u d a te nom en n u m e le D o m n u lu i, lă u d a ţ i s lu g i
D o m in i, la u d a t e s e r v i D o m in u m : p e D o m n u l 28 • f iin d c ă s - a f ă c u t v o
q u ia f a c ta e s t v o lu n t a s D e i n o s tr i in ţa D o m n u lu i D u m n e z e u lu i n o s
in n o b is p e r o m n ia . tru c u n o i în to a te » .
28. C u m a u te m p e r v e n i s s e n t ad 28. Iar c în d a u a ju n s la lo c u l
lo c u m , u b i f e r ie n d i e s s e n t , s t a n t e s u n d e u r m a u s ă f ie d e c a p it a ţ i, s tîn d
c o n t r a p a r te m O r ie n t e s , e x p a n s is c u fa ţa sp r e r ă s ă r it, c u m îin ile î n
m a n ib u s , e t s u b le v a t is o c u lis in t in s e ş i c u o c h ii în d r e p ta ţ i s p r e ce r,
c a e lu m , t a lit e r D o m in u m o r a v e - a s t f e l a u r u g a t p e D o m n u l, z ic în d :
ru n t, d ic e n t e s : B e n e d ic t u s e s D o
« B in e c u v în t a t e ş t i D o a m n e , D u m
m in e D e u s p a tr u m n o s tr o r u m , e t
n e z e u l p ă r in ţilo r n o ş tr i, lă u d a t şi
la u d a b ilis , e t s u p e r e x a lt a t u s in
s e c u la : e o q u o d n o n h u m a n a , s e d p r e a s lă v it în t o a t e v e a c u r ile , p e n
tu a v o lu n t a s p e r o m n ia f a c t a e s t in tru c ă p rin T in e s - a f ă c u t c u n o i
n o b is . T u e s e n im , q u i d o c e s in t e v o in ţ a T a, n u c e a o m e n e a s c ă . T u
c r e d e n t e s , u t f a c ia n t v o lu n t a t e m e ş t i C e l C a r e în v e ţ i p e c e i c e c r e d
tu a m , e t u t a n n u n t ie n t m ir a b ilia în T in e să f a c ă v o in ţ a T a ş i s ă v e s
tu a in o m n i t e m p o r e , e o q u o d S p i t e a s c ă în t o a t e tim p u r ile m in u n ile
r itu s t u u s s a n c t u s g u b e r n a t u n u m - T a le , p e n tr u c ă D u h u l T ă u S fîn t
q u e m q u e in b o n o s e c u n d u m p r o - c o n d u c e p e f ie c a r e la b in e d u p ă
p o s it u m c o r d is s u i r e t s e c u n d u m g în clu l ş i d u p ă v o in ţ a T a . T u e ş ti
p r o p r ia m v o lu n t a t e m . T u e s e n im , C e l C a r e a i c o n d u s în to t d e a u n a p e
q u i A b r a h a m s e c u n d u m tu a m v o A v r a a m d u p ă v o in ţ a T a , l- a i s f in ţit
lu n ta te m s e m p e r g u b e r n a s ti, I s a a c p e I s a a c şi ai lu p ta t c u Ia c o b , p u -
s a n c t if ic a s t i, e t cu m J a c o b c o llu c - n în d u -i n u m e n o u , I s r a e l 29, C a r e
t a tu s e s , im p o n e n s illi n o m e n n o l- a i p ă z it n e în t in a t p e I o s if în fa ţa
vum Isr a e l : q u i J o s e p h a p e r
::K. Psaiau-.! r x x x i v .
s u a s io n i b u s E g y p t ia e e t b ia n d i- 29. P a ce re u XXXII, 2-i 30.
92 DR. N E S T O R V O R N I C E S C U , A R H I E P I S C O P Şl M I T R O P O L I T
m e n t is c a s tu m c u s t o d is t i, e t S u - s t ă r u in ţ e lo r ş i m în g îie r ilo r e g ip -
s a n n a m s im ilit e r a p o llu t io n e in - t e n c e i 30 ş i p e S u z a n a 31, d e a s e
s id ia t o r u m im m a c u la ta m c o n s e r - m e n e a , a i p ă s tr a t- o n e în t in a t ă d e
v a s t i : q u i s a n c t o r u m p r o p h e ta - c e i c a r e d o r e a u s ă p ă c ă t u ia s c ă cu
ru m tu o r u m c o r d a p u r ific a s t i, e t e a ; C a r e a i p ă s tr a t n e în t in a t e i n i
b e a t is s im o r u m A p o s t o lo r u m m e n m ile s f in ţilo r T ă i p r o f e ţ i ş i c u
t e s , p e r d o n u m s a n c t i S p ir itu s g e t e l e p r e a f e r ic iţ ilo r a p o s t o li şi
illu s t r a s t i, d ic e n s ad e o s : A c c i- i- a i lu m in a t cu d aru l S fîn tu lu i
p it e S p ir itu m s a n c t u m ; q u i a t h le - D u h , s p u n în d u - le : «Prim iţi Duh
ta s t u o s p e r g r a tia m tu a m c o r o - Sfînt» 32. C a r e a i în c u n u n a t c u h a
n a s ti, e t p r o n o m in e t u o d im ic a n - ru l T ă u p e a t le ţ ii T ă i ş i a i d ă r u it
t ib u s sem p er v ic t o r ia m condo- în t o t d e a u n a b ir u in ţă c e lo r c e lu p tă
n a s ti : q u i n o s h u m illim o s e t p e c - p e n tr u n u m e le T ă u , C a r e n e - a i
c a t o r e s f á m u lo s t u o s a d h a n c p a - a d u s în a c e a s t ă p a tr ie p e n o i s m e
t r ia m p e r d u x is t i, u t a n n u n t ie m u s r iţii ş i p ă c ă t o ş ii s lu j it o r i a i T ă i, ca
in e a , a c p r a e d ic e m u s E u a n g e lii tu i s ă v e s t im ş i s ă p r o p o v ă d u im în v ă
d o c t r in a m h is , q u i in e a h a b it a n t : ţă tu r a E v a n g h e lie i T a le a c e lo r a
q u i n o ,ster g u b e r n a to r a c m a g is te r , c a r e l o c u i e s c în e a , C a r e e ş t i C îr-
ac bonus p r o v is o r in o m n ib u s m a c iu l ş i în v ă ţ ă t o r u l n o s tr u ş i b u n
e x t it is t i : q u i u s q u e ad h a n c h o - lu m in ă to r în tr u t o a t e , C a r e în t o t
ra m s e c u n d u m tu a m v o lu n t a t e m d e a u n a , p în ă în a c e s t c e a s , n e - a i
n o s se m p er g u b e r n a sti : c îr m u it d u p ă v o in ţ a T a.
29. Q u a e s u m u s , D o m in e , u t d ig - 29. T e r u g ă m , D o a m n e , s ă tr im iţi
n e r is n o b is s a n c t o s t u o s A n g e lo s p e s f in ţ ii T ă i în g e r i s ă n e lib e r e z e
t r a n s m it ie r e , q u i n o s lib e r e n t e t şi să n e ap ere d e p u terea v ră jm a
d e f e n d a n t ab a d v e r s a r io r u m p o - ş ilo r ş i s ă n e c o n d u c ă b ir u ito r i şi
t e s t a t e : e t v ic t o r e s n o s a c tr iu m - tr iu m fă to r i p r in h a r u l T ă u , p în ă la
p h a t o r e s p e r tu a m g r a tia m u s q u e tr o n u l M ă r ir ii T a l e ; ia r p e b ă r
a d th r o n u m t u a e m a j e s t a t is p e r - b a ţii a c e s t e i r e g iu n i ş i c e t ă ţ i p ă s -
d u c a n t. S e d e t v ir o s h u j u s r e g io n is t r e a z ă - i în f r ic a T a , o c r o te ş :te -i în
s e u c i v i t a t i s c o n s e r v a in t im o r e m ilo s t iv ir e a T a , p ă z e ş t e - i în b u n ă
tu o , p r o t e g e in m is e r ic o r d ia tu a , t a t e a T a , c îr m u ie ş t e - i d u p ă v o ia
c u s t o d i in b o n it a t e tu a , g u b e r n a T a. B i n e c u v în t e a z ă - le c o p iii, m ic i
s e c u n d u m v o lu n t a t e m tu a m : b e - ş i m a r i ş i, p e n tr u c i n s t e a p e o a r e
n e d ic p u s il lis e o r u m c u m m a g n is , n e - a u d a t - o p e n tr u s f în t n u m e le
a tq u e p ro honore, quem n o b is T ă u , r ă s p lă t e ş t e - i c u f e r ic ir e a v e ş
p r o p te r n o m e n s a n c tu m tu u m e x - n ic ă . D ă - n e în c r e d e r e a c a , o r i d e
h ib u e r u n t, r e p r a e s e n ta e i s m e r - c î t e o ri n e r u g ă m m ă r ir ii T a le
c e d e m in b e a t it u d in e s e m p ite r n a . d u m n e z e ie ş t i, s ă n e în d e p lin e ş t i
T r ib u e q u o q u e n o b is fid u c ia m , u t c e r e r ile r u g ă c iu n ilo r n o a s t r e în tr u
q u o t ie s c u m q u e d iv in a m tu a m m a - c e l e b u n e . Ş i a c u m t e ru g ă m ,
j e s t a t e m e x o r a v e r im u s , a d im p le a s D o a m n e , ia - n e în m îin ile T a le c e le
p e t it i o n e s n o s tr a s in b o n o . Et n u n c v e ş n i c e ş i d u - n e în I e r u s a lim u l c e l
q u a e s u m u s , D o m in e , s u s c ip e n o s c e r e s c , c a r e e s t e m a m a tu tu r o r
in m a n ib u s t u is s e m p it e r n is , e t in - s fin ţilo r , a c ă r u i lu m in ă ş i a l c ă -
tr o d u c n o s in J e r u s a le m c a e le s -
30. Facerea XXXIX, 7— 23.
te m , q u a e e s t m a te r o m n iu m S a n :;l. Ist. Suzanei 1
c to r u m , c u ju s ip s e e s lu m e n , e t 32. Io cin XX, 22.
P Ă T I M I R E A S F I N Ţ I L O R E PI C T ET $1 A S T I O N 93
s p o n s u s : c o n d ito r q u o q u e a c fa b r i ru i lo g o d n ic e ş t i T u în s u ţ i : î n t e
c a to r , u t u n a c u m A n g e l i s e t A r - m e ie t o r ş i fă c ă to r , p e n tr u ca , îm
c h a n g e lis , P a tr ib u s, P a tr ia r c h is, p r e u n ă c u în g e r ii ş i A r h a n g h e lii,
P r o p h e tis , A p o s t o li s , M a r ty r ib u s , c u S fin ţ ii P ă r in ţi, P a tr ia r h i, P r o fe ţi,
C o n f e s s o r ib u s , j u g it e r c o lla u d e - A p o s t o li, M a r tir i ş i M ă r tu r is ito r i,
m u s e t g lo r if ic e m u s P a tr e m e t F i- n e în c e t a t s ă lă u d ă m ş i s ă p r e a s lă -
liu m e t S p ir itu m s a n c t u m in s e c u la v im p e T a tă l, p e F iu l ş i p e S fîn tu l
s e c u lo r u m . D u h , în v e c i i v e c ilo r » .
30. E t c u m r e s p o n d is s e n t c ir c u m - 30. D u p ă c e m u lţ im e a c a r e e r a
sta n tes, A m e n : r o g a r e c o e p it car- d e fa ţă a r ă s p u n s « A m in ! » , s f în
n if i c e s s a n c t u s E p ic te tu s , u t a n te tu l E p ic te t a în c e p u t s ă - i r o a g e p e
s e p r iu s b e a tu m p e r c u t e r e n t A s t io - c ă lă i c a în a in t e a lu i s ă - l t a ie în tîi
n e m . S e d c u m il l e d i c e r e t : Q u ia te p e f e r ic it u l A s t io n . D a r p e c în d a-
p r im u m d e c e t , o b e a t is s im e p a te r , c e s t a s p u n e a : « S e c u v in e c a m a i
h a n c s a lu t ife r a m p r o p r ia m q u e p r o - în t î i tu, p r e a f e r ic it e p ă r in te , să
p it ia t io n e m m e r e r i, s a n c t u s E p ic m e r iţi a c e a s t ă b in e f a c e r e m în tu i-
t e t u s r e s p o n d it : V e t e r a n a , in q u it, to a r e » , s f în t u l E p ic te t a r ă s p u n s :
c a llid it a s s e r p e n tis , s a t is s u b t ilis « V e c h e a v i c l e n i e a ş a r p e lu i, fiu le ,
e t c ir c u m v e n t o s a e s t, f ili : e t id e o e s te d e stu l d e a sc u n să şi d e is c u
sită . C er a c e a s t a p e n tr u m în t u ir e a
q u o d n u n c j u b e o f ie r i, p r o t u a s a
ta ş i lin iş t e a m e a . T e -a m ţin u t
lu t e a c m e a r e q u ie h a b e tu r . H o d ie
p în ă a c u m tim p d e ş a p t e s p r e z e c e
nam que decem et se p tem annos
a n i, p rin h a r u l d u m n e z e ie s c , c a p e
p e r d iv in a m g r a tia m m u n u s c a s - u n d ar c u r a t ş i n e p r ih ă n it ş i a c u m a
tu m im m a c u la tu m q u e te s e r v a v i, e t v r e i să p ie r d s tr ă d a n ia a t îto r a n i ?
m o d o v is , u t in p u n c t o u n iu s h o r a e N u a şa . C e e a c e d o r e s c s ă fa c , f iu
ta n to r u m a n n o r u m la b o r e m p e r - le , fa c p rin in s u f la r e a D u h u lu i S fîn t.
d a m ? N o n ita . Q u o d e n im c u p io C ă c i a ş a a o f e r it A v r a a m p e fiu l
fa c e r e , m i fili, p e r in s p ir a t io n e m s ă u I s a a c ca a r d e r e d e t o t 33. I e ft a e
S p ir itu s s a n c t i f a c io . S ic e n im A - ş i- a d a t f iic a s a j e r tfă D o m n u l u i34,
b r a h a m in h o lo c a u s t u m I s a a c fi- ia r P e tr u a tr im is p e Ş te fa n în a in
t e a s a la c e l e c e r e ş t i 35. C u t o a t e
liu m o b t u l i t ; J e p h t e f ilia m D o m in o
c ă n u p o t s ă n -a m în c r e d e r e în b u
in s a c r ific iu m e x h ib u it ,■ P e tr u s
n ă ta t e a lu i D u m n e z e u c ă te p o a te
q u o q u e S te p h a n u m a n te s e in
p ă str a în tr u t o a t e ş i fă r ă p r e z e n ţ a
c a e le s t ib u s p r a e m is it, Et q u a m v is
m e a , cu m t e - a p ă s tr a t ş i p în ă a zi
e g o n o n p o s s im e s s e in c r e d u lu s d e n e p r ih ă n it, t o t u ş i t r e b u ie s ă ş t ii că
b o n it a t e D e i, e o q u o d p o t e s t te e t p ă s to r u l c e l b u n în t o t d e a u n a s u
s in e m e a p r a e s e n t ia in o m n ib u s f le t u l ş i- l d ă p e n tr u o i l e s a l e 36.
c o n s e r v a r e , s ic u t e t u s q u e in h o - C e e a c e fa c, p e n tr u m in e ş i p e n tr u
d ie r n a m d ie m c u s t o d i v it irn m a- t in e fa c, fiu le .
c u la tu m : ta m e n a g n o s c e r e d e b e s ,
e o q u o d b o n u s p a s to r s e m p e r p ro 33. Faccrea XXII, 1— 14.
34. J udecători XI, 31—40.
o v ib u s s u is a n im a m p o n it . E r g o
35. Fapte VII, 1— 60,
q u o d f a c io , p ro m e e t t e f a c io , fili. 36. lo an X, 11.
94 DR. \ E S T O R \ OR N l CI - S C L ! , A R H I E P I S C O P Ş t M I T R O P O L I T
3 1. N o l i ig it u r a m o d o d e m e a 31. A ş a d a r , n u t e în d o i d e t o v ă
s o c ie t a t e d u b ita r e . C r e d o e n im r ă ş ia m e a . C r e d c ă S fîn t u l M ih a il
q u o d ja m S. M ic h a e l c u m A n g e lis , c u Î n g e r ii, A b e l c u P r o f e ţ ii, P e tr u
et A b e l cum P r o p h e tis , P e tr u s c u A p o s t o lii, Ş t e f a n c u M a r tir ii,
q u o q u e c u m A p o s t o li s , S te p h a n u s D a n iil c u M ă r tu r is ito r ii, îţ i v o r ie ş i
c u m M a r ty r ib u s , D a n ie l c u m C o n - în în tîm p in a r e , f iu le , c a s ă t e p r i
f e s s o r ib u s , in o c c u r s u m tib i v e n e - m e a s c ă la s în u l lo r ş i s ă t e c o n
rit, fili, q u i t e n u n c in s u is g r e - d u c ă p în ă la tr o n u l M în t u ito r u lu i
m iis s u s c ip ia n t, e t u s q u e a d th r o - n o s tr u H r is t o s c u im n u r i ş i c u c în -
n u m C h r is ti S a lv a t o r is n o s tr i cu m t e c e d u h o v n ic e ş t i» . A c e s t e a ş i m a i
h y m n is e t c a n t ic is s p ir itu a lib u s m u lt e d e c ît a c e s t e a a u z in d p r e a f e
p e r d u c a n t. H a e c e t h o r u m a m - r ic it u l A s t io n , a r ă s p u n s, z ic în d :
p lio r a a u d ie n s b e a t is s im u s A s t io n , « F a c ă - s e v o i a lu i D u m n e z e u ş i a
r e s p o n d it, d ic e n s : F ia t v o lu n t a s ta, v e n e r a b i le p ă r in te ş i p r e o t al
D e i e t tu a , o s a c e r d o s D e i, a c v e - lu i D u m n e z e u » . Ş i f ă c în d u - ş i s e m
n e r a n d e p a te r . E t f a c ie n s s ig n a c u - n u l c r u c ii p e fr u n te , a s t f e l s - a r u
lu m c r u c is in fr o n te s u a , ta lit e r g a t la D o m n u l, z ic în d : « F iin d c ă Tu
o r a v it ad D o m in u m , d ic e n s : Q u o - e ş t i o c r o t it o r u l m e u , D o a m n e , în
n ia m tu e s p r o t e c to r m e u s D o m in e , m îin ile T a le în c r e d in ţ e z duhul
in m a n u s t u a s c o m m e n d o sp ir itu m m e u » 37. A c e s t e a z ic în d , p e d a tă i
m e u m . Et h a e c d ic e n s , s ta tim a s - a t ă ia t c a p u l d e c ă t r e c ă lă u .
s p ic u la t o r e c a p u t e j u s a m p u ta tu r . D u p ă c e s - a fă c u t a c e a s t a , S f în
H o c c u m fa c tu m f u is s e t , c e r n e n s t u l E p ic te t, p r iv in d , a d a t s l a v ă lu i
s a n c t u s E p ic te tu s , d e d it g lo r ia m D u m n e z e u şi, a r u n c în d u - s e a su p r a
D e o . E t p r o j ic i e n s s e s u p e r c o r - tr u p u lu i c e lu i u c is , a în c e p u t s ă -i
p u s c u lu m e j u s , r o g a r e c o e p i t a r o a g e p e c ă lă i c a , a ş a c u m s e g ă
c a r n ific ib u s , u t q u o m o d o j a c e r e t s e a d e a s u p r a c a d a v r u lu i s f în tu lu i
s u p e r c a d a v e r s a n c t i M a r ty r is , s ic M a r tir, a ş a s ă - l o m o a r e ş i p e e l.
e t ip s u m p e r c u t e r e n t . Q u o d c u m D up ă c e s-a u p e tr e c u t a c e ste a ,
e x p le t u m f u is s e t , in t u e n t e s u n i- t o ţi c e i c a r e e r a u d e fa ţă , p r iv in d ,
v e r s i, q u i a d e r a n t, C h r is t ia n i p a r i- d e o p o t r iv ă c r e ş t in i ş i p ă g în i, c u l a
te r a c g e n t ile s , d e b o n o m a g is t r o c r im i în o c h i a u a d u s s la v ă lu i
E p ic te to , a c d e p e r f e c t a d is c ip u li D u m n e z e u p e n tr u b u n u l în v ă ţă t o r
o b e d ie n t ia , c u m la c r y m is D e o g r a - E p ic te t ş i p e n tr u d e s ă v îr ş it a s u p u
t ia s r e tu le r u n t. n e r e a în v ă ţ ă c e l u lu i să u .
CAPUT IV CAPITOLUL IV
Gloria sanctorum corporum post m o rte m ; Slava sfintelor trupuri după moarte ;
sepultura ; apparitio ; parentum înmormântarea ; apariţia ; primirea
S. A stio n is instructio in fide et credinţei d e către părinţii S fîntu lu i A stio n
con versio ad C hristum şi con vertire a lo r la Hristos
32. E t d u m illi d a r e n t D e o g l o 32. P e c în d c e i c e a u f o s t d e fa ţă

