Sunteți pe pagina 1din 108

CELALA LT

\'E,\C AL X\'III-LEA

FRANCEZ

Josepb De Maistre
ISTORIE

SIMASO
, ERIE

.
mrruR.... A.\\ARCORD
Serio "CELAlALT VEAC Al XVIII-LEA FRANCEZ" Joseph de Malstre
Serie ingrijitci de DANiel VIGHI

ISTORIE

SI

MASONERIE

Antologi de texte. prefata, tablou ronologic ~i

bibliografie selectiva: DANIEL VIGHI

Traducere: BEATRICE STANCIU

c 199. Toote drepturi e asupra prezentei edi~ii F.OITURA ..AMARCORO"


Op<J~1 Edttu Ii ,,AMARCORO" - Iml~OOr::l. TIMI~OARA. 199
Coperto co ec~iei: Nicolae Dancu PRE ATA
Reproduceri dupe gravuri de epoce

1n.Lr-u peregrinm'e irnaginu1'ii lnva1uita in no­


talgie, Motei CQ1'agiale nume$te. in Craii de Curtea
Veche, veac1I1 al XV Ill-lea "cel mai falnic dintre
toate". Dupo. cum ne Aneredinteaza Qut01'UZ crailor,
lumea epocii lmninil07' nH este ntmW7 aceea a 1'$0­
nalismului enciclopedic ~i a avinturilo revolu#ona:re
ci $i una it itii din totul aUe ziiri istorice. Seria
P'" eu 'e 0 inifiern aCUTn intcntioneazii sa dezviiluie
acest alt veac 01 XVllJ-1ca, eliferit de acela consa­
crat de ideologia luOOni/or de fact1Lra rationa.list-po­
ziti i,~tii ~i pedagoqica. Lmnea pe core 0 propunem
cititorilor este hot6fit anti-ratwnalista, 0 lume CL ~ a1'­
1atanilo1' bizari, a fa1$i101' p1'ofeti de salon, a lojilor
mason ice $i a societatilor oculte in care se p1'acticau
m.agia ,i trairile mistice,' 0 l1i77te care descope1'en fa...­
cinatia Evului MedilL, relungind ere$tinismul prin­
tr-un sim bolism incretic spr€ un orizont ezoteric
ce se rega ea in ocultismu1 antic printr-o olidar'tat
a un.o1' principii meta/iziee ie!jite ell Lottll din delimi­
tarea traditionaUi. a ist07'iei eUl'Operle. Afirmarea
aCe 'tei organicitiiti spirituale a uropei, a wlei aUe
onsilier editorial: Ion Nicolae Anghel Europe care eontmzice 0 perspectivo. mentala e.rte­
5
·ioaru., incre1J! nita in ~Ilccesiunea uno jaW isia­ bunaoara, lungul Ev Mediu se regase$te in etviUzafia
rice inatacabile, se regilse.~te in perspectivele meio­ europeana p7'intr-o e.-r:tensie 7·cmarcabilli, fneeplnd
dologice moderne oLe $coLii i'torice franceze de 1 in ecoleLe al III-lea Iji ai nO_lea .) pina. t"r:::iu in
/bwLe .•1stjel, in 7l1OIJlCI!tttL in c(lrc un istoric pre­ vremea marUm' revolutii induSLriale din veacuri e
cum relna1!el BruwleL. afirmli, dupii ceL de-aL doilea a XVIII-Lea $1 al XIX-lea. Ajirnta!ia aceasta s spri­
7·iizboi III Ol/dial, necesiiatea aborddl·ii epociLor istorice jirUi $i pe argumente din QntropoLogie, care probeaza
din pnspectiva e.-r:istentei unor dUf'ate lungi ale isto­ faptul co.. omul cultural de astdzi este suma organici'i
riei, accQstd optiune de jHo2oji a isLariei fusese a urwr reaUtati culturaLe anterioare. P ihanaliza
practical - de acest "alt ea at XV II -leal) are crede ~i ea e fn oi traie.~te, in pulsiunile simboliec
Y

couta aLunci pentru prima dut6. idcntiwtea nealterata ale unui subcon$tiellt individual sau coLeetiv, O17tl
Q unor reaUtafi spiri tuale dineola de onvent ian ali­ medieval sau antic. Omul veehi se aseund. fn cel
tate e.-r:te7·ioarli a eLimitQri or istoricc de tip po­ nou i ii detel-mina dinliiuntru individualitatea. SZll­
zitivisL. Tdeea aeeslor glnditori cvasilJeclLlloscuti din tem astlizi a$a $i nu aItiel, pentru i.l istoria, toata.
vremea Lwninilol· ra aceea cn intrc III Ilea vedle $1 i. toria a luat acum ch ipul ostnt.
I

lumea actualci nu se 11ltillde in prinw rind 0 suc­ rivitO din aceClstii perspectiva., inctLtsiunea pro­
cesiune de ruptun, de jal'ii escntiaLe, ., mai de­ pusa de sel'ia de tradueeri initiata prin aceasta prima
gra ii, continultate eal'e 1;.';i sehimbo.. infdti$area aparitf,e editOl·wla i.i viide$tc, credem, utilitate,
p!istrindtL-.~i snbstanta spirilualii. Pen tru ei, bu­ hiar ciaeCi lumea p care a vom e.rpLora a putut
naoata, monotei~l1wl cre$tin se regi1se.~te in miste­ apiirea multo. Vl'eme ea fUnd naiva $i pu~intcl ne­
rii e [mtiee greee$ti sau egiplenc. Dincolo de ade­ Duna, 0 lume practidn.d, cu 0 seriozitate ironizatii
varuL acestei aJirmot ii, principilll metodologic este copios de nwrile spirite ale veacu!ui, e.-r:periente ine­
aceLa.~i la non islm-ici; !Jcntru ace.~tia 0 reaLitate spi­ dite transeenden tale $1 taumatw·gice, 0 lumc eo­
rituo.la, cultum. ~i ciL·,Lizatia materiaLa se inscriu data cu ardoare $i aplieatie comuniearii cu spz,'iteLe,
intr-lm timp lU!9 (Ii isLoriei, dep!l$ind granitele im­ pri pseudo$tiinte nasrute Zit edinte de sph-jtism .~i
puse de eonwditatiLe ILousll·e metodolo ice ~i men­ de tratamente nwgnetiee de felnl celor ale lui Me'\­
lale -n Jat'OI.lrea unci dinamici organice $i rii a meT_
curgerii istoriei. Pentru ~enu:mcl Braudel, J(lf''JllCS Le Numele impl'icate in aeest cure1lt antiratinnali. t
Goff. Emmanuel Le Roy Ladude sau Georges Dl~by. subversiv stnt multe !ji amestecate. Mai intll Mar­
Ii 7
tinez de Pasqualis, un evreu pOTtugez crc$tinat de nebun 1 Lnui veac marcat prin excelentli de extra­
pe la inceputul veacului al XVllI-lea, care amestecii vaganle ~ [ipsa tie miisura. Un ce7'cetator a fenome­
sincretic Kabbala cn scrierile evanghelice intr-un ntLlui, Auguste Viatte, erie, pe Ia Inceputul eacu­
nan1L. cris intitulat Tralitt espre r intcgrarea fiin­ Lui nost7"'ll, un studiu (Les sources occulte du ro­
telor in Dumnezeu. Scrierea a circulat 0 suUi de ani mantisme, Paris, Librai1'ie Ancienlle Honore Cham­
prin mediilc .'uloane or aristocmtice pina dnd a pion) in care radiografiaza similitudinile atitudinale
fast tipiiritii, dupii 1860, e Maurice MatteT. Ti 11'­ CtL nouL C117'ent literal' din ecolul 1L1Tlwtor prin ad­
meazQ. un discipol .• un fost locotenent in armata fran­ miratia pentnl 'vtli Mediu, g1 tul pentru mister,
cezu, pe nume Saint-Martin, care l$i a semna car­ exaltarea rnisticii ~'i r ve7·iil hermeneutice fantas­
tile i fel ocult) sub denumirea (pretioasa) de Filo­ tice, sfidind precautiile osace ale disC'urs1Llui $tiin­
:::oful Necu7loscut. Admimtorul §i ucenic111 acestuia titic, Auguste Viatte delim.iteazii !impede, in re a­
.\e miirturise$te a fi Joseph e Maistre, singurul tia romantism-C1'e$tini. 11, locul distinct (II cestui
dilltre ei care a patr ms in con$tiinta literarii fran­ areal spiritual specific: fiecare perspectiva a naliticii,
CC2{l datorWi in primul 1'incl, valorii sale artistice. Ii ea catoUcd sau protestanUi, motiveazo, fn ene­
In preajma lor gmviteazii 0 serie largii, compozita $i fic-iu propriu, apmitia gindirii romantice. A. tfel
Jwlucinanta de teosofi, mistici contemplativi, il1l7ni­ "unii v(id Tomantis1l1,ul m pe 0 expresie culturalCi
nati cutreierati de viziuni $i entuziasm cucernic. avind temeiuri in mistica romano-catoliciI, in timp
lata. dour citeva nume: Court de GebeUn, Fabre ce protestantii. C'red ca acest curent literal' exprima.
rl'Olivet. dom Pernety) Dutoit-Mentbrini, marchiza arhetipaZ revolta 1'cformeiu. ,.$i tmii $i altiiu. afirrn1i
de la Croix) contele d' Hauterrivc, contesa Potoka. Viatte, "omit C1L bUM $tiinta so-i ia in. considerare
prllltul rus Galitin, ducesa de WurtellbeTf/, contele pe ace~ ti dizidenti CQ1'e tind sa piiraseasca cele dou­
e Fortia, )rintul Lic7Jtenstein, 'un oarecare Ober­ biserici, pentru a Jonna un al treilea grupl( (op.
in, madame de Bo J.;,Lin, Eckharthausen, Rodolpile cit. p. 7). Aceastd atitudine are ea insa;i propria
rle Salzmann, Ji ozoful de la curtea de Saxa-Meinin­ justificare, pe care Auguste Viatte 0 exprimii con­
gen, oltul decit Daniel Salzmann) aml slit $l prie­ vinoiitor: ,Scientismul ll , susl inc el, .,ea §i, pro/)abiI,
er III lui Goethe ~i Herder. Zipsa unei i11formatii cuprinzatoare, an defonnat
Importanta lor in gindirea europeanii nU este de­ mUlta vreme emersul ist01icilor. Incepind in seco­
10' minora ~i nu tine oar de spectu pttoresc. j lul al XV Ill-lea ace$tia nu au cunosC'ut decit gin­
8 9
direa rationalista.. Oriee ltceva era impins in deri­ reinnoirea misticisnwlui a intui~ionismu ui, a Lil"is­
zoriu; de bunG. seama cli teosofii pot Ii tratati astfel, caTe vo,' transJorma incetUl 'U incetuL in­
11l 11l Ui J
numai ii importanta lor nu ponte fi negati1. Aee$ti treaga litemt1lra. a veacu.lui al XIX-lea"? (A. Viatte,
(Jameni care -reau niJte maniaci) . uneori cILiaI' ~i op. cit. p. 8)
erau a$a ceva, au avut totU$i atita forta. citei era ne­ V olumul de fata. deschide sel'ia printr-o antoLo­
cesard pen Lru a-i inta ~'i -' contraria p~ sllccesorii gi de texte din opera Lui Joseph de Maistre, unuL
Enciclopediei" (op. cit. . 8). _'lcllzatiile aduse ilu­ dintr maTll scriitori oi itemturii eu.ropene, intr-o
minatilor in $coWe teosofice sint, de attfeL, previ­ traditie a unci gindiri care urcii La el, rin Ber­
zibile .~i bine cuna cute pin - in ziu de astiizi $' se diaev sau Unamul1o, spre zileLe de a tazi, Emil Cio­
Tefera la cultivQ1'ea ignorantei (agnosticismul era asi­ ran ii edica, de aUfel, un eseu s1lhintitulat semni­
milat cu a$a ceva) prin reinvie1'ea unoI' sup€rstitii ficativ "Eseu despre gindirea l'eactionm'-u, a.~czin­
milenare, Din acest ptmct d veder, pozitivismul du-l printre ginditoTi precum Nietzsche .~i Sfintul
encidopedi.~t se fntilne$te in atitudine cu biserica: Pavel, care au avut , gustul $i geniu provociirii(
un abate pe nUnLe Grcgohe, eitat e Viatte, seria (Cioran, Exerciccs 'admiratio. alLimard, p. 11).
in pocii 1Lrmlitoarele: "TrCiim intr-o tara. lr care ne­ SpecificuL operei ui Mai~ tre este descTis printr-o
c1'edinta anticTe$tina est, concurata de incredibila radiDgmfie a exotismului in atitudine SllstilltJt de
credllUtate, chiar $i a wwr oameni de Lttere in re­ performanfa art.istica. a expresiei: ,.Ridicind cer. mal
veriile lui Swedenborg, ale lui Jacob Bo€hme $' ale miirunta problema La nivelul pamdoxllLui $i la dem­
ttora osemenea lor stiipiniti de him ere ( (A. Viatte, nitatea scanrlalului, minuin anatema u 0 c1'uzime
up, cit. p. 8). amestecatii ClL fcrvoClrea, el a . fir.'iit prin (l crea 0
DincoLo de ace tc atitudini ins6., cercetarea tre­ opera bogata in el!ormitati, un sistem care nit a in­
/JUte sa-.~i urmeze im ar-tiala. propriile in trcba.ri; ci­ eetat pri/1 ne seduce $i a ne eXQspera. AmpLoarea
teva dintrc acestea sint f01mulate de Viaite, eLe mo­ ., . elocventa gHccvii saLe, pa, iune in st/stinerea uno,­
tivlnd, de altiel, him- initiativa de ata. A$adar, ne cauze grell de aparat, 1.1lcl'incellarea sa in a ler}itil1Ul
vom, intl'eba impreunii cu cercetCitorul jrancez de injust/ria, pred/lectia pentrn f l'nllllarea anihilaJ'/.tii
la inceputu ,ecoLtt ui no ·tru: "Cure sint aceste re­ alciituie.'c pl'ofilul 7lnui spirit xcesiv are, ecata­
veTii. Cum, injl uenteazii eLe acei oameni ai litere­ dicsind sa.-~'i convinga adversarul, il trive$te dintl'-o
LOT ~i in ce miisllra. aceasta infLuenta. a contribuit a data cu adjectivul" (op. ciL, . 11). A em.enea lumii
de subteran ~ ocuUii a ilu111inatilor, ja!a lie care i$i deva, spatiul lwnii I'use~ti cu intimitatea ocrotitoare
marturise$te tit sZabiciunea dt ~i posibila Clscen­ $i mondena a salonufui ul-istocratic francez, piritul
denta spiritualli, Joseph de Maistre se urea un anti­ acestlti om arc llel)oie de provociiri. se hrane,,,te din
progres?st ~ntr-o lume slLbjugata de iluzii fiberule, erasperiiri; de aceea scrisul siiu de pinQ. a revo uti
o!erindu-~i Zu."till de a ii 1Ln proJet al trecuttlltLi, este anodill, lipsit de ten.'1iunea pasionalii 'i de fu­
crpresie Ct unei sUpI'avietuiri 'inciipiipnate $i abe­ 1'ia tonica stir-nita. de cursul istodei.
rante. Poetica sa 'lltretine voit echivocuL 'deatic $i In aceLa$i mecanism poetic Se poate depista di­
deconcertarea: de aceea atit admiratorii cit $i de­ zoluarea prin exees: ',' Maistre se dovede$te price­
tractor?? sai eei m.ai tnl;er$'lLnati au dificuItiiti, sus­ put in a compl"omite $i ceea Ce iube$te, ca $i ceea
tine ei01"an, il1 a stabiti cu s?gurantu dacil Mai tre ce dete tei. lata, drept exemplu oferit de Cioran, apo­
face elL adevarat apologia calaului ~i a razboiufui logiile papale ale lui Maistre: ,,1\-1asd de elogii, ava­
:':m se 11lultume$te so. Ie sublinieze ltlevitabilitatea. lan$d de argumentc ditimmbice, cartca sa De. pre
La fel in eeea ce pTive~ne relatia sa cu ideologia ce­ Papa I-a ingro::::it chiar pe uveranul ontif carc (I
for de LeL Port-Royal scm ell fHozojill ierm'hiilor de simtit pedcolul unei asemenea apologii. Cu toate
extract catolic; . i aid este dificil de; precizat cu lim­ ii 0 simpla manzerii de a lauda, aceasta sfir.. e,~t('
pezime "unde sJir$e$te teoreticiamll pentr1L a Zilsa pTin a inspira friea in eel Uiudat il face sa relllure,
10c partizunattduii< (op, it, p, 12). Jl ut()ml nost1'tL il obligi1 sa se asctLndii depa1·te de tatlLia care i se
practica, Q\adar, lipsa mJisnrii, i.:n (ace din neeasta II inal~ci, obLigindu-, prin chial' hiper Jolde generoase
principiu poetic An nU711ele caruia 7'efuzil, dupii cum ce i s adt!, a-) mas()a1'e propr' mediocritate
(tfirmc'l Ciaran, "once complieitate C1L hll1luL simt $i so. sl!fel"e ( , .. ) 01'ic(' apologie sflr.'je!jte '[?Tin a de­
in !avoQl'ca wHii fanatism brutal, unci impe1'U­ veni un asasinat din entllziasm" (01'. cit., p. 14).
nente afi1'1native mirQculoase lip ita de echitate, Ie Dcoarece opera lui Joseph de Mai tre se imp ­
echilibrll $i. adesea, de () eLement(ll'li decenlli.. Aceustii te$te strin cu propria-i existenta, vom incerca a:
mi$care dezordonatii a g'induLui e tt imite \'pre te­ schitdm cUeva nwmente biografice care u stirnit
teiurile 111tc ioare ale gindirii r017lantice: -n sindc in autorul nostru resursele expresive ce I-au pro­
lui Maistre sint onciLiate lwni ireconciliubile, cum iectat in rindtll mal'ilor sCI-iitori. Tatal sou apartme
ar ji imaginea profetufui din Vechiul Testament u <l?'istocmtiei de 1'Oba, se nume$te Franyois-Xavict'
nceea a m1LllLi de veacuL al XV JJ / -1 ea sau, ltun­ MaistTe $i este original' din l1guedo. atnnul
12 13
~ aistre ,era deja Trl{lgistrat, dn un decret aL re­ PQ,'ticipind La intT1mirile acest01'a de la yon, care
geLui Sardinie' H rimLte. in 1 40, in ,enatul de Sa­ era n acele vremud adevarata capitaUi "eligioasa
t'oia. ( ... ) Scnatorlt1 Maistre era un om integn.L ClL a Frantei, "numinatiiU pc care Maistre ii viziteaza
un caracter ( rept $i term., cu 0 judecaUi sigura. Fi­ La Lyon erau discipoli ai evreuZui portugllez Marti­
gum sa pastmtcl 'intr-un bust e poco. are tl'iisli­ nez de Pasquuli , cunosciitor aL Kabbalei, maestru 01
tur' severe, a roa clure, ( ... ) Tnsiircinat de catre lui Saint-Martin, "I'ilozoJul Necunoscut". autor a1
rege sil redacteze, impreuTlli cu primul pre$edinte ciirtii Oroul dorintei. Ace$ti "inipiaW' erau ere~tini
Sarteu aZ enatului) constitutiile regale (0 vasta eaTe, asemenea lui Saint-Martin, respectatL (ined)
compi/atie de drept ali tie civil administn:tiv $i praeticile religiei atoLice. Numai cil simteau nevoia
;x'/wL aL Suroic', care a aplimt in 770, a fast re­ a eva mai mult dedt cel'. ce le putea oferi cato­
compen,;at pent1iL eUJitu fntreprind ril sale C1l licismul traditional $i banal. Ei redeau eil spot
titlul de conte .~i elL funet in estiqioasa. de al doiIea inspi/'Q din credinta primiLor ere$tini, care au treiit
pre$edinte a ,enatului. ( ... ) In urma casiitoriei in contact direct lL Isus: sflT.~ind pri7 a sernta c­
sale u domni$oar' Demotz apartmind mei distinse cretele naturii, aprofundind jUnta divinii, ace~ti oa­
familii din Savoia, a ovut zece copii, dintre care meni intra in contact ell Iumea spiritelor. A.~a ar,
cinci erau baieti. .Joseph, cel dintii n{Lscut or fumi­ Maistre a fost afras eel'.. te doctrine seduci'itoure ,
Iiei, vede lumina zHei 1a 1 Clprilie 1758 zntr-1Ln care-i satisfaceat/- aspiratiile intime fara Q-i tulbw'a
vechi palat din piata Lans din Chamberycc (George <:redinta.
C()(/ordan, Josep de Maistrc, PU7'is, Librairie Ha­ Calitatile morale ale martini$tiLoT Iionezi blin­
chette t C!O?, 1894, p. 7), de tea camcterului l-au fennecat intr-o asemcne
Edu"otia ltl' Josep71 este illcrc infotu, a fe cu miisura pe Jo eph de Muistre ineit 1.~ va aminti eu
in CaZ1L altOl' copii ai ar'istocratiei 1..'/'emii, iez/litiIor, pliicere, peste treizeci de ani) de intilnirile la eQr
Japt TIl lipsit e importanta pent·u con ingerile de a partidpat atu.nei, !n acei ani a studiat scr-ien'le
mai tir::iu a1 seriitoTului. Urmeaza, mai apoi, cursu- lui Saint-Martin., din caTe a prehwt multe idei so­
Tile (leu tiitii de rept a niver'sitatf'a in Tu- dale $i metaJizice mal. putin obi$nuite. "FiLozo, U
i . revenind I hambeTy ill 74 pen tru a 'ntra in necunoscut "em, de H/el, una dintre ele mai
magistratura. ln pamIe1 stlldia~a teologia i doc­ atriigiitoare figw'i ale vTemii sale. Piiriisind armata
trinele secrete Q e iluminatilor, pe caTe Li cunoQ$te pentru. a . e dedica eu totuZ studiu lIi $i meditariei,

15
pUn de IILindete :;i orig inali tate, aeesta va exereita 0 rie de secte miRtice .~i oeuLte (mal,tini,~tii france?i,
mare seductie persona/a printre eei din preajma sa. pieti~tii nem~i) Sa1L altere mai decis politice (iLwHI­
flld se va ·tabili 'in Paris, el va fi sarllatorit in natii bavQ7'ezi), Din aceste medii amesteeate au ie$it
Lumea . aloanelor eLegante. FemeHol' traind intr-u nenumarati aventuriel'i ,~i $arlatani, oW.turi de multi
mcdin dem()1'Qliwnt ~i pCT 'ers, f)({m(>/lilO rnniti de visatori ceto$i $i dtiva ginditori elevati $i profuTlzi"
sarcasllml si ironia voltairian6., Ie va fi plU.cut da­de MaistTe La Franc-Malfonnerie, Memoir
(Joseph
tOi'Jta gratiel sale naive Ji implitilt ii suflete~ ti" inedlt au due de Brunswick, (1782), publie avec Ulle
G. Cogorucm (op. cit.. P . 16-l7). introduction par Emile Derme ng hem, Pari, F. Rie­
Dineolo de exaLtarea PUtin naiva $i, evident, Lip­ der et Cle, EditelLrs, 1925, p. 11).
S! a d aC'lLitate critica (I I'tndurilor dc ma' S1LS, i ­ Francmasonel'ia propliu-zisa se lmp<1rtea atunci
teresul ramine 111 chiar in tentia radiografterii ILnci in doua l'amuri mai impoTtante: "Masoneri aji­
mentaUtii/i spedfice. Romantismul se nii~tea in ciala de origine engleza $i Rejorma scotiana a ritu­
aceste entuziasme ridieole, care Val' sfir.~i. pin a lui templiel', despa.rtiW, de prima in anul 173S''-.
fisura $i, m.ai apai, prin a narui edificiul l'ationulis­ (op, cit., p. 12). Cea din Ul'ma c'11prindea m.ai m.u/te
mului neiclopedist. grade initiatice, eonstituite 'in qruparile secrete ale
jn tlccea;ii perioada. de aistre se arn'opic de mi.~- Superiorilor Neeunoscnti care mfl'nevrau ocult 10­
i'irile mason ice. Un fmcpnent eli antologia de fatti iile obiJrtuite. In ta.,:,ul Chambery, in care triiia de
ilustreazii preoeupaTea Lui Maistre pentru reforrna­ Maist1'e, junctionau, dllp(i Del'menghem, patru lo)i;
rca loii/or maTttlrisitii lllir-l/tl. mcnwrlu ilU'dit ccitre intr-una din ete a intl'at in 1774 ~i autorul nost'I'U.
ucel~ de 'Brunswick, mQ1'e llwpstru al jranonnsonc­ Maistre ajunge in ieral'hia ezoterica dependenUi de
riei scotiene, Tn studiul introductiv aL Mellwriului. colegiul metropolitan din Lyon, care va in trQ \'tW
publicat in 1925. Emile Dennenghem schitcaza su­ influenfa lui Jean-Bapti te Willel'moz, un ersona i
m.ar tall oul ~ocietiltilor masonice din veacuL aL cu mare audienta in mediile oculte ale lojilo1' de
XVIII-Lea ,frecventate de adepti de toate opiniHe, orientare mistica, In 'onventul din an'lL I 1778 de
dm toate ~lasele ~i rangul'ile, Originea socieLiitilo r La Lyon s-a de cis formarea gruparii Ma ril or' Prole/i.
acestorn em CO/I (U2o.. Tcndintelol' Lor variau dupa. al ciirei conducator Q fast ales Willermoz, Conform,
tari $i ritHaluri, Alclturi de francmasoneria obi$11uitcl, lui Dermenghem "Conventul de la Lyon va avea 0
oiiciaLa, ortodoxii am puten spune a'lL apij.rut () se­ mare important(i in istoria masoneriei scotiene din
2 - Istorl(' ",I masoncrln Ii
16
ccident. Aces convent murcheaztl. trium.fu ldei­ Aeeea~i rezervii 0 pO.streaza de Mai<;tre \\i fata de
lo lui H/Illermo it lojil fmnceze ~i sat'oiarde. n practieare comunicd7<ii C1~ spiritele {>1 in _e71era ,
japt, willermozismul 7W este altceva. in illtregul fot a de toate maniJestiiriLe pa7"Q1wrnwle, m Ie nu­
sou, derii wwl clint1'e (Ispectele cde Ilwi importcl1lte mint noi astazi_ atitudine asemliniitoore va avea,
ale misticismului ezotel'ic de la sfir~it1Ll veaC1tlui 01 spre finallLl vie/ii, $i Saint-Martin, otund cind va
XVlTI- e II (op. cit., p. 1,,). Tn ace,'t lur(} cw'ent nis­ slIstine ca 7'ugiicillnea este S'u.perioarii minunilor din
tic se inserle ,>i Martinez de Pasqualis . i, mai U oi, imanent, din materie, Un aU punct divergent fl re­
tLcenicu acestllia, Saint-Martin, ale ami Loji au r/iisim in credinta martini-:;tiLo1' a bi eTiea actualii
fast frect'cntate $i de Joseph de Maistre, A 'upra a pierdut aloa/' a initiatiea a cre$tinisrllului primi..
pnmilo!' doi von, I'eveni ~n se1'iu. noastl'ii prin l­ tiv, negind, implicit prin aeeasta, legitim ita tea au­
tevu. antologii de texte $i p1'intl'-o pl'ezenta1'e pe cit toritiltii sacerdotale, A~adar, Joseph de Maistre se
va mentine tn relatia ocultism-cre$tini m pe 0 pozi­
ell putinta aman1l1ltita a vietii, a. Te{inem deocam­
tie moderutli care ciiuta sa piistreze lojile sub con­
data aptul c~ gindil'eo rniMicii (I lui Saint-Martin
t7'ol ul bisericii,
este caIitutiv su I'ioaro. aceleio 0 maestrilhli siiu
$i, in sfir!Jit. un aU P1Lnct divergent care va in­
portugl7C'z.
flama verbul lui Maistre se reJera la misterioasa $i
In ce-l p1'ive~te, Josepl de Maistre se astreazii
legendara lega.tura OC1tlta ce ar ji cxistat 171 tre loji
III 0 distall ta 1'iticii fata. de potosul misti -exaLlat al $i I'evolutie, Argumentele lui de Mai ire au al/tori­
coll'::y;/or l~in loji. Ace~tiu (11' (Lvea, clnpa. l\!aistre, tatea unuia care a p<'itruns in gmdele inalte ale 10­
obiceiul stilljenit01" sa "dea ntLme extraordinare u­ jUo?"; pcntru magist7YJ.tlll din Chaml)ljry asturnarea
rw'il() cdo mai banale" . Mai 7nult, tnea. de la t ronltltLi ,i a altarului, ea autorWiti Ctl Iegitimitate
primdc diseutii eli ,lL eriorii siii in cultism, de t,'anscendcmtalil, 1L se dat07-ea_a lo.1ilor, cit aqiunii
Maistre e vc 7'epro:ja, nu fara. 7mlUtie, eel toate acle­ nefaste a filozofiei nciclopedisie care, drept, a
vo.ruriLe 'IS inute de ace~tia int, in fapt, ,;un eate­ putut in nuC'nta wH.le loli, irLSa niridecum pe acelea
hism imu! ticat 'n cuvinte bizare(f (apud E. Dermen.. care aveau La ba::ii 0 filozofie profuncla, legata de
glum,op, i:_. p, 2U). n alt rc /'0$ grew aL lui Mais­ traditie. Toate aceste :dei znt prejigttrate in Memo­
t"c se refera La tendinta lOjtl07' ntistice e a nu e riu} pe care il tradueem in ntologia de .rata, ca
supu71e ierm'hiei saeerdotale OnsaC1'ate de biserieii, document al unei dinamic.i spintuale fara de care
HI 2" 19
chipul piritual .~i politic at veacului unnQtor cste TABLOU CRO OLOGIC

inevitabil ·ncomplet.
Du:Xi. iZbucnirea revolutiei, viata lui Joseph de
l\'. ai~t"e intrii in aU ritm, evenimentel s precipitii
tragic provocind verbul ~ i. taLentuL acestui migrant
cm'e a im J/'/wwluL ceva din figum revolutionarilor La 1 aprilie 1753 S(' na~te. intr-uJ1 palat din piata
pe ca7'e ii com hate cu patosHl identic, hi r dacii de Plans din Chambery, Joseph, primu din eei zeee
sens opw, al ceLo' care iirimau lume \fechiului corii ai agistrntului Franc;ois-Xavicr Maistr • ca­
Regim. PenLru Joseph de MaisLr towl este mira­ satorit ClI domni!$oara Demotz, apartinind unei fa
culo riiu in ceea ce-i e, te at sa triiiascii: faptul milii ilustr din S:lVoia.
acesta Ai va marca gindirea $i il va im.pinge sa se
intilneascii eu sursele cere mai dinLiiuntrul sou, care 1774 - Joseph de' Maistre intra in magistratura
ca at~at pe linga Parchetu Procurorului General
'-au fiicut u putinta art . Consideratii a. upra Fr- n­
\.(>i, Serile la Sankt-Petersburg san Corespondent
al enatului, n Chambery. Studiile ~i le-a faeut In
dip omatica, serise in vremea cit a tTait in peregri­
mediul iezuitilor: unneaza cursurile- d drept a]
niiri diplomatice prin Rusia $"i aiurea, jac, de aZtjel UniversWitii din Turin. In acela~i an este primit In
inutilii clcto.lierea biografiei sale, care s-a nwtal C1L loj masoniea T1'Ois Mortiers, ajungind In grad
totu in paginile sC'rise, De La revo uti,e, viata lui mare in i rarhia oculta a lojilor de orientar mis­
Josepl de Maistre s-a Intimplat pent'l·u a pILte face tlea. Tot acum l~i pierdc mama, singura fcmci care
eu utinta nltCl perspectivii asupra unui mare eve­ a avut asupr lui 0 infillenta covlr~itoare.
niment ;,storie care, in lipsa lui, ar fi fost in peri­ Se djsiHore~te ell domni~oara de Morand, care
colul (1 a r anexat $i fa1sificat de avinturile, And ]] va insoti In toti anii ex..ilului.
vehem.ent partizane, cind eduLcorat-pioase, aLe apo­ 1790 - Revo utia va modifica profund iata ~i
ogetilo sM. dE'Stinul artistic alilli Joseph de Maistre; este indignat
DA 'JEL VIGHI de turburarile din Chambery ~i de neputinta guver­
nului regaL In 1792 Savoia va fi invadat.a d trupele
franeeze aflate sub comanda generalullli Montes­
quiou; un an mai tirziu, de Maistre va intra n eon­

2J
Dict Cll autoritlitile revolutionare, refuziml s'- plJ­ ralului Suvorov, VOl' libel" ltalia ~i ra~ul Turin
teasca impozitul de raz oi impus Savoiei, care er de sub stapinirea armatelor francC'ze.
folosit in luptele impotriva armatei regale dir care 1803 - Rcgele Victor-Emmanuel, care -a urmat
faceau parle fratii sui. Esle cautat de militiile revo­ la tron atelui sall dupa biitiilia la Marengo,
lutionare; cmigreaza in E:lve~ia, 1a LiJusanne. im­ il trimiie pe contele de laistre in Rusia pelllru a
preund eu so\i icc' trei fii. Aici ii cunoa~te pe stringe legaturile cu tarul. Autorul Con. idemfiilo .
istorieul Gibbon, pc doamna Necker ~j pc uoamna de asupra Frantei va intra in 13 mai, accla~i an in ca­
Stael. oitala imperiului rus. Din ilccastu pcrioadJ dateaza
1793 - pu liea Lettres d'lln royaliste savOlSten, Corcspondcntele diplomatice ~. Sel"ile la ankt-Pe­
in care apar pentru Jl;ma data enunta e id He din teTsburg, scrieri cu caracter istoric, diplomatic ~i fi­
opera sa de mai t1rziu: re olu\i. este 0 nenorocire eu lozofic care Ji vor intrcgi opera. Tot acum erie
valoare pedagogic-a. Despre Papa, pera tcorctica ~i antijansenista.
1796 publicH la Neuchate Consideratii asupra 1817 - Josepl de Maistre parfu;C'~le 1a 27 mal
Frantei, mete caroe Ii va aduce consacrarea. Rcvolutia Rusia dup~ 14 ani. 1'1 ind in urma perioada cea
esl prCZl:'ntata ir felul mei desfa~uri\ri de fOlie in mai iecuud- a vietii Si;t e. Tot ce va urma de alCI
cJ.re oclmt'nii joacJ rolul ingn~t al lInor pioni p_ inainte, pin'~ la moartea sa in 1821, a fi marca de
labIa insingeraU\ a unpi Islorii dezlantuilc. sentimentul apas~lor $i uescurajant di, in ciuda
restaurarii regalilatii, ideile revolutiei $i-au PL'iS­
1197 - in luna ianuarie regcle Savoiei. Charles­
trat vigoarea. r ptat, inaintea mortii hiar, Joseph
Emmanuel IV, fiul ~i succesoru lui ictor-AmC'd 0,
de Maistre i~i 1l fi dat seaOla cii lumea cc.:hc IlU
il eheamii pe contele de Maistrc Ia Turin, it pri­
mai era eu putint5.
me~te cu bundvointii ~i ii acordu 0 modesta pensie
d 2 000 franci, r~u er prada czoruinii, re­
gelc Iipsil de autorilalc, guvernul farJ consisten~a
~i corupl. Maistr a suferi 0 gravel deceptie. !n BmLIOGRAFIE:
1798 cgel abdica::;i ora~ul intra su stapinire
fral ceza; Joseph de Maistre se tabile~te in Vene­ J. e Maistr Oeuvres completes, E. \'ilte,
"0 ",
tia pina dnd trupele cazacilor, sub comanda gene­ Lyon, 1884-1887: Pages choisies d Grands Ecri­

22 23
vains, Joseph d l\Iaistre, avec une introduction par
Henri Potez, Paris, Librairie Armand Colin, 1901; Jo­
seph de 1 aistI' ) Les soirees de Saint-Petersbourg,
Traite sur les sacrifices, Paris, La Renaissances du
Livre; Joseph de Maistre, La Franc-Mac;;onncrie, M(~­
moil' inC-cUt au due de Brunswick (1782), publie
'.\'e une introduction par Emile Dermcnghem, Pa­
ris, F. Rieder et Cie, £clileurs, 1925.
~IEMORIU

STUDII
udl'esat de Joseph de Maistre
ducelui Ferdinand
P. Christophe. "Maistre (Joseph de)" in Catho­
licisme, tome VIII, col. 208-210 (bibliografie deta­ de Brunswick-Lunebourg
liata), Letouzey, Paris, 1979; C. A. Sainte-Beuve,
Portraits Iitteraires, Paris, 1844; :Emile Faguet, poli­
nla re- maestru al Masoneriei
tiques et moralistes, Paris, Societe Fran r;aise d'Im­ cotiene de st >icta-respectare
primeri- ct de Librairie; George Cogordan, Joseph
de Maistre, Paris, Librairie Hachette et Cle, 1894; 11 ocazia Conventului
P. Moreau, Le Romantisme, Paris, 1932; Auguste
Viatte, Les Sources occultes du romantisme, Ilumj­ de la Wilhemsbad
nisme - Theosoprue, 1770-1820,2 vol., Paris, Librai­
rie Ancienne Honore Champion; R Triomphe, Joseph (1(82)
de Maistre. etude sur la \,j et Ia doctrine d'un ma­
terialisme mystique, Geneve, 1968; Cioran, E ercices
d'admiration, Paris, Gal limaI'd; "Revue des etudes
maisrriennes", Belles LettI'es, Paris 1975 s. u.
ill.V,

24
CeIsissimo Principi

Ferdinando d Brunswick

in Ordine

Dilecti simo Fratri a Victoria I,

Viro

Qui tanti mensuram nominis imp ens 2,


Pacis artibus et Belli juxta insignis,

Europam quam terruit armis,

virtutibus i1lu trat,

hoc de reformanda Liberorum-Latomorum

Societate

Tentamen,

summi obsequii Ie c mODumcnhm .

D. D. D.

Fratris titulo superbus,

addictissimus servus.

Comes Josephus-Maria M ... , in ordine Frater

J. M. a Floribus

Camberii

Anno R. S. M.D.CC.LXXXll:J

l Numele ma-sonie a Duee ui.


2 Ovidiu.
~ M,muserisul e afld in dos.1rul Illumil1e~ din nrhiva
cont lui Rodolphe. tranepot ill lui Joseph de Mal tn~ ~:;
format dmtr-un ctlict ci(' 64 de paglOi eu scriJlura fonrle
!ina lji deasa. Primele doua treirni ~int ~cri<>e e mYna au­
torului.

27
Disciteque ° miser!! et rerum
oglloscite callsas!
Quid SUT7ULS? F.t '1uidnaml'ictllri
Iniiltimii ale Principe lui Ferdinand de Bru1;;­ gigmmur? .. ' Ordfl
quid atus? ... hlLmana qua parLe
wick, prca iubitului frate A VICTOR.lA) bar ­A
/ocalu< Co' in Tel
batului ca're demn de miisura 7.Lnu~ attt de Satire/e lui P('rs
mare nume(" r~marcabil in artele Piicii $i in ale
riizboiului !Zustreaza prin virtutiZe sale Eu­ Altctei Sale Screnissim Monscnioru1 Print e
ropa pe c~Te a uimit-o in timp d~ r~~?oi, . se Brunswick
dpdicii acest plan de reforma ~ soc~etatn F:anc­ Monsenior ,
rnasoniloT, 0 modesta rniirtuTLe a maltulUl 7'e ­ Daca codata a fost conceput un proiect folosi­
pect, de catre contele Joseph-Marie de ~ ... , tor omenirii lii in masura sa faca celebru un autor,
F ate in ordinul J. M. A FLORIBVS, mmdru. chiar dad.l succeslll n-a1' corespundc a~teptarilor,
de titlul de Frate $1 shtjitor p1'ea S7..tpU . atund acela nu poate fi ecit scrisoarea-direc­
tiva din 14 scptcmbrie 1780 a Altetei Voastre
Serenissime.
Sa aduci ordinea ~i dreapta juclecata in anarhia
masonica, SB aduni a un 10C' membrii raspinditi ai unei
societati ce sc numesc intrc i frati, dar nll . e cu­
nose; sa Ie propui unol' oameni dlvizati de interese,
de invidie na ionala salt de sistemc politice, re igi­
oasa ~i filosofice . a se uneasca din nou, sa se in\ele ­
oa, sa scmnCZe pc v ci u tratat, in numele cer
I rnva~ati. 0, nefericitilor! ,i flat I cauza lucl'urilor /
Cin ~intem? D c enim plume? .. / Din . cu· po­
rundi? . '. Care e locul t"u in lume?
Satire/e lui Per~~u

29
lui $i I umaniUitii, e£te a ini\iativii sfinta $i marea­ sele probleme asupra carora afrj orit sa aveti avizu
ta, demna intru totu de Ferdinand II Bruns\ 'ick. tuturor Fratilo . E imposibil, JllSa, ca acesta, 0 lu­
Aiteta oastr;; S rcnissimii meril{1 pre a mult crare colcctiv5, Sa corcspunda eu vederile anumi­
logiik p 'ntru <1 Ie iubi Sa-mi permit.<i lolU$i a-I~i tor FJ'ati, mai noroco$i dedt a1tii, ce par chemati sa
xprima, Jc~i nu in c:ajuns. sentim ntck de adml­ medit ze 1.1 adevflnlli Ie ordin superior. j care u
rilti ~i recuno$tint·- de carc am fost patrun~i Ia Iec­ '-ill putut xplica libel' intr-o scdsoarq redaetatil
tu;'c serisorii-directiva. Admirabi1ul ei con~nut u eu avizu1 intregului + 1.
putca porni tl 'it e a Al et Voastra Sercnissim~, Avlnd In vedere cii A. .S. s-a angajat sa ceara
gE'lli 11 creator a1 proiectulu' Hind inguru1 apabll nu numai piirerea societatilor, ci $i pe cea a unor
"'-1-] puna in C1plicare. personne, nndajduiesc cii-mi yeti lngadui sa va pre­
lngadlliti , Mon"cuiore, ca, in numc1e tuturo 1a­ zint aceastJ motlcsta scriere. Binevoip. Monseniore,
sonilo c 10 uezonorcaz· acest titlu, s5 va adr sez s-o primiti ea pe 0 manifestare a respectului ce-l
Jndemnu1 de , vi( folosi pentru fericireD. omenirii, port Printului de Brul1 rick, a ata$amc tului ata
autoritatca e, ncgre$it, 0 av ti asupra adunarii de Frate1e a Victori ~i a rivnei entrll intrel1u}
proicctate. Se V'l, spune c[ Providcnta. a fi r, unit ardin.
zatlarnic J 1 aceea~i pcrsoana puten.·<I, lote cpclUnea Cine crnm? Cine sintem? Avem conduciHori? E
$i inteligenta? Nu, Monscniorc! !ndr;zllcsc s-~ spero neeesar sa dainuim in continuure? Daca da, sub ce
Serviti- a cI influenta e-o veti. Conccntratl toate forma? Cam acestea slnt intrebarile pe care Alteta
tlorintek. F3.c(' i 55 tactl prejudeci"l iIC'. Daea apa,r Vonstra Serenissima a binevoit sa Ie . upun - exa­
obstaeolc neprcvazute, cine c mai potrivit ('<! VOl, . inari' Pra1ilor.
lanse lior ,pentr <l Ie depci$i? Sust inut de s.tra~a­
ilia atitor frati respectabili, veti invinge pasluml e ,
I Aid, In munuscris est. 0 cruce cu bratelc in forma
prejudedit i1e , l'goismu national a person.al: aca Iiterei grece ti gamma. Ac st pasaj arota limpetle ideen de
t eesta a Jndrazni se face auzit 'i vc~i ndica un oteri m Ia Mnistre, ajun. In un il1illt grad in or aniza­
rea ma~nica $i f<kino parte la Chambery din cole:;:iul
monument ce eriUi binecuvintJrile tuturor tim­ '. ceptional al celor palru "Mari Profe\i. Cd\ iller( ma­
IJ'Tilor. "ani ai ordinului alutar:11 Cetapi fmte", cnre, pe l1nga
avut deja noar a Joja obU?nuita, con"tltuia un grujJ supprJOr ~i "f<J,lrle e­
. Pr fedura uin Chambery "ret", avind "lncl'e<1eren <1 pIma j nema:-g nita" it clllc­
lL' . face sa-i parvina A.V.S. un r;l<;puIlS In divcr­ t.ului metropolitan din Lyon.

31
30
o 1G1~'U 'K,~(",<.,(l~':JI'f:I'
I

I onllnuJul Templil·ril..... In ...-a prIvin1d. ~ nirne­


nI .. ,."mlnbm .. n,nmI pan do- """""'"....,t.

..... ,
\
rd«ltoare 111 mll<kir ,p a1ftorl'. ,I ....,.... ~ ... 0­
drial ~ "'pr'!'n'"d """ "'oJ"" ........." .s ....
~
~
......" ....r

.... .nJ1mi, .u
fI
, pli
rnu='
_P"l' IpUl ~
ftC Ii
·~ ~
«I
nil
..

de fur'i. ~I
mWfanlm o:u et.n ...
pt i'" t,,,",,","",
11..t. .......
."A
!ttrQohd III
"11"'" ",.
L1u pr8tl11Dc dbtr\9:'l"l
T;..pu.r.t.r1 ,_ pNIlul -<t. nll-l lIIICl .. aJetori
'.......... ~ PJU arbibwi II fort.IUI In CI!' "'"
w-. ..tInul T.~J, wn41.1.& up!
~ • tIIIl H,r_ ~ .... drpuuo I
wi .. aI dollN "U. lnd nu lIowot'l aI .. , auo
.... , 'e .. r......t I!WI tlliW ,,",In> •
.... u.. _ ~I f'\'ftl!lll¢1 ..
~ arnlntlft<\, C'tl ptIt n d.ld nil dorlm "'" t
dell! IIIlIOf"IImUI pllpJlar 1'0lI1 Itor. 0'P9" ~ It...
DId., lntr..adn-lr• •,"...nol"Jl~ _ ~ .inl ..,
blcoma "'~I .... IIfd 1ftC11I; Tlf'ITlplierllorl. nu n~
mil raminO' doedt Tf'&J't'tul dr :10 n '.",1 _ I ,
IlarI!C"e In ...-tJ 1Jtw>,I..... VOITl n 101.... ;\ \lmp.d
,I c:alltJ\U" Intr-un mod PIN puli-, f;l<llOlk ('(' I
portan\, InI pelltru UOlI",," mlm :IOV!,'nlur,l .1 I tl

" ........... _ ;;qIO'1,n 0<1 ........." r._ ,


- •..__.
e-Il ~I, prmlru " .. ~PIl~ pro ,1.
II."' ;mporhnli
..... pentru unlv«s du~mo onllllului Ti.;;tnpl,
, •
rilor]? Fanatismul i-' creat i, r ava.ritia i-a suprimal: InC' 0 datil, IlU ne a unam, snu m~lcar nu ne
~lsta-' tot. Tn privin,a ruzimilo ce-au insotit m ­ aduniim illtotd auna entrtl a 'C'pl'ta ni~tc formul
nifec;larC'G p Iterii, nu putem l edt ep inge aCt'ast~l evident ridicole, daca ele 1-ar av, I 'ci un sea. n­
paginci <.J istori i. ea ~. pe 'proap toat ekl, Ite. draznesc s.-i afirm e,I ordinul n-a inc( put prin ceea
'u ste 'mposibil, insa, ca ni~te crime reale ale C' vedC'. Totu lasa a S Illte cgf' crt francmasone­
Tjf>mplic rilorl sJ fi fumiz..1t prctextc plauzi it ria rulgarH C! 0 amur,I e prinsa~' poate denatu­
avidiUitii lui Filip cel Frumos. Oric -ar n fost, dad'l rata dintr-un trunchi vechi l?i respectabil. Totu~i,
S-3 It1fiin. soeiet<i.ti entru a fj ciiin3t periodic
rr h..ri tor a ell' d mai sus, in poHda speran~eIo
marile catasb'ofe ori crimele notorii a c utorit.a~ii,
pe Cc r s bazeaza Pratii, rna vud obligat sa-j tri­
vinovat'"l sau indusa in roare, popula~ia lumij ar r
mit A.V.S. I extras uintr-o carte l'nglezeasdi, ti­
insuficienUi.
parit<.l nu de mult, ce. pma J< u punet pare :l Ie
Se pare eleci Cel nu trebuie sa ne simtim m?Jgu­
eontrazie I.
iti "flln liginea Masonerici in or inu1 T[emplie­
Autorul car~ii citate in nota (din care n-llU apii­
rilor] Dimpotriva, otuJ n indeamn;i sa credem co.i
rut decit dnd, ~ase fragment il ziare) voroel?te
misterel noastre tin de ceva milrct ~i ell ad'varat
despr situa~ia artclor din Anglia in sl'colele XIII
denm de am. Abstracti fiicind de muJtitu inea gra­
~i 'TV. lata ce spune desprc arhitectura: "Opulen\a
de 01' fa Sf' sau hiar perieuloase, nascocitc )ri
clerului ~i rivna laicilor ofereau fonduri suficiente
fraud~ sau 'apriciu. inc n-Clr r[lmine presionat
pentru construire, unui numar atit de mare de bi­
de consensul tuturor masonilor in privin~ rime­
send ~i manilstiri, inca e gJseau eu mare greutate
Jor trei grade ale Masoneriei? Necuviinia ~i confu­
munci.torii necesari. Papii, interesati de astfel de
zia in trod use, din nefericire. in cea mai marc part
a In-au putut elimina nicicind acest trasaturi ini­ construct!", acordau indulgen~e orpora~iilor de zi­
tiale ~i in ciuda seurgerii timpului, a distan~e or dar" p ntru en numtlrul lor sa creasea. ucru re~it
sau a graiurilor diferit , ele ramas acelea!?i, Cll de minune. mai al s -0 Anglia. " Italieni, refugiati
neinsemnate diferen~e. greci, francezi, germani sau fl am anzi -au unit ~i

I Rituri, fani indoialu. Aici, in manuscris apar do I V. Rob. Henri, History of Great Britain, in 4°, vol.
reptunghiuri imbinate. IV, Londra. 1781 (Nota lui Maistre).
34 35
au format 0 societate a arhitectila . $i-au facut rast taure) nu cred cJ trC'buic S<.1 ne clescuraj{lnl ~i nid sa
u bule de ;) Rorna ~i cl privilegii deosebite luind tir m legatura eu ce ne lIne~tc. Nu putem i utili ~i
virtuo~i fara precursori? Sintem C\1 totii lmpreunci
numele de francmasolu. Clnd aveau de ridicat bise­
111 s1ujba Religiei ~i a umamtjiii. Putem nlspund
Ticj tr ceal! dintr-o lrarii JII all<l .i. a~a tum am mal
spus, realizau constructii minul1atc. Constructori' res­ de just tea intcmtiilor noastre. S[I luiim u inclraz­
pectau I regulament fix Instalnu 0 t~bjrii in ju neal totul de 1<1 lnccput ,:i in lac de
I l"cionoi, S[
cream!
rul edificiului ce urma a fi construit; conducerea
generala 0 ave<\ un inLen ent sau inspecor, iar fie­
care grupJ. de nOLla oamcn' era eondusa de al zece­
lea, ~erul lor. Di bunavoin t. -t sau pen tTU a fae
, PERIOlm ECU OSCUT.I
penitcrntJ, gentlemenii din eciniHate furnizau ma­
teria ele ~i carutele. Cei cc Ie-au Vazllt rcgistrele de
socotel' privind catedralel n03st1'e, de aproape 400 Ajllngem aici Ie una din intrebarile i\lteiei Voas
de ani Tncoaee, r€lmin uimi ti ue conomh ~i Jromp­ tre Ser ni sime. - Avem CondllciHori? Nu Mons€'­
titudin a ell eare ridicau cclc rnai vaste clei iri', more, n-avem. Dovada laeonicii, dar decisivii, di
De rcmarca cd apariiia aces tor asociatii eoincid nu-i cunoa~tem_ Am intrat de uniivoi in rdin.
e clislruger a T[empJierilor]. Fraii' de retuLin­ unde nu se ~tie alt'1 Jegatura decit eca a voin\ei. .Fie­
deni, reuniti la COn\c'ntul general. pOL urm£iri ca­ care trebuie sa-~ rcspeC'te ang<Jjamentul faC'ut In i"ld­
lea imlicata de antorul eng ez ~i sa (adi cercetJri, mitc'rc; In asta se miirginesc obligatiile noastre, Cum
inaccesibile autorului acestui nemoriu din lipsa ,- mcheicm, insU. VI' un angajamcnt tacit fatA de Su­
de carti, mai ales strain . perioD I1cV.'izu\i, CaCl s-a1' putea ca, In cazul en ar
Dar, deonrece cunoa~terea rcalci noasb-e obir~ti deveni unoscu\i, sa ne . isp1aC'<1 ~i Sa n rctragem?
n-ar fi pcntru noi \. (lei 0 iedul unei pure curiozi­ In fond, vorbim aki in numele tuturor celor c
ta~i. sall dad ea u e-ar dezv<ilui no' onorun ~i poartii numele de mason, fiinddl, dac~1 ar fi orba
nde 'an.l . importante, iar naclejdil noastre ar fi frus­ claar lie Frutii din organiza\ia noastra ncgre~it di re­
trate i am ii condamnati sa ridem c mceputurile cunoa~tem un Superior: e eel caruia Ii Jori S7 se

noastrc (presupunind a sin extrcm de ,upara- aile in fruntea 'intregului ordJn !?i fata de rare am