ria m e t h o n o r e m , e c c e s u b it o c o r a d u c e a u s la v ă ş i c in s t ir e lu i D u m
p o r a s a n c to r u m M a r ty r u m in m o - n e z e u , ia t ă c ă d e o d a t ă tr u p u r ile
d u m n iv is v i s a s u n t Candida : a t- s f in ţilo r m a r tir i s - a u f ă c u t la v e -
que prae n im ietate splendoris, 37 Luca XXIII, 46.
P Ă T I M I R E A S F I N Ţ I L O R E PI CT ET ŞI A S T I O N 95
q u a s i s o li s r a d ii e s s e v id e b a n t u r . d e r e a lb e c a z ă p a d a şi, d a to r ită
O m n e s , q u i a q u a c u m q u e in fir m i p r e a m a r ii s tr ă lu c ir i, p ă r e a u c a r a
t a t e d e t e n t i e s s e v id e b a n t u r , s ta - z e l e s o a r e lu i. T o ţi c e i c a r e s e ştia
tim u t c a d a v e r a ip s o r u m e x fid e că s în t s t ă p în iţ i d e v r e o in fir m ita te ,
c o n t in g e b a n t , s e u c u m v e n e r a t io n e în d a tă c e d in c r e d in ţă s e a t in g e a u
d e i o s c n la b a n t u r , c o n t in u o u n iv e r s a d e tr u p u r ile lo r , s a u d in d r a g o s t e
a n x ie t a s s e u d o lo r ab e i s fu g a b a tu r . fa ţă d e D u m n e z e u le s ă r u ta u , im e
C ir c a s o li s v e r o o c c a s u m v e n ie n s d ia t s e în d e p ă r ta d e la e i t o a tă n e
V ig ila n t iu s c u m o m n i d o m o s u a e t lin iş t e a ş i d u r e r e a .
cu m a liis C h r is t ia n is , o c c u l t e tu lit Iar c ă t r e a p u s u l s o a r e lu i, v e n in d
c o r p o r a ,sa n c to r u m M a r ty r u m : e t V ig ila n t iu s c u t o a t ă c a s a s a ş i cu
p e r f u n d e n s e a m y r r h a e t a r o m a ti- a lţi c r e ş tin i, a r id ic a t p e a s c u n s tr u
b u s p r e t io s is s im is , in lo c o c o n g r u o p u r ile s f in ţilo r m a r tir i ; str o p in d u -
le c u m ir o d e n ii f o a r t e s c u m p e ş i cu
e t a p t is s im o c u m h y m n is e t p s a l-
sm ir n ă , le - a în g r o p a t în tr -u n lo c
m is, e t c u m m a g n a d e v o t i o n e s e -
d e o s e b it ş i d e c in s t e , c u c în tă r i d e
p e liv i t . In q u o lo c o m u lta s ig n a e t p s a lm i ş i c u m a r e e v l a v i e .
p r o d ig ia ad la u d e m n o m in is C h r is ti în a c e l lo c s e p e t r e c p în ă în
u s q u e in p r a e s e n t e m d ie m c e le - z iu a d e a z i m u lt e s e m n e ş i m in u n i,
b ra n tu r. L a tr o n ia n u s v e r o s u p e r s p r e la u d a n u m e lu i lu i H r is t o s .
v e n i e n t e n o c t e in v a d itu r a p e s - L a tr o n ia n u s în s ă , în tim p u l n o p
s im o d a e m o n e , e t s u r g e n s p r im o ţii, a f o s t c u p r in s d e u n d u h n e
d ilu c u lo , v e n i t in p r a e to r iu m , at- c u r a t d in c e l e m a i r e le , c a r e l-a
q u e ib i p o s it u s , c o e p i t p lu r im a f ă c u t c a d im in e a ţa d e v r e m e s ă v i e
la p r e t o r iu . A ş e z în d u - s e a c o l o p e
a m e n tia e in a n ia q u e v e r b a pro-
s c a u n , a în c e p u t s ă s p u n ă f o a r te
fe r r e : d e in d e a r r e p to g la d io , p r i
m u lt e c u v in t e p lin e d e fu r ie ş i n e
ores q u osq u e de o f f ic io su o
b u n ie . A lu a t a p o i s a b ia ş i a î n
in s e q u i e t v u ln e r a r e : s u p e r a lio s cep u t să lo v e a s c ă şi să ră n ea scă
v e r o u t c a n iş r a b id u s in s ilir e , a t- m a i în tîi p e c e i d in s lu j b a lu i. A p o i
q u e a lio x u m in d u m e n ta d ila n ia n s , s - a r e p e z it, ca u n c î in e tu r b a t, a s u
h u e illu c q u e d is c u r r e r e . H o c illi p ra a lto r a , s f îş ii n d u - le h a in e le ,
in t u e n t e s e t v id e n t e s , q u ia a m e n s a le r g în d în c o a c e ş i- n c o lo . M u lţ i
e t in s a n u s e x t it e r it , d e s p o lia n t e s m e a , v ă z în d u -1 ş i d în d u - ş i s e a m a
illu m , p u g n is a c v e r b e r ib u s m a c - c ă ş i- a p ie r d u t m in ţ ile , l- a d e z a r
ta r e f o r t it e r c o e p e r u n t : a c deim de, m a t ş i a în c e p u t s ă - l l o v e a s c ă p u
t e r n ic c u p u m n ii ş i c u b ic iu l. A p o i,
lig a t is e j u s m a n ib u s a c p e d ib u s ,
le g în d u -1 d e m îin i ş i d e p ic io a r e ,
in p a r v is s im o d o m ic ilio p r o j e c e -
c î ţ i v a l- a u dus în tr -o în c ă p e r e
ru n t. Q u i p o s t b id u u m s u ff o c a t u s
fo a r t e m ic ă , u n d e a f o s t d o u ă z ile
a d a e m o n e , v io ie n t e r sp ir itu m e x - c h in u it d e d e m o n , p în ă c e , z v îr c o -
h a la v it . lin d u - s e , ş i- a d a t d u h u l.
33. IgitUir c u m d ie s te r tia p as- 33. A tr e ia z i în z o r i, d u p ă în -
s io n is s a n c to r u m M a r ty r u m illu - m o r m în ta r e a s f in ţ ilo r m a r tir i, c în d
x i s s e t : e t V ig ila n t iu s ad se p u lc r u m V ig ila n t iu s s - a d u s s ă s e r o a g e la
e o r u m o r a t io n is g r a tia d e v e n is s e t , m o r m în tu l lo r, d e o d a tă i- a a p ă r u t
s ú b it o a p p a r u it e i b e a t u s A s t io n , în a in t e f e r ic it u l A s t io n ş i i- a s p u s :
e t d ic it ad eum : Genitores m e i ad « P ă r in ţii m e i a u s ă v i e a s t ă z i a ic i,
quaerendum me, de patria nostra d in p a tr ia n o a s tr ă , să mă c a u t e . T e
96 DR. N E S T O R V O R N I C E S C U , A R H I E P I S C OP SI M I T R O P O L I T
h o d ie h u e s u n t v e n t u r i. R o g o ig i- r o g , p r e a iu b it e fr a te , c o b o a r ă r e
tu r te , fr a te r c h a r is s im e , f e s t in a p e d e în p o r t, p r im e ş t e - i, ia - i la
d e s c e n d e r e a d p o r tu m , e t s u s c ip e t in e a c a s ă ş i m în g î ie - i în t o t f e lu l,
e o s in d o m u m tu a m , a t q u e p er f iin d c ă d in p r ic in a m e a s în t s tă -
o m n ia c o n s o la r e e o s , e o quod
p în iţ i d e o m a r e t r is t e ţ e ; ia r , m a i
p r o p te r m e v a lid a s u n t tr is t it ia
t îr z iu s ă le v o r b e ş t i d e s p r e c r e
m a c e r a t i : s e d e t in p o s t r e m o d e
d in ţ a în M în tu ito ir u l n o s tr u ş i d e s
S a lv a t o r is n o s t r i fid e , a t q u e d i-
v e r s i s m a g n a lib u s f a c ia s e o s m o - p re a lt e lu c r u r i m a ri» .
n e r e . H a e c e t p lu r a h o r u m a u - A c e s t e a ş i m u lt e a lt e l e a u z in d
d ie n s V ig ila n t iu s , d e d it g lo r ia m V ilig a n t iu s , a d a t s l a v ă lu i D u m
D e o : e t s ta tim c u m f e s t in a t io n e n e z e u ş i în d a t ă s - a c o b o r ît la f lu
a d f lu v iu m d e s c e n d it . E t e c c e ,
v iu . Ia tă că , p e la c e a s u l a l t r e ile a ,
c ir c a h o r a m t e r tia m c e r n it n a v i-
c u la m p a r v a m s u b it o a p p lic u d sse ad v e d e o c o r a b ie m ic ă , a c o s t în d în
p o r tu m . C u m q u e e g r e s s i d e n a v i p o rt. Ş i d u p ă c e a u c o b o r ît d in c o
e p ib a t a e f u is s e n t , coeperu nt a r a b ia a r m a to r u lu i, au în c e p u t să
c ir c u m s t a n t ib u s ib id e m v i r i s s o li - în tr e b e in s is t e n t p e c e i c e s e g ă
c i t e in q u ir e r e , s i a liq u is e o r u m a li-
s e a u în ju r d a c ă a u a u z it v r e u n u i
q u a n d o a u d is s e t ib id e m , a u t v id is -
s e t j u v e n e m , A s t io n n o m e n h a - d in tr e e i, o r i a u v ă z u t p e u n tîn ă r
b e n te m . c u n u m e le d e A s t io n .
3 4. C u m q u e m u lt i m u lta d e e o 34. P e c în d m u lţ i s p u n e a u c ît e
d ic e r e n t , V ig ila n t iu s s u p e r v e n it , c e v a d e s p r e e l, a v e n i t la e i V i g i
e t d ix it : E g o v e r e v id i e t n o v i la n t iu s ş i a z is : «E u l- a m v ă z u t
e u m . S e d in te r im v e n i t e in d o m u m ş i - l c u n o s c b in e . D a r p o f t iţ i m a i
m e a m , e t q u ie s c i t e p u s illu m , e o în t î i la m in e a c a s ă ş i v ă o d ih n iţ i
q u o d v a ld e f a t ig a t i e s t i s in n a v i, p u ţin , p e n tr u c ă ta r e a ţi o b o s it p e
e i p o s tm o d u m , s i v u lt is , e g o v o s c o r a b ie , ş i, după aceea, d acă
ad e u m , c u m o p p o r tu n u m fu e r it, v r e ţ i, a m s ă v ă d u c la e l fă r ă în -
s in e a liq u a m o r a p e r d u c a m . A t ill i t îr z ie r e , c în d v a fi m o m e n t u l p o
p r o c id e n t e s a d g e n u a e j u s , c o e p e t r iv it» .
ru n t fo r t it e r p la n t a s e j u s c o n s t r in - Iar e i, c ă z în d la p ic io a r e l e lu i,
g e r e , o s c u la n t e s a t q u e o b s e c r a n t e s , a u în c e p u t s ă - i îm b r ă ţ iş e z e g e n u n
ut, s i p o s s ib ile s ib i e s s e t , a n te - c h ii ş i s ă - i s ă r u t e p ic io a r e le , ru-
q u a m c ib u m c a p e r e n t , p e r d u c e r e t g în d u -1 ca , d a c ă p o a t e , s ă - i d u c ă
e o s ad iliu m . E t V ig ila n t iu s ad în a in t e d e p r în z la f iu l lo r. V i g i
h a e c : F a c it e p r iu s in te r im , q u a e la n t iu s a r ă s p u n s : « D e o c a m d a tă
r o g o , u t e t e g o v e s t r a m p e t it io n e m f a c e ţ i m a i în t îi c e e a c e v ă r o g , ca
a tq u e v o lu n t a t e m im p le a m . C u m
s ă v ă în d e p lin e s c ş i e u d o r in ţa şi
q u e d o m u m ip s iu s in g r e s s i f u is
v o ia v o a str ă » .
s e n t , e t ad m e n s a m c o n s e d is s e n t ,
Ş i d u p ă c e s - a u d u s la e l a c a s ă ,
c o e p it m a te r s a n c t i A s t io n i s ad
c în d e r a u a ş e z a ţ i la m a s ă , m a m a
V ig ila n t iu m t a lit e r d ic e r e : S i m ih i S fîn t u lu i A s t io n a în c e p u t s ă v o r
lo c u m iliu m d e m o n s t r a v e r is , o d u l- b e a sc ă a stfe l c ă tr e V ig ila n t iu s :
c is s im e fr a te r , u b i n u n c m e u s u n i- « D a c ă -m i a r ă ta ţi o p r e a d u lc e fra te,
c u s d e m o r a tu r A s t io n , h o d ie c o - u n d e s e g ă s e ş t e a c u m u n ic u l m e u
r o n a m a u r e a m c a p it i t u o im p o n a m . f iu A s t io n , a s t ă z i îţ i p u n o c u n u n ă
pătim irea sfinţilor bpictet şi ăst ion 97
S im ilit e r q u o q u e e t p a te r e j u s d i- d e au r p e c a p » . La f e l ş i t a tă l z i
c e b a t : E g o s i illu m p e r te , o ju - c e a : «Eu, d a c ă am p a r te s ă - l v ă d
v e n i s , m e r e a r h o d ie v id e r e , in d u c u a ju t o r u l tă u a s t ă z i, o t in e r e , t e
m e n ta a u r o t e x t a t e a d o p e r ia m , a t- v o i îm b r ă c a în h a in e c u s u t e c u au r
q u e d im id iu m b o n o r u m m e o r u m ş i- ţ i v o i d ă r u i j u m ă ta t e d in a v e
t ib i c o n d o n a b o . A d h a e c V ig ila n - r e a m e a » . La a c e s t e a , V ig ila n t iu s a
t iu s r e s p o n d it : I lle a n te tr id u u m r ă s p u n s : « A c u m tr e i z ile , p le c în d
h in c e g r e s s u s , in r e g io n e m a m b u - d e a ic i, s - a d u s în tr -u n ţ in u t în d e
la v i t lo n g in q u a m , a t q u e d im id iu m p ă r ta t ş i m i-a lă s a t în g r ijă j u m ă
s u b s t a n t ia e s u a e u n a c u m d o m o t a t e d in a v e r e , îm p r e u n ă c u l o c u
m ih i c u m q u a d a m c h a r t u la c o m - in ţa ş i o c a r te , z ic în d : « D a c ă v a
m e n d a v it , d ic e n s : S i a liq u is v e n e - v e n i c i n e v a t r im is d e t a tă l m e u să
rit, m is s u s a p a tr e m e o ad q u a e r e n - m ă c a u t e , du-1 în a c e a s t ă c ă s u ţ ă a
d u m m e , in tr o d u c e u m in h a n c d o - m ea şi sp u n e -i : « A c e ste a z ic e m o
m u n c u la m m e a m , e t d ic it o e i :
n a h u l A s t i o n : a ş t e a p t ă - m ă a ic i,
H a e c d ic it A s t io n m o n a c h u s : S u s-
p în ă m ă în to r c la t in e c u s ă n ă ta t e .
t in e m e h ic , q u o a d u s q u e r e d e a m
Iar d a c ă v r e i s ă fii m o ş t e n it o r u l a-
a d t e cu m s a lu t e . Q u o d e t s i v o -
lu e r is h e r e s m e a e s u b s t a n t ia e e s s e , v e r ii m e le , g r ă b e ş t e - t e s ă în d e p l i
f e s t in a u n iv e r s a ilia , q u a e in h o c n e ş t i t o a t e c e l e c e s în t s c r is e în
lib r o s c r ip ta su n t, a d im p le r e , e t c a r t e a a c e a s t a ş i fii f e r ic it , n e în -
e s t o f e li c it e r n ih il d u b ita n s . d o in d u - t e d e n im ic » .
35. E t m a te r : Q u a e d ic itu r , in - 35. Iar m a m a a î n t r e b a t : « C u m
q u it, r e g io ilia , q u o p e r r e x it d u l- s e n u m e ş t e ţin u t u l a c e la în c a r e
c is s im u s m e u s e t u n ic u s A s t io n ? s - a d u s d u lc e le ş i u n ic u l m e u fiu
V ig ila n t iu s r e s p o n d i t : R e g io ro - A s t io n ? » . V ig ila n t iu s a r ă s p u n s :
b u sto x u m , s e u f o r tiu m v ir o r u m . Et « Ţ in u tu l b ă r b a ţilo r p u t e r n ic i ş i v i
m a t e r : S u n t a liq u i h o m in e s , ib i t e j i» . La în tr e b a r e a d a c ă m a i s în t
dem c o m m a n e n tes ? V ig ila n t iu s ş i a lţi o a m e n i a c o lo , V ig ila n t u s a
r e s p o n d it : P lu r e s e t v a ld e n o b il e s r ă s p u n s : « S în t m u lţi ş i n o b ili, iar
h a b e n tu r , q u o r u m p o s s e s s i o p a r a - m o ş ia lo r s e n u m e ş t e P a r a d is ş i l o
d is u s d ic it u r ,• q u o r u m t a b e r n a c u la
c u in ţ e le lo r s în t c o n s t r u it e d in l u
e x lu m in e s u n t c o n s t r u c t a ; q u o
m in ă . V ia ţ a lo r e s t e D u m n e z e u , ia r
ru m v it a D e u s e s t, e t c o n v e r s a t io
im m o r t a lis e x i i s t i t ; q u o r u m v e s t e s e x i s t e n ţ a n e m u r ito a r e . H a in e le le
s a n g u in e s u n t r e s p e r s a e , e t in c a - s în t s t r o p it e d e s în g e , d a r p e ca p
p it e c o r o n a e e x a u r o p u r is s im o , au c u n u n i lu c r a t e d in c e l m a i c u r a t
c u m g e m m is v a r iis f a b r ic a t a e h a au r, c u to t f e lu l d e p ie t r e s c u m p e .
b e n tu r . Seel e t R e x n im iu m p o te n - In a c e la ş i ţin u t e s t e ş i îm p ă r a tu l
t is s im u s a c m e t u e n d u s e s t in e a - c e l p r e a p u te r n ic ş i te m u t, c a r e s e
d e m r e g io n e , c u j u s n o m e n D e u s n u m e ş t e D u m n e z e u l D u m n e z e ilo r
d e o r u m , e t D o m in u s d o m in a n tiu m ş i D o m n u l D o m n ilo r . C r a in ic ii Lui
a p p e lla t u r : c u j u s n u n tii A n g e li s e n u m e s c în g e r ii d r e p tă ţii. îm b r ă
d ic u n tu r j u s t it ia e ; q u o r u m v e s t i s c ă m in te a lo r e s t e a c e e a ş i la t o ţi ş i
u n a e s t o m n ib u s , e t t a c t u s e o r u m a t in g e r e a lo r e s t e a s e m e n e a f o c u lu i
ig n i a s s im ila tu r u r e n t i. S e d e t s e - c a r e a rd e. Iar s e n a t u l a c e s t u i îm p ă
n a tu s h u j u s I m p e r a to r is v a l d e c la - rat e s t e fo a r te a le s : u n ii d in tr e e i
r u s h a b e tu r : e t m e d ia p a r s P r o - s e n u m e s c P r o fe ţi, ia r a lţ ii A p o s -
7 — P ătim irea S fin ţilo r E p ictet şi A stio n
98 DR. NESTOR VORNICESCU, ARHIEPISCOP ¡p¡ M I T R O P O L I I
p h e t a e n u n c u p a tu r , a lii v e r o A p o s - to ii. C e t a te a a c e s t u i Îm p ă r a t e s t e
t o li p r o n u n tia n tu r . S e d e t c i v it a s f o a r t e s t r ă lu c ită ş i n u m e le e i e s t e
is t iu s R e g is v a l d e e s t p r a e c la r a , H r is t ip o lis . Z id u l e i e s t e c o n s t r u it
n o m e n q u e e j u s C h r is t ip o lis p r o - d in a u r f o a r t e c u r a t, a r e d o u ă
n u n tia tu r : cu ju s m u ru s e x au ro s p r e z e c e p o r ţi ş i d e f ie c a r e s în t
p u r is s im o e s t c o n s t r u c t u s , h a b e n s a t îr n a te m ă r g ă r it a r e 38. D e a s e m e
p o r ta s d u o d e c im e t in ip s is s in - n e a , la f ie c a r e p o a r tă s e g ă s e ş t e
g u la e d e p e n d e n t m a r g a r ita e , a t q u e n e în c e t a t c î t e u n u l d in tr e s e n a t o r i.
s in g u l i e x s e n a t o r ib u s p e r s in g u - P rim a p o a r tă s e n u m e ş t e a lu i
la s s e d e n t in d e s in e n t e r . Et p r im a P etru , a d o u a a lu i P a v e l, a t r e ia a
q u id e m p o r ta d ic it u r P e tr i, s e lu i A n d r e i, a p a tr a a lu i Io a n , a
c u n d a P a u li, t e r tia A n d r e a e , q u a r -
c i n c e a a lu i Ia c o b , a ş a s e a a lu i
ta J o a n n is , q u in ta J a c o b i, s e x t a
F ilip , a ş a p te a a lu i B a r to lo m e u , a
P h ilip p i, s é p t im a B a r th o lo m a e i, o c
t a v a T h o m a e , n o n a M a t t h a e i, d e c i o p ta a lu i T o m a , a n o u a a lu i M a
m a T h a d a e i, u n d é c im a S im o n is , t e i, a z e c e a a lu i T a d e u , a u n s p r e
d u o d é c im a M a t t h ia e . S e d e t te m - z e c e a a lu i S im o n ş i a d o u ă s p r e
p lu m m ir ific u m e s t in e a , h a b e n s z e c e a a lu i M a tia s .
s a n c t a sa n c to r u m , e t a lt a r e a u - D a r ş i s f în t u l lo c a ş d in e a e s t e
reum a n te c u j u s c o n s p e c t u m v ir m in u n a t, f iin d c ă a r e s f în ta s f in t e
q u id a m a s t a t m ir ific u s , t e n e n s d e - lo r ş i a lta r u l în în t r e g im e d in aur.
c e m c h o r d a r u m p s a lt e r iu m , a c ju - în fa ţa lu i s tă u n b ă r b a t m in u n a t,
g it e r ib id e m d e g e n t e s a d la u d e m
ca re are o h arp ă cu z e c e co a rd e
R e g is ill iu s c o h o r ta tu r , d ic e n s :
ş i în d e a m n ă n e în c e t a t p e c e i c e
L a u d a te D o m in u m d e c a e lis , la ú
d a te e u m o m n e s A n g e l i e j u s , la ú s în t a c o lo s ă la u d e p e îm p ă r a tu l
d a te e u m o m n e s V ir t u t e s e j u s . lu i, z ic în d : « L ă u d a ţi p e D o m n u l
H u ju s it a q u e n o m e n , D a v id , f iliu s d in c e r , lă u d a ţi-L t o ţ i în g e r ii Lui,
J e s s e , p r o n u n tia tu r . S e d e t p la - lă u d a ţi-L t o a t e p u t e r ile L u i 39. N u
t e a e h u j u s c i v it a t is e x a u r o p u r is m e le a c e s t u i b ă r b a t e s t e D a v id ,
s im o s u n t s t r a t a e : c u j u s f lu v iu s f iu l lu i l e s e i . S tr ă z ile a c e s t e i c e
v it a m a etern a m e m a n a t, cu ju s tă ţi s în t p a v a t e cu aur fo a r te
p o m íf e r a p e r s in g u l o s m e n s e s r e d - cu ra t. R îu l e i e s t e d e v ia ţ ă v e ş
d u n t f r u c tu s s u o s , e t f o lia e o r u m
n ic ă , p o m ii d a u r o a d e în f ie c a r e
a d m e d ic a m e n t u m p r o c e d u n t a n i-
lu n ă , f r u n z e le lo r a d u c tă m ă d u ir e
m a r u m : c u j u s lu m e n in e n a r r a b ile
e s t, e t p o r t a e n u m q u a m c la u d u n - s u f le t e lo r , lu m in a e s t e d e n e s p u s ,
tu r, e o q u o d n u m q u a m ib i n o x p o r ţ ile n u s e în c h id n ic io d a t ă ,
e r it, n e c u lla e t e n e b r a e h a b e n t u r : p e n tr u c ă a c o lo n u e n ic io d a t ă
s e d s e m p e r g a u d iu m e t p e r p e t u a n o a p t e ş i n ic i în tu n e r ic , c i în t o t
la e t i t ia ib id e m j u g it e r com m o- d e a u n a d o m n e ş t e b u c u r ie ş i v e s e
ra tu r. lie fă r ă s fîr ş it» .
36. E t m u lie r ad h a e c r e s p o n d it : 36. La a c e s t e a , f e m e ia a r ă s
Et n o n in t e lle x is t i, c h a r is s im e fr a - p u n s : « Ş i n -a i în ţ e le s , p r e a s c u m p
te r , a q u o v o c a t u s i l l i c m e u s A s fr a te , c h e m a t d e c i n e s - a d u s a c o lo
t io n p e r r e x it, n e in a liq u a c u lp a fiu l m e u A s t io n ? N u c u m v a a fă-
d ep reh en su s sit, v e l n e q u is p ia m
38. A poc. XXI, 12.
ex c o m it ib u s , a u t e s e n a t o r ib u s , 39. Psalm ul CXLVIII, 1—2.
P Ă T I M I R E A S F I N Ţ I L O R E PI C T ET Şl A S T I O N 99
q u i i ll ic d e m o r a n tu r , e u m c o n v o c a - c u t v r e o g r e ş e a lă , s a u p o a te v r e
v it , e t s ib i f o r s it a n p r a e n im ia u n a d in tr e c ă p e t e n ii, o r i v r e u n u l
p u lc h r it u d in e e j u s in filiu m e u m a- d in t r e s e n a t o r ii c a r e l o c u i e s c a c o lo ,
d o p t a v it ? E t V ig ila n t iu s : A b ip s o , l - a c h e m a t ş i l- a a d o p ta t c a fiu p e n
in q u it, p r in c ip e r e g io n is ill iu s cu m tru f r u m u s e ţ e a lu i ?». V ig ila n t iu s a
m u lt o h o n o r e e t c o m it a t u ib id e m z is : « S -a d u s a c o lo c h e m a t, c u
v o c a t u s p e r r e x it. E g o s iq u id e m m u ltă c in s t e ş i a la i, c h ia r d e M a i
tu n e m in is t r o s ip s o s v id e r e n o n m a r e le ţ in u t u lu i a c e lu ia . Eu a tu n c i
p o t u i : a t ta m e n s ic u t ip s e m ih i r e - n -a m p u tu t s ă - i v ă d p e s lu j it o r ii
fe r e b a t, v a ld e p u lc h e r r im o ac lu i ,■ t o t u ş i, d u p ă c u m îm i s p u n e a
s p le n d id o v u lt u h a b e b a n tu r , g e r e n c h ia r e l în s u ş i, s în t f o a r t e fr u m o ş i
t e s a u r e a a rm a e t h y a c in t h in a in d u ş i s t r ă lu c ito r i la c h ip , c u a r m e d e
m e n ta . E t q u ia in h a c n o s tr a re - a u r ş i c u îm b r ă c ă m in te îm p o d o b ită
g io n e f id e lit e r e x t o t o ¡anim o, q u a e c u p ie t r e s c u m p e . Ş i f iin d c ă în a-
s ib i ab ill o in ju n c t a fu e r a n t, a d im - c e s t ţ in u t a l n o s tr u e l ş i- a î n d e p l i
p le v it , h a c d e c a u s a e u m ill u c p e r n it c u c r e d in ţă ş i d in t o a t ă in im a
s u o s m in is tr o s d ic e b a t v o c it a t u m s a r c in ile c a r e i- a u f o s t în c r e d in
f u is s e , u t p r in c ip a t u m e i, v i d e l i c e t ţ a te , d e a c e e a s p u n e a c ă l- a c h e
s u p e r d e c e m c i v it a t e s c o n d o n a r e t . m a t a c o l o p r in s lu j it o r ii S ă i, s ă - i
Et m a te r : P u ta s ig itu r in ta n t a d e a c îr m u ir e p e s t e z e c e c e t ă ţii» .
g lo r ia n u n c ib id e m p o s it u s h a b e t Iar m a m a a î n t r e b a t : « C r e z i
m e m o r ia m n o s tr i ? E t V ig ila n t iu s : o a r e că , a ş e z a t în tr -o s la v ă a ş a d e
I lle q u id e m m e m o r ia m v e s t r i n i- m a r e , s e m a i p o a t e g în d i la n o i ?
m iu m h a b e t in m e n te , e t v a ld e Ş i V ig ila n t iu s a r ă s p u n s : «El v ă
c u p it v o s j u x t a s e h a b e r e s e m p e r , a r e m e r e u în m in t e ş i d o r e ş t e
s i ta rn en e a , q u a e s c r ip ta s u n t in f o a r t e m u lt s ă f iţi c u e l, d a c ă v r e ţ i
lib r o illo , quem m ih i r e liq u it, în s ă s ă în d e p lin iţ i c e l e s c r is e în
a d im p le r e v o lu e r it is . E t m a te r ad c a r t e a a c e e a p e c a r e m i-a lă s a t - o » .
h a e c : A g e e r g o , e t d e p o s it u m n o La a c e s t e a , m a m a a răsp u n s :
b is c e le r it e r r e p r a e s e n ta . Et h a e c « H a id e ş i d ă - n e r e p e d e c e e a c e ţi-a
d ic e n t e s , e m e n s a p a r it e r c o n - lă s a t p e n tr u n o i» . C u a c e s t e z is e ,
s u r g u n t. s - a u r id ic a t t o ţ i t r e i d e la m a să .
37. T u n e V ig ila n t iu s a s s u m e n s 37. A t u n c i V ig ila n t iu s lu în d u -i,
e o s , in c e lla m s a n c t o r u m M a r ty r u m i- a d u s în c h ilia s f in ţ ilo r M a r tir i şi,
in t r o d u x it : e t o s t e n d e n s e i s d o m i- a r ă t în d u - le C r u c e a D o m n u lu i şi
n ic a m C ru cem et sa cro sa n ctu m s f în ta E v a n g h e lie a lu i H r is t o s , a
E u a n g e liu m C h r is ti, a it ad e o s : z is c ă t r e e i : « A c e s t e a s în t c e l e c e
H a e c s u n t, q u a e A s t io n f iliu s v e - m i le - a lă s a t f iu l v o s t r u A s t io n .
s t e r m ih i d a r e liq u it. S i e r g o m y s t e - D a c ă v e ţ i în d e p lin i t a in a a c e s t e i
riu m h u j u s d iv in a e v ir tu tis , e t e a , p u te r i d u m n e z e ie ş t i ş i v e ţ i f a c e
q u a e in h o c c ó d ic e s c r ip ta su n t, c e l e s c r is e în a c e a s t ă c a r te , în m o d
f e c e r i t i s ; p r o f e c t o v id e b it is e u m , e t s ig u r îl v e ţ i v e d e a ş i v e ţ i fi c u e l
c u m ip s o in p e r p e tu u m e r it is in p e v e c i în a c e a îm p ă r ă ţie » . A u
illa r e g io n e . H a e c a u d ie n s p a te r z in d a c e s t e a , t a tă l lu i A s t io n a lu a t
e j u s , a c c e p it E u a n g e liu m C h r is ti în m in ă E v a n g h e lia lu i H r is t o s şi,
p r a e m a n ib u s , e t a p e r ie n s p e r v e n it d e s c h iz in d - o , a a j u n s în a c e l lo c
a d e u m lo c u m , u b i D o m in u s J e s u s în c a r e D o m n u l I is u s a v o r b it u c e
lo c u t u s e s t ad d is c íp u lo s s u o s , d i- n ic ilo r S ă i, z ic în d : «Am in, am in
100 DR. N E S T O R V O R N I C E S C U , A R H I E P I S C O P ŞI M I T R O P O L I T
e e n s : A m e n , a m e n d ic o v o b is , z ic v o u ă , că v o i, cei c e m -a ţi ur
q u o d v o s , q u i s e c u t i e s t i s m e , in m at întru în n oirea lu m ii, cîn d v a
r e g e n e r a t io n e , c u m s e d e r it F iliu s ş e d e a Fiul om ului p e scaunul m ă
h o m in is in s e d e m a j e s t a t is s u a e , ririi S a le v e ţ i ş e d e a şi v o i p e ce le
s e d e b it is e t v o s s u p e r s e d e s d u o - douăsprezece scaune, ju d e c in d
d e c im , j u d ic a n t e s d u o d e c im tr ib u s c e le d o u ă s p r e z e c e sem in ţii ale lui
I s r a e l. E t o m n is q u i r e liq u e r it d o - Israel. Şi tot cel ce-şi v a lăsa casa,
m u m , v e l fr a tr e s , a u t s o r o r e s , a u t fraţii şi surorile, tatăl, m am a, s o
p a tr e m , a u t m a tr e m , a u t u x o r e m , ţia şi copiii, p rec u m şi ţarinile
a u t f ilio s , a u t a g r o s p r o p te r n o - p en tru mine, v a prim i în su tit şi v a
m e n m e u m , c e n t u p lu m a c c ip ie t , e t a v e a v ia ţă ve şn ică. M u lţi din cei
v it a m a e te r n a m p o s s id e b it . M u lti din urm ă v o r fi cei dintîi şi din cei
a u te m s u n t p r im i n o v is s im i, e t n o - dintîi v o r fi cei din urmă» 40.
v is s im i p r im i. E t p a te r : Q u is e s t , Ş i t a tă l a în tr e b a t : « C in e e s t e
in q u it, is t e D o m in u s J e s u s , e t q u i D o m n u l a c e s t a I is u s ş i c i n e s în t
su n t q ui se c u ti su n t eu m ? S ed et c e i c a r e l- a u u r m a t ? C in e s în t c e i
q u i s u n t illi, q u i ju b e n tu r r e lin - c ă r o r a li s e p o r u n c e ş t e s ă - ş i la s e
q u e r e p a tr e m a u t m a tr e m , u x o t a tă l, m a m a , s o f ia ş i c o p iii p e n tr u
r e m e t f ilio s , p r o p te r n o m e n e j u s : n u m e le L u i, p e c a r e z i c e c ă - i v a
q u o s d ic it p e r c e p t u r o s e s s e in fu -
p r im i în v ia ţ a c e a v e ş n i c ă a f e r i
tu ra b e a t it u d e v it a m a e t e r n a m ?
c ir ii v iit o a r e ? T e r u g ă m , p r e a -
Q u a e s u m u s t e , fr a te r c h a r is s im e ,
u t s i a liq u id in h is , q u a e v e r a su n t, sc u r a p e fr a te , d a c ă ş t ii v r e u n e l e
n o s t i, n o b is e x p la n a r e n o n p i- d in a c e s t e a d e v ă r u r i, s ă n u p r e
g r ite r is . g e ţ i s ă n i le a r ă ţi ş i n o u ă » .
3 8. A p e r ie n s a u te m V ig ila n t iu s 38. D e s c h iz în d u - ş i g u r a V i g i l a n
o s su u m , e t in c ip ie n s a S c r ip tu r a t iu s ş i p o r n in d d e la S fîn ta S c r ip
is ta , e u a n g e liz a v it i l l i s D o m in u m tu ră , le - a b in e v e s t it p e D o m n u l
J e s u m C h r istu m : q u a lite r ab o r i I is u s H r is t o s : c u m t o a t e d e Ia î n
g in e m u n d i o m n ia p e r ip s u m f a c t a c e p u t u l lu m ii p r in El a u f o s t fă c u te ,
s u n t, e t q u a lit e r h o m in e m ad im a - c u m a fă c u t p e o m d u p ă c h ip u l şi
g in e m e t s im ilit u d in e m s u a m f e - a s e m ă n a r e a L u i ş i l- a a ş e z a t în P a
c e r it, e t in p a r a d is u m d e lic ia r u m r a d is u l f e r ic ir ii, c u m a lu a t o c o a s
p o s u e r it : e t q u o m o d o u n a m c o s ta m tă d e la A d a m ş i a fă c u t d in e a p e
t u le r it d e la t e r e ip s iu s , e t f in x it f e m e ie , d a r ş i cu m , d in cau za
e a m in m u lie r e m : s e d e t q u o m o ş a r p e lu i, a a lu n g a t p e A d a m d in
d o p r o p te r s e r p e n t e m A d a m d e p a - P a r a d is u l f e r ic ir ii în a c e a s t ă ţa ră
r a d is o d e lic ia r u m in h a n c te r r a m de m u r it o r ic u m E v a , f iin d c ă a
v o it să s e su p u n ă m ai d eg ra b ă
m o r ta liu m e x p u lit; et q u a lite r
ş a r p e lu i d e c ît D o m n u lu i D u m n e
E v a , q u ia ip s i s e r p e n t i m a g is o b e -
z e u lu i e i, a f o s t o s în d it ă s ă n a s c ă
d ir e v o lu it , q u a m D o m in o D e o su o ,
în z v îr c o lir i ş i d u r e r e ş i c u m s f in
a n x ie t a t ib u s e t d o lo r ib u s in p a r t11-
ţii p r o f e ţ i, c a r e a u f o s t în a in t e d e
r it io n e e s t c o n d e m n a t a : s e d e t
p rim a v e n ir e a F iu lu i lu i D u m n e
q u a lite r sa n cti p r o p h e ta e a n te
z e u , a u p r o p o v ă d u it c ă A c e s t a v a
p r im u m a d v e n tu m F ilii D e i v e -
v e n i d a r n -a u f o s t a s c u l t a ţ i ; ş i
n ie n t e s , p r a e d ic a v e r u n t e u m e s s e
c u m D o m n u l D u m n e z e u l n o s tr u
v en tu ru m , et n o n su n t r e c e p ti :
v e l q u o m o d o D o m in u s D e u s n o s - 40. M a t e i XIX, 29—30.
P Ă T I M I R E A S F I N Ţ I L O R EPI CT ET Ş I A S T l O N 101
t e r J e s u s C h r is tu s , q u i e s t u n ic u s I is u s H r is t o s , C a r e e s t e C u v în t u l
P a tr is, V e r b u m a c S a p ie n t ia , v ir tu s s in g u r ş i Î n ţ e le p c iu n e a T a tă lu i,
s c i l i c e t a c s p le n d o r g lo r ia e , d ig n a - p u t e r e a ş i s p e n d o a r e a s la v e i, a
t u s s it in n o v is s im is d ie b u s , de b in e v o it , c în d s - a îm p lin it tim p u l,
S p ir itu s a n c t o e t M a r ia s e m p e r s ă s e n a s c ă p e lu m e d in D u h u l
v ir g in e in m u n d o n a s c i : e t q u o - S fîn t şi d in M a r ia pururea
m o d o ill o s , q u i s e c u t i s u n t e u m , F e c io a r ă ; cu m , în s f îr ş it, p e c e i c e
d is c i p u lo s s u o s f e c it e s s e , e t m it l- a u u r m a t i- a fă c u t d is c i p o li i S ă i
t e n s e o s ad p r a e d ic a n d u m v e r b u m şi, t r im iţ în d u -i s ă p r o p o v ă d u ia s c ă
s a lu t is g e n t ib u s , A p o s t o li s im p o - n e a m u r ilo r c u v în t u l m în tu ir ii, le - a
s u e r it n o m e n : s e d e t q u o d r e g n i d a t n u m e le d e A p o s t o li ş i i- a fă c u t
s u i p a r t ic ip e s e o s e f f e c e r it , q u i h u - p ă r ta ş i a i îm p ă r ă ţie i S a le , p e n tr u
j u s s e c u ii c o n t e m p s e r in t v a n it a - c ă a u d is p r e ţ u it d e ş e r t ă c iu n e a a -
te m , e t ip s u m s o lu m s u p e r a m o - c e s t e i lu m i, ş i- l iu b e a u p e E l m a i
r e m p r o p in q u o r u m d ilig e r e n t . m u lt d e c ît p e t o ţ i c e i a p r o p ia ţi.
3 9. C u m q u e h a e c e t h o r u m am - 3 9. D u p ă c e V ig ila n t iu s cu în ţe
p lio r a s a p ie n t e r e i s V ig ila n t iu s le p c iu n e le - a v o r b it a c e s t e a şi m ai
d is s e r u is s e t , it e r u m v e n e r u n t in l o m u lt e c a a c e s t e a , a u a j u n s la l o
c u m iliu m , u b i s c r ip tu m e s t : Et c u l d in S c r ip tu r ă u n d e e s t e s c r is :
d ix it J e s u s d is c ip u lis : A m e n , a m e n «Ş i a z is I is u s u c e n ic ilo r : A m in ,
d ic o v o b is , q u ia o m n is , q u i m e am in zic vo u ă , că oricine v a m ă r
c o n f e s s u s fu e r it c o r a m h o m in ib u s , turisi p en tru M in e în a in tea o a m e
c o n f it e b o r e t e g o e u m c o r a m P a tr e nilor, m ă rtu r is i-v o i şi Eu p en tru El
m e o , q u i e s t in c a e l i s : q u i a u te m înain tea Tatălui M eu, C are e s te în
n e g a v e r it m e c o r a m h o m in ib u s , ceruri ■ iar cel ce se v a le p ă d a de
d e n e g a b o e t e g o e u m c o r a m P a tr e M in e înain tea oam en ilo r şi Eu m ă
m e o , q u i e s t in c a e lis . N o l i t e ig i- v o i le p ă d a d e e l înain tea Tatălui
tu r a r b itr a r i, q u ia v e n i p a c e m M eu , Care este în ceruri. N u s o c o
m itt e r e in te r r a m : n o n v e n i p a tiţi că am v e n i t să aduc pace pe
c e m m itt e r e , s e d g la d iu m . V e n i p ă m î n t ; n-am v e n i t să aduc pace,
e n im s e p a r a r e h o m in e m a d v e r s u s ci sabie. Căci am v e n i t să d esp art
p a tr e m su u m , e t f ilia m a d v e r s u s p e fiu d e tată l să u , p e fiică d e m a
m a tr e m su a m , e t n u r u m a d v e r s u s m a sa, p e noră d e soa cra sa. Şi
s o c r u m s u a m : e t in im ic i h o m in is duşm anii om ului, sîn t casnicii lui.
d o m e s t i c i e j u s . Q u i a m a t p a tr e m C el c e iu b e ş te p e tată ori pe m a
a u t m a tr e m p lu s q u a m m e , n o n m ă m ai m u lt d e c ît pe M ine, nu
e s t m e d ig n u s . E t q u i n o n a c c ip it e s te v r e d n ic d e mine. Şi cel ce
n u-şi ia cru cea şi n u-M i u rm ează
c r u c e m s u a m , e t s e q u it u r m e , n o n
M ie nu es te v r e d n ic d e M ine. C ine
e s t m e d ig n u s . E t q u i in v e n it a n i ţine la su fletul lui îl v a pierde, iar
m a m s u a m , p e r d e t earn. Et q ui cin e-şi p ierd e su fletul pentru M ine
p e r d id e r it a n im a m s u a m p r o p te r şi pentru E van ghelia M ea, îl v a
m e e t E u a n g e liu m m e u m , in v e n ie t găsi» 41.
earn. E t ite r u m : C u m a u te m tr a d i- Ş i ia r ă ş i : « C în d v ă v o r preda pe
d e r in t vo-s a p u d r e g e s e t p r a e s id e s , v o i la îm pă ra ţi şi la dregători, nu
n o lit e c o g it a r e , q u o m o d o a u t q u id cu g eta ţi ce şi cum v e ţ i vo rb i. Căci
lo q u a m in i. N o n e n im v o s e s t i s q u i nu sin te ţi v o i cei ca re vo rb iţi, ci
lo q u im in i, s e d S p ir itu s P a tr is v e s - 4!. .M cie: X, 32— 39.
102 DR. N E S T O R V O R N I C E S C U , A R H I E P I S C O P $1 M I T R O P O L I T
tri, q u i lo q u itu r in v o b is . T r a d e t Duhul Tatălui V o s tr u es te C el