J 37
lori ca masoni' <Jj toata lume' sa nutreasca ace)ea~i Ide-pa d (·ti.1ugar soldat nu putea mcolti led m­
sentimente ('a ~i noi, tr-o minte din sccolul <'d XII-lea. Pare- insa cam
Se Clr~" <Jed, cJ, neavind u) Superior 'ell'ral, (iudat ca in secolu al XVIII-lea s;i exjste 0 societatc
nu ne ramine detit sa ne (·onsult.e:im pe noi i~'ine al ('tlr j seop prindpal e lebran:a ef ricirilor uneia
~n veden·;\ rididtrij noului edifidll proiedat ~i sii-i din aceJe Jratcrnitii i riizboinice cu 0 ori 'ne 1113i
dam forma ~i proportiile ,ell' ma' potrivitl'. mutt d '<it suspecta.
C"n . a vorbi dedit despre T[empJieri I, prin
ec ~i-3U binemeritat i de In oameni? Se :,pune ca Ii
protejau pc cre~tinii cond~i de evlavie a Sfin­
TEMPLIERrI tu..l-Monnint, dar ce~tia ar ii acut mai bine sa se
ro.;tg lui Dumnezeu in parohiile lori, Lor ar fi tTebuil
S' Ii {' spuna:
In sihJa~ia eft nc putem ('on 'epe ~i
executa planu­
ii' C'U C€" mai mare libertate. mai putem oare III a
sa supnJ\'iet\liasnj ceVa din rdin ul TI emp]iprilorj'. Est-ne Dei sedes nisi Te7-ra et Pontus ct /ler?
IXo~i Be' .'itie ('a 1<.1 at: ast"-l intrebare rnai mul\i frati Et Coelum et Virtus? Numen quid q1lOeritis
all soc-oLi Ui ldspunsul C' afinnativ 1, sc pClre, totll~i ultra?l!
(d~lC'tl nu ne in~lam), (:{t 0 multi me de conslderatii
Ilf trebui ~;"i ne c:ondul'<l "pre parcrea C'ontrara, Chii'lr dad'! Ie atribuim cavaleriJor T[cmplieri I
Sa rl..'C m, dan.t vreti, peste inc-onvenientul de a st merit neinsemnat, Yom fj obligati sa n'('unoa~­
iJ('

nl:' expllne clegenba, de .\ pune in alerta guverne ,U<;­ tem dl aCl'st Ju('ru n-a durat prE:'a mull, Dlipil :aiLl'C'i
pkioas" ftira nici un avantilj pcntr noi /jall semt!nij
no~trF', Considerentul Clcestc a ost de!;tul xaminat. I 1:.1i tirziu. MaL~tl-e bi '<\ <;chimha oplllia d pre Cru­
S{l judc('(,lm lu('rurile, mili bine, prin e]e in ell'. 'jal! . Cf VI/ Po}>('. di.,cur, preliminar ~i I, lIT. ('" , \'11
.. "ll mi..;} phkut niclUdata sii <Iud \'orbindll-'l' impotrivu
Cruciadclor. E 0 necuviin~:i, ii cria el In 20 lulie lSHl,
(Jfl~('Tului de mnrlna ru., carf-t in<;()~ea (lin Hu,ia ~pre
I Acea~t era piirerea lui Willermo7.. dupi'l cum ii ria l'r.lnla. OI'UJ re, ('omplf?tes, vol. XIV. p. 180,
lui Mnbtre ill !J iulie 1779 (Do~arU1 11Iumine~).
~ Are Domnul alt.;i re~edin~a deci! pamintuJ. :\farf'OI
'Tew riginii templiere uvea, \nlr-ildevar, un car::Jcter 'J 'I e,"u 1'1 De it Cerul !>i Virtulea',' De ce :luta\i divll1i·
m.1l curind o"lit l\lonarhiei ~i Papalita\ii, t. t a in alta parte? - Lucan.
.18 :19
de ani de la In£iintarea lor Ii vedem in ranta:?i in Se va spune Cel xista motive sa cr clem cci T[em­
rcstul Europei, iar de atund, Ii se cun03:?te conduita. plierii] erau In[itiatil. In aeest CflZ nu ne rkimln dedt
F reweel Sfintu , noi nu ne insu~im acuzatiiIe ingro­ sa ne miram di aU proIit..:lt aUt de putin d nsemenea
zitoarc "\C • S-3U ndu acestor nef riciti: n credem uno~tinte admirabilc. De altfel, e sigur di: 1. In[itie­
In erimele lor, fiindea istoria ne da voic sa ne in­ rea] c mai veche dedt T[emplieI'ii]; 2. a ainuit
doim. Sa reeunoa~tcm, insa, ca nici 0 persoana dupa ei; . pentru a fi transmisa citorva (lle~i, nu
dr mn; d stima n- re nevoie sa dovedeasea faptul nevoie de intermediul exclusiv a prctin~ilor lor su ­
('Ct nu-i un monstru. Cert este ea aveau deprinderi cesori. Chia' dadi r supun l ca [mplieriil. sall,
r Ie; poa e ca nici nu ai e ncvoie de :llta ovada, ceea ce mi se pare mai pI' uzibil, unii dintrc e' ar fj
privind opini eelorlalti tlespre ei, tlecit 0 expresie detinut $tiinta, asta nu onstituie de oc un motiv
intilni ;- . i aeum, du if patru secole, in limba fran­ pentru noi a retindem ;'i ne identificam eu ordi­
('ez,V. nul lor.
A~a incH, se pare a otuJ. n indeamna sa Dupa piJrerea mea, e nevoie sa fac m un pas in
rupcm de tot ell ordjnul T[emplierilorJ. Toat schim­ plus ~i sa suprimam in noua organizare tot ce tine de
barile a care nc-am gindit nu fae dcclt sa demon­ ordinul Cavalerilor. Asemenea institutii sint admi­
streze ~. ma' mult accasta neeesitate. N punem "n­
rabile, dar trebuie lasate la locul lor. Nobletea e
trebarca' oare nu e 0 bataic de joe sa renunti la par­
planta ce nu poate trai dedt in aer liber. Ce este un
til bllnc, Ja disdplina, la num<.>, la ve~mjntul ordi­
cavaler facut la lumina luminarilor ill fundu unui
nului ('hiar ~i totll~' sa persL~ti In < re sa fii Tlem­
apartament ~i carui emnitate vapora d cum
p1ierj? Daca . a vorbim deschis, asta inseamnci sa
p:-L'tin.zi d £i ~i a nu fi In aecla~i imp. 1ntr-un cuvint, se deschide u!$a? In general, ar fi tare mult e dorit
daNi lasoneria nu-i dedt emblema T[emplierilor], sa vedern clisparIn toate cuvintele care n-au 0 sem­
ea nu rc:prczinU.i nimi i tr buie lucrat Intr-o nificatie anume.
nouJ directie. Daca e mai veehe. e un mo iv In plus k;;a cum, mai 1nainte de a cHid' ceva, trebuic r.tl­
cntru noi S~l rcnuntam la formlll inutile i sa p5r~­ ratat locul mi s-a paru potrivit s- luam in conside­
sim cuvintel pentru fapte. rare ce nu trebuie sa fim mai inainte de a vcdca cc
trcbuie s - fim, Decl, d actualitatc a ramas tratarea
1 5j bei sau sa injuri ca un cmplier. celei de a doua chestiuni.

40 41
MI l'ERELE ANTICE pentr a elc ii form ze un tot atit de perf 'ct pc rit
() poate ingadui s]abkiunea uman·-.

Mal inainte de a ne incumeta sa cmitem unele In prlvint<1 rimd xpuneri, credem cd a put n
rcflcqii ilsupr.l ;}('c'lui lIbied, vom r ze ta ou;"\ <l~igura pAlt \a 'nastra Sl?f ni..<;~ima eel toatr stra­
e.'pun'ri prcalabilc cc nu vor fi contestate LIe nid daniile eclor mai compctenti irati pentru Cl stabili
un mason ci de cit instrui . idcntitate intrc v(;'('hile ini(ieri. ~i initi ]'(.'(1 nasonicii
, Fralii 'ei mai -nv{r\ar ai Organizatie' nO;~'itre nu vor v a 1ii nu pot <Ive" nici un sue es,
",:re ('[\ cxista moti vc bine intcmeiate de rI creek l'a Toat; lumea ~tie 'il Initierea ant1ni era acoperil'-I
acJc\ imi1'1 j\'lasoncrlc nLl C €lIte va d cit $tiin(a O17W­ J un val des, cd initiatii e angajau, SlI eel mai
lui prll1 cxc<.len~ .... adic[i e Ullofl!ller - obir~ici ~j a fin juriimint. sa pastrcze tacerea ~i c' legile acor­
ml'nirii sale, nE mai a aug" c:l aceast<l nu sc deo­ Wiu toaUI proteqin Jo <I, sto institutii sacre, mer­
S('~te in mod scntial cle v('chca ini\icrc grenca sau gind pina In ('ondnmnarea Ia moartc a imprudentu lli
('giptcan,~. arc-ar fj indr, znit a Ie di'v'Ulge senete)e.
Ori(':1rc ill' Ji l'ew~ita ('ereet-lirilor noastre asupril Dnell acest legi fuseser[i intotdeauna figuros rcs­
or:iginii F1nmcmasonericijl, slntcm f nn deci~j ;i cflu­ pcttatR, imposibilit.Jt n de a pi'itrun {' sensu] \"chi­
t<im ad('v,lrurilc sublime It.lno~('utp d(> A. V.S., 5.1 Ie Jor Mistl'rc af fi dcmonstr<lta. Sa edem, ins'-I. da,fi
stabilim ~i sa Ie propagilm in cacinll ordin\1lui p ntru 1aina lor ]1-;1 <lVIJt SOClrt..1 aUtor ;'l Itor" , lacu e 'te (x­
feridre<l onlC'nirii dus a 'C ridi a un colt al vciIullli ~i daca nll ('UmV.1
Ded, arestc ( Ino~tin(e trebuie considerate c:ate­ pulem smulge impel l'trabilei J\ntichi ilti cit va trc'l­
15ori<' ca formlnd tcmelia prindpalii d ordinului. Dar. aturi razlet C<.ire sa ne puna pe calC'('\ cca bunal.
dcoaren: -, dore~t.e 1'(1 ae stc principii sii fie mai mlll­
1 P' ,
te. iar pruden~ 0 ('cre intr-adevilr, pentrll Sf:' pute;\ rima ver<;~une: n-:lr fi nf'voie de rnai mult p nlru
trage foloase de pc urma tuturor Frat"ilor, conform ;J ~ da ;e, rna c'n toate eforturile fie a palrunde :-en,u! ve­
chiloI' LJ tel'e a fi inutll . Dar, claca \T rn sa ne '01'­
fir:ii lii aptituclinilor lor, 'C pun problema stabilirii vJn~.ern. nju~ge a aruncam 0 ~CUJ't<i prh'ire a<;UIJril lu­
suborc.1ol Hr' if ritelor pnJ ciPli ul1(~k fa~; ell, allde, ,~ArIlor pUb.IJc~te pinn <17.1, In care ~ubieclul a Co<;t trill."
fhT,;t l~aI:. Indll'ecl. Ce afIam din cerceti'lrile atHur eru­
dl~l. lmlC, ~u aprnapE' nimlc. Mal mult, putI'm 'pun
I ';ari:mta' Chl,ll' daca n ,e 'J ajlln~e la ~t,\bilireH
c: ,Il.nelo chC5.tiUnl generale, <'capate, icl, colo, '>cl'litori!o,'
identit;Hii Ma<;oneriei ~i a vechllor Mi ere - , ­ ~nlJCI, Int mal degraba potrivit<> 11 n descuraja,
42
"Preotii tgipt ni, zice Plutarh 1 , spun e:'\. nu
sfin~itc e C"fedulitate _ populara, dar importani<i
mai a('(~i zei (Isis ;-i Osiris), d ~i trupuril' tulurur ce­
are pentru noi, cre~t.ini din s0colul al XVIlI-lea? Am
o zimi<:.lir ~i rama9i in rezenia lllr, 'colo und
adauga mar ca filosofii antici n-aveau nevoie de
smt closti i ~i onora i, nu mai sint supuse uescompu­
aeeste indicatii, luerul rind limped pentru ricine
n rii, iar stlflele e e devin stele shalucind pe eel''', 1 cunoa~tc ope1'ele.
Aproape eli nu mai e ne\'oi a 'em~rciim eli ini­ ,Misterele acre i august de la EI lIsis, spun'
iierea greaca era mea celei egiptene ~i pun a in e~­ :lcelal;ii Cicero. la fel ca :;;i eel de]a Samothrdce !;>i
deni<l ace ea.'li dogme, Diodor, IIerodot, Pausamas emnos. ne invai<i mai curind des re nLltllr lucru­
':a . lai exad, toti ,mticii sunt de acorcl as pra aees­ rilor decit despre ca a zeilor· n .
ui )unct, Or, dupa toate aparentele, unul dintre cele
Totul;ii, in alta artc n spune a ae t Misterc
mai import<'mte adevaruri ce se invutau In misterele "te invatau nu numai sa traj~ti cu p £leere, ci sa 5
din Eleusi' era C'll sigurania eel afirmat de preoiii mon mai plin de sp ~1'anta"2,
egipteni ('onfonn lui Plutarh, .i anume d zeii po­
IsoCl'ate l1i Epictet, citaii in. Istoria Ceru.ltLi:l , SllS­
poru u:i fuse era oameni. Asupra aeestui lucru nu e
~n acelal1i lllc1'u: "Partjcipan~ii la Mister, zice pri­
posibit; nid 0 indoi' la, deoare~'e Cicero, i.~iti~t ~n mul, dobInde frumoas sperantc pentru clipa mariii
Creeia, JI pune e unul dintre 1l1terlocutonl Sat dm
~i p n ru toata durata etemibltii". - "Misterele,
D(.'spre natum zeilor S<J spllfia: "Cum pute~i, vai, cure
pune rc! de al doilea, au fast stabilite de antici pPI1­
sinteti il1itiat, sa nu titi en zeii cinstiii de multiml.: tru iJ ordon' viata oamenilor 1;i a alunga din ca hao­
crau oameni, ca Ii se mni arattl si acum Jl10rmintel
sul", Celui care xamineaz<.'i c eta~ar asemenCil
e c. ?":: 1 e [un st'ama en poate '1'a utH, aCLJm dOlla texte, re pot fi u1;or lJlmultit.e, probabil di i se va
fi<lU trIO" ii de an', sJ a1'iiti z;id5rnicj, legenddor on­
parea en 'niti rea greaca invcita sau re<:1mintea insis­
1 PI t~lrh, D _ Is P.t Osiride, ra. tie , myol (Not. lui tent existen~ unui principit suprem, nemurircil
l\Tai t,'{') , _ . ufletului de~ertaciunea zeilor oporului ~i iteva
~
Autorul en lez dtn mai jo ere e ~I ('j ea aeest ade­ ad varuri fizice ~i morale.
',k {'ra marcle s/,crl't al 1\lislerelor: The \'''~y "ecret of
the Mysterll'<;, - the greaL arCflnu<; that thel hero-gods
fen' no more than dead men (Critical in Uil1/ ('Ie., p. 269.
1 Cicero. Dc natura dcorum, r, 1, ve ·S. fI . '. (Not. lui
in not.) ( Tota lui Mal tJ·e). Mai tre).
- Plutarh ntt spune totu!; c1 nou, traduce car\ii
2 Cicero, De Legibus, 1, 2· (Nota lui Maistre).
ls' ct, OSil is, de Jl-1. Mill'io Meuni r.
3 T. 1., p. 40e ( ota lui Maistre) De abatele Pluche.

4S
LuC'ruri mari, e '..1 spune. Elc puteau fi astf [ ('ueti, Mon e-niore, ell citii maiestuoasa r ze .,'
pentnl .mUd, dar nu ~i pl'ntru noi. Tn gencr3 , apre­ intuia icero primul $i, cum sintem azi convin$i ('~l
ej m tOclte forturile Antichit:Wi d a Se apropia de mai simplu dlntr ade Jnu': xistent'l Fiintei 'Su
ad v.ir, ~i asta e oreet, dar nu trehuie sa 11<:' lci.sam preme, .
orbi i pin..! intr-atlt In( it s.:i SU estimiim .-up riori­ . t' va adllce obiecpa eJ aec:?ti mari o,lmeni n-:lU
·Ite<.\ tid 'j noui'i de Ev'mgheli ' spus totul, c~ $el rctu era respectat C'1I stri tete te.?
At nl'i c'nd inccrcam Ull ~cntiml'nt de re ped . Raspundem cii, daca lege<l tainei n- L
ost niclOdaki
(itirea locu\iunilor tinute de hierofant ini\ia ilor l , iolata, (> absolut inutil a inccream s-o expJi<:am [n
a I a imnului. ,i mai n inllnat ine, a1 jlo~ofului zi1ele noastre, iar dac' aptul -;. fntimplat m lucr..l­
leantes~, poat. a i ceva mai putin surprin~i daeii rile e-a I ajuns In') la noi, toate indiscrf>\iile e siot
11C-am gintJi ca nwritul intrinsC'c al ac_ tor oUl tex­ ('unoscute. Sa nll ne facem iluzii: Antichitaten C 0
te se re uce a exprima in frumoase crsuri gre­ min'\ exploCltata. Dupa Fabricius, Le Cere, eu _
(e~ti, pIima leqie din atehismclc noa,<;trc. worth, Mosheim, Petall. Huet, Brucker, Stanley,
Dupa Platon, Cicero ne :pune Intr-o lLH'rar ce, Warburthon, Gebelin l etc, nu ~tiu cum am mai pule.
din nefericirc, nu ne-(l parvenit In tntregimc: "E greu pretinde a d scoperim, nu itevn auevaruri razlete,
sa ajungi la CU110a$terea arestei Fiinic care e c, T ­ ei 0 dOddna incheg.-ltii. precun 3c('ea pe cnrc 0
t:jl a tot; in ('..l nd 0 dcscopl'ri, a' . 0 erima s-o dez­ avem. Referitor 1a Cl(, asta, vom ace 0 e aTCU gent:-­
v:dui" 3 . raUl de 0 oarccare importantl.1 ~i anume rei, daca 1n­
te1eptii antici ar Ii ~inut cuno~tintele noastr am
fj gasH urmc sC'sizante in £iec-arc pagin<1 run SCri~lil
I Au Cost cita!€! ue Euscbiu din Ccqreen, Urmon ·t.
EI'uny., 5i de sfintul 1ement dAle '., Aumo7l. a Ge1It ...
(. rota lUi Maistre). lor. Poti spune , farli a deveni indiscret, rnii d lucruli
• Tn Stouaios. Ec ag. P !is, (. 'ota lui luistre). perfect cla1'e pentru adepti :?i ell totu ininteligibile
J Alque ilIud quidem qU;]~i par ntem hUjus univerSI­
tatIs in\'enire difflcile H cum jam invcncri inJicare in pentru restul oamenilo7'. Or, 1U nwnai cU nu gusim
\'ulgu\ nefas (1'lmoclls selL de universal. Inter fragm[ nla\ nimic asemaniitor in toatJ opera lor, ar inUlni clcolo
Cil:[eroni\l. Af!am 0 maxima aproapc ;Jse01ana!Oare in
canllo atd uitc antlcului Toth: ..E greu l>3-l cuno*tl pc o sumedenie de pasaje care lasa a se rcsupune ne-
Dumnezeu l1i imposibil sa-1 expriml". SfintuL Iustini:m recla
aceasta frazu ell elogii in E.-chort. ad Groec... ('ota lui I A e remarca nume1e aceslui ocultist, precursol' al
Malst e). lUi Fabre d'Olivet ~i autor a1 Lumii primitive.
4
47
eunoa~tcrea octrinei noastrc. De pildf.i, in fragmen­ Poate n-ar Ii inutila obs rvatia ca 1n impurile
tul ('itat , Cicero se intreaba: \ICe motiv l-a putut d ­ ce-au precedat ~i urmat imediat instaurnrii Cresti­
ermina pe Creatorul universu1ui sii diiruiasea fiin­ nism~lui nu numai - sC'cn~ u n-a mai fost P,lzit
c~ atlta stra~nicie ar a isparut complet. Pasajele
a?" F'lrii indoiala, 'iei eo exprimare dar:l, eel p tin
pentru noi; nispl nS I, insi'l, e ciuciat: "Probitate vi­ utate ar demonstra singure c,o I[nip,atii] nu intim­
elicet proc abat; probus autem invidet n mini: pu:au piedici in a prczenta, macar in term 'ni gen ­
rall, ceea ce cr ill uwatati. Exista ins,-I mii de love'
ib<luC omnia sui imilia gencravit: haec nimirum
gign n i mundi causa justis ima te... '.1 In zadar c-- pretinsul secret se gasca pe toate t1rumurilc 1•
yom purcede la puncrea in luminii a unOI' tex ale De altrel, pomind de la ideea cii l\'listereJc faccau
cunoscute eel mult rima ~i ultima parte . Simbo­
scriitori10r antici ce par sa jndice anumite euno~tin\e
privin degradarea omuini SCi 0 regenerare iitoar lului cre~tinilort . ntichitatca <l fast pusa U1 cea mai
v
favorabilii lumin' deoarece, daea am trata subicctul
etc., cleoarece to ate aceste idei vagi nu erau d cit ra­
,

~ .mai multa rigom:e, nc-am pute lntreba cum c po­


mi! ite mai muLt san mal putin $ubrede ale 'T7'adi/iei
sIbIl C~ mteleptii antici sa se fi exprimat intr-o mani­
primItive a[]ate a toate ncamurile lumii, iar dadi s
era atit de echivoca despre dogmele capitale ale Rc­
dorc~te stabilirea renume1ui filosofilor antiri pc
ligiei naturale. Dad. se persist;- in a 50coti Mcmfis
aceastii bala, atunci trebuie sa aceeptiim di ~i in
EleusLs, Samothraee etc., drcpt depozitare ale UlL'~
America erau ini\ia~i, deoarece ~i aeolo gasim indicii
varuiui, de ce n-C\u mer aco10 S3 caute? De ce atlkCl
(p,;pr p .1 C"' ('a~i ade ';~lrtl rF. inccrtitudini, contradictii, absurdiWti chbr in scrip­
Jile privind existen ta lui Dumnezeu ~i emmin:a
I Traducere: .. Deoarec era 'in cel D1<li inalt grad bun;
intr-ade\'or, fijn~a bUlla nu pjzmuie~te pe imeni; astfel sufletului pe re nl Ie-au i'i,sat? De ce atita dubju
incJt \',1 zIlmhli toate !ucrtlrile asemanntoare sie~i: in mod ~i nesoeotinta pinc1 i in Phaidon? D ce Ckero, dUPd
sigur. i1cc::u.ta e cauza cea mai robabil{\ a crea~ciu.
~ V. Tableau Naturel ( ota lui Malslre). E vorba de ce-l?i pune trei personaje imagin<lre sa intrc in con­
ucrarea leosofului Saint-Martin dm care d ducem. 0 dala troversa referitor la primul din acesie ade rJruri.
in lJlus. influen~:I exercitaF asupra gindirii maistricn . Id~a
in di cU~ie se afla in c p. X din Tableau !'future.! (edit. sfir~e~te prin a aiirma ell opini cel ui e apara eXis­
1900 p. 118). E import, nt de observa ea teorla m;:\Islnana
T;a(ll~i i univ rsale. a Cl'e~tiOismUlui, slntezit intr-un lei V. mni al~s I\puleius, Warburthon (DilJin legisla­
tuturor religiilor, dlDtre care chiar ~i eele ~ai ronate
. I
tlOlI of Moses) ~l M. Gebelin, M071.de primitij Hlstoirc c!lL
Int rtimasite din Reve)a i Primltivti. s eaga de Teo 0­ Cale71drter (Nota lui Maistre). '
fie ~i de Sain -l\lartln tndeosebi.
4 - lslorle ~j masonerle 49
48
tentil Z('i1or ~i a Pro identei i se parea ud veritati.
dcscompunerea trupului, Sa nu ne grabim sa conchi­
similltlldinem prnpC'nsio-r l , ('it;\ modestie! Sl un'
d . "dccoi, autorul redea in ncmurirca sufle tului"
liis<im 'rnpresionati d cite <I pasaj' stor<litoarc' laT
fiinde.. , pentru rea mai mare parte dintrl' (>i, C'xist.t'n~
he <;;. rasune colegii e. Pentru a aprcd" judicios s 'rie­
ta "jitoar > nu 'ra decit incorporare~ sufktu!ui in ma­
ril lasalc nou;', d' filo50fii ,H)tici, I1U re-hlli ' . I
rele tot din ('ar el nu eTa dedt 0 midi !J<lrLL' :haJar,
pi ·rt! m din veden.. nidodut:-I llmldtOiJrel' ('onsid '­
uup.) moartc nu mai ave existen\1i individu Ie!
rt:'n .'
Pentr I 0 mai buna in\elegerl', rediim 0 CUl'losC'Ut<
J. Chi,lr daC'ii g<-\sim in 1l1iTari l' lor texte pilnnd
('omparl~ie. S'- ne lnchipuim 0 sticJ'- plin.} (' apii
hotaritoarc Tn favoarea spiritllalitatii i d nl'n1l1rlrii
plutind pc "pc-Ie oceanului; este eXist.en~ noastrt(
sufletlllui. clc slint ('ontrazise de alte kxte diam·trill
nctuula. Spargeti sOcla; aceasta ' lnoartea. Th.'(>i,
opu!>c ~i 1(1 rei LIt' del jive. D' pilda, EmpcdodC', din
atunci l'ind Un filosof din vechil1le ne spun ec'i la
(·1.1r(" n i c' ci te z;j fragmen te ce-ar tn-bl Ii <;i;l n' rae;
mo:a~ spiritul ,e rcune~te eu principiul sau, jar
,it- ' 'z<im ilIii turi de' Clark" e <1('1..n;(lt in mod (hI'
pul cu materia din care CI fost s/'os etc" se ~tie cit
d(' muteriali 11 de ('tllr P utarh, ('icero ~i 1\11,1('1'0­
pretuie C <tcest exprimari, famiJiarc maj ales stoi­
bills d la el n1rninlnuu-ne un VNS lill'onic ('\' n-m'l'
C'i1or. ill C',lror Tot mi-a parllt intotdeaun,l inrudit 1n­
nev~je de ('oml'ntariu. Jatil-I, fE.'cbt aproxilllativ: U('ilproiJpe C I C I ' 1 lUi Spinoza 1.
,"piritul ntt e decit stngeLe cc 'uce sa.-71l l><ltc;
P bunii dr pt.ate un savant eng ez afirmil fan,

iniTlla~',
zitar (';.1 toate subtilWitile filosofilor grl?('i nu tin

2. Cinu l' vorba elt' t'ilosofii ntil'i, 1'(' mai <on­


dccft siH fuC' s;;t r spinga eel dintli 'j eel mai ilTlpor­

seC'venl UlTLl L' metoda lor ;1 dublei doet,'inc: una tllnt dintre at.leviiruri2.

pc tn l'i :;i ~t1 ii pent II popar: astfl' SL pat ('xplied


n P,I k ('ontr~lcJi(·tiilc Intilnitc in. operel lor. • .' T()<lte 11c,'o.;l,' obwr";'l!li lIU fO"1 t1ez\ oltitle ~l IJre~ 'ntllte

:3. Daci't intilnim a au odi din .\n.ticbitate (n1 l ­ 111 lIllreilgu Jor tarle de episcClpul WarburthQn (TJil'in Lf'­
~.Jl,\l of Mo,'e~) !;oj de apfmilorul ~u 3110nlm iO luerLtI'C8 in­

mente rc pr sllplln limp'de xisten .<l sufldull J dllpu lltula -\ ...1 I" /tical inr/uiry i,UO the oplllion,' and practIce

oj the an~i nt Philosophers Coru:erninq the IlIztur, (lJ thr

1 'l'roll!\ll't'I'C: :l le .J.[Jl'Opia m;"\i Ilull d .. ;,Hlc '{II'. • (JIll lind. )ut1IT('~tatf' and their Il~ethod 0 Ihl' Doubk Dn,­
- \ FILII-. De Nac, Phil .. 1, 5. CIC .. 1 us,.. ("lu. " , ,9. 11[/(". Londun, 1748, in 80, (No!;) lUi :o,-1'1i"I1'e).

la'rob, in Smll11. Sdp. I, 14; Vavl,>. ad LCCCI'. 1 u. r." lu', ' .. rt i!> a erj' '>tt-ong proof the necc>"it, oI lhe
(It. ('<0 ,l lUI lal> 1'1'). Gil 1 ·1 of Je Us". ( 'ola lUI Maistrc). Traduc n; .. cea ttl
( 0 pllterni"a do ada cit ne 'oie de EV8nghE'liil Jill Ii, U ".
50 .c'
51.