a u te m fr a te r fr a tr e m in m o r te m , e t care v o r b e ş t e în vo i. V a d u ce frate
p a te r f iliu m •. e t s u r g e n t f ilii in p a - pe frate la m o a r te şi tată pe fiu şi
r e n t e s , e t m o r te e o s a f f ic ie n t : e t s e v o r ridica fiii îm p o tr iv a p ărin ţi
e r it is o d io o m n ib u s , p r o p te r n o lor şi le v o r a d u c e m o a rte şi toţi
v ă v o r urî din pricina num elui
m e n m e u m . Q u i a u te m p e r s e v e r a -
M eu. Dar cine v a răbda pînă la
v e r it u s q u e in fin e m , h ie s a lv u s
sfîrşit acela se v a m întui» Jf2.
e r it. R u r s u m q u e p e r v e n i e n s in u l- Ş i, a j u n g în d la u ltim a p a r te a
tim a m p a r te m s a n c t i E u a n g e lii, S fin t e i E v a n g h e lii, a în c e p u t s ă c i
c o e p it s e c u n d u m J o a n n e m ite r u m t e a s c ă d e la Io a n , z ic în d : «Tată,
le g e r e , d ic e n s : P a te r , q u o s d e d is t i v r e a u ca aceia pe care m i i-ai dat
m ih i, v o lo , u t, u b i e g o su m , e t ill ic M ie să fie a colo cu M ine, ca să
s in t m e c u m , u t v id e a n t c la r it a t e m v a d ă lu m in a p e c a r e m i-ai d a t-o ;
m e a m , q u a m d e d is t i m i h i : q u ia d i- fiindcă m -ai iubit în a in te d e î n t e
le x is t i me a n te c o n s t it u t io n e m m eiere a lumii». Ş i ia r ă ş i : «Ca toţi
m u n d i. Et d e n u o : U t o m n e s u n u m
să fie una, p r ec u m Tu, Părinte, eşti
s in t, s ic u t tu P a te r in m e , e t e g o
în M in e şi Eu în Tine, p en tru ca
in t e : u t e t ip s i in n o b is u n u m s in t,
şi ei una să fie în N oi, p en tru ca
lu m ea să creadă că Tu M -ai trimis.
u t c r e d a t in u n d u s, q u ia tu m e m i-
Şi slava , pe care Tu M i-ai dat-o,
s is ti. Et e g o c la r ita te m , q u a m d e
le -a m d at-o lor, ca să fie una, p r e
d is t i m ih i, d e d i e is , u t s in t u n u m
cum N o i una sîn tem . Eu întru ei şi
s ic u t e t n o s u n u m s u m u s . E g o in Tu întru M ine, ca ei să fie desă-
e is , e t tu in m e , u t s in t c o n s u m - v îr ş iţi întru unim e şi să cunoască
m a ti in u n u m : e t c o g n o s c a t m u n - lum ea că Tu M -ai trim is şi că i-ai
d u s, q u ia tu m e m is is t i : d ile x i s t i iubit pe ej prec u m M -ai iubit pe
e o s , s ic u t e t m e d ile x i s t i . M ine» 43.
4 0. H a e c e t a m p lio r a h o r u m d u m 4 0. D u p ă c e t a t ă l lu i A s t io n a
l e g i s s e t p a te r , ad V ig ila n t iu m a it : c it it a c e s t e a ş i m a i m u lt e d e c î t a-
c e s t e a , a z is c ă t r e V ig ila n t iu s : « T e
P r e c o r , fr a te r c h a r is s im e , ite r u m
r o g , p r e a iu b it e fr a te , e x p lic ă - n e şi
e x p la n a n o b is d ilig e n t iu s e a , q u a e n o u ă m a i p e î n d e l e t e c e l e c e am
m o d o le g im u s : e o q u o d no,s p e n i- c it it p în ă a c u m ; f iin d c ă n -a m î n ţ e
tu s in h is v e r b is n ih il in t e llig im u s . le s d in a c e s t e c u v in t e n im ic lă m u
V ig ila n t iu s r e s p o n d i t : I llo s , q u o s rit». V ig ila n t iu s a ¡răsp un s •. « A -
d ic it D o m in u s J e s u s n o s t e r : Q u ia c e ia d e s p r e c a r e z i c e D o m n u l n o s
tru I is u s « C e i c e v o r m ărturisi
q u i m e c o n f e s s i fu e r in t c o r a m h o -
pentru M in e în ain tea oam enilor,
m in ib u s , c o n f it e b o r e t e g o e o s c o v o i m ărturisi şi Eu pen tru ei în a
ra m P a tr e m e o , q u i e s t in c a e lis : intea Tatălui M eu , C are e s te în
q u i a u te m d e n e g a v e r in t m e c o r a m c e r u r i , iar cei c e s e v o r lep ă d a de
h o m in ib u s , d e n e g a b o e o s e t e g o M in e înain tea oam enilor, m ă v o i
lepăd a şi Eu de ei înain tea Tatălui
c o r a m P a tr e m e o , q u i e s t in c a e lis :
M eu, C are e s te în ceruri» 44, s în -
n o s su m u s, q u i in e u m c r e d im u s ,
e t in n o m in e s a n c t o e j u s s p e r a m u s . 42. M a te i X, 19—22.
•!3. Io a n XVII, 24, 21 —'’3.
Si e r g o e v e n e r it loin p u s p e r s e c u - 14. M a t e i X, 3 2 - 3 3 .
P A T I M I R E A S F I N Ţ I L O R E P I C T E T ŞI A S T I O N 103
t io n is , e t d ix e r in t n o b is p r in c ip e s t e m n o i, c e i c e c r e d e m în E l ş i n ă
h u j u s s e c u li : A b n e g a t e D e u m v e s - d ă jd u im în s f în t n u m e le Lui.
A ş a d a r , c în d v a v e n i v r e m e a
tru m , e t a d ó r a t e n o b is c u m id o la ,
p r ig o a n e i ş i n e v o r s p u n e c ă p e t e
q u i s u n t m a g n i d ii n o s tr i, q u i e t
n i i l e a c e s t u i v e a c : « L e p ă d a ţi-v ă
u n iv e r s a f e c e r u n t : s i e i s n o n c o n - d e D u m n e z e u l v o s t r u ş i în c h in a ţi-
s e n s e r im u s , v e l q u a e j u s s e r in t , n o n v ă c u n o i id o lilo r , c a r e s în t m a r ii
f e c e r im u s s e d p r o n o m in e e ju s , n o ş t r i- z e i, c a r e a u fă c u t to a te » ,
t y r a n n o r u m m in a s t o r m e n ta q u e to - d a c ă n u v o m c o n s im ţ i ş i d a c ă n u
v o m f a c e c e l e c e a u p o r u n c it e i, c i
le r a v e r im u s : c o n t in u o e t ip s e in
v o m r ă b d a , p e n tr u n u m e le L u i, a-
ilia s u a f e li c i r e g io n e , c o r a m P a tr e, m e n in ţă ir ile şi s c h in g iu ir ile t ir a n i
e t c o r a m s a n c t is s u is A n g e l i s c o n - lo r , p e d a tă ş i El v a m ă r tu r is i p e n
f ite b itu r n o s : id e s t , a m ic o s , e t n i- tru n o i în a c e a s f în t ă îm p ă r ă ţie a
m iu m c h a r o s s ib i c o n s t it u e t n o s . S a , în fa ţa T a t ă lu i ş i în fa ţa s f in ţ i
lo r S ă i în g e r i ; a d ic ă n e v a f a c e
p r ie t e n ii S ă i p r e a iu b iţ i.
41. D e q u o r u m n u m e r o e x t it it 41. D in n u m e le a c e s t o r a e s t e a-
n u n c il l e v e s t e r u n ic u s e t n im iu m c u m a c e l p r e a iu b it ş i u n ic fiu a l
s a n c t u s A s t io n . N a m a n te h o s v o s t r u , s f în t u l A s t io n . C ă c i, cu
p a u c is s im o s d ie s , d u x p r o v in c ia e c î t e v a z i le în a in te , c o m a n d a n tu l a -
is t iu s L a tr o n ia n u s , d u m c o m p e lle - c e s t e i p r o v in c ii, L a tr o n ia n u s , p e
r e t e u m , u t a b n e g a r e t J e s u m C h r i c în d î l s i l e a s ă s e l e p e d e d e I is u s
stu m , v e r u m iliu m , q u e m ¡nos d i- H r is to s , p e C a r e n o i II n u m im a -
c im u s , I m p e r a to r e m c a e le s t e m , u t d e v ă r a t u l îm p ă r a t c e r e s c , s ă fa c ă
c o n s e n tir e t e j u s v o lu n t a t i, e t d a e - p e v o ia lu i ş i s ă s lu j e a s c ă d e m o n i
m o n ib u s fa m u la tu m e x h i b e r e t : ill e lo r , e l în n ic i u n c h ip n -a v r u t să
n u llo m o d o a c q u ie s c e n s j u s s ib u s s e s u p u n ă p o r u n c ilo r a c e lu ia , c i a
e j u s p a r e r e , f o r t is in f id e s u a , e t n i s t a t p u t e r n ic în c r e d in ţa s a ş i îm
m iu m m a g n a n im u s a d v e r s u s e a , p o t r iv a r ă u tă ţilo r c a r e i s e f ă c e a u .
quae s ib i in g e r e b a n t u r , m a la : C u u n a lt v e n e r a b il c r e ş tin , u n b ă -
c u m a lio q u o d a m v e n e r a b i li s e n e tr în c u n u m e le d e E p ic te t, a r ă
C h r is tia n o , E p ic te to n o m in e , p e r - m a s p în ă la s f îr ş it n e c l in t it în
s t it it u s q u e in fin e m im m o b ilis in s f în t a s a m ă r tu r is ir e . A c e s t e a v ă -
s u a s a n c t a c o n f e s s i o n e . H o c in - z în d a c e l Îm p ă r a t c e r e s c a l s ă u şi
t u e n s e j u s I m p e r a to r i l l e c a e le s t i s , a d m ir în d u -i m u lt b u n ă v o in ţ a ş i s i n
e t v a ld e a d m ir a n s d e b e n e v o le n t ia c e r a lu i d r a g o s t e fa ţă d e El, tri-
e t s in c e r a ip s iu s e r g a s e d ile c t i-
m iţîn d p e s lu j it o r ii S ă i, a d ic ă p e
o n e : m itt e n s s u o s m in is tr o s , h o c S fin ţii în g e r i, l- a r id ic a t c u m a r e
e s t, s a lu t íf e r o s A n g e lo s , c u m in -
c in s t e în a c e a c e t a t e în c a r e El
g e n t i e u m h o n o r e in illa m c iv it a -
în s u ş i lo c u ie ş t e , p e n tr u c a s ă - i d e a
te m , u b i ip s e d e m o r a tu r , a s s u m p s it,
lu i r ă s p la ta c e a v e ş n ic ă , fiin d c ă
u t i ll i p r a e m ia s e m p it e r n a , p r o e o
s -a lu p ta t c u b ă r b ă ţie îm p o t r iv a
q u o d v ir ilit e r c o n t r a ip s iu s a d v e r
d u ş m a n ilo r S ă i.
s a r io s d e c e r t a t u s sit, c o n d o n a r e t .
Ş i d e a c e e a a t ît lu i A s t io n al
Et id e o tarn A s t io n i v e s t r o , q u a m v o s t r u , c ît ş i c e lo r a s e m e n e a lu i, li
e ju s sim ilib u s a p ta n lu r ea, quae S(i o o ir iv e s c a c e le c u v in t e s fin te ,
le ijisti, s a c r a m e n t a : 1 I o tn n e s , in - pe c a r o le -a i c itit : «Ca toţi să îie
104 DR. N E S T O R V O R N I C E S C U , A R H I E P I S C O P $1 M I T R O P O L I T
q u it, u n u m sin t, s ic u t tu P a te r in una, p r e c u m Tu, Tată, eşti în M ine