De-aid attd deja ,rice ciJ~ci ~n Atena sau Roma putea fi iniiiat in
Cum jreamiita. tot Zenonismttl (ele mal ublime cuno~tinte, in reme e Socrate,
Vazini ca si:nt tratafi astfel Pla~on,. Mar~-. . ~urelill, Cicero, Epictet ~i aJ\ii n era
SJinfii cei 7rt(n-l ai pag'inisrnttltti. ieClt ru~te bletz ucenici, dar, cum ac $ti oam ni CU01­
seea?e nu ne-a transmis nki un monumen aJ noro­
Icrtdr-; .11' nu-i gre~eal< oaslrii UdC.1 tn~eJ ptul eu Ul lor, va trebui sa ne miirginim a spune: tot ce
-\ntoniJ1 ( definit moarte-u <:<1 "sepor reG satL dizol­ se poate.
varea elcmcnielo' din care com usa 07ice fiinta 'c luum imlrilzneala de a spera ca .V.S. nu va
vie $7 nimic aUceva"; dadl Epicte nc spun~ eu :,;i mai dcza~roba aceasW mica digresiune scrisc1 in grabii;
multa tarie despre moarte ell "nu e t reccrec e 1a adevanu rezultInd din controv rse, e ingaduit a com~
ceea c C'ste ia eerr cc nu este, ci la c ca cc nu e in bate opinia unor Frnii cc or tot inaclinsul sa
clipa de fara.«; asHel incH omul devine dupa moartc d:seo~ere Masoneria in ini ierea greacc1 sau egiptea­
"altccva. c care lumea are nevoie«; daea Seneca, na. Sa dovedim cil n\.1 slntem oameni nai, dar s<'i ne
dupa ec pune ca ortii sint fericit' sau imic, mai iacem 0 genealogie clarn ~i dcmna d oi, So. ne con­
face un pas ~i n decJ:'lr-" {{ra lnconjur cii moartea sacrum, in sjir!jit, Evangheliei $i sa liisifm la 0 pa,.te
• nc conduce SpTC aceea$i stare de ]Jace in care ne e~t~{lvagan.tele Memfis-ului, Sa ne Sntoarcem in timp
aflom inainte de a ne na.~e ~i cii sa-fi fie mila. de un pll1a Ja pnmele seeol ale Legii sfinte. Sa studiem
mart e 1u. fel e ctbsurd ca a-1i ii mil' elf! cincva ne­ a~ti:hiu:tea cleziastiC'a, Sa intrebam' pc rind Pa­
niiscut ' " , nnt~l. a adunam ~i 5. C'onfrunt<.im pasajele. a do­
CiJW ~ti(', insa, due.] adcptii Antic it-Wi nu ne VOl' vedz,,:: cd sint,e1:" cre$tini. Sa me,q-gem 'mai departe:
adevarata relzgze are mai mlLlt de 18 secole:
spune L'£l misterloaselc cuno~linte ale unticilor l1U tre­
buie judccate dupf crierile filoso1ilo c re, poate, Ea s-a nascut in ziua cfnd au luat nastere zilel.e
n-au Cost a<.lmi~i nicioLlaUi sa Ie afl , cli Dumnezeu llU ~ 11 merg:m in ~rma pina la obir$ia l~lcruri1or :;;i
se arat c 01' tr1L.fa.~i et , in aces' CLlZ. C de crezut ca sa dcmonstrurn prmtr-o Ynl11ntuire logica de necon­
~stat,. ca sistemul nostru adaugo ta depozitul primi­
tw nOlle daruri ale Marelui Reparator1.
I Cun[ 'rm ace.,tor II'UmOllS m:\Jdme spunea 1\Iontaigne:
..Vi • nU-\l pcl<;a de moarte llindca e:jh nu, mort pentru
ca c'iti mort". ( Ot,1 lui Malstre). 1 Hristos.
52
53
RECRUTAREA LOJrLOR
.Mai -n;tintc t.Ie a dezvolta acest plan, ..I IuItm in dis­
l"U~Jl' t.Ioua rt~eli din S"isternul actual, c atit mJi im­
port.tntc C'U t'lt S0 comit de la rimul [.><is:
E timpuI sit rev nim e unde am p l'{'at. [ u in­
(aJX~ n id 0 indo' alci. urn s-a marcClt Jeja, <:a 01(-IYC­ . Pentru grad'lt: albastre simple, 'ldil'<i J ntru
Ie l-e al i\Jasonerje' va 'i $tiin(a Omului. Dur, cum intr;lrt'a in ardin. nu se lai pretind' din 'lrtea can­
did,ltu ui aprobarea C'onc-et,ltenilor s<'ii, (11 aIte ('tJ inte
nu vom pUlc<! lua prceautii prca ~l'ver > p€'otru a pre­
nC! c"pUoern 1.1 primejdia de a Ii ezonorat ordinll1.
intirnpind, prin <11 gen'" ~i cxaminare<l perso~nclor,
gnH.Iare,1 ini0crii mason ice, c necesar ca sO\1ct<'lll La Cl1;lOlb{'ry, n-.:tll1 tinut nil-iot.laU Se<lrT1.i dc' tole­
noastr;1 s:. ai bit ~i sc:opuri secundar', care Sil ofere 0 ran(.a acoroaW prin noul cod, iar eXlJt'rit:n il ne-a ara­
t<lt ('u hot<'lrirea lU<-ltii ~ra bun{l. J i Se pn:'zent~l p<.'ntru
pnoe IP;-!ft~ or oameni difcri~i ca fire ~i. in a,:,la~i
primul grLld 0 ersoancl. particularcj, supus ell regelui,
timp, f nc "jute s..i -i apreC"iem. Pentru d t~~ge, J.ns<l,
dar Io<:uintl in alt ora~; ne informam Ia eei ('(' l-.:.tll
('ele mai man roloase de pc urma regen< rani or<.l1Ou­
lui treo\lil' gasit u aranjament conforn }irui tli­ Tr,.'com'mCllt; exist•.lu acuzatil impotriv<l lui ~i.
riteit' grade de examjnare ~i de suspcndi'iri Sil Y:' respect..)nd l'odu1, ;Ir Ii fast primit [fIn) difkultate,
'l'-otll~i, pt'ntru .1 nu nc indep<lrta d un sistern f'on­
in folosul individulul, 31 Intregului ordin ~i.J pam 1.
1<'1nt adoptat, noi am cri in patriil sa, un e II .fost
Indril7njm S'I credem a nu imposibil a sc < jungl'
rcspins, eil sa spun em [l~<l, cu brio, Tn general, nu
1.1 ;Wl',tst<l daci vom pune direct in mi 'Cilrc olitie..
'leqion~m decit o'lmeni ale caror rnoravuri Ie nfUim
:>i rdigiil. Dcoarecc A.V.S. a bincvoit S~l Ing~'~dllie
pri to<lte rnijloilcel posibilt.>. In azul unej alegeri
fic('.lrui Yrclte sci-~i pn:zinte propriile spcculrJtll, nl'
nl'potrivite, e 0 slnba consolan' gindul ea subi dul
11l,1' Ii Ix rtatc:'l de a-' <.Iemonstra e{l ordiouI va t.Ie­
ate fi intirziat in evolutia sa masonica sau chinr
veni unn din in. titll\iiJ" ('el(' mai litHe pentrll om<:­
exclus din rdin, fiinckft e ioarle gray sa iii eonstrins
nire .1(,1, Intreaga 1\l<1son'rie fiintl impartiUi -n trei
I., mj'loac iol ntE'; in rivinta usp n dl1ri lor,
gr;H.Jc, ;rimul va aV'(I dr pt se~p.' etel ,d~~ .?in~fac',re Ii ul, prca pu\in 1.1 curent eu ierarhia noastr~, ne
n genf'r s' studicre. moralel !?I ;1 poll!lCII .f!, nt.r,~le ]ud cit in m.J a. TOella lumea ~tie eel Soeietatea abun­
~i ~ )l' i icc : ,i1 tloilE'i.l nnirea sectelor ae{itme :Sl In­ lrl de caractere indoielnice, destu d perieuloQ'
stT!c;rea guverne or; iar' 1 trcilc', rCl'e!a(ia reve­ pentru il d.:iuna ordinului in opinia ublit'Zi. d r nu
luliei sa: euno~tin~ele sublime d care ne ocupam. lI1deajuns pentru a motiva excluderea, Se pnre, C'( i.
54
~_ ..

ca ar trcbui sa treeem cu buretele peste accst articol Se pare C,. n e nevoie de mai mult, d jndata C'e
in co ul actual candidatul a fi 10ia1 ~i cinstit. Daea, din nefcricire,
. U alt abuz, nu rna' pu~in izbitor, eel pri ­ are indoieli asupra unora din dogmele noastr , sa-i
'uH de rcligia candidatului: dn sti in genunchi, indecam ranile In lac sa- respinnem.
gata sa c epuna juramintuI, i s spune: .,Cartea pe
arc ati p1i.S min este Evanghelia Sfintului Joan:
credcli in ea?" - MaTe impTlIden~ii. Sa lua un
mar ('c n-arc nici eea mai vaga idee de. pre ad viira­ CEREl\10NII SI REGULJ
OPERE DE n rnr CERE
tl ~el al Masoneriei. poate nid nu creek in Dumne­
eu (ce nu poti presupune in acest seeaI? ~i c care (Gradul intii)
i Intrebi dintr-o data, in prezcnta a 40 de persoane, Destul despre pre '01inariile primirii. S;,:\ intram
laca el crede in Evanghelic. Sa rencctam bine 1a in loja ~i inainte d a dezvolta pianul consti tlltjon~I,
~lcc~t lucru ~i vom vedea cit 0 astfel de lntrcbar e
si! vedem, mai necesar sa mentinem aparatul de
de 0 u.:urin~ii de neiertat, iar riispunsul dat e prea eremonii ? In aeeasta privintii, indraznim sa 0 asigu­
adC'SE'8 crim ~. Negre~it, e important s5 xistc ga­
nlm pe A.V.S. di aici se afla lli1ul din punctele esen­
ran\ii asupra sentimentelor religioase <:lIe candidatu­
rale. Unii Fra~i VOl' crede poate e<1 dau dovadJ de gin­
lui, dar in accasta privin¥i trcbuie mel'S illtre rigoa­
dire filosofica atadnd ceremoniile dar nu e deloe a~a.
l'e ~i ingaduinta. Ar ii de ajuns sa i S0 puna candi­
1 ici nu ne dam scama in ce masura forme e ~i diver­
datului en p ntm noi e lege ea alegerca persoanelor
sa fie facutn cu cea mai scrupuloas~ sevcritat£' ~i di . itatea eeremoniilor au influenta asupra . lor mai
nu ti em deloe seama de 0 integritate nedov-dim. E instruip oamenl, insuflindu-le respect i servind 1<1
rugat S.1 vada claea nu are eo rezerva in a semn a-i retine in ordin. Peste tot in jurul nostru gasim
urmatoarea profesiune de e edinVi: dovezi pri in aeest adcvar. La calviru~ti, mcschina­
"Atestez, pe onoarea mea, eli ell ered cu fcrmitate ria eultu1ui a dat 0 lovitura de moarte religiei. IntI'o­
in cxistcnta lui Dumnezeu, a spiritualitatti. a nernu­ dueerea unllorrnei militar a revolutionat Euro a
ririi sufletului, . pedepselor ~i a riispUitii in viaia Pte. .. Dar, ea sa nu orbim decit Lie noi treizeci sau
'iitoar , far- a exclud alte adevaruri ale religiei patruzeci de persoane rinduite in linl~te' de­ lungul
ml'le dcspre care n-am fost Intre at l . peretilor unei camere tapi~t- in nC'gru sau' verde,

56 57
<Jeosebite intre ele prin ve~mintc unice ,i n 'av~n mina Pf' 0 carte d> pre 'are crcd ('<1 c divina :ji pril1
voie sa vorbeasca decit Cl permisiun, or jlldeca ell 8< est act ext rior afirm cll. il iau pC' Dumnezeu drept
JOte1epdune asupra oridirlli subiect propus. rnc.lepar­ martor al angHjamcntu ui meu. Nu e nimic condam­
ta~i t· piseriik ~i imbnk,lmintea. sting ~ i 0 lumin' r nabil aieL - Dar daca princilX'lc dezaproba !:>Clll pro­
din now s' ingac uiti doa s~ sc mi~te scaunde: Ji seTi . asociatia? Acca!:>la C 0 aJ til robkma, a ('arei
\'t>~i \~'Cka pc de iil i oamcni (' m se imbulzesC' unii bOlutionare tn·bui lasata in seama ('On tiin ei Frati­
sprc .,l~ii, 'um nll se mai Int leg <ll '\orb<.'Se despr' 1 r in fum'pC' c1' circumstante. T I giituni l'li astil.
gazetc .. ' fcll)t,'i, 'ar eel mai eu judccat{\ dintr' i s(' 'I-i ntT bam PI" masonii din Torino comportare,
WI fi Jntor~ aC'dsa mai inainte d a-~i da scama I'li it lor, la fc1 de atenta eu cea a suveranului. poat!.' sluji
proccdut a eei alt!. 5,i oncepem dcci un rill/.m jIL­ (";) mod .J. timpul sii r v€'nim 1. dczvoltar ~a planu­
dlCios ~1 uneori ugust, perfect d<-lptat instituti'i 1 i constitutional.
noash'l' viitoarc. Sa fie vorba in cl de in atoriril· o sod tutl'. ai cilrei mC'mbri sc ang;ljcaz<i in tota­
nOij'i'tn' eost ite, de mora Iii general:1 ~i tIL· r 'in\<1 litatc, atunci dnd int accepta\l. sa laea tot inel
Suprema ll.l 0 anumit"' demnitat , I. accea i dist<tnt.i l vr melnic cc depinde de ei, e fara doar ~i poate 0 m­
cl l • politctca un('; fpmeiu!1ti ea ~i e morgCl a c e3 ('e titlltic foarte respcctabila, abstractie f,kind de orice
Sf' nUl .e~t(' un Ji osof. Sli n' f('rim. ai ales. I'll u­ alt onsidcrent. PentrlJ perl£'ctionarea cestui prim
pnmam .iuromintul. cum au propus unii, oate din S('Qp In!;<t. e trebuic sil fic tinta dara a lntn·glilui
motive' suficiente. dar d IIp.intdcs onlin, l' neCcsar C'a: 1. sa Sc cxtinda ~i Sil Sl' int[lf(~as­
Teologii care au VTut ,-I dlmonstrezc u\ jur{\min­ ell legil fratcrnitatii;? filantropin S,l de ·n;. mai
tul ostrll ilcgal 'lIJ jUUClClt gr '. it. E adev;"irat (';i adiva; 3 Fratii sa fie obliga~i ii studi 7.(' morala ~i
numdi autoritat a civila po<ltc ('er ~i primi jlln~min­ politic-a.
ul in di\'crsC'l~ aett:' ale !:>odct..atii. tid nu-i pot i con­ De multo vr me exisUi emul\umiri C(I unire,
test· une' Iiinte inteligentc dreptlll d· a atpsta prin Fra(ilor nu . e ila decit in C'aide ~i. de~i HE-formal
juramint 0 c!ctenmnarc interioar[j , llbC'rului s; u ar­ ~ facut U 'ja efortllrl ntru remf'dierc;"\ <l('estui rau,
bitru ~uvcrunlll nil <lre uutoritdt uecit asupra <.lc1IU­ mai lipse~t inca mult pentr 1 ea totul sa ie n ordi­
ni.or. Bratul n' stc al lui. ciaI' voin\a imi apartine!
Trcbuie sci fiu f0105itor. Ei. bin'..'. ur ace,t UCflI. filrd 1 F. Yorba de!>pre Reforma copanii. l\ral~tl' clp<l:-\i
nea. a a cum am m3i l>pus. de 10Ja scopana !'('formula a
a Ii con5trins, 5,Hl am;lgit. FiiC'intl promi iun a til HI ului Strict i Re<;pectari templierc.
;;9
58
n . Recomandam insist",nt aeest pund escntial rlvnei l1i sa se impaee bunavointa eu pruden\,a cind e vorb<!
~i mtele ciunii Fra~ilor ce urmeaza a se reuni la Co.n­ de Fratii cilliitori.
\'cnt, pentru ca noul cod sa ('on1;ina legi striete in vlr~ Aid, ne luam libertatea e a propunc AV.S sa
tutea carora indatoririle unui Frate ia a de altul sa hinevoiasea a stabili la Convent formula unei scrisori
nu mai ue 0 uzanta, C'i 0 obUg ti ' E nceesar, nd 0­ de recomandare arc sa ie -narmatl toti Fratii ca­
sebi, ca, in baza unei egi speciale oriee mason ailat latori, iar In Upsa i sa nu Ii primiti niciunue. Pen­
in nccaz sou suierind sa aiba un dTept formal asupra t evitarea oricarui ncajuns, ea V c tre ui a fic
puterii, aptitudinilor ~i a[cctiunii uturo ~r~~or; scurt8. ~i enig17wticii; 0 alta precautie gencrtl,W ('€ mi
loja sa-l reeomandc tutLlror membrilor aso c:a1;l_ 1 de se pare importanta ar Ii accca ea diferitii cane l,u-i.
car poot avea ncvoie, preotu s<"1-1 imbarr ateze, inamovibili, sa trimita 1 toate rqcdintele ordinului
magistratul 5a-l protejeze, avocatul s~- apcre, me­ (macar in cele c care ne aflam' relatH) n model
Jieul siH ingrijeasdi etc., 'ar proport JOna1 eu zelul constant al semnaturii lor. u vedem cum aceste
~i afectillnea d0 ('arc ei au dat dovada, sa primeasdi precau~ii, adaugate la toatc cclelaltc, ar mai 1<1s oC'
Llin artea 'intregii loji ultumiri infrumusetate c~ p 'ntru vrcun perieol; iLl orie
,
rate InLlrmat eu
'
tot ('ee'l CC' 0 pelitele inventiva ar utea gasi mal scnsoarea propus5, trcbuie Scl fi sigur Ii va gasi
magulitor. N e nevoie sri amintim ca, oricind evc­ pretutindeni (1n numcle codului) politete protectie
nimente fericite sau nefericit < fceteaza vreun Fra~, l1i hunavointa.
i sc va trimite 0 delegatic 'lns5rcinata sa-i translm~ Poate cu t03(.e ace ted sin!. de njllns ea s5 lege
senti mentcle lojii. Ddegatia va fi aJeasa dintre oV un Frate de Societate, deoarece el va gusi aici, inde­
Fratii :?i de ditre toti Fratii. Misiunea va fi. i~re~s­ pendent de oric alt a~ez5mlnt, avantnjc importante.
tram, iar del gat ii yor da soama de ea in pIma lo]a; Noi insa dorim sJ fac m ~i mai mLllt pentru el ~i sc­
menii sai i il vom invata ca bin faCerea masonicli
fiinddl, inca 0 data, forma este un l~~CnL :~s:m.nat. ,
o eorespon enta strinsa eu Frat ll stra~l 1 obh: nu i,imine Intre zidurUc 10jilor, Aid 50 dcschitle in
a~iile noastre fav,i de i, e constituie .pr~ csenta fata noastra un ump larg, iar pentru a-l arcurge eu
reptL1>lica miv€rsalii, slnt inetl un. ~bl:ctlV de ce~ demnitat va fi stabilit, in ficcarc loj'i, un com.ite
mai mare importan <"i. Tn <. c astii pnvmt a , ar trebu de binefacere avlnd misiunea de a sc informn despr
in ocmite citcva legi bune prin care sa se stabi1~as:~ tot bincle ce sc poat faee:?i desprc eel mai potrivi­
mai multe contactc ~i relatii lntre diferitelc SOCletatl te mijloace. Acesta a pune loja la curent eu tr;lsa­

61
60
, ' t t .' p<ltriotism ce trebuie
t. m ca, in sist.emul actual, masorui "lIlt niciO'(bt
tl
turile- remarcablle de vir u ~1 , ' , ' in tnlm nt(>.1 nemijlocite all" binelui [<leut , astiel,
. i presus ur sfcra obi~1\ liLl a slmplcl onestl­ lltuni dot] ~ vorba de grija fat<) dE' un neferkit,
puse llld ,.',. e 1-1 da d in ferioarii I
'""+1' Da.di. ('tll1l111e pain sC" dup{i '. au volal farii obi c~ii un ar il b,.mi, se c­
l.<.'~ ,~ • n , d' fe­
so<'ieti'\.ti i. nui Ie p\ltcm f'C 'omp nsa 10,0 I I _ trag ~i nU sc m . gind '$(' 1<1 sin,
,~ d b d' mu h con­
' '" ~tu11.ci cinll vot l O i n 1 mal ' , Poat<: ('5 ar fi mai bine ca, ;tlternati,', fi '('ill' '
l un, 1<11 ..1 " " ' 'el m'\1
.
Slst'n~<I,,'
I 1'(" \U'ill libert-at a

u('
a C)"l..'"UC ca
, ..
10 c
'
Frd~, mai al> fi care tinar Frat a sc achitl.", in
, t b"rb"t onorat pri11.tr-o serloas, a('~lun , nu
num [e lojii, de cutan,' sau cut,.'lre opera de binefacere
mJn<'n .1 ", • , "d t'
, [' J u"'or magulit atun,i lind y;\ pnml e ,t l'l se re uma.nda. Cine nu !?ti ~ cit de mult ('onte
\.1 I Od .., I'
, prin 'lr ~'\
noi 0 Jelt'gd~i' sau 0 s nsoarc ' .
modul ('um e fae .:tl:tele de filantropie? Trimite\i un
ar..ll1ct: ft"\idtilrilc ~i omagiilf' noa5tr:, A(:l'~" t~1 r~~
ban • aUI' Un i famiHi aflate in suferln~ - nu e
.. 'f' ,.' Je ordin n'tlublJt'Lln ~I dr put I
d ,(',t 0 pom..ana.,' duce~i-l voi in!jiv<:"l: <: binefacerc.
('on1!Jensa ,II I ( \ ,I . ,r, ' , . ,1 d
, . Ch" t, ,r n-;l' fi nvnlti:l, eLI ar f1 la 1e c De ultf('l. ascmenea ,]("te lontribuic mult la perfe('~io­
l11L:reS,1. lar I ald , t
'l' 't'lt P nt[\1 ('el (" 0 prim '~tl~ ut 'I pen ru n, reo Iloastni monIa, Omul nu e facut pentru a spe­
on ora b 1 0, ,~ , ,

,,' " u [0105it arta t.!L- a 0 face Jonta,


('uld lnb'-un fotoliu, ('1 aC'ind bin 'Ie Sa prindc) gus­
I

(u (e; ,I . ' , 'tet I ' d ' binefarc. tul pen tru [ J •


fndatorirl'a pnnc'lpala;1 orm 1I 111 . '
. . '!" c1" S" Pll[1l' dLlerl ne pll tL'11) l.'xpnma <l5t­ Ilai. awm de format nu numai sufldul masonulul
jnsa at I d , ' , , 'J '
. . , " J' 0 c1e~copl'rt ~1 a-I din primul gr<lt1, C'i .:i-i lumin,-11l1 ~i spiritu , iodem­
'l
fl , 7>C lIrnw neIer/cn-lI, d , _
, ' i JiferitE.'le grade
.1pl ec .
ue ,I '
respJng~ ne '
, . , nul' de
>ru)lnarea lllndu-I la :.tudiul moralei ~i d. eel al poLitic!i, t-e
\ ' Ja h 0 parte ru~tn('a ('l' <:-;ClI , ('stc "wrala stateLol', In loji se VOl' discuta probleITk:
('arc C'('rl', ll' <I c " " \ ll' ine­
5timu\.t, intr-un (' 1\ jnt d' ,\ 1<l!11tlrl ,1 onl U in ten' untt' pl'ivind accst douii ~tiin\e, iar in ('Iocr
III dnd l' V,I ter' pur rea Fratilo' in s('rLs In pollti­
fdLen: \ lojii, -' h
on\ in~i. Cel ~\cca~ta vir ute' usc' t-r: ar, IllPst " ii, si nu n . piq'Jcm nido bt::1 in prmcipii far{l rost.