m e , e t e g o in t e : e t ip s i in n o b is şi Eu în Tine. Şi ei una sîn t în N oi
u n u m s in t, u t c r e d a t m u n d u s , q u ia ca să creadă lu m e a că Tu M-ai
tu m e m is is t i : e t e g o c la r ita te m , trimis ; şi Eu s la v a p e care M i-ai
q u a m d e d is t i m ih i, d e d i ill i s : u t d at-o M ie, le -a m da t-o lor, ca ei
s in t u n u m , s ic u t e t n o s u n u m su - să fie una, p rec u m N o i sîn tcm
m u s . I d e o q u ic u m q u e m e r u e r in t una» 4S. D e a c e e a t o ţ i c e i c a r e v o r
e s s e d e n u m e r o A s t io n i s v e s t r i, o fi v r e d n ic i s ă f ie d in c e i c a A s t io n
h o n o r a b ilis p a te r , M a r t y r e s v o c i - a l v o s t r u , o p r e a c in s t it e ta tă , s e
ta n tu r . v o r n u m i M a r tir i» .
4 2. Et m a te r a d h a e c : N e , in q u it, 42. Ş i m a m a a în tr e b a t t o t u ş i :
m o r tu u s e s t, e t n o n v i s n o b is fa - « O a r e n u v r e i s ă m ă a ju ţi s ă - l v ă d
c e r e m a n if e s tu m ? V ig ila n t iu s r e s - p e « c e l m o rt» ?». Iar V ig ila n t iu s a
p o n d it : M o r tu i n o s s u m u s , q u i in r ă s p u n s : « M o r ţi s în t e m n o i, c a r e
h a c m o r t a li c a r n e d e g im u s , e t in tr ă im în a c e s t tru p m u r ito r ş i în
a c e a s t ă lu m e d e ş a r tă ş i p ă r e m a
h o c s e c u lo v a n o , a b s q u e n o t it ia
e x i s t a fă r ă c u n o a ş t e r e a C r e a to r u
n o s tr i f a c t o r is e x i s t e r e v id e m u r .
lu i n o s tr u . C ă c i a c o l o e s t e v ia ţ a a-
N a m v e r a v it a ib i e s t, e t v e r u s c i- d ev ă ra tă , a c o lo s e g ă s e ş te a d e v ă
b u s p o t u s q u e ib id e m h a b e tu r , a c ra ta m în c a r e ş i b ă u tu r ă , c a ş i v r e d
d ig n it a s s in e f in e , h is q u i m e r u e - n ic ia fă r ă d e s f îr ş it a c e lo r c e a u
ru n t earn a c c ip e r e : ib i e s t, u b i m e r ita t s - o p r im e a s c ă , a c o l o e s te ,
sem p er im m o r t a lit a s r e g n a t, e t u n d e d o m n e ş t e în t o t d e a u n a n e m u
p erp etu a g a u d ia c o m m o r a n tu r . r ir e a ş i u n d e s ă l ă ş l u i e s c b u c u r iile
Tunc m a te r : V o le b a m , in q u it, v e ş n ic e » .
m o d o e u m v id e r e in il i a g lo r ia Iar m a m a a z is : « V o ia m n u m a i
s ă - l v ă d în s la v a în c a r e s e g ă
c o n s is t e n t e m . P u ta sn e a g n o sc e r e
se şte . S o c o ţi că are să m ă r e c u
m e h a b e a t, e o q u o d g e n it r ix e j u s n o a s c ă p e n tr u c ă i- a m f o s t m a m ă ?
fu e r im a liq u a n d o ? A u t f o r t e in S a u p o a t e , a ş e z a t în t r - o c in s t e a ş a
ta n t o h o n o r e ib id e m p o s it u s , u t d e m a r e , p r e c u m s p u i, a c u m n u
d ic is , m o d o in s p ic e r e c o n t e m n e t, m ai v re a să m ă v a d ă , după ce
m i-a m p ie r d u t f r u m u s e ţ e a c h ip u lu i
e o q u o d p u lc h r it u d in e m m e i v u lt u s ,
p lîn g în d u -1 ?». V ig ila n t iu s a r ă s
ip s u m lu g e n d o a m is i ? E t V i g i l a n puns : «D acă v e i fa c e c e e a c e e ste
t iu s : S i f e c e r is it a q u e q u a e s c r ip ta s c r is în c a r t e a p e c a r e m i-a u l ă
s u n t in h o c lib r o , q u e m m ih i d e r e - s a t - o s f in ţ ii E p ic te t ş i A s t io n ş i v e i
liq u it s a n c t u s E p ic te tu s e t A s t io n , c r e d e d in t o a t ă in im a în I is u s H r is-
to s , îm p ă r a tu l lo r , în c a r e ş i fiu l
e t c r e d id e r is e x t o to c o r d e in J e -
v o s t r u a c r e z u t, î l v e i p u t e a v e
su m C h r istu m , r e g e m ip s iu s , in
d e a . Iar d a c ă n u v e i v r e a să
q u e m e t is t e c r e d id it, p o t e r is e u m c r e z i, îţ i v a fi p e s t e p u t in ţ ă s ă -l
v id e r e . S in v e r o n o lu e r is c r e d e r e , v e z i, c h ia r d a c ă i- a i f o s t a ltă d a tă
im p o s s ib ile e s t, u t tu iliu m v id e a s , m a m ă , p e n tr u că a i r ă m a s n e c r e
vel m a tr e m s u a m n o m in e t a l i d in c io a s ă în p o r u n c ile T a t ă lu i î n
q u a n d o , e o q u o d in c r e d u la e x t it is t i s u şi» . Ş i m a m a a z is : « Ia tă , a c e s
in m a n d a tis P a tr is ip s iu s . Et m a te r : ta e s t e t a tă l să u » . V ig ila n t iu s a
E c c e , in q u it, p a te r ip s iu s is t e e s t. 45. Iocin X V II, 21— 22.
P A T I M I R E A S F I N Ţ I L O R EPI CT ET Ş I A S T I O N 10 5
V ig ila n t iu s r e s p o n d it : V e r u m P a r ă s p u n s : « A d e v ă r a t u l lu i T a tă e s t e
te r e j u s i l l e e s t , q u i e t D o m in u s , D o m n u l, c u c a r e lo c u i e ş t e a c u m ,
c u m q u o n u n c d e m o r a tu r , q u i e t C a r e i- a ş i fă c u t a t ît e a d a r u r i p e n
ta n ta b o n a e i in fu tu r a b r e a titu - tru f e r ic ir e a v iit o a r e . T a tă l a c e s t a ,
d in e c o n d o n a v it . Et is t e v e r o m o r- d e a ic i, e m u r ito r , ş i a r e f ii m u r i
t a lis e s t, e t m o r t a le s f i l i o s h a b e t : to r i ,- p e c în d s e s o c o t e ş t e c ă e s t e în
e t d u m p u ta tu r s ta r e , s u b it o c a - p ic io a r e , p e n e a ş t e p t a t e c a d e ; c în d
z i c e c ă t r ă ie ş t e , d e o d a t ă m o a r e ,
d i t : d u m d ic it s e v i v e r e , r e p e n t e
p e n tr u c ă a c e s t a n u c u n o a ş t e p e
m o r itu r , e o q u o d n e c is t e iliu m
T a tă l c e l A d e v ă r a t , p e C a r e to -
P a tr e m v e r u m a g n o s c it , q u ern ill e
t o u ş i l- a c u n o s c u t , f iin d c ă d e s p r e
a g n o v it : d e q u o s c r ip tu m e s t : P a El e s t e s c r is : Tatăl nostru C a rele
te r n o s t e r q u i e s in c a e lis , s a n c t i- eşti în ceruri, s fin ţe a scă -se n um ele
f ic e tu r n o m e n tu u m . Tău...» J>6.
43. Ig itu r c u m p e r u n a m s e p t i- 43. A s t f e l, d u p ă c e tim p d e o
m a n a m in te r s e d is p u t a r e n t , e t s ă p tă m în ă a u d is c u t a t în tr e e i,
C h r is ti m ir a b ilia d ic e r e n t ad in - u n u l v o r b in d d e s p r e m in u n ile lu i
v ic e m , e t lib e n t e r a u d ir e n t : D o H r is t o s , ia r c e ila l ţ i d o i a s c u lt în -
m in ic a d ie a d v e n ie n t e , a m b o p a r i- du-1 c u p lă c e r e , c în d a s o s i t z iu a
te r c r e d id e r u n t in C h r istu m . Q u o s d e d u m in ic ă , a m b ii p ă r in ţi s e g ă
a s s u m e n s V ig ila n t iu s , p e r d u x it ad s e a u c r e d in c io ş i în H r is to s .
quem dam p re sb y te r u m s a n c tu m ,
V ig ila n t iu s i-a lu a t ş i i- a d u s la
n o m in e B on osu m , q u i p e r se c u -
u n s f in ţit p r e o t, p e n u m e B o n o s u s ,
t io n is a t r o c ita t e m d e v ita m s, in q u o -
c a r e , f e r in d u - s e d e c r u z im e a p e r s e
dam se c r e to lo c o o c c u lte d e g eb a t.
c u ţ iilo r , îş i d u c e a v ia ţ a a s c u n s în -
Q u i o r a n s p r o e i s s u f f ic ie n t e r , e t
tr -u n lo c r e tr a s. A c e s t a , r u g în -
c a t e c h iz a n s e o s , e a d e m h o r a c a t e -
d u - s e m u lt p e n tr u e i, în a c e la ş i
c h u m e n o s f e c it . Ig itu r c u m in d e
c e a s i- a f ă c u t c a t e h u m e n i, c a t e -
e g r e s s i f u is s e n t, c o e p e r u n t d ic e r e
h iz în d u - i.
a d V ig ila n t iu m : E c c e a d im p le v i-
m u s e a , q u a e in lib r o illo , q u e m Iar e i, c în d a u ie ş it , a u în c e p u t
n o b is d e d is t i, c o n t in e n t u r : v e n i să sp u n ă c ă t r e V ig ila n t iu s : « Ia tă ,
m o d o , e t t h e s a u r u m iliu m o s t e n d e a m în d e p lin it c e le c u p r in s e în c a r
t e a p e c a r e n e - a i d a t - o ; v in o a c u m
n o b is , q u e m A s t io n n o s te r , u t ip s e
ş i n e a r a tă a c e a c o m o a r ă p e ca r e ,
a ffir m a sti, t ib i c o m m e n d a v it . Et
p r e c u m a i s p u s tu în s u ţ i, ţ i-a în -
V ig ila n t iu s : S e q u im in i m e , e g o c r e d in ţ a t - o A s t io n a l n o s tr u » . Ş i
e u m v o b i s s in e m o r a a liq u a d e - V ig ila n t iu s a r ă s p u n s : « U r m a ţi-
m o n s tr a b o . S e d in te r im e u m h a b e o m ă, e u v ă v o i a r ă t a - o fă r ă z ă b a v ă .
a b s c o n d it u m , e t n e s c io , s i m o d o N u m a i c ă a m a s c u n s - o ş i n u ş tiu
p o s s u m e u m in d e e j ic e r e . E r g o , si d a c ă o m a i p o t s c o a t e d e a ic i.
v o b is p la c e t , d e n o c t ib u s e a m u s ad D ar d a c ă v r e ţ i să p le c ă m d e c u
lo c u m , e t u s q u e ad lu c e m ib id e m s e a r ă c ă tr e a c e l lo c , d în d u - n e o s
p e r m a n e a m u s o p e r a n t e s , fo r s ita n t e n e a la p în ă m îin e d im in e a ţă , v o m
p o te r im u s e u m in v e n ir e , e o q u o d să p a , ca s - o p u te m g ă s i, p e n tr u c ă
s a t is iliu m in p r o fu n d o a b s c o n d i. a m în g r o p a t- o a d în c » . S o a r e le e r a
Et cu m s o l d e c l in a s s e t , a s s u m e n s c ă tr e a p u s, c în d V ig ila n t iu s i-a
e o s V ig ila n t iu s , fo r a s c iv it a t e m lu a t si a ir>şit c u e i a fa r ă d in c e t a te .
cu m iil is e g r e d itu r . 46. M a t e i M 9.
106 DR. N E S T O R V O R N I C E S C U , A R H I E P I S C O P ŞI M I T R O P O L I T
44. Et p e r v e n i e n t e s ad s e p u l- 4 4. A j u n g în d la m o r m în tu l s f in
c h r u m S a n c to r u m , a d m o n e t e o s , ţilo r , i- a r u g a t p e c e i d o i s ă v e
s e c u m t o ta m n o c t e m in o r a t io n i- g h e z e c u e l t o a t ă n o a p t e a în r u g ă
b ü s v ig il a r e . C u m q u e ja m a u r o r a c iu n i. Iar c în d s - a u r e v ă r s a t z o r ile
a sc e n d e r e t, et Iu cere in c ip e r e t ş i a în c e p u t s ă s e lu m in e z e d e z iu ă ,
d ie s , e c c e v id e n t s u b it o c ir c a s e ia tă , p e n e a ş t e p t a t e , a u v ă z u t c ă în
lu m e n r e f u ls i s s e im m e n s u m , ac ju r u l lo r s -a r a s p în d it o lu m in ă
n im iu m s u a v it a t is od orem fra- im e n s ă ş i a u s im ţ it u n m ir o s f o a r te
grare, sa n c to sq u e M a r ty res, qui p lă c u t, ia r s f in ţ ii m a r tir i, c a r e p în ă
ja m d o r m ie r a n t, in c o r p o r e ju x ta a c u m d o r m is e r ă , s t ă t e a u lin g ă e i
s e c o n s is t e r e , ac D o m in u m s e c u m în p ic io a r e ş i lă u d a u p e D o m n u l.
c o lla u d a r e . T u n e s a n c t u s A s t io n , A t u n c i, s f în tu l A s t io n , a r u n e în d u -
ir r u e n s in a m p le x ib u s m a tr is s u a e , s e în b r a ţ e le m a m e i s a le , a în c e p u t
c o e p it o s c u la r i e a m , d ic e n s : B e n e s - o s ă r u te , z ic în d u - i : « B in e a i v e
n it d in p ă r ţile R ă s ă r itu lu i, o , u c e
a d v e n is t i e x O r ie n t is p a r tib u s , o
n ic ă a lu i H r is t o s ş i m a m a m e a
d is c ip u la C h r isti, e t m e a m a te r
M a r c e lli n a ! » . La f e l, p r e a f e r ic it u l
M a r c e llin a . S im ilit e r e t b e a t is s i-
E p ic te t, îm b r ă ţişîn d u -1 p e t a tă l lu i
m u s E p ic te tu s , a p p r e h e n s o c a p it e A s t io n , îl să r u ta , z ic în d : « B u c u r a
v ir i e j u s , e x o s c u la b a t u r e u m , d i t e în tr u D o m n u l, o , p r e a iu b it e fr a te
c e n s : L a e ta r e in D o m in o , o d u lc is - A le x a n d r u , p e n tr u că e ş t i v r e d n ic
s im e fr a te r A le x a n d e r , e o q u o d să fii s o c o t it în m u m ă r u l b in e c r e -
d ig n u s h a b it u s e s in n u m e r o fid e - d in c io ş ilo r ş i s ă m e r iţi fe r ic ir e a
liu m d e p u ta r i, e t p e r e n n e m b e a t i- c e a v e ş n ic ă » .
t u d in e m p r o m e r e r i. S e d e t ad V i- Iar e i a u z is c ă t r e V ig ila n t iu s :
g ila n t iu m d i x e r u n t : G a u d e e t tu « B u c u r ă -te ş i tu în tr u D o m n u l, o,
in D o m in o , o d u lc is s i m e fr a te r V i- p r e a d u lc e fr a te V ig ila n t iu s , p e n
tr u c ă t e - a i f ă c u t v r e d n ic s ă s e
g ila n t i, e o q u o d d ig n u s e f f e c t u s
îm p lin e a s c ă p r in t in e c e e a c e e s t e
e s , u t im p le a t u r in te , q u o d s c r ip
s c r is : C el ce a făcut să se întoarcă
tu m e s t : Q u ia q u i c o n v e r t i f e c e r it
un p ă că to s d in calea rătăcirii sale,
p e c c a t o r e m ab e r r o r e v i a e s u a e , îi v a s a lv a su fletul d e la m o arte
s a lv a b it a n im a m e j u s a m o r te , e t şi-i v a acop eri m u lţim ea p ă c a te
o p e r it m u lt it u d in e m p e c c a t o r u m . lor» 47
4 5. T u n e s a n c t u s A s t io n h o c 45. A t u n c i s f în t u l A s t io n a s t f e l
m o d o c o e p i t d ic e r e a d m a tr e m : a în c e p u t să v o r b e a s c ă m a m e i s a
O d u lc is s im a a c b e n e d ic t a d o m in a le : «O , p r e a d u lc e ş i b in e c u v în t a t a
m e a m a te r , ilia o m n ia , q u a e in s a - m e a s t ă p în ă ş i m a m ă , t o a t e c e l e
c r o s a n c t o E u a n g e lio C h r is ti D o s c r is e în S fîn ta E v a n g h e lie a D o m
m in i n o ş tr i s c r ip ta su n t, ver.a s u n t n u lu i n o s tr u I is u s H r is t o s s în t a d e
e t firm a . F e s t in a e r g o e a s in e m o r a v ă r a t e ş i n e c l in t it e . G r ă b e ş te - te ,
a liq u a a d im p le r e : u t e a , q u a e ill ic a şa d a r , s ă l e în d e p l in e ş t i fă ră v r e o
s c r ip ta su n t, c o n s e q u i p r o m e r e a - în tîr z ie r e , p e n tr u ca s ă fii v r e d
ris. Ig itu r p o r t io n e m m ih i d e tu a
n ic ă a p r im i c e e a c e e s t e s c r is a-
s u b s t a n tia o b tin g e n t e m , p ro m e a
c o lo . A ş a d a r , p a rtea de avere,
r e q u ie ac tu a s a lu t e p a u p e r ib u s
c a r e m i s e c u v in e p e n tr u o d ih n a
d iv id e a c d is t r ib u e : u t s ic m e r e a -
m e a şi m în t u ir e a ta, d ă - o ş i îm -
r i s cu m j u s t it ia e c o r o n a et b o n is
u p e r ib u s d e c o r a ta aci n o s p e r v e - 47. Uicob V. 20.
P Ă T I M I R E A S F I N Ţ I L O R E PI CT ET Ş I A S T I O N 10 7
n ir e . E t m a te r : B e n e , in q u it, h a b e - p a r t e - o s ă r a c ilo r , p e n tr u c a a s t f e l
r is a R e g e tu o , s e u a fa m ilia r ib u s s ă m e r iţi s ă v i i la n o i îm p o d o b ită
e j u s , d u lc is s im e f ili ? R e s p o n d it c u c u n u n a d r e p t ă ţii ş i a f a p t e lo r
A s t io n : In t a n tu m d e g o b e n e , u t b u n e » . Iar m a m a i- a r ă s p u n s :
q u a lite r tib i e x p o n a m , n e s c ia m : fi- « A s t fe l, e ş t i p r iv it b in e d e c ă tr e
îm p ă r a tu l tă u ş i d e c ă tr e s f e t n ic ii
liu m n a m q u e s u u m D o m in u s ac
L ui, p r e a iu b it e fiu ?». A r ă s p u n s
D e u s n o s te r , e x s e r v o p er su a m
A s t io n : « N u ş t iu c ît d e b in e s în t
g r a tia m m e a d o p t a v it : in c i v it a t e p r iv it, p e n tr u c a s ă - ţ i p o t r ă s p u n d e
s u a m a n s io n e m m ih i tr ib u it : in la a c e a s t ă în tr e b a r e ; d a r D o m n u l
p a la t io s u o m ilit a r e m e f e c it : in - ş i D u m n e z e u l n o s tr u , p r in d r a g o s
te r s e n a t o r e s m a x im a m d ig n ita t e m t e a S a, d in ro b m -a f ă c u t f iu l S ă u ,
m ih i c o n d o n a v it : p a r a d is i a m o e n i- m i-a d a t lo c u in ţ ă în c e t a t e a S a,
t a te m m ih i a d d e lic ia s tr a d id it. m -a fă c u t o s t a ş d e p a z ă la p a la tu l
S e d e t m in is tr i e j u s ita m q u a m d e S ă u , m i-a d ă r u it c e a m a i m a r e
s u is m e h a b e r e d ig n a t i su n t, a c v r e d n ic ie în tr e s e n a t o r i, m -a lă s a t
d ilig u n t . P e r g o n a m q u e c u m e is s ă m ă b u c u r d e d e s f ă t ă r ile P a r a
d is u lu i. D a r ş i d r e g ă t o r ii L ui m -a u
p e r s in g u l o s d ie s ad v is ita n d u m
s o c o t it v r e d n ic d e a f a c e p a r te d in
in fir m o s , a d e le v a n d u m e l is o s , ad
tr e e i ş i m ă iu b e s c . C ă c i în f ie c a r e
illu m in a n d u m c a e c o s , ad s a l \ ra n - zi m ă d uc cu e i să -i c e r c e te z p e cei
d u m p e r i c li t a n t e s in m a ri, ad e x - s u fe r in z i, s ă - i r id ic p e c e i c ă z u ţi,
pugnandum g e n te s b arb aras p rae- s ă - i lu m in e z p e c e i o rb i, s ă - i s c a p
lia n t e s in te r r a : ad c o n s o la n d u m p e c e i p r im e j d u iţ i d e v a lu r il e m ă
rii, s ă a lu n g n e a m u r ile b arb are,
m o e s t o s , ad d e f e n d e n d u m im p o
c a r e n ă v ă l e s c în ţa r ă ; s ă m în g îi
t e n t e s , a tq u e e f f u g a n d o s d a e m o n e s p e c e i tr iş ti, s ă - i a p ă r p e c e i n e
d e o b s e s s i s c o r p o r ib u s , in n o m in e p u t in c io ş i, s ă a lu n g d e m o n ii d in
D o m in i n o s tr i J e s u C h r is ti. S e d e t t r u p u r ile s t ă p în it e d e a c e ş t ia , în
q u o t id ie d e v o b i s m ih i p r a e c ip iu n t , n u m e le D o m n u lu i n o s tr u I is u s
H r is t o s . Iar e i îm i v o r b e s c z iln ic
d ic e n t e s : A d m o n e p a tr e m tu u m e t
d e s p r e v o i, z ic în d : în d u p le c ă - i p e
m a tr e m , u t ad h a e c p e r v e n ia n t t a t ă l tă u ş i p e m a m a ta să v in ă ş i
lo c a . e i în a c e s t e lo c u r i» .
46. Et m a te r : A g n o s c u n t it a q u e 46. M a m a a în tr e b a t : «D ar e i n e
n o s, f ili m i ? R e s p o n d it s a n c t u s c u n o s c , f iu le ?». A s t io n a r ă s p u n s,
A s t io n , e t d ix it : N im iu m v o s d i z ic în d : « V ă c u n o s c p r e a b in e ş i v ă
lig u n t e t a g n o s c u n t , d o m in a m a iu b e s c , d r a g ă m a m ă , n u m a i d a c ă
te r : ta n tu m s i v e s t r a v o lu n t a s e s t v o in ţ a v o a s t r ă e s t e s ă - i c u n o a ş t e ţ i
a g n o s c e r e e o s , u t a d illa m b e a t i- ş i v o i, c a s ă p u t e ţ i a j u n g e fă ră
tu d in e m s in e a liq u a d u b ita t io n e v r e o în d o ia lă şi p ie d ic ă la a c e a
p o s s it is p e r v e n ir e . E t m a te r p r a e fe r ic ir e » . M am a, b ă t în d u - s e în
n im io g a u d io f e r ie n s p e c t u s su u m , p ie p t d e m a r e b u c u r ie , z ic e a :
d ic e b a t : P u ta s q u a n d o q u e in f e lix « C r e z i că v o i p u t e a a j u n g e a c o lo ,
e t m is e r a illu c p e r v e n ia m ? Et b e a - n e f e r ic it a ş i n e n o r o c it a d e m in e ?».
t is s im u s A s t io n r e s p o n d it : S i c r e - P r e a fe r ic it u l A s t io n i- a r ă s p u n s :
d id e r is p e r f e c t e in J e s u m C h r is '<Dacii v e i c r e d e d e p lin în I is u s
tu m , D o m in u m a c U e u in n o str u m , H r is to s . D o in im ! ş i D u m n e z e u l n o s -
108 DR. N E S T O R V O R N I C E S C U , A R H I E P I S C O P Şf M I T R O P O L I T
q u e m a d m o d u m c r e d it V ig ila n t iu s , tru , c u m a c r e z u t V ig ila n t iu s , ş i v e i