'f' ," b·-n«.:"ti I i ('a i I lUd-tl' lormel ~ POS1­ tllO r rc me '\fi7.il'a i.lcestei ~tiinte ~i in genl'rdl tot
e )leV,l S,lll'l lUI a '{ , ..' 't
hi le 111 olusu umani ta\i i, rl' .. durn delTIJll re~pe(. ut.:
, l' I le vor ant I ~'rL ~ilor ('It ~lnt d d P I k : Poole C;J .1,Ii~tre se "Ulde~te 1a opcrele Cllnl:rc~.I\1 I
.\1 nOl) Ul c'O( • < t' '1 10" IId() IIr,'a :v/aiC'il Vomnu[ui s;,\u .1 Domnilor, ~au ale cun­
' f' . d ,p 'mit obliga+iil(', tiU!J:1 (I: III 1,1 mil' (Ieri/'I PI'llil,'n/il()r I "gri din care faL:u.,e parle in tlnt'r,'l.'.
( Ic a-si I In ~ " , ..
, , .." 1\1 . . ur[lzOlm :a drd­ (,\" (' 1, Jral1f'1'::),
a [[WIlt inc-onJUI'1.Jl 3uundl11. P al In

62
cc n e limpede ~i practic nu e bun dedt pcntru bui sa ne lipsim. Chin c1aea masonul i~i inchipuie ca
va aila totul intrmd in ordin el n v, mai elispune
amuzamentul ~colilor ~i al cafenc elor.
d :msamblu deoar Ce sistemul va spulbcra aeest g n
Dar, marele ~e a Fratilor va fi, mai ales, sa-~i
de atT<u:tie, de zel ~i uriontate (' fa sa gravi­
insu!'icasca 0 eunoa~t re aprorunuatU a atti -i lor, ce
teze gradele inferiom'e spre ce1c dinm, Ie aUoie, te
bogat i ' are ~i f' -' lipsc!?te, c u7.cle situa~ii or critic~
un 1 pe cclclalte, forrnlnd totul masoni '.
prccum !?l mij10acelc de refacere. Sa nu Uisam sa se Credem ca un maso exersat in gradul intii 0
ratiiceasca nici unu eli emoriil tntocmite de durata marc de timp, patruns de 1eetiile ce Ie va Ii
Frar privinl acest articol; fara indoiaHi, e1e vor for­ primit !?i de unele 'Xcmple V o zute, e demn d a se
a (' timpul 0 eulegcre dintre ce e mai interesante. inal~a spre eel d a1 doHea.
Accstc studii serioase or avea doua mari <lvantaje:
Ii vo ocupa pe oameni, perfcetionindu-i i ne vor
scapa lie naivi, mai ales de naivii in virsta e fae eel
ai mult diu ~i impiedica cc mai mult binek. IN. TRUIREA GUVERNEJ,OR
In re prive!?te ritllalul graduJui, nu i se p3re ca­ (AI doiJea ~ad)
ar trc-bui formulnt in U!'i fel incH sa nu mai las nici
spcrant<- Fra ilor admi::;i in el. Dc necr ·zut cit de Cea de a dOUll dasa a Masoneriei a trebui . a
folositu .• re sinl pcntru ordin spcr'U1t12lc.' vngi pe re aibil drept scop, conform sistemului propus, nstnd
tim'rji musoni sint asati a h~ I1tJ:c\' _.,!ca, tininclu-i rea quvcrnelor $i reunirea tuturo secteLor cre$tine
in in rtitudine. E ade'varat, asta cere efortllfi din en 0 neobositA grija e 0 indeplirta obsl:acolele
de oriee 1 puse fntre ad V i urechc .:lutoritatiL
V

partea lor, dar riigazurile !?i virsta obligatoric' UOll,-j


articolc la care nu va trcbui nieiodatfi renun~at) ii vor i j un principe nu dore!?te raul, iar tla a il ordona,
ajuta sa le preintimpin . As fel, daeti exista unii Frati es. c_ indus n croare. In aeeast.:i privint<-t, opinicl pu­
~~H I (lar., 1 oarcce chidr aca-' dctest<1 agen
asupr cirora s-a hotarit di nu trebuie sa avanseze,
lJ s cundari <Ii injustitiei, i!?i va manifesta intotd ;).
sc vor a i mijloacele de a fi evitata iara urman ne­
unO! nemllltumirea fa\ii de cauza prima.. Deci, ar fi
rabdan'3 or. Tn accst fe1, lieu! inc:onvenien d <l Ie
l.imcnta prca uJ curiozitatea e compensat e un important a fi c rc s~ se str5duiasca, dupa uteri!
bencficiu considerabil. de care mi se pare eli n-ar tre­ sal i f rZ n.1gaz, sa zadarn.ieeasca toate planurile
5 - L<;lorll" 111 m oneJie G5
6.1
celor dU inten~ionati ~i a propage adevilrul pr tu­ sau particular; sa foloseasca tot~i zisele critici in
Unden' unde el poate da roade. maduI eel mai potrivit sau chiar sa nu tina seama de
Mai adaugam ca prea adesea printi' ~i depozitarii ele, deoarece. indiferent de motiv, inainte de a fi
puterii lor doresc S7 gaseasca adevarul, f!ira a se mason, el e cetatean ~i persoana publica ~i n trebui
pute mindri ca I-au intilnit. 1n aceste situatii deli­ sa dea nimanui socoteala de hotaririle guvernului a
cate, cind pasiunile deruteaza echitate tea nai clar­ CarOl' aplicare i-a fost incredjntata.
\azatoare, 0 societate devotata, pri cele mai sacre 3. Niciodata societatea u v corda protecti
Illotive, triumfului adcvarului, ar putea aduce oarte ambittilor unui Frate ~i, oIieare ar fi relatiile $i le­
JUarl servicii, fie Mcindu-l s" ajunga in mod indirect g turile sale, a r~i v aminti ca a eomplota nu in­
la factorji de autoritate, fie intrind in corespondentii seamna sa fad binele. De aItfel, urn unui Frate in­
eu ei, daca a artin ordinului. flu n t nu i se contesta dreptul de a recomanda un
Granite e Statului n-Qr putea limita activitatea alt Frate pentru 0 slujba sau altceva asemanator ,
.
acestei Q'dOt clase, jar Frilt" apartinind diverselor atUnCl dnd preten~iiJe celuj din urma sint legitime,
na~iuni ar avea posibilitatea, prin intelcgere, sa reali­ se. pare c~ n-ar trebuj refuzat acela:;;i drept intregu­
zeze ec e mai bune ucruri. Nu e neceS3r sa arat.31 lUi colectJv, dar sa fie folosit eu mcisura, caei in aeest
in amanunt toate avantajele c pot fi obtinute prin­ gen de situatii abuzuI se afla foarte aproape de buna
tr-o asemenea institutic; ele sint evidente prin sine iot otic.
Vorn adiluga doar proiectul de eglementari princi­
pale co par ecesarc pentru desavir~irca Sa ~i preve­
nirc oricarui abuz.
1. ici un mason nu va putca treee i cel de al UNlREA BISERICILOR
doilea grad mai inainte de a avea treize' de ani
impliniti ~i nici sa beneficiez de vot eliberativ Celalalt obiediv al gradu ui 2. sau a1 c asei a 2-a,
Inaintc de treizeci ~i cinei de ani s-ar aHa in modul de organizare propus; reuniTea di­
2. Drice mason admi in acest grad se va angaja feritelOT secte cre$tine. Ar fi timpul, Monseniorc sa
olemn sa. nu respinga niciodata, oricare ar fi funcfa inl tunim 1'W?inea Europei :;;i a spjritului uman.' La
civilei oC1t.patii sau avuta in perspectivii direeti ele cc ne sluje~te eii avem 0 religi divina, daca am sfi­
sau criticile aduse de Fra~ii siii rivind binele public :;;iat haina necusutO., jar adoratorii lu' Hristos , ivi­
66 5'
67
za,i e int rpretarea siintei sale legi, s-au de(~at 1a Tn ceast<1 stare de lucruri, oare n-ar fi demn de
exeese ce-ar face sa r~easca Asia? Mahorn arusmu nai, onseniore, sa ne propunem promo 'Orea Cr"~­
nu cunoa.~te <kcit doua sec:te; cre~tinismul ar trei­ tinismului Co pc unul din-tre scopuriLe rdinuLui
zeci - =$i, Ie pa di < m fi fost destina~i sa ne dezono­ nostriL? Proiectul ilcesta ar putea Ii format din dOU'l
ram, pc' rind, prin excesele ontrarii, dupa ce nc-am parti, ueoarcC'e fiecare comuniune trcbui Sd se str'\­
ffi<'lS<Jcrat pcntru dogme, am cazut, in c privc:;;te e: cluiasCcl. :1tlt prin ea insB.$i cit ~i sa S0 apropie de ce­
ligia, intr-o indiferenta prosteasca, numitii de nOl lelaHe. Negre$it, multor Frati Ii se va p~rea 0 UtopH.',
tolerantli. Genul uman e degradat. Pamintu s-a rupt dar U€l ce sa nu lncerciim l?i noi ceca oi teologi
de eer. Pretinl?ii ol?tri invatati,'idicol de mindri de (Bos uet ~i Molanus) au facut in St--CO ul ttccut C 1
cite 'a descoperiri copiUlr l?ti, tin diserta ii despre oare<'ar sperant succes? Momentul e hiar mai
aerul nemil?c~t, vo atilizeaza diamantu, e arattl pJan­ favorabil, aci principiil otravi tC' al veacului lOS
telor cit trebuie sa dW'ez , sc prapadesc dupa 0 mic' tru au produs mHC'ar atita bine, eel spiriteJe. aproape
petrificatie sau trompa unci insecte etc. 'c fc:r sc: indiferentc Ia controvcrsa, se pot apropia [ara a sc
insa, S<I se lntreb€, macar 0 data in viata, ee SlOt ~l rani. In zilcle noastrc trebuic sa iii versat "n istol'ie
care e Jocul lor in lume. a sa ~tii ce e A nticristul sau Prostituata din BabiLon.
o curvae ad terras animae et coelestiwm, inan-es!l TeoJogii nu mUI tin disertatii despre coarnete Fiarei.
Toat.c· aceste ofense apocaliptice ar fi rau primite 37;i.
entru ei otul e important, eu exceptia sin UTII­ Fi are lucru I~i are numele sJu. Roma insa i se ntl­
lui lucru important. Impin~i de un fanatism de 0 mi me$tc Roma, iar Papa, Pius al I-lea.
de ori <.1i l'ontlamnabil decit eel impotriva caruin A.V.S. rna' e rugata sa remarcc Cil nic'iod ta aceas­
IJU -nceteaz;l S[l strige, '>int indiferen\i la adev&r ~i
fa r 'unire nu V(l avea loco dUt vrpme va fi diseutata
In croare, _,i nu ~tiu sa atace superstitia declt prin public'. Tn timpurile noastre, religia IlU mai trebuie
sceptiCisn. 1 ~esocotitii! Se re chema\i sa Ir te considcratd ('<1 fa ind parte di politica fie<'drui stat.
cimpu ideil r umanc ~i smulg 'riuJ de fri~a s[ ~~ polHica avind un temperament ant de ir3$ribil! Cum
le scape neghina. e-au vindceat de preJudcc~tJ, atingi, inc p' <I se agite. Orgo/illl teo ogie ar :t
spun ei ... Da, a cun gangrend 'ndeca durer leo na$tcre unor no' obstacole, stfe! -ndt aceast- mare
--- ac~itJn nu se poate pregi.lti decit In tain.::i Se or
I Tratlucere: 0, uflete incovoiate spre pamint lii ne­
pa •toare la cele cerelitl. - Perseu. sklbili C'omitetc de legatura eompuse imleosebi in

68 9
prcoti ai diferitelor comuniuni, admi~i !?i ini~ia\j de cuprinzfitoarc lecit prima. Nici In Frate ii fie
noi. Vom lue-ra ineet, dar igur. Nu om treee la admis mai inainte de a marturisi deschis divinitatea
nici 0 ucerire ee nu luje~te Ia des~vir:;;irea Marii lui Hristos ~i adevaru revala tiei ee eeurgc din
Opere. Sa n ferim sa infierbintam spirit€' e mai aceasta.
jnain e a fi siguri de efed lli cum, conform x­
presie· pline e for1<l unui vecbi Parinte, lumea a
fost odinioara surprinsa de a se afla ariana, ~i re~­
CltE.<;\Tl 'ISMUL TRANSCENDE T
tinii moderni ar trcbui sa fie surprin:;;i de a se vedea
(AI treilea grad)
reuniti·
Far"- nici un dubiu, Iucrarea va trebui fnceputiP lata-nc ajun~i 1a cel de al ::l-IE'a grad, ee are drept
de catre catolicii $i luteranii din Augsburg, ale <:firor obiect ere. tinismul tmnscendent. Pare sigur <.5. mn­
simboluri nu difera prea ult. i:t despre calvini~ti, joritatea Frati or pe care cuno~tintele !ii talente Ii
dac'" sint de b lOa credinVI trebuie sa recunoasd\ fae ap\i ntru (ll doilea grad or ere far.'i gre~ in
faptul ca au dcsfigurat in mod du at cT~tinismul. eel de a1 treilea, deoarece ricC' om atras spr r-rc­
A¥t i'i ei trebuie sa renunte in jata noastra. . .. dinta crcfftina va Ii foartc fcricit sa afle solutia mul­
Tot .cea poate contribui la progresul rellglcl, telor dijicultati supiiratoare cuprinse in eunoo$terea
la cxtir ar a ideilor daunl1toare, mtr-un cuvin , In a noastra t .
ridica tronul adevarului peste ruinde superstitiei $i Fratii admi~i in clasa superioara or avea en
ale scepticism lui, va fi de competenta acestci clase; obiect a stu ii or ~i a1 gindirii lor ee ei mai pro-­
asta p("esupune obligatoriu Ca profesiunea de cr ­ funde cercetarile efective !?i cuno~tin tele etafizic.
din~ impu gradu al 2-1ca sii fie eu mult ai Nu e cazul aid sa examinam pint la ce pund putem
sta iIi printr-un simplu ra~ionament adevarul doc­
I Mai tirziu in timpul ~ederii . ale in Rusia, Mais.tre
a lua j con ldcrare in special apropierea dintrc ~~)ma trinei prof sate de noi. neindoielnic, Ins;), (Ii des­
~i Bi ericile orientale, apropi~r soeot;ta ca. 0 eondJ e ~ copenrea mor realitati nc poate fllrniza ('\ mai
.<;3httrli Rusiel, 2 singurul mlJloc de a se eVlla in a~ea~la
tara 0 revolutie violentA ~i de a 0 regenera. Mul~1 R.m:­
ditori TU'ii cred ~i azi ell ceea ce lip~te masei dc mu)~el Reie$e de aici ca Joseph de l\Iai,>tre vedea in ;;tiin­
I

est<' un cler dccen !ji instruit, n~a cum unlrea eu Boma ar t 10 soteriee un mlJloc de a e;'.lllica, d a JU tilica sau
putN realiza. (Nota editorului franeez). de a aprofunda dogmele rClJglel caloJice.
71
70
puternicc motive de Tedibilitate, Totul c 0 ain- in conceput pe 't.' de Sa . :lInent pentr a-I apli~a ceior
celc doua Testamentc, iar alc;;ii unci legi sau ni c(>­ $<lpte Mistere prin c.rcelen(iJ.l.
ei Ill~ IlU crau decl adevQ.ra.i initiati l-i cerem ProhabIl AV.S. e de '-leor eJ ddca teo ogii no~tn
ue i 'c'nerabil i Antithitdti sa n raspund,'j 'um in­ ar dari ..- m~diteze erio 1.:1 faptu Cd termenii
tele 7ea ea alegoriilc sacre, Cint: _e mai pQate IOdoi Alister, ,)UC1'am lit, Scmn ~i Flgurcl int riguros ino­
('d ilCC"t ~en , rcctJri nu )1(' V<l ad ,(' 1rme l. 'je­ nimi, <}C'l'St lU<TU nc-ar ('onduce eurind la semnarea
torioasc mpotriv.1 scriitorilor mod rni r,' s., 11 c:ip<\­ unu' .:Jlor ,I UpI' nuid cf punctde c divizeaz.1.
tine iZ:' $,1 nu vac.la in Scriptura d(!d SCTlSlLl literal?1 ilmoc Ie noastre comuniuni.
Ei sin cja ('ombatu~i prin unic:l (·xprc ie tHo [\11. e­ &- arc de. i eel nu-j nevoic e un iqionar eti­
rele Religiei folosit zilnic de noi far'-l ,1- patrundc rnologic Jcntru <.i-' (ombate p partizanii /iterei. Dar
intelcsul. Cu,rintul mister nu ins amn'~ in principiu vum ,Ir putcd <.'i rczisb Ia convin erea unanima a
deeit un adevar ascung Sll f01'17'l.€ 'amp aTe d eei primilor ('1' !?tini, rare Ie socoteau pe toate ca aVITld
aT' -[ osed6.-., umai prin extcnsie sa den tu1'dfC 1m scns aIegor/(? D sigur, i "mpingcau acest prin­
se aplic[ de atun,' al'cast<'i exprcsic La tot c cste t ipiu prca de [Jal'(C', d<lf daca, dupa cl1m observ'­
u.~CUTlS; 1a tot ce c preu de infeles. rn acest se/1S afil'­ Pasc,ll, falsele miracoIe Ie confirma pe ceIe adeva­
111.\01 azi ,a gcneratia e un mister, ia' 1ar -Aureliu rate, lot nstfel, ('"'{('('suI ue
cxplicatii aIegoric dove­
spunca odiniozlf<i cil "moartca este, La [('1 .1 na~tc CLl, d ~te ('c"l uocb-in.1 avca 0 radi'idna reala i rdut<l din
UTl mister al natl.1.rii"~. veden' de noL
Din Rccst motiv, tenncnu (' Mister nemaifiintl Cu- > t1n'pl contc'stam 0 intl'eago. ntiehitate ecle­
destul de s mnifieativ pentr Biseriea lalina, e 1 I-a :::iasticd CC' nc Ia~1 s:'i j n trevedem a UU,',1 d.devilrur·
aseun c sub :l~renta :l pgo<iiLor? "Vechii comenta­
J Dl)i teo o~i eng cli .Ill combiitut C'l mU!la ;t inta tor' . i niSC'rieii, nc . pll)(' Sfi.1tul . t~masic Sinaitul
;L·.upr \ a' ,lui punet C'>en~ial. - V. Midt.lJetoll. All('gor-!t'al
(lJl.l litkrnl in!('r pr"tntion; ShuLklord. The t",:atilJll a'~d {nll .m IU<lt in considl'rarc' eIatar a llli Moise cl sp1'e IU-'
of man (SOla lui "I(\i.~tr('). CTaren cdor ~asc zil(' intr-o manit'I'd al,gorica ~j .:JU
• OdC•• IP !{Indlm hlnl', nu pu em C)fl (',,\<1 Upllll" .Il) ­
,Iu! PJu"h prei"lIm C3 l"rmenuJ grcce<,c d'rJ"3 dlll mz 1<17.
m! ,lo/' ,IU mi,~tari1lt, rUVlllt{" ce inseamna ill f"nlcw;l t t'e­ I .'\~a '\pli Ii de cr.' UllI'ori C'llvintele 1\1 hl r i Sa­
<.{'
IIJ.7n'r:, ubsconsu;, latlbulum (Hu;t. du clcl, HI I. p ..\1.\, in l' .l~l It dU fo".t ,"ml l;vl,1l '. 1,\1' ul~ata a dat n;J~lere Ul)U
8'). (, 'ola lui Maistre). echl VOe I ~;jclucmd ('xprcsi<l .,fintulUj Pa v"J prin sacramen­
PI'Il. c '. cap. 3-1, par. 1. (No a lui 1 Ian rc). tum hoc. (I' F.p ad 1,ph(' ., V..12). (Not~ lui I1IaL~lrl').
2
arJtat iv rse e erezii aparute dOtlr pentI' C S-D Maj~onide, supranumit Moses AegyptiaC1Ls . " 'u va
I at aidoma eea ce se refera in Geneza la Dumne­ l«Sa~l uceri~i de tot ce spun sabeeni' despre rimul
eu l?i la aradisul pamin tese" I, Un alt autor de scri­ om despre $arpe, despre Pomul Cunoa~terii binelui
eri religioase spune, e ascmenea, cil "unii eretici ~. raul i, sau espre faptul cei nu se oloseau inca
ustinusera ea Vechiului Testament nu trebttia s~ i ve~mintele ~i sa nu eredeti ca accste lucruri au exis­
e dea un ens mistic ~i (legoric diferit de ee ofera tat astfel in rcalitate. Ei n-au in~eles niciodata natu­
extul in sine, iar, dae-a ne-am lua dupii i, rezultatul :a lurr~rilor. Cu pUPnii atentic eti da seama de
r fi 0 ume cnie e absurdita~i '" ~lr~ile Vechiului I~ex~e~ltatea afirmatiilor fikut de ei" '1C'castii pri­
estam nt trebuie explicate II numai in sens literal, vmti ~l eel nu Ie-au gindit deelt dupa ce-iiU luat cu­
i ~. 'n unul figurat i al gorir pentru a-i eseoperi nO~in.ta de legea noastra ~i de istoM creatiei, pc
adevaratul inteles '-, care, mterpretind-o in sens literfll, au creat din Cil
Demn de remarcat mai e $' ('~ Sinagoga nu gin­ acestc gende... oi nu trcbuie sa luam, 1l1lpreuna
dea nitfel dedt Biserica. Istorieul Jo CphllS 3 , Inaint(' cu pI bea, ad litteram, tot ce e IpMns in ercshiF
de a trata d spre istoria anticc1 a poporului sau, ne sau jS~Oria creatici. Dam -ar fi fost il~a, "nteleptii
<l\'crtizNlzii cit .,Moise 5-a exprimat alegoric atunri n-ar fi ascuns-o in amea para bole . i n-ar fi fost atit
cind intentia sa 0 cerea; eil S-3 slujit ~i de alegorii, de grijul,ii ea en sa nu fie b indcmina poporului igno­
de~i e muIt: r tioerc si n-Cl spus pe iota dedt C'C' nu rant. Lwnd-o in sens literal, rezult<'i prejudecati e
trebuia aseuns; astfel incH. (aea ai vrca sa l':imurc~ti d.egradeaza natura clivina, rastoarna temeliile legii
tot ee se retera in C'Hr~ile sale la acestc lucruri, te a$­ ~l iac sa apadi erezjile31 .
t apt..'i. 0 unea indclungat.{l . Ce vasta perspectiva deschisa zelului ~i perseve-
o marturie de 0 eu totul alta importanta apal1ine
celui mai savant ~i mai ilustru dintre ra ini, vestitul Is I "MOl. e Egipteanul". Ii cut In Cordoba, Maimonide

,1petree, Intr-aclev/lr, cea mai mare parte a vietti in E'ipt

unde a to t medlcul lui Salndin. A munl. in 1209 '

. G nCZIl. .
1 v. Bibliorh. des Pl'''('.~. in-fo., Paris, 1589, vol. 1.
, 'ota lUI MaJ.strc). ~ Ra.bi faImonic,l. Mar. evoche. part. II., cap. 29,
2 MOIse Bar epha, pi~cop d Beth-Raman ~i de Betll­ p.. 3. Toate ace te Cltilte ~int extras din MOndc Primiuf"
GenIe allegorlque des Anciens, pp. 45-46. (Nota lui Maistrej
Cf'no in Sirla; - ibid. col. '109. (Nota lui MaL,tre).
3 P)"efatil la Antiquit's judaiques. ( ota lu.i Maistre). 1 '~~:li~~ca 0 data, de marea lucrare a teosofului Couri

7S
rentt'j ]\1 P .... 11 Unij s-a1' putea adina eu Indraznea­ functi ~i sa nu xiste iciodan abaterc de Ia re­
lei m ·tudii erwJite ce nc-ar putea illmlJl\i drc'p urile gula; 2. dmiter [l in func~ie :a se faca in urma
decizici unei Societati. Daca indivizii primes din
~j limpui pc ('ele . 1 <l il 'or P05(' <:.i l' sintcm dCj3.
n f ricin:- puterea de a transmite cuno~tintele
Altii. (II illdina~ii dHre conll'mpl1tij metdfi7k , ar
noastrc di proprie initiativa, totul picrdut.
C51:1,~ 111 chi':H' na U1'a lucruri or oo\'( zile doc.:trin i
Atun i jn~ dnd Conventul 'u fi hatarit ca
n03.,tr('. Tn finc, a1\ii (~. dea omnul I e '\ ie (it
orctinul masonic trebui sa se men ina 'Ii probabil
mai 1J1Il1f!) sa ne spuna ce ,IU mv~ ~t UI.: 1a ,I< el Spi­
a~ se \'a decide), e forma de conducenc> va trebui
rit carC' emana lind,. lTCO, cum urea $i cind urea.
sa adoptam? InutH sa c fixclm la conclucerea absa­
Cin ,intr>m? Dc und C' in in\':"lt<i lra'! Pin1 luta a unei singure persoane, caei toti Fratii 0 or
, Ct' )un t ceastii probl m[ nc poate interC'';d'.' Mai re. pinge de <'omun acord. 1ai multi Inclin - pen­
e.·istci 'Ii <:lite sodet<", i car <;;i '~ibcl C'uno'!tillic l' n03S­ tr forma clem ocratidi , clar' C'utezilm a fj convin$i
tre i tota1itatc sau JI1 p~lrtc? ('te. " AiL-i, las a eli a are, poate, mai multe inconvenient. Ar fi
jos' $i, plin de n.'sp ·ct ~i de incredere ,1t-<1 ue Mac~l1ii de ajuns ob'iervatia cil democratia nu s-a putut
mei, Ie 3.. tept hot£irirea, fa-ra a-i influenta. in taura ~i dAinui dedt i micUe tatc ~i, in le­
pendent de davacla efectiv..'l, chestiunea e lim pede
prin ea insa~i. E neindoielnic di ordinlll masonic
tr bUle considcl'at ca vast<:i nducer. Sintem
co 'Ot/CERE, OROIN LUI
deja destul de divizati de dis tan , de divcr<;it<lteu
limbilor, a eulte or, a 0 ieeiurilor sau prejudc­
Singurul lucru cil' clorH aiei cste 0 re lemcn­ catHor, D ea Tom mai adopta i 0 conduccr' C:lre
tdrc intele.:lptil 'Ii severa pl'otru prevenin:a spjritu­
ne cantoneaza pe iiecarc Ia noi .:.lcasii, to~i ma')onii
nu 0 - fi dccfit 0 gramadj de nisip fanl "or ~i lip­
ui de prozelitism, aUt dl' cdn C I riv .\, IncH
sir Ie orke eonsistentii in Europa. or xlsta
i 'na insa',>i, d.\(,;,i . ra~ion d:i, trc' Ii •. <;,"1- oC'c;fjd i
masoni, dar nu !?i un ordin masonic.
l?i s- - curg: 1< Il'gl'. Douil pr'veclcri pJ n ·ce. are,
E necesar cleci sa xi.,te un plmct de a unnre,
in afar;:l de alttle: 1. '<1 sc fixeze 0 "rsto3 pentru
un entru c, tre care ,Ii. sc indrept toate razele.
uri! indoialii, Marilor Profeti.
ea sa ergem e calea cca dreapta, intre perico­
76 77
" el ai potrivit Cum ~efu general nu va putea 'mpune JUmlc farii
. . ' 'cele ale anar h lei. c coneu(sul nostl' (dupa cum nici noi n-o putem
leI t!ranlel ~l d ei singure per­
~ hotarasca con ucerea face fara al sau), ered ca Fra\ii pot fi lini~titi,
aT fl l;a se t ' Acest aranjament
dT ata de aite pu en, Ne dam seama ea stabilirea aeestui ~ef v. atrage
so'" rna I Ie , _ ' At dintr-o sumedenie
a fi cu aUt mal wtelept, eLI Cl, , ie de dupa sine . i inconvenient: multi me titlurilor
1
entru a al avea nevo
de motiv , prea c are P , d de "onducerc nU ~i a documentelor de once fel e se va acumu a
'.
cxplica~l1 abuzun e a
'1 cestUl mo '­ , de un la re~edin'a . a VOl' deveni inutile au VOl' provoca
, 't oi Dad\ e nevOJe
pot avea lac pnn re " tf 1 d r gim n vom ari neplaceri 1 ficcare mutare, Neajun5ul va fi
b odel a1 unw as e " ~i mai marc, insa, in sistemul democratic, El ar
foarte u m 't t~ de Pap asupra Ise­
gasl l1 Clut~rit<lt~a :x:~~ ~:n nU se poate ima ina,
putea i diminuat hotiirindu-s e re~edinta initiall
ncilor catol1ee. Cev d Bri unde aceas
sa ram ina in aceea~i regiune, Orgoliul national s-aT
, . c l a s e vorbe~te espre 'r'" putca revoita Ia aceastii propozitie, dar nu a avea
Bmemt es e • v ' 't limite eorecte, ca
restransa wtre 1~ c d dreptate; chiar daca ~tim ca xista oameni perft'Ct
pu t ere . t' pl'ecum ~i tara
. ta , . uslria de cltva Imp,
Ian. dezinteresati ce tin de Franta prin limba, de Itali3.
unde scriu ,
1
, f are ~ef general al prin guvernare ~i nu apartin, ea sa spunem al?a,
Cel mai coreet ar 1\ cn lee ~ fi nici un . natiunil, Doi am acorda aceastii onoare
, . apitula\ic, Dar, ca r
ordinulLll sa semneze '}' . sensul atri­ bunilor germani, popor deosebit de intelept, repre­
.' . puna un eonsl 1 1 zentativ, rezervat (elL exeePtia atacului) ~i care
necesar sa ) se 1m " t n lui'im liber­
uit unH Fra\i acestul uvm, v' • l' her- merita acum, ca ~i odinioan'i, doua eIogU aproape
. d . E preferabil sa 1 sc lase I
tatea de a ne In 01. .t 3)'utoare dod considera intotdeauna contradictorii: Gentis non astutae nee
t d a 5i aleg e anuml e art' eallidae , ,. multum rationis et solertiae 2 •
ta ea -~ t ' 't Nu cxista mai mari 1­
ca e momentul po nVl '
.. e C'lt acast!
, 'u'
conSI en
fol'ta\i.
~
zani ai ~",'lntelegeru
~
'-" 1 In mod i ur savoiarzii.
~ Tacit, De morLb. erm" 22, 29 ( ota Lui Maistre)· ­
, _ E dudat ca, i~C~ diO
I lltele U I de SavoY,a., conducer a Bisencll ro: E curloasa aceastA gCl'manofilie la Maistre car detesta
Austria, machiaveljsmul politjcii sale ~i tiranIa exercitata
nceastft epoca. :~j t~ cfl~e~;~ijloc. M<li..rlOta~ ~u~tu~~: in Halla. Ea se datoreaza, desigur. influen~ei foarte marl
~ane C':n~r ~~lt a:upra "limitelo r c~rec~~ ~ein ~onsecinta a Gennaniel dln punct de vedere masonic, ;Fraza lui
mSlsta , t ' Maistre era mag lstr . ~ Tacit inseamna: seminUe Iipsita de viclenie ~i perfidle,
puo;e acest 1 pu ert: r ao" dcclt mem b'"1)1 pari a­ dar foarle in~elcapta ~i dibace.
mai mult sau. mru PU~IO "ga IC

mentelor epoClI,

di pr etuia1. toote
Cert da _ ucr ."
n Q lntocmite in jragn,nntc.
REFORME PROP sE
de, Cli sc ere 0 I ..,
ouazeci d genii 0 f UeTar de ansamblu
r~ de-cit lin
. race mai It '
SlllguT om dotat C)
impo~i
U. .1I
10 pri 'in codului. pentlLl mom nt e puna ideile. dar un ] n . 1mt· Totl Fratii . a-~i pro-
bil a-I inf(lptui, iiind \cstll daca-i intocmim, sa -1' SUbOTd nez. det 1"1
u smgur!-.a
. Cl e ze lanu] ~i
.
proiectHL <:csta trebuie sa fie in !r01lCeZo. deoa­ tor , red LI.'; a 0 cOLlsea fJJI iie; altmi teri ' b'Je t1.1 redac­
rece c timbO. miuCTSUUi iar aC[1 < gem 0 alta, ell mult1i trud~ d. !?, a face 0 treabil p roa~l.a•
~c
<

va "junge ca, in afara de eei c 0 'oTbesc. codul


sA nU fie in ele in {iecar district celt de do' ori . : . [nie i:r: operis summa, rTlLia
.~ nere totum
neSCl t... ]XJ
trei litera\i. Lucprca sch.i\ata (fiindc.. nu 5e peate­
'fa altcevn mai bun) v fi tiparitJI .,i c.listribuit~l.u
Daca- am dezvolta d'
nu pentru a fi neaparat aceeptal<I. ei doar pentr gura durata ~i strall .lv0rsel legi potrivit asj-
a fi studiat nestinjenit. Ci\iva F a" din flccar' Uf' x
la.$a. S-ar putea . U
IClrca ordinul ' 1
Ul, ucrarea ar fi
mar loi" vor aveel obliga\ia de a r <,beta obs r;a­ pre cele !neli . P n totu!?i dteva cuvinte des­
\iile privind textul, dezavantcljcl e ncprevazute. in­ . . mportantE:'.
tr-un cuvint, tot ce pare nec sar a fi inllep. ftat, r. -
fundnmentalu
1n primul rind '-
. . . ' XISti.l una cO
re tit d
aclaugat sa schimbnt, iar di toal' acestc bser­ ~J lt1 spensabi1<'i 1 •
~i
y •

a ii, aduo transm ise in ecurs d cl\iv<I ani a polrasl tonul ne!>i u r ' . ' nC1t c ingaduit
atc prin ar .g plOpun lOd-o: e 'oTb' I
screnissimulUi Marc Superior, 'a r ZUlt<1 un cou sc va flxa num'- 1 . a ((' C a
care ]oj~l. utczam"- cln~ ma~onilor din fie-
dlit e erfed pc cit 0 ingaduic lilbidunca me­
face ordinul de ncc~.<l t~tar~ntam ii ac(', 5W 1'go vo
11 C';]c,ca. Cei cc rc Cc sc pot face nltrel legi bune m . m) !ar ar~
al putin. de inc)'spre.' d en Ta fi adu<; in
nu sint citu~' de pu\in inform 1.
a • ZL'~e an" .
Dar, oricare ar fi gradul de per{cc\iune 13 caTe se ana acum Pr. . < 1 JI1 s\tuatia in care
at l . e')upunmd cil' . ­
cmentare ar fi in ' dC.cI t.J .nlut.lrd re­
e osibil a fi condusi ;:Icu111 lucr:lf c " proicct ;" ur a gn-nr rezulta d
a reu~i umai daca ies din mintea unui 5ing e alCl . A ta~ amentul Fratilor faWuu dne
.. vlgoare, c multe lun-uri 1,
o • a~(l cum Minerv· a ie~it din capu lui Jupiter.
fi
Nn fara otiv, mare\e restaurato al moso it 1 HOT tiu
~ II ulJer . ' Tpentru
1 . ale. c~· n' ~ d l~. nr-fedciTl' cntru "nt 'c­
rnduc reo
str 6 _ 1st r Ii I 5-0 comp ma.
I Descartes, Me hode. (Nota ui Mal ),
Orie ~I masonerle 81
pcrioL f' Mai
poata emanat
d _ dec!
_ _dA- autontatea . Marelui Su­
Ilr in ~c;jci tot ce (.<;
1
cxclusi v S3 J grc Lie ob~i­ augam eel acesta 1
nut 1 a~lIl '!?te l l i r lculo, omul); emul;) ic ;rintre
1ent
refuza S.'! pro
d~ll a treilea
'. c ecre u d
de pedcps
. . n cazul cit .1r fi
e ~on amnare 1.1 gra­
d
1 rofani (lI1e a, . cant ar n n vcnin ): limi­
Dlr(\ct~ratul . cotian de a . e u <~r putea impiedica
D~Pliea
n Irc lunar mari nl:'ajunsuri :)ro OC;:ltc Lie aLimite­
cnl dul dOl, iar, lL rindul sau p cdc de gra­
Ii c rep tClte (3ClIm inclini"ll11 intre medio
va putea in erveni 1:1 p f' ~r~etorah.l , otian nl!
,i rb.u:
ull! cL n-o.m ave' de ales deci iotre bun :?i exe ,­ L
sel d primul gr d pre ec 1'1 referitor 1 pedep­
lent), S:l 1 e oprim, dlci e imposibiU punctare;) t ­
fi mai bin cump~ '.t oate ca astfel luerurilc or
tllfo iI'" ntajr:-l or ee-nr lua na tere dintr-< 3'iCme­ b'un espre libertatea' am e Nu. m al.. e ncvoie sa VOf­
ea r
leg!.:'. C("-i drcpt. ar fi bine sa sst, bileasci'l !?i
y

p
,.Ite tem iuri pcn\ru OCUp,lfC<t sturilor Ubcrc dc-
acuzat de a c apara ('in e oate
t
lOa $1 to
cJ ," a a fiecJrw
.,
nconvenientul d . ,
ea lnta u '
tel sltuatll.
Cit decc<;ul, <oun1 a1' fi starea d veteran a nui I
frat ,-tjun'i in 11 timde grade ~i eU vechim de
n.1 $i de a pun'
t
Dar: L dadi f
, n VlI10vat eondam­
e 10 peflcol secre t el e inevitabil
dOlld7.C'ci de uni In oftlin, caruia i 5-a1' putea aproba . < ace parte din . L •

eClt sa spuna d ._ pnmu grad, nu are


<,[1 (.lcil vacant un IDe 1n prim ul gr3.d in favo;)rc::\ d
t I aca vrea ca .
oate cocioabele eu p '_ L nOl e ducem in
('uiv(\ accepwt de loja.
.• unga 111 mina .
II. __ {n arice 50cietate e nevO ie C pc lep!'.C:
. e eel In mizerie . 1 ca Sa-1 ajubJm
P
• ~l e n-a dont :t fi
r aceste grozavii' 2 Sa e compUce la
S'l atd'ituim ell Indul ierarhi' a difE·ritclo grc­ . in gradeJ ' . nu. c prob a b'J
~cli de care 'il' poate face 'ina vat ma'io
nul
, de 3
mls
rn~l1. s . sa se f upenoare
x '
I ca un Frate ad­
eu prevederi[ •
aratate
simpl:>. imp -l.IdenVt pinrl la delict. Sfl. ne im gi.­ . aCd Vll1ov~t de
slta severitate . _ l gre eli ce-ar neee­
nam 0 altd iel' l'hie Lie pcdepse, d loam nda de . maXIma' 3 in't' .
ci~i\'a bani pina 1, Jiscreditare, c3tegoric~
in tot
t capabHi sa-l fa
f u om ji nimic , cern
•.
sa taca
n,IOO ani, sau vom
p acest Frate, sau
cuprin<; 1\ ordinI.1l\Jl. 5[1 impar\im gre elil., 3.:?i 1

ped 'psd . in trt,j cia., ~i,a . latuam j pede 5 Ie


Lit prima categoric pot fi apticate C' fienre lojli I Remarca e •
oria 'flcterul
crete lui . M"alstJ:ug despreCeea
e ;>1,suva. id 'Ice cun oll!item de pre ca­
in prop -i ini\i,ltiv:l: cc di c:1teg II doua
.'\ 11 P0;.l.t: fi atribui e eeit cu ca\1eur,>u Directo-
l'tlmanti nu
. mgaduie totu~i sa-j :~ sal~ nterpr
asupra societA\ilor
_tare fn '>en

TL tulUl 5eo\iao; iilr cdc din cea de ,\ tn'ia sa nU


6· 83

82
mitarea stricta a numiiru ui c invita i la doi &au
. 1 . u ambulante sa- nu
.' 'OVinC13 e SOl ,~ trei.
Ill, - Lo I e pi t'nte c supenoarc sa
. 1 grad cuno., t ~ ., V. Finan\ele sint un abjectiv de ea IT 3,;
'b~ decit pnmu '. ..' r redaeto rll co­
al a , 'os de man e lO]l, Id • a a ar importan\<i. Toata lumea e de acord ea IC
nlL coboare mat J . . "nc pe 1ucrarea, a mee P o persoan' particulara n trebuie sa an in ordin
l 11ui. ai 'nain t "c e ,~1 tr' euvintc: Omne pro­
. ' -ntipMi 10 O1lnte un avantaj pecuninr. Sa avem grija inS<i C<1 aceast<i
pnn ,- I 1 '. regu.w sa nu fie aplicata intregului colectiv, iar
rde 'cW . ' lti maSOnl­
J1l,ISC-a u.m sO '. ido ata al.ltnl~ a _
nvaritia sa nu in aparcn~a in$elatoare.:l C'zintcre­
IV . - .S~I nu. lle Ce sa_ faca- e1 ' aeolo?
_.
a n

c;a sarli. A. .S. e rugata u umilinta de a di<;punc sa


13 m1un;lnlc nO'lstr y' _ aten\ia . i sa mve\e nu se mic~oreze redev ntelc anuale i nicl pr0tul
- "'Ie labea'ica sC t1­
dcnmieze, !><! 1 : on iile. Dar, C101 _ gr. delor Mai degraba, 'm dori a Ie edem cre<;­
,
ne mannu\arca x 'iC" ccrem. It pare1'ea b u na pc I ,
dn . Ce-am ajungc f<1ra mijloace ban~ti i cum
- 'intarim tot mal 011..1, l'j'a'm despre 01'1..11­
vine a . . 0 1 sp, t vom deveni recomandabili fara bogatii? De aceca,
carp 'leO) deja renc,lrea ~,- e sa O1en\inem anc 1l'­ nu dorim s'- se inmulteasca primirile, cc s-ar pu­
. nos tru ~i mndca e m t -tec:.ti imic nU n t sa dcvina co tisitoarc. Nou- ne e ingaduit sa
u1 . a apete 1'a~"{, i
t e1
noastr sau 9 _ . vitam nU um, fin . tenii eu banli, deoarcce fiecare Frate nu s_
" d" emd, s m .
OplC&te a, din el~ in mas oni ersoane mlOt'ntc, lOrolcazA d cit pentru a-i impiirti. iar noi nl! do-­
m , ci e 11a1' n c , 'Ie' pcn­ rim d cit sa facem binele cu ('i. D altmintcri, fi('­
niH. .3S0 , ~ eurtoazie, Vom a ' .
" tite a meri ta aeeasta . , 'rt intere ant ~l care lojei rc libertatea e n di.<;pune de casa ei de
$O{O l ' n ntU3 sc.... ,
, anchetll Ul . spectu nos tru bani $i de nu plati asociatiilor superioare dedt
trl! o)a " pl"tn care sc v arata re tul fa <l cheltuielile indi pensabilc, cum ar r corespondpnta,
rar a u man, \ . .11. devotam en
. are, dona •
. d ~utorul riC . tr~ frMcascct c'ilatoria in folos comun etc.. '. In ce prive$t<~ t ­
1a e· " rictema nOLlS
de mac~trli no~t~l ~l p t 1 a~a cum e saU per- belul casieriilor, Directoratele -1 pot rduza Ma­
Ii folo<,it ntualul ac ua,t 'lr icol treb lie ir.­ relui Superior ~i nici Prefecturile Dir eto 'atelor'
P oatc
, - t - eu aces" . r all el, n-ar moi exi,ta su ordonare. Ar fi chiar
fec\ionat. ln lega u.ru lucerca che1tuic ilo ~I J.
, 1 ' rman nc1 rec lJine Ca fieciirei ociatii sa j pretinda 18 e uT
tocmlte gl
sistema tic de cheltuieli pentru a ne incredinta in
- dcgradeaz a", ce mo !ii in ce scopuri au fo t folosite fondurile,
lllarilat se
I Tot c(' e pop .
~
"
Dc . It ,It d eel-t eel Sco\lan, 85

8·\
JUnAMlNTUL MA ONIC :u\inc; . drcptu natura c :mtcrior lrcptu Ut ci­
vil ~i hiar tlrcptului politic; 2. secretul apnt1ine
1. - 1 i sc par absolu necesar ca, rnai 'inainte drcptului natural, fiindc<:i e tc eg:l de J Tcder,
de a fi . t1mis 1< In grac oarecare, e ntlidatul sa fundament insemnat al .'iocictiltij um,lm'; 3 tli mu­
presteze Jou~ juriiminte: mai ntH, lrebuie s~ SI.: rnl2'ntuJ dod sint m . iguri in con:;; 'in\a nOJ!:>trii a
angajcze 1,1 nu a dezvaJuil con~inutul iormule' de secn?tul masoruc 1U cuprind nim'c Jrnpotr \': rcli­
jurilmint ('stinat lec;}ru' grad, in cawl cind nu gici sau <I patriei, e1 prive~t(' doar drC'ptul ndtllraJ,
considcrft potTivit a-I depllna; aea i;;i entine iar Doi u sintcm mal obli a\i sa-J dez 'iJluim pu­
dorinta ~i dupa cc s-a 'indit bine asupra ormulei teIii ccit m fi eu s eretul prietenilor no!?tri pe
ce-i va fi comun' 'ali, va presta al doilea juramint, care-l putem refuza tribunalelor conform mora i"­ ~

Q lid eel <11 gradului. Preeautia ni se pare neeesara


tilor iloson. In fond, ar i ue dorit I'" aceski 11.­
pen ca nimic sa 1U ue faeut eu u1;urinta. tilll i s<'t 1 Sc ucoruc, de cJtre Fratii n~uni\l, I) mai
De~i nu xisti nie' 0 difieultate, a~a cum am mare dczvoltarc decit 0 putem !nee noi ai i.
mrtj s us, in pri vinin egi timltatii juramlntulu', Monseniore, accst(>a int idcilc pc carl' c umi­
prin are slntcm obligaf la <tete laudabile :;;i utile, linta Ie supunem intele ciunii AV.S. Libertatca
c1 dii na~ter , totu~j, 1a 0 problema de morala din­ Iuata e noi a fost pr'Ovocali'1 chin I' de oi $i nu
tre I'd!.: mai Llellcate, deoareee n impune pastra­ pute\i lasi ceva ncobi:-;nuit i [dptul cii, la 0 vlrstil
rca ~een.tului Problem'. ee nu trebui - disimulata, ci d s(;ntimcntck sint inc;) \. ii i impc:rioasc l , nll
consUl in a ~r dae{l putcm jura in mod legal ea ne-am pu ut rdUZil satisfactia de a ne intre~ine eu
vom a.~cllnde eva c11iar »i
puterii civile ce e-or marele Ferdinan 1. inC' !oiti, ,lanse iore, L1 prin,'
interoga a judecatiF. toat acestea, S0 poate eu buniitnte dCC'it {'sell incol1'plet, schi dt in grabd.

! tn i1nu~cfi;::.a dez"'i1lui . (in gr~can. Despre


ce nu PO:lte avea in fata A.V... ,I
t merit decit cd
al intentiei. Iar lac,~ ne-am permis a jnsista iJ.~Upro1
problem;! luramintulul d .. i mai sus. . .
$i Benedic al XIV-lea a atacnt puncllll .,cnslbl!. CJtorVi:l pUllde int )'I'sank, c din t'dllZd eel rhl1,\
"Qunsi lkNlt, pun el, <l!icui C'L1]uslibct promi5sionh au
juroml'nl) ab cnlu <,e lueri quominus a legltlma potL-"wtc
vorbeJ?te cind c intrcbata de bunabt .
inlcrro~atur omnia foteri t('nealllr u , B';111a 15 k: . ian .. 175L
(Nota lui Matstrp). Traduccre: '" a ~l cum.. fl fnga.dull, Chnmbl'r:, 1;j iUJ je 1782.
sub pretexlul unui angajament a:lrccarc,. sa . com.ic!cri ca
nu a.i bliga\ia de a declara totul autontj\il legitim ce
J Mabtre a 'ca nlunci 29 d i\Oi.
te interoghea 7.a ...
87
Clarificare cu pri vil'e

la sacrificii

APITOLUL I

DE PRE SACRIFICII IN GENERAL

Nu sinl deloe de aC'ord eu <lxioma ro~inoa<;a;

Teama in lume a creal zeii.


Dimpotriva, imi face pHicere ~(iremarc faptul
di oamcnii. dindu-i lui Dumncze I ume ce x­
prima marepn, puterc:l ~i bllnatateCi, numindll-I
Domnul, tdpirml, Tatal etc., demonstreazii indea­
juns ideca ra divinitatea nll poate fi 0 fiicii a frici·.
Mai adaug observatia cn muzica, poezia, dam,ul, fn­
-un cuvin!: oatc artelc pl<1cutc rau folosite in
ccremoniile d cult, iar idcca de bucurie sc Imbina
alit de strins eu cea e s6.rbatoare, incH aceasta
din lJrm;.'i evenit pretutindeni sinonima ell
prima.
Departe de min sa cred cei i eea e Dumnezeu
<l p5ru!: An olosul omcOlrll, u alt euvintc cli ar
putea fi mai putin veche dcdt omul.
Sa ecunoa~tem, totu~i, un lucru SigUT ~i anume
efi istoria pr zinUt mul ta fiind eonvins din tot­
deauna de un adeva infrico~litor: cd trai dls­
cretia 11l i puteri irascibiLe, iar aceastii. putere 1HL
putea fi domolita dedt de acrijicii.
91
Nu-i usor, 1a prima ve ere, ~ii Imp' ci idci atH Jf t, dif rentiat c atit grija de antici spirit
contr<luic orE ~ aparcnVi: uadi medWim, insa. sau de inteligent<i.
111111'e-, mintl!. yom "ntclegc fO::lrte bine cum se A 1imalul a primit doar sulle!; nOUri ne-au fo t
III cle dc' acord !)i de ee ,>cntimentll d teroare daruite ~i suflet $i .spirit.
a uainuit merC'u ~Jlijturi de eel de bueuric, LlrJ Anticii nu credeau nicidccum cu intre spirit ~i
unut 'd-I poati'i anihila vreodatJ pe elalalt. trap ar Ii putut exisLn vreun Iel de legatura sau
"Zeii ~jnt uni, ~i noi primim c la ci to i- conbct; ·ncit pentr i suflctu sa principiul Crr­
el de care ne bucuram: Ie alOr~1l11 proslavir ~i sibil ,er.! un f'1 de medie roportionald 5<lU de p _
I' cllno~tint<l. a - i sint drepi,i, iar noi sinl vi­ tel' mt.erm elia J, pe care se sprijinea ' piTilul, <l5 cl
novati; trebuie sa-' imhunam, trebuie sa ne iwil­ CUm el mu~i s(' sprijinea pe rup.