a t q u e o m n ia b o n a tu a d is t r ib u e r is îm p ă r ţi t o t a v u t u l tă u s ă r a c ilo r ,
in d ig e n t ib u s , s in e d u b io e t v i v e r e fă ră în d o ia lă c ă a i s ă t r ă ie ş t i ş i să
e t e x u lt a r e h a b e s m e c u m in ilia , in t e b u c u r i ş i tu d e f e r ic ir e a v e ş n ic ă
q u a e t e g o d e g o , b e a t it u d in e s e m - în c a r e m ă g ă s e s c eu » .
p lte r n a . C u m q u e h is e t h u j u s c e - A c e s t e c u v in t e ş i a lt e l e a s e m e
m o d i v e r b i s a t h le t a e C h r is ti in - n e a a u z in d d e la a t le ţ ii lu i H r is -
s t r u c t i e s s e n t , r e c e s s e r u n t ab e is . to s , a u p le c a t d e la e i.
4 7. Ig itu r c u m q u a d r a g e s im a d o r - 47. D u p ă c e a u t r e c u t p a tr u z e c i
m it io n is e o r u m d ie s ill u x is s e t , e t d e z i le d e ş e d e r e a lo r în a c e l ţin u t
C h r is ti p o n t if e x E u a n g e lic u s in u r- ş i E v a n g e lic u s , e p is c o p u l lu i H r is -
b e m A lm ir id e n s iu m d e v e n i s s e t : a s - t o s , a v e n i t în c e t a t e a a lm ir id e n ş i-
s u m e n s e o s V ig ila n t iu s u n a cu m lo r , V ig ila n t iu s , lu în d u - i îm p r e u n ă
sa n cto p resb y ter o B on o so , ad c u s f in ţit u l p r e o t B o n o s u s , i- a c o n
e u m p e r d u x e r u n t, e x p o n e n t e s q u e d u s la E v a n g e lic u s . E x p u n în d u -i
i ll i p e r o r d in e m c-uncta, q u a e a c ta a c e s t u ia în o r d in e t o a t e c î t e s e p e
f u is s e n t , r o g a b a n t, u t in n u m e r o fi- t r e c u s e r ă , l- a u r u g a t s ă - i s f in ţ e a s c ă
d e liu m e o s C h r is to c o n s e c r a r e t . A t în r în d u l c r e d in c io ş ilo r lu i H r is to s .
i l l e n im iu m g a v is u s in D o m in o , a s - Iar e l, fo a r t e b u c u r o s în tr u D o m
s u m e n s e o s e t o r a n s p ro e i s s u ff i- n u l, lu în d u - i ş i r u g în d u - s e m u lt
c ie n t e r , s a c r a m e n tu m B a p tis m i tr a - p e n tr u e i, i- a b o te z a t . Ş i, t r e s ă lt în d
d id it. Et e x u lt a n s c u m e i s p e r d ie s d e b u c u r ie c u e i tim p d e o p t z ile ,
o c t o , in a lia m c iv it a t e m , q u a e in d u p ă a c e e a s - a d u s în a lt ă c e t a t e ,
p r o x im o h a b e tu r , r e m e a v it . C u m c a r e e r a în a p r o p ie r e .
q u e s a c e r d o s D o m in i in d e r e m e a s - D u p ă c e e p is c o p u l D o m n u lu i a
s e t, t a lit e r ad V ig ila n t iu m A l e x a n p le c a t, A le x a n d r u ş i M a r c e llin a
d e r e t M a r c e llin a d ic e r e c o e p e - a s t f e l a u în c e p u t s ă - i v o r b e a s c ă lu i
ru n t : M u lta b e n e f ic ia tu a e r g a n o s V ig ila n t iu s : « M u lte s în t b in e f a c e
h a b e n tu r , o d ile c t is s im e e t n im iu m r ile t a le fa ţă d e n o i, p r e a iu b it e şi
n o b is a m a b ilis fra ter , e o q u o d p er d is t in s fr a te , p e n tr u c ă p rin în v ă
t u a m s a lu t ife r a m d o c tr in a m ju g u m ţă tu r a ta m în t u it o a r e a m p u tu t să
d ia b o li m e r u im u s e v a d e r e , e t ad s c ă p ă m d e j u g u l d ia v o lu lu i ş i să
C h r is ti S a lv a t o r is n o s tr i n o tit ia m a j u n g e m la c u n o a ş t e r e a M în t u ito -
p e r v e n ir e . r u lu i n o s tr u H r is t o s .
4 8. S iq u id e m n im is e x i s t i s in s a - 48. E ş ti p r e a s lă v it în s f în t a b i
p ie n t ia g lo r io s u s in s a n c t a e c c l e - s e r ic ă p rin în ţ e le p c iu n e a ta şi
s ia , p r a e c la r u s in d o c t r in a e g r a s t r ă lu c it în h a r u l în v ă ţ ă t u r ii ; p e n
t ia : p e r f e c t a m h a b e n s d ile c t io n e m tru c ă a i d e s ă v îr ş it ă e v l a v i e f a ţă d e
e r g a s a n c t i E u a n g e lii r e lig io n e m , r e lig ia S fin t e i E v a n g h e lii, a ră ţi
e t n im iu m a m o r e m in p e r e g r in o - m u ltă d r a g o s t e la p r im ir e a s t r ă in i
ru m s u s c e p t io n e , in e n a r r a b ile m b e - lo r , e ş t i f o a r t e b in e v o it o r în a p ă r a
n e v o le n t ia m c ir c a im p o t e n t iu m d e - re a c e lo r n e p u t in c io ş i ş i în c e r c e t a
f e n s io n e m , s e u in fir m o r u m v is i t a - re a b o ln a v ilo r , p lin d e c ă ld u r a c r e
t io n e m : f e r v e n s f id e i c a lo r e e r g a d in ţ e i ş i c o m b a te r e a id o la t r ie i ş i în
id o lo r u m d e s t r u c t io n e m , v e l s a n c d r a g o s t e a fa ţă d e s f in ţ ii m a rtiri,
to r u m M a r ty r u m a m o r e m ; a c s e în tr -u n c u v în t, c u m s p u n e c h ia r
c u n d u m tu i n o m in is s a c r a m e n tu m , n u m e le tă u , e ş t i v e g h e t o r în t o a t e
P Ă T I M I R E A S F I N Ţ I L O R E PI CTET ŞI A S T I O N 109
v i g il a n s e x i s t i s in c u n c t is b o n is b u n e le lu c r ă r i, c u d r a g o s t e d e
o p e r ib u s p r o p te r D e i a m o r e m . Ig i- D u m n e z e u . D e c i n im ic a lt c e v a n u
tu r n ih il a liu d e s t d e t e p r o n u n - s e p o a t e s p u n e d e s p r e t in e , d e c î t c ă
tia n d u m , n is i e o , q u o d u n u s e x in - e ş t i u n u l d in c e i m a i a p r o p ia ţi
tim is D e i a m ic is h a b e r is . Et h a e c p r ie te n i a i lu i D u m n e z e u » .
d ic e n t e s , ta m e u m q u a m s a n c tu m A c e s t e a z ic în d , a tît p e e l, c it şi
a c v e n e r a b ile m p r e s b y t e r u m B o n o - p e p r e a c in s t it u l p r e o t B o n o s u s i-a u
su m d u c e n t e s s e c u m ad p r o p ia m lu a t c u e i, în p r o p r ia lo r c e t a t e ş i
c iv it a t e m , h ila r e s a n im o , e t p e r - s - a u în to r s b u c u r o ş i s u f l e t e ş t e ş i
f e c t i in D o m in o r e m e a r u n t : a tq u e d e s ă v îr ş iţ i în D o m n u l. Ş i, îm p ă r
u n iv e r s a b o n a s u a e g e n t ib u s d is - ţin d a p o i t o a t ă a v u ţ ia lo r s ă r a c i
t r ib u e n t e s , g lo r if ic a b a n t D e u m P a - lo r , lă u d a u p e D u m n e z e u , T a tă l
tr e m o m n ip o t e n te m , q u i e o s d e A to t p u t e r n ic , C a r e a b in e v o it s ă - i
t e n e b r is ad c o g n it io n is s u a e lu m e n s c o a t ă d in în tu n e r ic la lu m in a c u
p e r d u c e r e d ig n a t u s e s t. n o a ş t e r ii S a le .
49. P e r tu le r u n t a u te m m a r ty r iu m 49. A u p r im it c u n u n a d e m a r tir i
S a n c ti a tq u e a t h le t a e C h r isti, s f in ţ ii şi a t le ţ ii lu i H r is t o s în c e t a
E p ic te tu s p r e s b y t e r e t A s t io n m o - t e a a lm ir id e n ş ilo r , p r e o t u l E p ic te t
n a c h u s in A lm ir id e n s iu m c iv it a t e , şi m o n a h u l A s t io n , în a o p ta z i a
o c t a v a d ie m e n s is J u lii, t e m p o r i- lu n ii iu lie , în tim p u l tir a n u lu i D io -
b u s D io c l e t ia n i ty r a n n i, s u b d u c e c le ţ ia n , s u b c o m a n d a n tu l m ilita r
L a tr o n ia n o . S e c u n d u m n o s v e r o , a l p r o v in c ie i, L a tr o n ia n u s , ia r d u p ă
r e g n a n t e in c a e l i s Jesu C h r is to s o c o t in ţ a n o a s tr ă c în d d o m n e ş t e în
S a lv a t o r e n o s tr o : q u e m d e c e n t g l o c e r u r i I is u s H r is t o s , M în t u ito r u l
ria e t im p e r iu m u n a c u m P a tr e e t n o s tr u , C ă r u ia I s e c u v in e s la v a ş i
S p ir itu s a n c t o , in s e c u la s e c u lo - îm p ă r ă ţia , îm p r e u n ă c u T a tă l ş i cu
ru m . A m e n . S fîn tu l D u h , în v e c i i v e c ilo r . A m in !
PLANŞA I
P ătim irea S iin ţilo r E p ictet şi A stion, în c e ta te a H alm yris, de la D u n ărea

de Jo s (circa 300), d u p ă u n d e sen din co lec ţia p erso n ală , sem n at de p ic to ru l D an N eam u
F o rtă re ţe ro m an e în N o rd -E stu l D obrogei.
(După Al. S u cev e an u şi M. Z ahariade..., In «Dacia», XXXI (1987), 1—2, p. 89)
PLANŞA XI I
V I T /E
AT R V Al
a? AN TVKHPf.'f,
TEX QTOCISA PLA><'!1NIAK,V
AiîiiiiVidiiaiii« KÎiOsk'.AkTOi
gv M, DC. XV.
SIL
•'■■‘» B E * i
Ftlim prmtţam t ’.rtăm a J*rtKVnm
C o p erta in te rio a ră a v o lu m u lu i V itae Patrum , A n tv e rp lae , 1615,

în care s-a p ublicat, p e n tru prim a dată, te x tu l h ag io g rafic
«P ătim irea S finţilor E pictet şi A stion»
PLANŞA IV
AVCTORE D. H I E R O N T M O , E T ALUS. 211
V I T A
S A N C T O R V M
• E P I C T E T í P R E S B Y T E R I 9Ivi«-
E T
A S T Í O N I S M O N A C H I ,
AVCTORE INGERTO.
EMfoiuBVs 1 Dioclc- que in nomine Patrij Sc Filij & S p ir it« faa-
C ir . i.
dani profanifllmi ím- ¿ti fumus baptizad. H oc audiens facerdos
peratoris, erat quidam Domini, iuiht puellam intró ad fe pcrduci.
prelbyrer in partibus Q u am cu m an teípíius pedespater pofuif-
O rientis, nomine Epi- fet.taliter pro eá homo D ei preces profudit 0f*<» */*•
£tetus,religiofam vitam ad Dominum Deum dicens: D eus xtem e , a,ti'
agerú,**: callus in omni agitator Cherubim,qui de c^lo defcendifti,
jpmrl fui conueríatione exilíeos.Hie nam quea vtparadiloexulatum inantiquam reduce-
f«» */•* pama state in fe.ruido Domini enutritus, res poffeffionem ,qui per humanitatis tu x
»am.
Wkl.li*. exercebatur in omnibus luftificationibus difpenfationem noftram infirmitatem fuf-
Iefu Chrifti. C um aucem ad maturam per- cepilti, vt te nos in noftris vails fi&ilibuj
ueniflet ¡etatem , vt Sam uel, quondam poffidere promereamur: quxfo Domine
ephod facerdotale promerait portare, eó q u x fo , dignare refpicere in fidem famuli
MbxmU quód mulé} prodigia per eum di- tui: Sc licut filiam archifynagogi de m oni* M«rd j.
Şam. uina gratia in. óleMibus operabatur. Deni- ianuis reuocafti ad vitam , ita Sc nunc huiu*
quecsxorum farpcoculos orationibus ilk- vnicum pignus pertuam gratiam recupe-
m inabat, fed Sc leproibs ad fe venientes rare in pnorem nabitum dignare, vtagno-
emundabat, paralyticus fanabat, ac de ob- feat hxc generado incrédula Sc perueríá,
feffiscorporibusdxmoniaeflugabat. fan&um Sc terribile nomen tuum colere,
Sa», i). Igitur vnl é diebus dum lolus fuá in & enarrare mirabilia tua in omni tempore,
cellitefideret, acfolitasorationes Chrifto Et finita oratione,de faníhficato oleo puel» i>.mk-
«thiberet ,quxdam puella Com itis cuiuf- he membra vniuerfa perunxit. Qua: hanc
dam filia , omnibus membris prxter lin- fanitatem ac medelam confecuta, vna m m ¡-.“a.
guam tota mortua ad eum perducitur. parentibus fuis D om inum benedicebat.
Cumque pro foribuj eius pater filiam po- Tunc fanctus Epi&etus pr^cepit patri puel-
fuifict jingreffus ip(e ad fandtum , genibus Le dicens: Si cupis, ó chan (lime mi,vt nulla rurimm
dus fubitd aduolutus, taliter dam ans 8id i- de reliquo infirmiras feuvexabo aliquain^‘ *si,¿'4,<
cens: Milérere mei,ó homo D e iexcelli,eó dom o tu i prxualeat, per lingulas leprima- ST-.j.
quód Deus tuus,totus mifericors Sc mi (era- nas cum omni tua familia Dominica Sacra- ammnmi.
toiiferuisfuispronundatur. N e velis.me, menta cum deuotione intim a, Si mundo
qua.fo,proiicere i tacie tu á, ctim ille gra- corde percipere fellin a. H xc cum diiiflet,
earner lufcipiat omncs ad fe confugienteS. lxtum eum Sc bono animo cum omnibus
Ego enim vnicam habeo filiam annos fe- ad propria abire imperat.
le x v . aetadsagentem.fedhxcpertrienniu Item alio cemporedxmoniacus quídam
tempons i nimia paralyfi diíTolata eft. Ita- ad eum dedu& us. Q uem ciim fecum de
Sfejh* que nondubitoquód ille q uixii.annorum gere D eihom ofeciffct,cocpit cdduum ta-
b u *ú fanguinis reftnnxit, poterit, li volue- liter diabolus ad eum vociferan fiídiccre:
rit, & filix meat per te integram uicolumi- O crux,ó tormenta, qux line cauísi patior.
tatem praribre.eóquódfidciipíius nosvo- Q u im b e n é mihi temper iii Phrygix par-
SÍÍ33U5, Se filij lanífce EcdelLr exiftimus.ac- n bus crac, quom odo quotidie hominibus
Prim a p ag in ă d in «P ătim irea S finţilor E pictet şi A stion»,

p u b lic a tă In V ita e P atrum , A n tv e rp la e , 1615
PLANŞA
PLANŞA VI
E â r a w v w 'tw iîA '

gm m îA il# « «
p .J m 4 I ! \ m î Â 1 : 1fl h l h K h r «•; I li M
; l . 4 6 S I C Gf! ci! şti* i« ? îs j n ţtf
m m â Î A , Sira*€p»@M% ' j u - i
K f t y f c f l l f i l fe C M l f O S H I t î ,
ilf M M i« « ss *r€«ui4r«? f i ^ r a V « u :
r;Y n $ X * *
Kfijirj » i i i o ftic h
ls * r i« a f c A a i ^«rsiW iM k« | w ew r*:
^ U âm # « j fr r s ’p m
H» « « iw « « « « « »#«««
VfffiHÎMIMi« ta SJAHJCO*«
Tfi&’k Uom * «£ , s» 4 ^ 0 <5 eo»f»o^L
» « Im 3C ă«* S S sn u «
/ T « gf % » » « « ,
HiMîriâ^MA fîif® # » n * 1 » r ifîifî« !« 1
&» î« ra « ii« « «
. « t F* ^ * * « *** « * « * *
ie ri 0 11 4f * A . .
C operta in te rio a ră a cărţii, V i e ţi l e S fin ţilo r p e Iu nie, I ulie şi A u g u s t,