~im imde; pentru a izbuti, eel mai un mijloe e RepreLcn tindu-5i s/lj'letlLl prj n ima in",a t1nui
sac/'jfici u L", ochi, conform 'ngenio<lsei comparntii a lui Lucrc­
A~a credeau nticii j a.. a se In"!i crede inca, tiu, piTitu ra pupili'! 01(' stui ochi. 1 alW p;lrte
sub diferit forme, in 'ntreng<l lume, Primitivii, de n nUm ~te sllflet1l1 slIfletlll11i, i Platon, c1upJ Ho~
L care ~i-a primit ideil fundamen a (> omcnirea, mer, it numea inima sllf/etului, 0 expresie rcluatil
mai tirziu Filon,
~ crcdeau vinova~i: oale institutiile colective au
fos Intel date pe ace'l ·ta dogmi'i., a5tfel incit 03­ Cind Jupiter al lui Hom r se hot<'ira~tt.: siJ faC.l
un crou victorios, zeul chibzuie9te lucrul ill spiri­
menii din oate timpurile all recunoscut intotdcauna
tul stiu; e e lI1LlLl: in E' nu ,'e poate da 0 lupta
dcgradarea primitiv5 ~i univer<;aH'i, spllnind C;:I noi.
in un om i~j cunoa:;;te datorin ~j, intr-o OCD­
dc~i intt'-Iln moe mal putin xplicit· Mamel noas­
zie diIieWi, 0 ind('pljne~te f<'ira s5 eZitl?, cl a privit
tre ne-a conceput in po. at, cleoarece nu xista
luerurile ca Un zeu, in spirituZ sau. Dac- insii ace­
mCI 0 ogma cre~tina cnre s5 nu-~i aiM rei aeina la~i om, friimlntat jntre datod i p<lsiune, s-a \"il­
in natura intima a omu ui ~i intr-o tradip la fel zut pe punctul de <l camite a iolenta e neierta •
de Vee c ca omul. el a cugetat ~i in 'lifletul $i i spiritul scm.
Ineeputul aeestei degradrri, "0<;5, snll reitatea Uneori. spiritlll mll',tr5 slIfletuT, en 5a-] fadi sa
mului, daca imi e ing5duit sa inventez acest cu­ ro~easca de sllibiciunea 'W. 'urai, sUfletu meu, ii
vint, rezida in principiu sensibi, ill iafa, in su­ Spune el, ai indurat ~i nefericiri mai mario
92
93
:lit poet a fucut in aceasbl lupta sU.biectl1l om simpl! p6.rlndtl-li- e incapooil de oWea $i le­
a,~teptate chi7Jtoar"i.
, b' ' J'ntr-o form"i ell totul hazlIe. It
unel on 'or In . • t'. Dar, eu toata eon<;i eratia datora .- unui aseme­
pot, 0, stlflete a meu, so.-fi dat tot ceeti ce dore$ 1­
nea scriitor, putem eonven' ell nu arc Cll el . a f1
ginde~te-te eli l1U e~ti singuTut care vrea ceea ee-t
gindit temeini ehcstiunea, deourece u e vorba
place. , cind numai de a ~ti cum e eap(lbiL un individ sim]Jlu de
e - intelegem, se in rea) Platon, attLnCL
, in ins e sine co. S-Q arutflt
atitea "i ea~teptate chimbari, ci de 3 . e explica
spune eli un om s-a I . ,
cum poate un individ implu sa reuoea eel In eI
mai put Tnic deci d insu~i. etc.? lndlseu:a J.l, s~ contrarii simultanc: um it poat pl;kea in ace ~i
ilfirm~l di e C, in aeela. i timp, mol puternl ,l ma~ timp binde ~i raul, sa iubeasc ~i sa urasca acel~i
x
,I b edt el .mSU~l, . (con I'een... , "e c:l..
U
1 e• eel

mal
• obiect, sa vre;} $i sa nu vrea etc.; cum "e poate
,1 b tot e e i eel rna' puterni , fundea aflrm:~la mi~en un corp inspre doua puncte opuse; intr-un
~ ~I f~ce d spre ace1a~i subiect. Presupuni.nd. ca 101.n\3 euvint, cum un individ simplu poate .'>3 nu fie
. ,- -ar mai putca £i in contradlC Ie u Slne, simplu,
unled, c. , I'
. u ponte f mtrena In (lce , a,?lt ldeea ce or aua puteri distincte e oar veche
a 'f~a cum un cal p n ., • ., su lee
timp de QUa mi~cari puse, diel mCl un chiar ~i j cadrul BiseriC"ii. " ei ce au acceptat-o,
t feuni doua eantrarii simultane. Daca. omul spunca Origenc, nu ered ca prin spusele apostolu­
IIU paa 'LI' crat n Q1'
em unul singu)', a spus oarte bine ~ IPpO .' .­ lui: truplL are dorinte contrare fota de ce e a e
fi fast niciodata alnav; a.sta, dintr-un motlV Slm spiritului (Cal.a teni, V, 17) ebuie el in tekag'
,p u· nll.. d Cu>: n u e ponte once e 0 eauzd de boalcl trupu) ropriu-zi'S, i acel suflet ce este eieetiv su­
in ceea ce ste unie. fI luI trupu ui; d oaree , spun ei, avcm dou su­
Cind Cicero scrie eil atunci dnd ~i ~ °t~dOna flete, unul bun ~i ceresc, celata! inferior ~i pamin­
:0• ne camanua7Jt,,J -
n in ~ine
oua y , insea7Jtna ca Ta. mnea
tesc ~i des re lllcri'lrile acest1tla a zis el ca sint
trebuic so. i7JtP1Ln pasiunii, sau in e egea ~rIn pa- multijestate (Ibid., q. i:lr noi ere em ca aeest <;u­
!let al trupului <;e afla in singe '.
s)'une 0 7JeTsoana, sau nu <;c in\elegca SIne,
. "d '1 1 . Platon' De altiel, Ori ene, eel rnai indraznet, dar tn
3sc:ll a\ea negre~it in vedere 1 e1 Ul , .
, t-t d vid.entii Indt alL eXIS­ ace ~i timp ~i e I mai mo e t inh'e oameni dn
jiitiirnicia 011m Ul eat e e , ~
ll?i enun~ piireril , ou i sist,i asupr acestei che'>
tat. ..
Hntl (tT
e aI'• erezut cil auem dOllCl saflete, un
95
94
e ~
din imbinarea acestor doua IUCI'uri "
tiuni. Cititorul, spune cl. sa creadli espre acest pacate rezulUl un at dIspensate de
luctiL e t'a t'oi, E dc-stul, totu~i, cn sa nc di"lm
mind v m ,tare de ace" n. or­
.

, pe buna dreptate obieetul 1" 1 "


se ma ca nu putea explica nltre1 cle doua mi. carl nezeu". ' m mel Ul Dum-
~iJametral opu~c dintr-ll individ simplu, Se par cil acest sever secta n fi ' .
Oar ce cste, intT-a evar, aceasta plllere ce ,e odat1i asupr 'd" d U losofase mel­
impotrive~te omt/lui, sall, rna' bine zj'), con~tiin ci , , 1 ell e corp fl" d
in inc\! cMud iar of "d' in ca se pune dinadins
, ' . enn l -ne 0 rO'itie (Ir t
sale? e cste acea<;w putere ce nU e et, sail d in
intI' gime? B materialc} ea piatra aU lemnul? 1n ;l~ter, exp~nE" neaten\i sau r aua-voin 1a 1, ~ In

ace t eaz, nici 1U ginde~tc, niei nu slmte ~i, prin rep U mIster 0 prosti., U
urmarc~, n-ar fort...l de a stinjcni spiritu in eee' Un fizlolog m odern sc
clare ncan!iI'at c"<1 nnel
ede indre t,vf'
, " luI ital
,
P d~1Z' S<: C ('
ce (Jcc~ 1'in seL mil, U respect ~i teama, de toaU' r-'~
difercnt , v ' ceo rea ltate, Tn­
amenln\ari adresatc tmpului, dar ma intfe\) ee-i imeui'a ,_ ('<)-) spun em putare ,au facultate, auzii
, a uturor sentimentelor noastrc ' 1
asta,
Dcscarte<;, care ntl <;c in oia de nimic, nll-i ~tin- a est prin'j iu e U IC'
sufi t I v '
" Zlce e,
e absolut mdep:'nd nt 'I
ghcrit deloe de aceasta duplicitate e omlllui. Dupa e u cugetator ~i ehiar II cor 1;­
aparenfcl' " _ v p, d .lPd to:ltr
el, in noi n exista 0 pilrte su erioarli $i una infc­ I . mCI 0 C<lUZet ori lC'gc ' ;-.
acceptabiF ~ f mecamca nu e
iOe r5, 0 for\1I ration a ~ ~i una simtitoare, a ell 1 a n enomenclC' corpului vii 1"

o inteleg em in mod bi~nuit. Sufletul omul11i ttl d n lond, sc pare di Sfmta S, Cl'I'ptLl!"
e ste in 1"\1
nk ~i ac(>€a$i substanVi c totodaW ra i0111l1a -I o u acord Gsupra acestui punet eu lI'losof'
,-en::itit1cl , Cee cc nc induce ;lici 1 croare, spune antic'"
>: <I, ~ ~o tl ('rna,
v
coareee ne inva~i1 ca omul 18'

el, e faptul di actele de ?'ointii produs de ,;11jL t ill )atUlt din dou'" ,v.'.~"
a pilr~l III calle sale, tar " e
uvintul
si de pornirile 'ltale trimise pr-in corp stirne. c mi~-
'J>,._

1UI lLJUlllneZCU e 0 sa b'Ie Vle , ce piitruncle pj'na la


cari contrarii in glandn pineda, a separa sufletul de spirit ~' :. e
simtire". 1 a eose J gmdul ( e
Antoine Arnaud e mul rna' putin amuzant:
n propun, 0 temil sllr rinzatoare . i totu~i e ne Sfintul Augustin, faclnd marturie lui Du mnc­
' fl
tilgadu1t ,1 anumc e< .. trupu efiind ecit matc­ , spre 111 uenta
Zl'Ud
suO tul"'" ,pe care 0 mal" aveau a<,upra
Tie, e 1ncapabB. de p<~cat, ar ponte transmite to­ UJ sa vechl1e naluci aduse de vise, striga
tu~i ~ufletului cee ce nu arc :i nn poate ave'), i:1r
7 - lstorl ~l masonerle

96
t : Doamne, Slnt eU,
flu pr venit <i ma lnl?el de catre singur putere
eu ea mai drag;Ha~a naivita eu a autoritatc legitimc'i asupra redinte' umane. In
acest caz, n-a~ ezita nici 0 c1ipa ~i, in loc ca in
EU. L 'nimeni n-o tia mal
egre~it, nu era l?l. l ' n~saj: momen ul de at<1, n-am decit certitudinea ca
spune In ace a~l r­
INE
t

bioe dedt ~L, c~re ne INSUMI ,~i MINE IN­ am dr ptate, a~ avea credinta ca n am dreptate
atlta deoseblre e tntre ~ b' cele doua puted. Dac'i av am alte onvingeri, a~ contrazice e fa y

SUM!: di£erenWnd atI~ de m lui Dumnezeu : 0, principii! ce mi-au dictat rezenta lucrare ~i care
, . adresm u-se _, nu <;Iot m.ai putin sfint pentru mine, Indifcrent
ale ol11ul UI • sene ~ , _ etuhLi meu., sot ~
.' m~ttca a StL de ce parte ne situam ill privinta duplicitatii omu­
Doamne! pZlne t a- ntL te iubes c?
I ' cum a$ pu en S lui, lesLemul recunoscut de toam lumea cade as ­
,"
mtntl
, nc e. ·~t versun. ~.1'..,,,l''''''oa,>C 'in g ra 1Ul'
Milton a pus 111 't degradare, Omul ar pra puterii nimflLe, aSlipra vietii, asupr sulLen ­
, d d eumph a sa . 1:-' lui (ciki toate accste cuvinte insemnau ace1n!ji lu­
Satan, rO~lD _' 1 m;lsura!ii intc1Igen.,....
puLea . a- 1 puna ~1 , e .dC
eru m limbajul antic).
de a reprez t a 111 ge­
cll '
e tmde nc-a vemt 1 e~a e ult rin gru uri Egiptenii, recunoscuti de antichitate eruditJ
..' )'urul obiectel or noa<;trc urept singurii depozitari ai secretelor wme, crau
1'11 In
eonvin~i d acest adevar, dcc1arat public in fiecare
de apete .IOU r'pate? l' d - uflete a ost con-
I'tiu ca. doetrina celo ona, d ~ de un tribu­ zi; clnd imbalsamau trupurile, dupa ec . palau in
dar nu stIll aca in de palmie intestinelc, partile moi, mtr-un eu­
damnatrl in ve me, chi . 'g c~ acest 1ucru se
t d aUtel <I] .' int toate rganele c functii animale, e a~ezi.lU
na1 ompeten; .e. ' . r fi trebuit condam­
eed ca Idee carc a , intr-un Iel de cufara~ pc care-l ridicau cUre eel',
cunaa t e. r _ ' din toata 'mmu, e
• " - . 1<1 tur ~l eU iar un imbiilsamator adresa urmatoarea rugaciune
nata, l?l alCI ma fl' Hi rezultatil din )mbinarc~1
- omul e 0 m...... , ... t li to numele mortului:
acee~ ea d' ,. din dou5 prinC1Pll 10 e ­
ete
celo doua snfl , a lC. d' 're unul c bun, jar "Soare, stapin al meu ec mi-ai da viata. bine­
'natura m a . voie~te sa rna prime~ti linga tine. Am respectat cu
gente de ceea:?1 ( ~ d ., odata a inteli­
_ D U VOl ere e mel ­ sfintenie credinta tramo~i!or mei; i-am cinstit pe
ce151alt rau. .a n, C principiul sensibi saU ca I

gen\a e acela~l l UCl , , . ·t 'ar via!o, ar cei ce mi-au dat acest corp; am inapoiat intotd auna
't . prtnczptul VL a ~l mi -a Hisat in pastrare; n-am uds, Iar dacii
acesta, nunn:?l . m let lipsit de cunoa
ute fi ccva materla~, co yP , -ar mtimpla sa am comis aUe fapte, n-Qm actionat din propria-mi
P , tOO ~~ declt data 011 s
tere 1 can!? lln\a, 7·
onceapil un f ujd viu;
~?anLz~rea,
0

Turi nimic eomun eu viut insti, nu re


voint , ci prin aceste lucruri". Imediat, acele lLC ment, 0 113<:10'" .u- dccit I il1ftI'­
ii
se arunca 'n Buviu, ca fiind cauza tltttLTor gre$e­ "f
mecanism far): u arc 1 U p ro uce din ic, "ehiar c"
u , d ceva are r'
! lor foc- de om; dUP' care, 5 trece 1 jmbal­ ,
tal, a .S€ ' intelege 0 forta. 8<;pundc unui principiu
U

ute
~are.
Indiscutabi1, in aceast ccrem onie egipteni" pot

V
Iu'I, Dnc~, meditam eu atcntic asu
nJ se pare potrivi+ x . pr naturu .. singe-
sori
fi pri iti ca ni:?te eritabili precur ai. reve1a­
. ill , l.d. Ipoteza c .
~jei
l onccpcm c v arc pretmde
. ' e
ee ;) condamnat sim!tLTi e, c 1e- declarat du!?­
uam_ 111 , onsid
a ar fl pos'b'l­
1 J a 0 alta ,..;
eu , .
0 _

erare ca nu 'x· t - . •
ammai in a car .
'-U
manit inte1ig en \ei, adica ai lui Dumnez , :?i ne-a IS' mci 0 part d'
e Ii' el compo';!ie s a ' m
pus elar di toti cei nasC1Lt i din si.ng sal din 0­ nOl proveni din 1 ( nu mtr slngele
0

rin!a tTlLpuhLi n VOl' ajung niciodata. copiii lu.i do':", anterior acestei: we ..grow ont fit), ;.;
oUle .,-0do' 1 _ per-apl n-are viatJ 1 t
Ded.euomu
D1,Lmnez . o

£i1dndu-se rinovat prin principiu O. _ m( easea macar ' ) re­


a lInded nu putcm ._ m actlll formaril
salt sensibil. prin simtHTile sal , ron 'l'iat sa, an<.1­ fdi . S<l n u cred
n membre ,au alte parti ' C~. IT existen~ ietii
• '
e
tcm c;:idea asupra slngelui, cad siog e era prin­ mate({, , Ime wt e ele sunt fo ­
c:ipiul Ii. iii, sa ll mat deg rab ' era 'ia~a. l~ foartc
Se pare ca opinia celebrului Hunte' , , ,
c1ud .. t eft. cestc vechi tradi\H oriental, eMora nu Iat:-, C'~ . a ,1, U slJe­
II SE:: m<l1 u{\dN atcn\ie, aU reinviat in zikk 110,\S­ e s in nglia c '- S0 serle 'In R \echcl'chcs asw­
tiqlles: '
tr sm\inut(' (e eei mai ari (izio ogio
C;lV,\ cru1 ROO:;(l J 1<;e<;0, mai tlemult, in talia, e:t ,Parerea a- slngc1c" e u fl'd
dl pincipiHI dtu T zida Tn 'infjco .dedtor l~
e pe vreme lui Pli' d n Ul vi e eel puti
0

H\ll1ler a fost destin;lU~1' celebrul fiziolog Jean


acv. subiect a {,icut ex-pericn e interes
antc
~i 'I 5PllS lor adevilruri ~a plaseze in rindul
n.l unt str<ln despre uno!?Un\ele antieilor; al? cita ce nu mal pot fi ce-
11 ~
ii Vitalitatea' l' contest<lte
, mge U1 sau . d
autoritate mai cllnos uta, e cele JrLl1 Hun­ rea smgelui ell viat fiind mal , ~raba identifica­
0

u
er el mai mare anatomist a1 u1timul ' 5 col,
\lr" a rcinviat ~i oU at dogma rientaUi. a vitaU­
c~e antichitatea nll se lnd ~dllUsa ca un fapt de
zllele noastre m' , Olse deloc $i reinnol't ­
a eoasm . -
umea ea cerul, stfrnit t ~ p~rerea vcche de cine!
I ' 10
ta 'i sing·lui. ideea c via - d cea de mpotrlVa simtur'f . Hor $l. a
n oi I gam, spl1ne el, a obligam imagina~ia sa
organiz are : n straduim 101

100
De remarcat ca in sucrificiile propriu-zise nu
, te f' ~lmbunat decit prin singe; n­
• Lut nu pu a i , era jertfite animalele carnivore, proaste, a
smge ;- nu reac1a ca scurgerea singclUl
fost popar care S,J C _ 'dee -3 putut fi ~tr5ine omului, a fiarele, . erpii, p('~tii, pasarile d
, tu 1' evniatorii! Or. aceasta 1 • radi:l etc, ntotdeauna se alegeau eele rnai valo­
are 1T t\ .~t"'
nascociUi nici de ratiun . QlCI de ne
, .
Un1\
b' u atIt
t- Ec r03SC prin utilitatea lor, cele mai bUnde, eel rna
mai putin sii 0 fad' . a fie ge~era _accep a .' I _ nevinavate\ eele mai egate de om pri instinct ~i
• ' -d;- 'nile in cele mai Jndepartate plOfl n oLi1inuinie. Neputind saerifica omul pentru a salva
l~l are fa aCI tui punc
zirni ale oaturii umane, iar C}supr. a~cs :- 1 ~ omu, dintre animale erau ales victimele cde mai
. t- 'ci sin ura dlsonant a . n 11mGl e, dac..! ne putem xprima astfel, ~i intat­
istoria nu prezm a n t · 'b'litil+ii 5c
, baza e dogm reverSI 1 \' d <luna victim era arsa in intregime sau in parte
treaga teone se . ' crede mereu)
a"<1 cum s-a crezut ~l s va p ntru a . e ovedi ca in loeul carnii 1'inovate er
ered ea ( '( ! vinot'Q' d
ft nevinot'Qtul pntea pUiti pentru cc .' -' '
arsii carnea $ubstituitd.
c, • ,~' at., Hind vinovaW, 0 vlata mQ7
Kimic mai eunoscut in antichitate declt tauro­
31('1 cone UZl3 ca o,a -' LOCHL

~Ltin pretioas~ putea fi oferi tii ~i a~ceptat(l In t'."


bolurile ~i criobolurile ce tinea de CllltuJ riental
.. f - d ci singcle al1lmalelor: an IOl al lui Mithra, Acest gen de sacrifi ii trebuia sa
aHeta, 5e 0 era, e , ' 11 t nti- pereze a purificare perfectii, sa ~teargii tOi'll€' cri­
I t ferit pentn! un 1l c, a
numC;lU ncp.s[ 11 I e, 0 .' suild
, 'mam' cum 'i-al Zlce, ' mele ~i sii.-i ofere omului 0 adevaratii rena~tere spi­
p.~ychon, V1COJ"{t ant '. .
rituala: e sapa 0 groapa, "n fundul e<lreia era a~('­
slLflet aU uHet inLocmt,
p€ntTlL ,,'
Tnvat atul oguet a xplicnt fOClrtc blnt', pI H1 Z<lt ~nitjatul; deasupra lui se intindea un fel de
( b rt "i prostitmu'e leg a1a blOC CllnOS­ pedea strapunsii de a mul im de gaurele, care
dogma u s I mrl, . ' 'd' 1 n gata de Voltaire. sc jertfec victima, ,'ingelc curgea en 0 ploaie p ste
til in antichitatc ~ n ICO .,_ penitent ~i se credea ca acest ciudat otez opera 0
eu , .' . ' ca" 0 divinitate 111matii sau ra\.!­
!\nhcll con m~l < .. f regenerare spirituala. gramada de basoreliefllri ~i
" .toar'£, rivnea 1<.1 castitatea so~iilor lor, 1l 0 ereau
\ 01 • f 1 ~ VemLS acapa­ inscriptii amintesc e aceasta ceremoni 17i de dogma
'ctime voluntare, spcnnd ast e eel , 'u universal a carc a imaginat-o.
va mai tulbura um ­
raUL Cti totuL de prada sa, nu - . Cel mai izbHor lucrll in toata legea ui Moise
. 'mal feroce carUla
nil legitime: asemcnea nUl ~l. .' d I este efortu! constant e a eontrance eremontile
. - un miel c sa-i distragCl atcn~la e
1 se arunea
pagine i de a separa poporul evreu de toale celc­
un om.

103
102
CI\PlTOLUL 11

re sac-ri­
. bl'te' la articolu d e'p
lalte prin n u 'l r1 eose, 1
, . "I gener e ~l se . .
on­
DESPRE SACRIFICnLE lThli 1E

neil, ins·, p[I1'ase~te pflncl~~al al opoarelor; nU


fo nnE.' 3Z;1 1' ilulu} fundamc •
. '
dar 11 &1 'lntAre!7 tC (IJ
. c conformcaz a , < , 1 0 . sprime J'
0U111ai La t ului 113\IOna
risc~ll ea.
, a carac er . ' ' 0 eel' 1110­
U ex.lsta nlCI
"nevOle. . .. . :pecial Doctrina ubstituirii fUm: universal recunoseuta,
ca -<1Vca mel .tit legl'; ator, In
. , - d ace<;t ves d - . ge nu mai raminea niei 0 indoiahi asupra eficacitatii
ni p'·l.scn"l , '.' - sa nu pretin a sm., ,.
T re chlar £11.1C3, . , ' , tit de genCl..11 Ci
sacrificiilor. corespunziHoare importantei ictime­
dl,; pun lea '_ . u<' ucoseblta . I 0 . e lor; rt 'ash indoitil pdinVi, intemeiata. inceou­
o ere<1int,.a atl t 0.::" rte adinci. Daccl u ~
. ;- 'ba rJdaclOl faa fi 111eo\1­ UJ'ile sale, al' dl'naturata de foqa ee perve1'tea totu •
trebUic .'a al , t rio d ce ar
, ceva real l?i mlS e , ozaiea? Cum aU 1I dat na~terc~ cumplitd superstitii a sncrificiilor umn­
tiaz'-l in lcgea m , 11'. Dege btl ii spunea l'a iUll :1 omului ca l1-avea
insu~i Dumneze . teri spi1'ituale pnn
nu - . .. 1 'deea unCI rena~ ' t ' prctH­ ni i un dr>p ac:;upra s('menului Salt, confirmind zil·,
a)'uns anheH a 1 , '0 toate tim-pUT I e ,,1 ,
s-o il ales I "ltl'U a- b­ nie accst Iucru prit ofrand a singe ui de animale pcn­
singc? De ce . . sti divinitatea, pet , , re­ tru rdscump<lJ:Jn'a ('Clui al omului; zadarnic omenia
tindeni, pentl'u a em. e minia, 0 cel'e1110~lC! ?
, f orurile saLl a- :Jbat ' . de sentiment. ~i mil" fir as<'iJ dudeau 0 fortii noua urgumentelor
\II1C av . <:.i respll1S<l _ r4iunii: in fa unei dogme SU jugiHoare, ratiulle,)
ndata de ra 1unc '( C3L1Za secreta, 0
coma < _ l.t a cauta 0
c

n.iminea la fel de neputincioas~ ca sentimentul.