tip ă rită la .K ie v , în an u l 1764
fÔTOMAJficA # « « W * « « f® ITilMH g CATO.
^?M K I % ® * £ * " ^ * r® *
f i i T 0 M 6 l i HL S B T f S J O Ţ H J L Î H Î 6 C Î L Î ^ l
nf«n0^©£H0A»îtrtHKWB* 9 Ifita w A g îţa sr ir ffâ , n
is * rîl» « A M 0H 4Â .
0 gpiSflA A w KAHTÎÂh * NttKTHfiArW iţAfA fHMtturw f c*'
* 4 * 5 ra w p e ifm « o c t o * h u j * m & vs N^Wm A®«j#o^'fV*A*ir& ,
iw m SKHTlî flâOrOÂAM , MAftiHIM® âriiftnrierx , »¿MOMI
î l ) :nf8&v<rff% „ w M«o««rH NAVSHUJfH ^ k o t 4«th â #«t & , h >rfio_
_______
jiAM ? % ? * MNWr/A 5 tHCTOTM E® p ^ 14 «KH5^ « « ■ » " / < * © S r4
¿/ir& tÂHTH BSAffiA a s m O s llţ< f y « C04*f^HH , «
fA'inM.«. • d n m ş lîill flpKAK€HHUA , f4<<AACA6HNilA fiO^STA&AAUli
3AfÂfifcl , MB’ÎfiH W IlAOB'fcKUJfil nôrONAUil , © KOHJf* TOT® ftf-
^ K » , B l ¿OtWO&4!jii «TIMiM e r w , MiMNuirAA 3^*S? £A &0<nOMAf1^ T .
«A. £ M Î B l KSAAIH CfiOIH , IMCI E«i NA CXOCNOMl M^C'T’t ,
m ftÂW AAAHI 3 «l/gffgH TO®S!f W » 1 J i& S«TO-M{HMl g M BO OSU1-
« M J» MOAHTSAJfc N Er©MMUîAIMA^ tjpnf4JKHArNţl^(A * (COMM'Tl
«•s'fîîfl Aqiijk «£®e® nA*FHAAKA'r©A‘l rv ft^ tt oTfOKOBitqtf , ¿AţMACAfH.
H^îi SÎ^MH , f5p«Sfî (ra iSSMÎ MMţ'fcASiiÎA fA^N . lî H^HiIAÂA
m m r & ® % g r ® , m oaa'uu * rAAroAA : îiom ha^h a&a ¿ 5 ^«Ao&,t/ii
EjKÎM9 lî Ml UffHHM m AfilţA T fi0 iru j‘, MKOtKi H AftHAOttfÛH E fS ^ 6 M Î-
IKS CA$*HUiH » ws ÎHATOJKI ©piNOSSiiMA TftO fH Tt «f«J®^<&S|SAr® ( f i
MM* ; « HMAW& A$<f* e^HNOfOAH^M § 3 fA^tAASAtHUt * f H A^TA
AI««!|S^rt , SS^MH »y^&J Mf^ÎHtTklH»tf H £At JKHâtf SI
«K^MHÎtlMU» s «KW HflţÂHfiUil SRIh £ B% KfOKOTOVIMH ABAJIA^ttATb
A ^ f l M^Vo&A&UI^M , »T©M 6 ‘Tfc H AM»Î AlflÎfb AMTM ,
'TOil» «îii fM5«0AM«A MHAOtfÔfiAlll (P NA» 2 aEO M « U £«MU
iÎÂ tţfKSÎ X^r«&M 9 fffflfMHIIMl IT U M » npi£*il|Sgl««ÎM. G a ^ h t i a l
* i r A«k 6 n w 'ri> m , m . ErV « o « r ^ p i .s m o a h 'ta ^ , no_
MAÂ CAÎIM-& IT U M 1 fAÂACAUttl^r« OTÔKOBHq)^ , M ASH IM T 4
3^»4âA , H SStl EAfOÂJAJf^ ErA . f i t mi !IfREflUH « 1 m â M v t f , ă ţll
JOipjIiH c.3 BOÂNCAMM f £A NMffAKOBOI XI «f^^rOAAIiîl £ «
T ,a « M s , £ m » r % 9 s $ & ; to a«#u Îu u sm m m > r a c f-; /â # j n© s s ă m .
A«« n^M’fAWwHK^ E;iu(TB8NMi)[« T 2 « n « t^ a a m itfo ii

XţTOBH n *Kt*T4lM! . T© f i m 1 wrtâîTH M f* t% AMfţOM« •
0 « ra â t b ^ '« a nţKaiêfPS Eilc^fc $rs h îm Î m o a i 's r a e € j« s s , «î
®¥A«fiKA gr® ey ttsT nţnsNUH «tjm a ^ * a*£ia e ^ îa ^Bo#fi«tsiysân «%
Kr^ MOAnVsamn , K fiÛBAUM E ^ r t f fS A f&Â A ! $£ *&& , C~)
„ AA » w o sr^nAi®, ni A ftii» m ahnê kamjs m t f f n H n rm iniiih
sha’^Vh » « n o m a awh S A M ior«jf* t i ^ M M i f i iXklf.
H sifvBAM H fKWH-ţ’Aim^ c«qeN 9 iia iic i n 3 1 *'
^ e ^ w iA r® «ni m Iw m h n 6<a** i m m m m m . Q v d ă m n fu lY T ifk
în c e p u tu l te x tu lu i h ag io g rafic V i a ţ a şi n e v o i n ţ e l e S fin ţilo r m u c e n i c i E p ic te t

şi A stion, tip ă rit la K iev, in v o lu m u l V i e ţi l e Sfi n ţilor, 1764
PLANŞA VIII
e«r-
ă
/u e ^ u o jf > ^ ¿p& m m m t z k
T iO M ţM m f
m j i 'ftiv 'ţw 1
i
/l\2 W & £
,
f ¿1»,Hf H f>(djW H 'lO X B H A W J) > 7 1 ? -
^
^
I J f i v ^ n A H
o d j i j* *m F ^ n m u M A tw u Tf^tij& SA & rfTTX h
2&H O jf e g .c x y ţ'S ^ J m C A C A W > /ItfV

I 2 fq >v'f n vv î" <1 V * *>$
9 bmîf-mfix
/ n f i i i L p o H ^T av 114 t u <z lf a & t r * m ' ~ m
, -- / u ?/V a f v
(jn zn g M y H H a o # : ^ * Ţ w r m & a & jb o c m
VL
u u0p\w
iŢ i» M
m iW
e r Cw jm
o jS
y ttM y V W *** vo& W W i
7h 1 / Vy >• n '
7TTi
.l i * y . y - y y - ^ a a.
m » n z y f ţ^ Z n ^ c m l»
m vm rf M A te n t
f r
^ C W M H H rrrf':
f TTT^
g lş y T S Ţ J tu m
to c m it] w m riW&ÎiKW
j W 7 U f O I y _ J / u / /
1 h ^ im m n rp (a M f v p o s o r ie
G ^ x n m y ) # , y f f îu iin V A y y iG ^ P n p tr f
HM» 4
T k
Prim a filă din m an u scrisu l an to lo g ic n r. 3613, de la B iblioteca A cadem iei
B u cu reşti
PIANŞA IX
* iT Q w p & d m m m a • g#^ o ^ -
9 m i t B L * 2 i C Ş r -
ffm M P # * ^ ¿ w r f f f l f -
u& 2 & ^ tlg f* 4i C S to J fif m Â m 'B
b l & & m H tlM -

A '* *1 i "' ^ i ^
iţit* A H V /n k x sb # y tm s fit*
V ili § ir * W M A > jtî
H m m M z
Â i S iJ 2 ^ «, <7 <r& ţrij» f ,, /
ly f* * M * f
7 !% m r tr n w & § ‘ ? 7 1 ^3 tm & i£&&&*-
ţiw ^ & ' /n X 'itM M 'iif 7 7 jp g w fft& '
m M itm id v b /v o H a x x M *
/I jtg fi^ ^ A J f f A Îu > M $ im iJ d K & U p & M k—
^ ¿ c w m i f n ^ ^ v J lif
fA d m w ^ f o jtfâ jX M r
g id i^ s '- ¡ i n w r * 1 ^ p o & n & r r ţ$ i^ M fff nx
^ m m § ir tfu m fid i tî* /> & * $ * + * * n ^ B m * ■
jjjM H b &U& £ y & n & ,k fţ
fii# *K C S 9
u f
în c e p u tu l V ie ţii şi p ă tim ir ii S fin ţilo r E p ic t e t şi A s t i o n din m an u scrisu l

a n to lo g ic n r. 3613, de la B iblioteca A cadem iei
* ? io c m j* x y M K c **
/m a j® T jlA X M C L A frs* '
jn ; & U ^ r* £ Ş r e itfH C £
n x & i£ b c % d t ezD -m M /f& /7 * ~*
r>v
y '" '" " * i'A
i 4, / Â,
n m ,/ i . f i $ / n n a \jf ijs x /n e < M € § m s u M /w k W
f M t& J tr .C m p m a s %© jSzvnţfî M lM jm r r .
? % ifflv s M j? £ t z u i 'y i s m t s f O & i c s t n w

n r . «- • <■ , t
m ttssa g W f m e * M L t jS d T T u u
¿•2*9 ! • » * ifts a * ' * ' /4S s % r®
tft7 ttâ & JifS i ■
? ^ Jt C iM - m t £ ‘% 7 3 j^ Z 8 fiil*M c$
- Î iis i /« < * J fB M n y x T tx ifa w * jx /it4 % £ {x
O r C s iW Z T x itiix flX G vH W gvyn M * • M m
¡ u z jtm im m z f i z / n s u r ia m iA W C g^m ®
* ¿e f % ^ * t \S
(M m s M 7 7 i z m m f ix w rt m m -
.. r " <? '+ *
11 j& z r x i x ttm s c u ry r* t t
/ i y
Filă d e la în c e p u tu l m a n u sc risu lu i a n to lo g ic nr. 4618, de la B iblioteca
A cadem iei
PLANŞA XI
* f
-T ig 'tc fg ii/t • J *
g r * ta sm ' a r i& x & L u fr c t
m r* € ^ m n M m r M m ţ ^m dm g§m -m a m y b vnf + •"
M m s fW J ttn t0 â h n r £ s€ m • ii> »
//(I ' V V
^ m m ţn t x x y u fw itw ^ m m § M m t n v
jjY z 'fg f& m M f jfw « $ c £ ^ tmaf v ^ â .'g m s t
j * :0 ® â f î f b& M % (¿ m g v Wm %
7 s x y * ix c i V £ i ^ a w f u j t n v m im
€ J « W * C p y m e ¿ ji- m jţr M g m ^ u
& 0ţ t â - m f t * •M im im '-:'® iî m ţ - ¿kn& na - 3m p
J ' ' ruJ ^ C /u f & g t ~n% ^w m £$gm i 'M im — •
2 1 /f t d c ^ x v m r /im f ^ ¡ţ * ^ m eg ^ f
f Z s v p ir Â C * ic â $ t y n a a w z € u m e d I m n tR f W m
~ J ' * * ' V
^ ic * ifztt9 X r * jfW /8 * 2£fa* n x p j y i ? ' , j f m
g fx m A w 'f’ . jţm n -H „ , ,
/ ik 'w / t o i 7 h m £ A g : 3 M %
< £ i'u w x 2U < x J îs m n M ’d p - ' C & n m m ô
T tf r fe w ic o u tn 1 a c & a M i f U f m m * , & n ?
J ' v r ' • J . - jT .. / - v
n~m £~m i% p z c * } -m x n 'M m M c ^ f e o n '
/ .. ^ . ■/ *
M O H O JfX A
în c e p u tu l V i e ţi i şi p ă ti m ir i i S fin ţilo r E p ic t e t şi A s ti o n , d in m an u scrisu l

an to lo g ic n. 4618 de la B ib lio teca A cadem iei
PLANŞA XII
____
mm PliiflMswwi
— li»—
j gj
il! |£
; : g |j |
iB i
—
mm-
Hi ■
H K ''
I
| Bl m1 t
aB B I —
11 y S r <1 I
'■3 e
ir S iP S ® # ? £V
1î l1■••>
1
■■:>VS:'
:H S
kw^m
# m
#ţ^ 4PP™i%PP ^ .»*&M
■
1
• j u , 11
s i»
. . ^ mmmmm
S ifc pi 1 /. .
■ w i
1 s :. ' A
■ ■ M h
M itrop o litu l V eniam in C ostachi

PLANŞA XIII
4 ^ OAi&â
s îîh jm m <ţ>î#«y* a*« 4,1 SîÂq*
♦ ’»«■»»rodsiH, ui» gm m fm m n
T f O H p * i T i ™ S B . « s
; O lfO A S B . « j ¡ C M T X /S S H I Ţ .
*§> S**m< r»h< ui« 44 I c ««&«-*

« rep otf* Jômhâ^h n&vrşi
O lI fllT ilig iB â « I I A flH li 808S 0X .
M SâAro«0»i«îA mn <i|i m c*ţm~

tţft’rlfa&i l ||i i n î £ « 0 8 «iM I *r»*~
*«•* K î ţ m i K v f iw 8 8 H S I |U| I ¡ f *
r>
Bl« ««*l«jş4 « « H UiH |,l I c
«rv'rţ*ş*rr ¡ m W * c î ^ Î t * u h n ţ4 $<>•*
lip » « l |4 » fep « ^ t ţ w ţ t c m u m
8 ? Îî|M ( 0 ^ Î i | » â » | ¿ h h ^ H â hÎ h I S â l # »
s i|4 c * Î *rtAM%'txtT ¿ h k ¿«m s* T tid w i f>i*l
fw M Jiw iiK * cn jn ^>040iÂ A‘ 6 s i p .
4 0 4 > « < ta i A t m t w n f i .f,<rş$ 5 f*
T « « o r |i Ş îs » 4 8 f* » i K^ssceoiliH Hr
| j, C v a i Îjp«M *H .^!< r ui« 0 < r i p i | î â
^ c ^ S rrtâ » ! u i ii G is ^ t li*
KcÎMRJt
V i e ţi l e S fin ţilo r d in lu n a Iulie, M ă n ă stirea N eam tu , 1814.

C o p erta in te rio a ră
PLANŞA XIV
e & W tm 4 v i ţ e # eifMM c ţ a i ţ i N U t i M « o M i» f€ 4 g « Hn o 4 '& l l f p *

«HM f f C V f u t i l i * O ft HÂI ( i m R M T Î ş M » ® ă ( Ş î f f - ^>Î«W4
*g « Im N H » C A ? $ W l f * A&mSh* <t(AWf j$«rifalftÂiţM* IUN M & I« <IM9M
Hi « « ţ r j f B l« * } # K*AtfsH £ A»â* JUŞwiJiÎ n $ r { g 4 ^ l* 8 « |s
I I - « iiw f * iîS j# «uni $ J $ A '"8SĂ *r*4 » l^lflW < » |W ® RWWÎKA « t f * B M $ K t «T O âsf*
S O A 4 I4 I» & fS M A » f B lfiff» » < U K |0 !H < 4 «P f « A t |r d ţ C K # S & l « S f M A A f S 4« »
a «« ¿ 5 * ® f A* S i r e J M ® k JU ¿ n * *tf f t f r s w H 'l J $ c n ® ? »
Q lei a l? m & m m 4 « î A i ţ * *« « î w i « a n S n » I M ^ s k I v s <im c u i j $ a * £ a 8 h
« M i « 4 « » » ^ * ¿ m i t ţ s B w l ^ A « aÎk M t V | ; fs m fH H c s & s s s f -
W fA < IIW T jS Î K S A * ,*‘® A«rs HI USH E 0 A 4 I A I H ^4i KS
^ & 9 T l9 «AH O p C $ f''A * $ « ft C 1 Â* rfAElMTll h Î aWJSS R# K£ţ-»

' ,N M lţ* R lM l^ © 8U W H 'iâ t Ml R ^ f A T I A H N SD44MHM C ® rO K ÎA ®
Î fasiMHIMf aÎ m l&il C^HTI * EJM «8 Aif^<: aŞ?K Xc ¿MMIţi&AtfH HOtVfti»
j 4 ifS I itA fli s 8 s iM iii n iîftM H ft c + m ftA & r H ls î^ a if l
SniKTfiTnfioTSâ-lUii Mi?
! ^ftrsam M cmâ^ aîi.
|Ş î
S | ( M H 4 t aIÎh A f O K 4 H T l i n ^ a s |l«r ÎA flB M l« » 4fcf
(ţ)o tT jfn i|i|H iti f*rg f«»r^ ^ H ® ţh e i ^ k a t W A ţi k i ţ t A i | g & j s -
T tiţN T * M O H A ](H 'l'jf(R l E lA lţX n i « F f i S i i « ^ # K # H # M I4 t d f l i K -

« T |i r * K l? , | f f r '* f r o f Î 'K Îlf Î lD T » K 4 ft4 i A « « «rH W p fm &H f i i -
nfir 4I4^srh A^n Xc* ujm mkm^mh m£a*ts: •" Ka ntHTftf RtyaiţU
2l r U ? K t4 4 S u t i i u A M A ¿ « ¡ H l ţ & A Î f ^ T o '« T S S O A A iA l 4 ^ fS» * '
M CHHf (UH A ÎiM K H Â (IJS t f r t O j f B H * n f l < ttH C T f H K A l j K .fh K # f * l ţ f A 9 SS|S
C41ESH »ţlfll C S H S ^ O til« 4 m A f Î i îiî Â«K W*W6MK r O H l* .

X h K T ^ K A f l M f w i n H 44 1 /« ? « » C O fi I ^ M K K S 4 Kf sAHHM*{8 * C îţ î î t ^ H l lM
4?M9 K X TIB 4 4H1>i C l(< nOW IN'fcKl* l î I l ^ R A &4 jf «M4IA U 9 «*(4;
i f î 44 tym ,# o s ©?6Bg»r ® ¡iK ţ> 0 4 j« ri j.g o if^ rs A* 4» k W Îhi|4 ® a m h ^ « k s î -
SJUM A 4 l l 4 S T O fiM IM ^ M T I ^r® SM H H U !« A« r*H ^ M Jlî
I f H R O M H IT < » 4 f g K 4 f { 4 i f l | J ® ^ ) i « K a 4 ia ţî5 S © * f® A*
IjlH IH c n f l I I 4H H * C 4® E aM 0yB «S,S 4 4 * r© 4 iT I ® * ti
* & $ ’ 44 A S K î f e n iH T ^ = r “? iy K fr ^ î;R H ^ AA 0 H ‘l 0 ^ j t l 4 l A $ H -f*
f^ rlî S î.K is f ^ : M h A ^ A C J!S » ‘* s i 4 4 4tiM J v«5»6JsSi’ s

4 i i , 8 Â® A ‘ A* ^ « U 4 I T 4 S n |c « f * !1IM M h 4 0 { » T « e Î 4 ¿ M H l t Î t f y K 1 |^ A 4 *
C * t i x y K* _ «¿IM R fl « [h Î 4 M^4 4>416 4 in 3 ^ 4 » r K ăM ^ U H ! A4
* * Â n ilv * *|{44 MSi!ţf«T*® C 4 3 E » H O ^ fS A 'T fS N AM«
^ * r© 4 » T | M S ^ 4 1 fM 4 l M I4 ifR p ,r© < f‘ UIH 4KÎÂ s ( i IUM
w js j u if mi K s <ţt/ţ t s £g «rvw vÂ 1^7 n f* so a b c
C S H y i4 ^ H AOM C n j I f i Î 'S ţ A M H » 4 *044 n tÎT ^ H K K M in ri SUM i*J8
2Ă»4 <ţ)MÎK8 C I « i r « « S ^ Â ( K l 9 4 > * P n f « 4 n IT^ £ $ (Ti | ^ ’ ««40»^«-

* r l» *• • . ' »¿ufitiv»
în c e p u tu l te x tu lu i h ag io g rafic V ia ţa şi p ă tim irea S finţilor E pictet şi A stion,

tip ărit la M ă n ă stirea N eam ţu , în 1814
PLANŞA XV
C o p erta in te rio a ră a to m u lu i II, Iulie, din co lecţia «A cta Sanctorum »

P aris—Roma, 1867
PLANŞA XVI
bU DE S. AUSPICIO EPISGOiPO.
¿ocs&ai 1Qtssni. ^r@®r ifc&jim îifp&km prwsdi; ,eertms; sal- t>
1. B. S ^ ¿ss avM m dt k e & s i : S . Aes$*-
c t e EHieessSi» UsSfosdi© te6e, q®es Bartyrio afi&- Aaspdan vero ytmrtwm, «ppmitostqmSw, «w*
. 8 e 4 tpt& e u c t re , f u c scd4 f A d «rs&smb 498 ka ts * o is e r i s%scc*drrv ¿ s é ^ is s ® : e£
? eddi& ar k m e m u a s- d u x , t& de v m J iiii. n ü u l s t th t t e i , u b i p « d * & f y * s , i n 9S Epi& op& r& an
M 4R»ffiiieM3 t e s t * a d an n stm 4 t3 , t i e U $ e r t Uzzz relttsle serta, quss quoque dn&am tz&d*,
Sri : AB9pKhu iffiter, cti&sa M ethodio teste, M aterai c u m S . P e i n e t a l e G&sque i n le r m ittio v M c
»gccem or, T r e t ir o r a a poaibac e l v id n a n iin ecriesia- c te n d a f x U .
r®ss e®cra en ravit : <mm aaartyni palaaa corooatam k 5 Y td e n e tii p n d e s n e r v d i t t , rea is la s i n v o l u t e s
lUwtraH«-
q& sw sad& st, n ee im b e d Hi* op ioio. S ed in fastos re- esse, a t n e m o fa ic e m a p p o s u il, q we s u p e r f i n a r e u -
l e t s « , coli in ter d iv a s « e lite s coofessorera, a n n iv er - c a r e t. C a s te lla n u s in s u o p r i m o b ts n e s tr i M a r ty r o - ranl.
sario tolen n i e ja s t i n J a lii q o o U o n a recu rren te, lo g ti c u m n o lis e d i l i , a g e n s d e C elso , A tuzpu-u
coap ertiaeiroom ; qaam qnam confesôri* titaloa tu c c e s s o r e , c o n fu s io n c m in d u e t in trr «W Jinfl
etis m a c a n d id a te uanrperi solet. A d m iU o lu b e n s , E p ts c o p o r u m T r e r i r e n s i u m e t T u ll m m u m , c u i Ma
M s r i$ res o m n e t; * e o n fe s s o r e s esse, t e d n o n r tc e xisten « in a lte r o s u c M a r l\¡ r o lo ^ \o l 'n i c e r t a l i , a d
v e r s e : i d a u le m q u * r o p o tis s im u m , unde T r e r i- S . Auspidi'tznnM nfMzfi&ftnn, e x R o m e n o t u p r a Ci
r t n s i b u i i « n o t u e n l , p o s t s e c u lu m x v i, S a n c t u m ta t a m , non d u b ita rit kanc n o tu la m a d fic e r e ;
, M a r ty r ib u s a n n u m e r a n d u m , e u i t n L e c tio - A u sp id a n u s, non T reviren ais, &e<i T u llen sis epi»co-
) s u v a n n i 4645, a d vAi J u l i i t t t u l u m a p p o - pua. O bservo e q u id e m la te r e k i c a l i q u id , quod
sm ere Epiacop. e t M artyris T rev ir en sis, q u e m r i ia m n e e d u m h a c te h u s s a tis e r o lu tu m s it, tllu s lr a n d u m
repen 1» C c.ia lo g o S a n c t o r u m T r e tir e n tiu m r e - fo r la s s e a b its . quorum in t e r e s t , p r i u t q u a m ad
A u sp ic iu m T u lle n s e m p e r r e n ia m u s , q u e m »b i c o li
B e e n t io r i M s.. u b i a p p o n i t u r a n n u t C h r it t i 431.
i F a te a m u r u ltra , o b tc u ra e tte o m n ia , q u it d r a u d i o a d d ie m x x v m h u j u s m e n s is , q u o r e s to ta
r th ts m u U it S . Auapicio n a r r a n t u r , e t n e c i n i t i u m e p is c o p a lu e de i n te g r o p o t e r i i r e l r a c t a r i . \ i h i l d i c i t T r e c ir e n -
m »0*1»tU, e j u s , n e c d u r a t io n e m , n e c f i n e m u s p ia m in n o t e - s is L e c t i o n a n u s d u m S a n c to s u o a d v m J u l i t ta le
t e e r e ; t e d n e q u e i d recte. i n A n i i a l i b u t a d s t r u f. a p la t e l o g iu m : A u sp id u s, q uem Romana* S a n r to -
M e th o d iu m , apud M ananum l e t l c m esse , quod ru m ta b u l« Confessorem in d ig ita n t, cum prim is T r e
A u s p i c t u t M a te m o s u a e fs s e r it. D e m its r e s p r o u t v ire n sis eedrsia* E piscopis in c o iife ssio n e C h ristia n »
s u n t : s i c kabe .1 H a r ia n u s a d a n n u m 4iH : Anno reli^ ion is san gu in em pn»fn*lii; g e n liliu m ieroritale
ti S ix ti sacerd o tii, im|>erii au tem ,f.Iii A driani m artyrii ooronam co n ser u tu s. In d a r esre b a t n im irnm
Ca-aaris v m a u n o , S . M a le m u s Trevirica* sed is aph'iididis increm en tis C hristiana re s, e t in vid os im
A rdiiepiacopua, 40 an n is post V alerium su i p o n - pieta tis ocu los lu d s sua* p u ritate p crstrin g e lw t. Latet
tiflcatus d ign an ter ex p letis, ad cad estia trau sivif, au tein in ten e h r is ap ud m o rtales, q u em tanta majo-
an no d o m in ie * In carn alion is <¿8. Ileec U lr, q u e m rum gloria forlassis in d ig n u in .D e u s ju d ir a v it, nuik>
p e r te c u la e t o l t e s , u t Auspioium z c l a l i u m E p t- in v iitis s im i h erois d etrim en to. Iliu m ergo si hie
te o p u m T r e r ir e n s e m in r e n ia s ; id s o lu m n o ta l ob liv io n is aliqu a obt<*\it n eb u la, facile com penaat
a d AwNKin 4 8 0 ; e t in eod em tem pore au th or to - retrib u tion is gloria et a*terua claritas, q ua in ter raeli-
tia s probitatia T reverim rexit, u t e x U e ih o d ii s e n - te s illu stratur. Cujus an n iversarium d ie m , octavo
&*%Um d i / i c i l l i m u m s it, c o n t i n u a i a m E p is c o p o r u m M us J u lii recu rren tem , E cclesia ven eratu r.
T r e v ir tn s iu a s c a te n a m te x e r c . N o n in f ic i o r , in
c
DE SS. EPIGTETO PRESB. & ASTIONE
M0NAGH0
MAUTYRIBUS A LM IRIDENSIBUS IN SCYTHIA
J. p. COMMENTARIUS PRyEVIUS
Rarissima horum sanctonim Martynnn memoria; Acta observatiooibsis iilustrata.
uiles*korumMcrtyncm notiticmvel.in
N
«CB BlOCI-S- In O rien te, » a a clo r eic M arynu o E p ictid e t A tóio- n * ttUa t *
TU ». h a tlis Grßcis, esl m s atiqvÁs la b u l is oía, pro C hristo in teríectoru m c«b D¿od«i¿a»o I r - r **' Sterfy-
E c c le s v ? l ^ t t n s , % sqw sm r e p e n r e pottu, p sratore, q io r a ® m iri a cto s e t p assiooes l e g n l w . rK"' ®3® €rfa
et, p m l q n e m q u e s n i , f r u s t r a t e U b o r u Pae&i s s a t a n u o aalatia c c x c . R - j í k& e w w s
^wra, sspenm dtdtci, mmts es»crodtxute é te tu s A u c to r . Ideea d ies astrjgaainr i s K a r t F © t e ^
MúñhHíssi Racxoydum m SoUUionibiu adülo- L 'sc^nü, »acto a C m h o a ia B b Coiceuesgiäfss »'Wh?
n s m A s t e , g » ® saM ríá: U g u n i u r V U is P s i m m , te e í d i s í . E i hac &ate® r iU d t a i «SE*®pfeia S f r a sbnm
njMki is tAboüis Ecderiasüda exesapionta diîoet. r a , q s a &sl cs
z m x io & m ia f «ü q m , i s Florari® S u - rwa, exeasp ixi, f W «» ejtts áéüskmt- hahbsr
CUSUSA íesitssísrí^te, tie b$üzs¡r, d&s te s Jv ü * : ca p . i i. t r i t s 4 « w « i 7 s fj.
Stusr
î n c e p u t u l te x tu lu i hag io g rafic «De SS. E picteîo presb. et A s t i o n e m o n a c h o »

din «A cta Sanctorum
PLANŞA XVII
S av a n tu l C o n sta n tin M oisil

PLANŞA X V II I
C an o n icu l Ch. A n u er
PI A N SA X IX
Dom G erm ain M orin

A rh iep isco p u l R aym und N etzh am m er
PLANŞA XXI
B o lan d istu l H ip p o ly te D eleh ay e

PLANŞA XXII
P ătim irea S finţilor E pictet şi A stion. D etaliu

CUPRINSUL
Pag.
I. P relim in arii ............................................................................................................... 5

II. T ip ă rire a in iţia lă şi re tip ă rire a te x tu lu i h a g io g rafic d e sp re v ia ţa şi
p ătim irea S finţilor E p icte t şi A s t i o n ......................................................... 11
III. M ă rtu rii şi e lu cid ări p rin c e rc e tă rile a rh e o lo g ic e din seco lu l n o stru . 26
IV. T em eiuri p e n tru o id e n tific a re a te x tu lu i P ătim irii S finţilor E p icte t şi
A stio n în p re lu c ra re a c a re a aju n s p în ă la noi, p recu m şi a a u to ru lu i ei 45
V. C îte v a c o n sid eraţii fin ale ............................................................................... 55
D esp re Sfinţii E pictet P reo tu l şi A stion M o nahul, m a rtiri alm irid en i din
S cythia, te x tu l latin şi tra d u c e re de Prof. DA VID POPESCU . . 67
Ilustraţii ............................................................................................................... pl. I—XXII
DE ACELAŞI AUTOR:
încercări, posibilităţi şi propuneri în vederea înfiinţării patriarhatului

la noi, înainte de 1925,
E d itu r a I n s titu tu lu i B ib lic ş i d e M is iu n e O r to d o x ă , B u c u r e şti,
1975, 2 6 + V III p . ;
O cronică a războiului pentru Independenţă, alcătuită de Ştefan Cotigescu

şi scrisă pe paginile unei Evanghelii în 1878,
E d itu r a I n s titu tu lu i B ib lic ş i d e M is iu n e O r to d o x ă , B u c u r e ş ti,
1976, 4 8 + X V III p . ,
In afara Legii. Ion Florea,

E d itu r a J u n im e a , I a şi, 1976, 2 3 2 p. ;
Contribuţii aduse de slujitorii bisericeşti pentru independenţa de stat

a României, în anii 1877—1878,
E d itu r a M it r o p o lie i O lt e n ie i, C r a io v a , 1978, 196 + L X X V J II p . ;
învăţătura Sfîntului Vasilie cel Mare despre muncă,

E d itu r a M it r o p o lie i O lt e n ie i, C r a io v a , 1979, 4 4 p . ,-
Despre viaţa şi opera Sfîntului Vasilie cel Mare. La 1600 de ani

de la trecerea sa către Domnul,
E d itu r a M it r o p o lie i O lt e n ie i, C r a io v a , 1979, 162 p . ;
Descătuşarea. 1821,
E d itu r a M it r o p o lie i O lt e n ie i, C r a io v a , 1981, 2 1 8 p. •
Scrieri patristice în Biserica Ortodoxă Română pînă în sec, XVII.

Izvoare, traduceri, circulaţie,
E d itu r a M it r o p o lie i O lt e n ie i, C r a io v a , 1983, 4 4 8 + X V I p. •
Primele scrieri patristice în literatura noastră, sec. IV—XVI,

E d itu r a M it r o p o lie i O lt e n ie i, C r a io v a , 1984, 6 3 8 p . ;
Unde-i turma acolo-i şi păstorul. Participarea Mitropolitului Sofronie
Miclescu la înfăptuirea Unirii Principatelor române — 1859,
E d itu r a M it r o p o lie i O lt e n ie i, C r a io v a , 1984, 156 p . ;
Pace pe pămînt, între oameni bună voire,

E d itu r a M it r o p o lie i O lt e n ie i, C r a io v a , 1986, 7 1 0 p .;
Un filosof străroinân de la Histria dobrogeană, Aethicus Histricus,

autorul unei Cosmografii şi al unui Alfabet (sec. IV—V),
E d itu r a M it r o p o lie i O lt e n ie i, C r a io v a , 1986, 52 + X X V II I p. ;
Sfinţi români şi apărători ai Legii strămoşeşti. Studiu introductiv,

E d itu r a M it r o p o lie i O lt e n ie i, C r a io v a , 1987, 132 + X L p. ;
Desăvîrşirea Unităţii noastre naţionale — fundament al unităţii

Bisericii străbune,
E d itu r a M it r o p o lie i O lt e n ie i, C r a io v a , 1 988, 6 4 0 + X X I V p. şi
«Biruit-au gîndul». Studii de teologie istorică românească,

E d itu r a M it r o p o lie i O lt e n ie i, C r a io v a , 1989, 6 8 0 p.

Onu Dintre Primele Scrieri Ale Literaturii Române Străvechi

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Onu Dintre Primele Scrieri Ale Literaturii Române Străvechi

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Dr.

ONU DINTRE PRIMELE SCRIERI

UNA DINTRE PRIMELE SCRIERI

EDITURA MITROPOLIEI OLTENIEI

C onstatarea că în colecţiile hagiografice greceşti de astăzi,

La baza C alendarului ortodox de astăzi stă lucrarea de dată

Sfinţilor Epictet şi Astion se consideră autentică, deoarece nici

Problem a va fi rezolvată în chip independent de un alt m are

rea cetăţii Halmyris se găsesc în străvechiul M artirologiu hiero-

11. F rag m en te din m an u scrisu l E ch tern ach s-au p u b licat în A c ta Sanctorum, N o-

Aceste descoperiri şi punerea la punct a datelor realităţii

13. In anul 193(3, A rh ie p isc o p u l R aym und N etzh am m er scria că H. D e leh ay e a

II. TIPĂRIREA INIŢIALA ŞI RETIPÄRIREA

A. După o îndelungată odisee, o copie a textului patristic

Prima dată, este vorba de prestigioasa colecţie Acta Sanc­

citeşte la 8 iulie : «în R ăsărit sînt pom enite faptele m inunate

6. Mai departe, observă că într-o rugăciune, Astion invocă

C orespunzînd în tru totul şi M artirologiului hieronym ian,

procurînd şi de la Athos unele scrieri hagiografice. Avînd în

ririi m ai tirziu. Prim ele ediţii în lim ba slavă bisericească de

Id en titatea versiunilor rom âneşti

Deosebirile din topica frazei şi de lexic d intre versiunile de

P entru edificare m enţionăm deosebirile de lexic :

NEAMŢU BUCUREŞTI NEAMŢU BUCUREŞTI

păgîn — necredincios minte — pricepere

NEAMŢU BUCUREŞTI NEAMŢU BUCUREŞTI

odinioară — odată a cerceta — a întreba

Cine poate fi autorul versiunii de la Bucureşti ?

Moscova prim a ediţie din colecţia Vieţile Sfinţilor. M onahul

continuarea, anum e, zilele 19 pînă la 31 ianuarie, sem nat de

ani 47. Se poate deci considera că la Cernica, din Vieţile S fin ­

Al doilea m anuscris, copiat în m od sigur la Cernica, în 1812,

rul nostru». In text se a ra tă că Astion, ieşind din locuinţa lor,

III. MĂRTURII ŞI ELUCIDĂRI

Im prim area la B ucureşti în anul 1928 şi difuzarea lucrării

rea de m ai tîrziu 54. Preotul Ion Ionescu, opinînd că nu poate

m it, p en tru confirm area, o dată m ai m ult, a autenticităţii date­

nosc şi cele două porţi, de est şi de vest. P rintre nenum ăratele

In «Buletinul Comisiunii M onum entelor Istorice», fascicola

Un bun cunoscător al antichităţilor dobrogene, inginerul

Aceasta a fost situaţia investigaţiilor arheologice la Indepen-

Urmează perioada care ne interesează în m od deosebit, în

(in profundum maris) de tristeţe. Au ieşit din acel oraş, «şi

p rin faptele lor» 89, iar atunci «puterea cerească a început să

Diocleţian, după ce a îm p ărţit conducerea im periului cu

m artiri ai tim pului, s-a creat un cult local al Sfinţilor Epictet

m ai mici (descendere ad partam..., naviculam parvam) 98. Să

n at şi acestor s f in ţi104, a cunoscut o largă circulaţie Actul mar­

ce a r conduce la concluzia că activitatea m ilitară şi com ercială

viosul Dionisie Exiguul sau de călugării «sciţi». Asemenea

IV . TEMEIURI PENTRU O IDENTIFICARE A TEXTULUI

în paginile u rm ătoare vom căuta să distingem între ele­

m ente şi date inform ative, despre felul sentinţei şi precizarea

3) A treia categorie o reprezintă povestirile legendare des­

tru a le smulge declaraţii. Com andantul L atronianus, fiind la

creştine în foarte num eroase Acte mariirice sau Pătimiri (Pas-

«Doamne, Dumnezeul nostru, facă-se voia Ta cu noi !». Latro-

cernice. Ei au prim it Sfînta Evanghelie lăsată lor drept testa­

Ne propunem acum o privire analitică şi reflexivă asupra

şi în textul iniţial, dar calitatea de monah pen tru Astion este

adăugate : «...eu, prin Arie, am cuprins oraşul Alexandria şi

Acum este de trebuinţă să ne întoarcem la cele începute», re­

m întarea Sfinţilor E pictet şi Astion, apoi sfîrşitul cutrem ură­

Prima dată, este vorba de prestigioasa colecţie Acta Sanc

ani 47. Se poate deci considera că la Cernica, din Vieţile S fin

m it, p en tru confirm area, o dată m ai m ult, a autenticităţii date

n at şi acestor s f in ţi104, a cunoscut o largă circulaţie Actul mar

în paginile u rm ătoare vom căuta să distingem între ele

3) A treia categorie o reprezintă povestirile legendare des

cernice. Ei au prim it Sfînta Evanghelie lăsată lor drept testa

Acum este de trebuinţă să ne întoarcem la cele începute», re

m întarea Sfinţilor E pictet şi Astion, apoi sfîrşitul cutrem ură

oferă elem ente prelim inarii pentru Istoria lingvisticii şi filo

12. I g itu r c u m in m e m o r a ta u rb e, 12. A ş a d a r , d u p ă c e s f in ţ ii o a

J e s u m C hiristu m n o s c o n v e n it c r e c u m a r e g la s , a str ig a t, z ic în d : «In

q u e d e C h r is tia n o r u m p a tr ia n o s c r e ş tin ilo r » . C o m a n d a n tu l L a tr o n i

32. E t d u m illi d a r e n t D e o g l o 32. P e c în d c e i c e a u f o s t d e fa ţă

C41ESH »ţlfll C S H S ^ O til« 4 m A f Î i îiî Â«K WW6MK r O H l .