'l'1'ebuie neapa1'
Am dari sa put m de minti istoria, atunci rind
caUZrli \) 'Ina de for~a,
ell n prczintA ac s abominabil 0 icd practieat peste
at in lume, dar, spre 'u~inccl speriC'i nan, imic
nu e mai incontestabil; ina ~i fjctiunile poeziei il
atcsta:

Cind slngele sou curge ~i-l sorb tilrini t' r


Trimis de zei, un jUlger rasurul pc altare,
\7oios sa zba.te vintul, Anima departarea.
105
viC sau politidi ~i se spunea: Ce inseamna viata lLnui
, ' L ' sole$te 7TUlrel1 ,
'inovat sau a unui dU$771an?
I 'I1l.!Lgete UChlde ~ In 0 pume C1'istaline

In zare, tlir1llUL gem~ su s, de de ta sine, Dupa toa ' probabjlita~ile, primele 'dime um ­
' 'Urt se-aprtn e an fost vinovati condamnati de ege; oat.e popoa­
$i jlucara dIn rug J d chis pe fieeare
certLL es ' , I 1'e1e aveau aceea~i convingere ca a dl'uizilor ref ­
Tiiwt de f11 I ger, f'tta lui oroare.
e-ntlire 'tc elL S U rindu-se Ia Cezar: supliciul celor vi novati era ceva
N(' umple, n ccrs
, ote sau su foarte pUiwt dit initiitii, Anticii cTcdcau ca oriee cri­
I carea un 1 , 0 ma capitaJa comisi'l intr-un stat lega atiunea i rc'i
mai! pentr P e . ' fete nevl1l a-
Ce ,stngele n , , .. 1d
, n VOle e menu vinovatul era consacrat saU jertfit zeilar, pentru ea
in Tazbol ef _ . treb cum ..Itt aJun
prin seurgerea singelui au sa e dezlege am e in-
<
te' Ioca- 0 d't" arna u)0, . 1. aturnt ca
d ViU' <It! ll'1
, e ptie'l I ce a ? S deJTlon­ u~i elt ~i ~ra.
'ISC'I""1CnCa cone , '. Hoare eroare, -3 .•
'~ 'unga 1a accast1l lng roz ,1 gm a 5ubstituirll, a1 Se ede de aiei de cc CU\'ll'ltul consacrat (SACER)
sa a) 1 ,'n de 1[1 uO ~ om
t 'red cil. tolU 1 , h' . lnnascut 10 era folosit in limba latina ~i pentro bine !?i pentru
stra .' ( ,'_ e de netagaduit !?1 c tal , a a uza\ 10­ faU de ce acela!?i cuvint in greac- inseamna 1?1 e
( "Irel ae e\ ar f 1 bin , d't?) .I'lr de cal e
~ VOf­
<
(d'ICi ,'um \-,1' 1,(Od
1 ' , Uc
nn ' fiiod di OInu1. a SLI sfinl ~i ce e profan; de ce cuvintul anatema insemna,
s de asemeni, In acela~i imp, ce-i este ferit Dam
r-un mod rednt c e p : ,~pt.b efoar ca. Paate t ~a:
bi eu eX<.lCcl "tate'
< ,
nu ace ,- abuzczc de e. l' <'lulca , nuluj ca dar ~i ce e predat razbuniirii sal.; in sii'
.. ign o[(>7' ;, (', d \'Ciru sa sa
• ' duc+ie
<,
a 0 SI'wa+ie ~
ca­ ~it, u Ce se pune $i In greaca, ~i In latina ca un
sa , t 0 falsa I n , , om sau un Jucru au fost de-sacrati (au fast ispa!?iti),
s' _ extinda, pfln r-
term en prin care "e inteJ gea cn GU fost spalati d
re -i e stra,ina, d - sO f'1' me .'"tl elus 1a ratiicirea n­
S pare eli OUd o
• biectivelor de 1a car 0
un pacat. Cuvintul de-sucrat (apwre) pare ontrar
.• ~' 'll1portan~a 0 teaz a analogiei: 0 ureche neinstruita ar cere re-sfintire Sall
cnUor: mal lntl\. , Se spunea; ce con
a
m " doMrtatil anatem , tJ un ora~, un re-sanctificare, da croarea e numai aparent.a, iar
trebUla l1l ~t'- l't:eoza 0 arma 0,
- tin d ~e su 'd e de ase- expresia foarte exacUi, Sjintit inseamna in lirobile
Hll urn daca ,~S lua in cons l erar , t
are StlVeran cIllur, . e . s aIla u doua ca~-
L 'ecru ceea e e incredintat Divinitiitii, indifercnl
m , . ' snPciaUi In. car d 1 gea 1­ 1I1 ce cali tate, d venind astfel legat; in a~ fel Incit
menea, Sltua~l t-"- (' d 'ja sacrificate e e
,. de \rietimc uman , upliciu1 de-sjinte$te, riiscumpiira sau dezleaga, ta­
gorn en Dor­
, roetulul Eug tu1 ca 0 absolutiune r Jigioasa,
<1. "Tf urilof apari,1l1e
I 'I'rnduc ~
107
cc,f'U,

106
" XII table decrcteaz a moal~tea. g,mt (lintre seriitorii latini s-a complckut sa reamin­
intI lcglle dl11 cc\e _ f' fintit)\ adica Jert- t as .;' aceasta inonimic ~i mai am de re-marcat eli
ESTO (sa Ie s ~ ,
elQ spun: SACER . "'i mai cored, consa­ Homer, intr-un lor din lJiada, redci ideea de du~man
tit, sau, pen t ru . ne expnma "
"(
'iguro vorbin, e­
d d prin aecca de strain, jar comenta orul. l1e auage
aat; fiindc'- vinovalul nu .era, atcl1\ia asupra acestei cxpresii.
't prin cxecu\lE:'. . 1
conSI crat d ci . ~ ]Jentrtl Jemczl- CV ­Sc: p; r c;) ace-asta fn aI, inducii ('xplidi per ('t't
Atunc). -U1u.1 B'<'''I'\ca
loX.
.'ie
. .
roelg<1 . d' .- pent·u ca­
- univ rs..-;Jitatea unei practici detestabile; {'Cl 0 explica
• ..1 t feminc .'>'e~·u), ,1 1('· •
1'WG. (pl0 uevo 0 l ' t'" consacrate, dil.H11 ace­ foarte bine omene~Le. fiindca nu aun niccli ri ne­
. L
lllCjllrde e care s
int 'ca men .'- . pe e alta nevll1o­ . gandu-se (!?i cum ar pu ea unul simt cit de cit a­
'. . d 0 parte cn rna,

p(l:)1 Idee. e. . ' a sint sfintite.


murit <i-I nege?) aqiunea 1'<1ului care a d gradat
va~ia' i una ~1 alta, inS , 't En hVp]Jron, un
totul.
l' dialog u1 lui Platon Dum,l lui 0 ~l<'UZ3- Aceasta n-ar putea "vea ici 0 puter asupra
. due-a in fata tribuna u _
barbat, gala sa a .' 'ba ~i:i-!?i enunt;e tatLll, omului dac5 i-a preznta eroarea izolatll. Lucrul
tie oribila. deoarece ~I [\ .VOI f 1 mitind 0 crima sau nid nu-" posibil, fiinde;l croarc;l nu inseamna nimie.
" .:" tUle~tl t c co ~ \
scuza asHel: "~Pdf d _ ... , _ linistit iar ce (e Facind abstractie dCl orice . lee anteeendenta, eel cc
, . '11 sa tt ali:lSCa ~, d-
15.s1ndl-l pe cnmll, _ - . 01
!-" Ur1narc~ e uoar s,
a absolve .
toto aLa , r fi propus sa fie uris un altul, pcntru a-~i fne' zeii
sustinc acuZtl\Lll _. a vinOVQttLLtLt fl •
favol abili, drept raspuns <If Ii fost omoril, sall in­
ropria sa pe rsoana 1 p~ c~ fo~"tc bine modul de ('hIS ca nebun; tn~1 Ull ued ph ('<It lnlotc!c(1una lIe In
t cxpnma
A.cC'st frag me1
',u
' . t pune de \ie­ n ad val' p nlru <l riita 0 e1'o('\r0. A b.iga d 'lea­
, ' r e dintr-Un anuml .
gindire antlC, ca, . ' t al celor vee I. rn, accasta, meditind mili al $ ilSupra . ag'inismului
dere, face cinste unulUI ,~lmf':nd patrun~i d rin­ Co'ir scinteiaza tic aele 'aruri, dar toat sin dClll1­
". 0 mcnu H t •
Din. e f enc e, ,.....l ore~punzuto:lre 11It­ turat l?i schim t; al>lfel incit sint -ntru to ul de
, . ~f' sacTLjlculo '
eipiul eftCaclta.n ' vat la du!?man nu . cord eu arel filosof ce a spus ca Ido/atria J'a 0 tj­
. t'
ortantei t'lC tme
lo d 1 dVI 0 evine ino\"3;
t r faetie. Sa privim mai indcaproapc: om ved a di
, . as' orice u:'i)11an
mai e'a declt n p,. . "tl'a-on dcyine du.;. n printr ideile cLlc mai aiurit , mai lipsitc E:' ~jne
." onc... • ,
i tot lin ncferl(1 re, .' A.ces\' ingrozl Jr ~ u mai 'troe ; printrc practicile cele miJi monstTll­
, ' d' vlctlme. . ,
atunci cind 1('V01C , iat"i de ce HOSTI. oase c au dezonorat speria mana. e una pe car
. . binr ('unoscu.' . 1
drept pubh e prea.
- . dlt~man ~1
'stl'(li1 eel mal e e­
'
sa n-o putem elibera de diu (de in De-a fost dat
, I , ' insealUnd ~I • '(
-In latl":-\
109
108
sa $tim .ere aceasta favoare), pen ru a arata dup· putrejacti t '
, , eona consoJatoar "
aceea cD. ce mm ramine e divin, asentzm.en£ului <...,_ 't' . e :;;J mcontestabilii ~
Dcci, oameoii au fast condu i catre cump ita " ~ In apare In mi'l I
anLlce sub forma Un ' ceu tenebrelor
roar sacrificiilor umane de egradarea lor $i de orie sacrifie-iu real S~persti~ii sIngeroase; :;;i CUm
reitateu innascutii, de necesitatea ei satisfaceri, de m Or t'f'
J lcarc~ au uf ' t , Orlce act1une
en' t '
One olice
rev rsibili atea merilelor 1?i de s lbstituirea chinu­ • enn a voluntara '
varat cedate m0rti1o P I' , pot Ii cu ade­
Hal' ispa~itoare. talitate d .' 0 ltelsmu1, derutat b
e ane c remInisce t " Cll ru­
Franta! In piidw-ile Ie ea a 8inuit multa vreme, sa. ~Ingele uman pentTll n , ~a~l :;;1 dcna~rate, var­
7n
"Oric gal atins de 0 boala grava sau supus pri­ UCl~J prizonieri in J'ur 1 l$t~rea mortllor. Erau
mejdiilor r'·zboiului. sacrifica oameni sa promitea n' ,. u ormmtel D
leru !ipseau, i~i raspindeau " o. aca prizo­
sa-i sacrifice, eoarcc rrcc!"a c;i zcii nu utcau fi aceast.j CI1ldc1 iud"'+ . slIlgcle gladiatorii
tf~enle dcveni.nd .
1mbunati i aid ca iat; (mui am putea fi raseum.­ ce-o practicc1u P"imind " 0 meserIc, iar cci
I

parata altfe! dedt rin viata altuia, $acrificii!·. cxe­ putea Ii a. imiint eu eel :;;~e num,e (Btlstiarii) c'
cutat de Druizi CU mina lor, S-,lU transformat in reee eTau destinati a ~i Va O~mem e Tilg, c1coa­
ins i utH publice $i legale; cine! JipSf'l.lU vinovaiii. ertlU rilor, In fine d ~ l' - rsa smgele In jurul rug'U
, aea Ipseau ~' . , ­
auu$i la supliciu inocC>!1tii. UnH umpleau cu oameni norociti, Veneau f . ~ pnzonlerii :;;i ace~ti ne­
~.' ernel care,In0 p f'd
ii anumile .,tatui uriao;;c n c zeilor or, pe are Ie Lo~l sfi:;;iau obr ... 1 i:l ceIol' II table
, aj11, CU scopul d f' ,
acopereau eU crcngi hidioi1se: Ie d'ldea.u foe iar car
. Zmaginea unor a crt'f"zCli ('. e a 0 . erz ruguriZor ma ..
oarneilli picreau"n lijlocul fJik3l'ilorCll , Sacrificillr mjernului cum yl ~ satisfac pe zeii
'
1\fai e nevoi '<1
Spunea Varron a ~t-nd
s-a mentinut in Galia, ca $i in alte parr, pina 18 " J ra I u-le singe.

instaurarea cre$tinismului: n-au incetat dedt in pre­ de caliaginezi


.
~mmtIm ?e
au canaanaenJ? M ' t
tyrieni, de fenicie li

.
zen a lui i ' u disparut pentru totdeauna In fata lui mm ca la Atcm " , . al rebuie sporn£,_
P' ' a, m tlrnpurile sal d
Se ajunsese a crede ca nu se put.ea imp~ora pentru JactJeau anua] aces!£, s. ".. ~e glorie, se

un cap c1edt cu pretu altui cap. ~i asta nu e to : ~rnenintata jcrtfea gal'? 3 C,nflCI1? C~ Roma cind era

, 1. cme n <:t1e
cum oricc adcvclr Se aWl ~i trchuie sa se afle in Pa­ U-l rnai putin inutil sa. m ' y~ aceste ucruri?

ginism, dar, a~a cum .ocmai am sus, intr-o stare e ormintele regilor sa I en lO~am biceiul ea pe

o~ti sa fie jertfir d u a.e marilor conducdtOri de


1 De Bello Gallte , VI, 16.
itori. 1 Ul?maru, Sau chia' o[iteri<:l· y ser-
110
HI
tatea
de ani.0 me
t' d e ani; a t ' oameni timp de trei mii
rez
Can am ajuns in America, 1n sla r 1;-Hu se<'olullti
< 1 .' -lea, am gabit 3<'01 aC eil!ii ("redin~a.
liar mult $tiu ca, In timpuril '
mai ferOC€, prco~ilor e 'icani trebui, s.- 1i se :lduel terioare egii, omenirea mal ,ult ,sau mai pu\in ul­
pin a douaz ed de mii (' 'idime an\.lal; ell s"i faca decata, iI ing-iduit . I' w:f'on m< tar decil preju
rj Ii '
, ) 1 1 ( > 1 omene~ti L
< In OCUlre
ost dele. dedarau la intimp arc dlZho' ul1tli po­ un om pltismuit d'
• • 111 unt snu al at' 'f' '
por 0 r~car('. iar 1a npvoie i~i sacri fi <lU propdi co­ msu, au durat 'fa
"m
d
e seea[ .
. acn lolle reale
'
pii. S crHicatorul dc<:,piC' pieptul vidimei ~i-i ele
smul­ I
a monn . ' sotilor 1 '
or pcrslsta si a:zj
' tar eel al femello!'
ge:l 'nim3 inci.l vic .1arele prC'o ~torl'ea s'ng pe Ace t straniu saclificiu e ~ , ,.
gura idolu1ui, iar prC'o\ii inca\. c to\ii cam,'a ('l'­ Yoga' rugaciunii rostit d ~e~te Pttnmedha­
arunca - fljeari i s e e ~cmel.e in<tint de a sc
spune anca2pa E.-: '
10 jertfi\i. e ementelc, sufletul' " , 3 InVOC" z ii,
I " ~I con\~tnnta sa 1'" tl .
con...<;tlznta m.ea f" _ ' S IlglO ' zaT W
pater rbis! ,LI martora ca it '
Imbrati~jnd
, ' ' , . 0 · '
-i trup _ " rmez pe oiltZ meu!
11 ",de neias tantum? . ' ' u In 011jlocul fF ,- '1
In nou: satya' sat r ac,m or, triga
d
adeviir) , , y a . satya! (acC'st cuvint ins('amn~l
Solis nc-a dflruit Ul monument '11 nC stor ri­
at
bi e credin\e, hansmi\lnclu-ll - disrur<;ul adrcs de Focul
, ruguI'Ul es t e aprins d f
1agiscatzin lui CotC'l in timpu1 !i \crii vl,st.ilului aproplatii rud[l. <:i to t, e IU sau de cea m<li
~p3ninl
•mtr-o tare) und y a aceste g
,rOWVIJ se
-"
etrcl'
la Tla<;(<ll<1 £1 nIL pl!tC'Oll, 1l spunea el, a-.,i ee 0 mare cnm:- ,- "
l'ahmanul supe' t T a . i:i U('IZI 0 vi:ieu in
lmagin 117 .c;<lcrijiCllt der·aro t daca 1111 mUTC'U eel b, 15 J~lOS nu ind - '
puti-
Cze
om pentTU salt'orca celo !(.
11 .
rLa Vlennii care-l devora, r<Jzne~te sa maar
1n Peru, W\l1 l&i :lcrHica propn opii, AceasUi Guv mul din Ben al d '. •
nentlniE', prcnlm ~i (' a
numiirul femeilo . g" ormd sa cunoasciJ, in 1803
antropofagi i aU facut in­ r ImpJl1Se de ' , '
pe rugul soiHor lor fl _ sup rshtle barbari.l
conjurul globUl u l. dezonorind ambde continentr '
Chiar ~i as '11:1 cu oata autoritatea armelo !?i a
mil pe an, ' a a at ca era eel pUiin de trei

~tiin\ i noastr e , am utut eradi a in 11 (.1la funest' rn aprili 1802, e e oU'l< soin" ale lui Am '['1'
ung regentul d' T '
anJore au .
C 5 une vcchca lege a acestei Vtri, evan~helia
prejudecaUi a sncrifici i lor Ull1ane? ul so~uluj lor Rel t
III
,< <:Irs Impreuna cu tru­
. a area acestui sacr'f' . produce
1 IClU
ndustan ? Sacrificarea unlli om IesfatCi It>ini­
ului 8 - Istorle :;1 m sonel"1e 113

112
. - ' ~ile
y facute . cu, tcpa
i materna, Ia fel ~I In er­
darmce ruganlln
groaza: a fost za <" :-
ultima siirbiitoare indiana finuta in insula 8al1go
al lare dragoste fillaia ~dore"te sa~ zcze de auto-­ fn deeemb1'ie 180 Jf(l.
' , guvern co n u . . , . '1U
ventla unUl " lrocit<lte: femC'] Am fi, oat, j piHti Sa PUnern: df> e ngte u,
ntal.e pen t ru a impledlca acea a
f stapin absolut fn aCria tara, pOate prit'i la toate acestl
ast de neclintit. ' , , I" pnn t re l""nle de ]'05 ale po 1'01'1 jara Sa jacii ordine? Poate eii plinge pe ntguri
po 'ului se face lll, mo,
J (,->,-,

Tn unele provrnCll deslul de obi$nuit Jegdmintul


ut.arc sa cut;trc avo re
dar de Ce nu Ie stinge? Guvernul a aplicat ordine
'. d ca se ob~me c severe, masuri aspre sau exeeufii, dar de ce? !ntot­
~mucid(>rll. a, , C' ce Sc leaga pnn
. a t_
deauna nUmai pentru a-$i miiri au apiira PUterea,
.d Iilor loculw e1 d'
din partea 1 0 , ' . d reau se arul1\<1 10­
niciOdatii pentru a reprinw acele cumplite biceitlri.
. ' t ,,' obtm Ce-$l o .
el de juranun ,1 , si uat in lUll t'1, -n • 8-a1' spune cii raceal jilosOjiei a stins in inima s
't CalabyatTava, . t' e
b··un loc numl' , erma d a. TJ-rgul anual Ce Sf' ,m aeea sete de ordine ee 0 ereazii cele mai 11lal'i schim­
tr nul'il TaptI $1 t sau zcce asemenea sa­ M,ri in ciuda obstaeolelor; sau ca despotismul natitl­
' 1 c de obiee' rna or o~,
,ICO 0 rsti~ll nzlor libere, eel mai teribil dint1'e toate, dis 1'etuie~e
mUlt selavii ca sii-~i dea osteneala sii-i faea
rifit-it inspil'atc de supe f ' . indiana n3$te ge­
d t - ind 0 emele .~ . pTea
mai bUrn,
De fiecare a a , _ 1 ]'ertfcascJ zelyel
zel~
d' . trebUle sa- .
meni, pe unul 111:
Gonza, aruncindu-l)~ I g, Gan e' uneori, acestei 1\1i se pare, -nsii, e;l ar trebw facem
Sa ~i
0 PI'
)
"1 s-Int )'ertfite $i feme_!. ingaduie sUPUnere mai onorabil<i -Si prin aceasta mai plauzi_
bUa: anurne ca
r India, Ce a~jl a tatal iitrin ~i incapab,il
d
l<iudaw, "legea e a solut imposibil S inlJingi preju­
nului sa-$i arunCe ill ap T";- aduv;'l oblt­
c.Iecata incapiitinatil a hindlL$ilor ~'i
ca, incerci Q

aboli cu jorta cruntele obiceiuri, nu TeU$e$ti decit so.


sa-~i mal aslgure e
.' xistenta. mara " .
h'lU1' sau' sc oieril sacrillru
7~n
~at;{l sa- ard- pc rugu_ .sOy~ . 'itului distrugerll, I r
I .. , compromiti autolitatea jarij nic! Un rezulta
J
pentru ceilalti.
' an penlru imblmzlrca Spll f ._ 7.€ului silu
m _ lUi vremc ('1<
o femei stearpa lU H\sindu-l prada fiarelor Ma tn1minta 0 problema.: oare sacrificiile < troce

copilul tacma adus pc lume" aruncind -1 in apele c'1re ne re olta, pe bun - dreptate, Sa nu fie deIoC'

'I apitoare on f t 'JUne sau macar necesare in Indic? Cu ajutorul aces-

au asan or r d' ceste crUZl11U att 0


. C l mai multe m a ' , La
Gangelw, e e . _ prezenta unOT eUTopem,
omi C ClL solemmtate, m , I Es Gis
C If'utta, by Ihe students of Fort William Bengal,
1802, l_,

ll-t s·
us
'ta unui sot s afra il
ine nu CUnoa~te sc1avi de neer zut a femeilo
' "
tei singeroase insbtutu J
" 1a I ' r t tot ce Ie pri­
P 'b'!- ot! dor sa e ~l ,
aza incoruph I 3 a , b -1"lor a crimclor I Atena unde erau supuse unei interminabile tu
ve~te, Tn tara revo te 0 ',~ timpla dacii femeile n-ar
I I r a rilz unar l
tele; unde. 1 moartea unuj parint care nu las.
abjeete !?l' 0 bs c. Ul'e , ce s-a "d 10
'rdu prm .
moar ea decIt 0 fiiea rnaritata, cea mai apropiata ru a c
a 'I nt 11m1 e le t 1 mortului avea dreptul S-o ia de la sotul ei ~i <1 ~i-o
s<'i-~i mo~­
vea matena me I '1 ea deci drep U
1 ') al" 'Co( ea 11
so~ilOl' 10 ~'dLlC'd e (' ; -.;- rl'cdem a legisla orii elm , fae-a SOpe: unde un t puten lase nevasta
tenil'e ol'icJrui ins ales de 1 drept uccesor ctc,?
e
dobindi un altul, SCI
vecmme 'U totl nl~t
, ' e amem
'..
mmuna~l,
, ' t' 11-3U 3vut
ea unal' asem nea ine nu ~tie cit de aspre sint legiJe romane fata
' 't ntru lns.aurar , Je fcroei? ar ('rede, avind in edere opini fnte­
n otive intemew e pe . ;- slea s-au stabilit prm
d chlar ('3 ace , rneietorilor ele popoare rata. e al do ilea sex, C'a toti
uzantc? Sa ere em
Llne?
T t,- legislatia antici'i dlspre-
Oil a \ _ 1 fusesera 1a ~coala lui HYPP0crat, eare-1 ereclea rau
In insa~i esenta a, Femeia, spune el, e perversii prin
mijloacc pur UJTI<, :l - Ie contro1caza,
tuic~teemel 'J € ,• clcgrac eaza,,
~
oprimea Zi mat m
. ult sau mai putm,
I ' Manu e apwata
'. . fire: predispozi(iile sale trelnde reprimate zilnic,
aItfel se dezvo to in toate direc/tile Ca ramurile nnui
t 1 S);ll in tmeret~
' 1n legea U1 '.
Femew, se spunc . d
'l' 'w e so 11~ ,U arbore. Daca sO(:ul lipse$te, parintii nu sint de a.iuns
de tatd sou ir COPt~) I' , 'n n'ici Hn caz n lL i sa
' - I batrme e, t 1 e pen.tru Cl 0 piizi: e nevoie de un prieten a clirui zel
$i de fall sou a 'd t- Ternpercwwntu n. sii nu fie orbit de simpatie,
' de indepl?n pn a. " _ .. d
ct/t'tne stare a " i r i i (ipsa capacltata a a Intr-un uVint, toate egi latiile i-au luat pr(>­

cau~ii
'I
'fa
."
init
),
nestatornlClU f , '
l ' perversHatea n
atu ralii care carae­
mai rnult sau mai pupn severe fmpotriva fe

itl bi tot tLmpu ,~t


te '

1 vor lns ralna,
t _' in ciuda Whiror
.. rneilor; chiar o$j azi el sint scI ave prin Alcorar ~i

.....
'.... eaza emelle e
prevederilol' imagmabt " l c, d tlpa~ SClLr t tl'mp de s011l animale de povara in iobagie: nUrnai Evanghelia

Ie-a ridicat la nivelU1 barbatului fikfn u- e rnai

lor, c ile sa nu din vede:epiard~l bune; num.:Ji ea a proelamat drepturile femeii insti­
Platon propune c 1g v I _ acest art- tUindu-le in inima ei, ca un instrument aC'tiv ~i
t, Fiindca, (aea
femcilc ni" un momen ',.': 1.... n mai sint jumii­ plin de f°rta, pentru bine Ca o$i pentru rau, Lasap,
col nll e concepu c
t u grlJa e,-,
,
.
'It. C"tl cit depo$esc Jll intr- tara cre~tina, sa sliibeasea. p' ~ 1a un unct
' ci mal mu ~l • 'j
inDuen legit diVine, dfn u-se, in consecinta. mai
tate din omel1lre, "virtuoase deat not,
multi libertate fernei' ~i Yeti vedea curfnd cum
mlitatea C/.l a t1Ot sint mal ptltzn

116
117
aceasUi no iJ.:'i ~i emotionantii libertatc egenereaza
rate de Iegi fnJrico~atoarc ca ce e uin InUia. S-a hi _
intr-o lipsa de uviint~i ru~inoLlsa. lc vor deveni
_at aucsea lJlindete hindu~ilor dar sa nu eadem
instrumentele funeste Ie unci corupti' gener<Jle ee
m mare: in afara au tori tii tii .ar a spus BEAT!
~~~S, .u C'xist - oameni blirzzi. Pot fi ingiiduitori,
va atinge in scurt timp partile vitale ale Statolui.
Accst< va decadea, ia putreziciunea, -nUns5 a 0
tZ~ll.Zl, Ia~l, dar niciodatt bfinzi. ~uI poate Ii crud
gangrenti, a pro VOCe ru~ine ~i oroare.
chlar s intimpUi destul de de., dar un m bUn '
n ture ~i un persan, prezcnti la un a1 euro­
niciodal.il. India l1e oferCt In privUl(:a asta u foart~
pean, eredeau eel viseaza: pentro ei, comportamen­
bun cxemp]u. 1ndepcndent d atrociUitlle p care
tul emeHor era e neinteles:
1 - m CIUlt, ce oc de pe amfnt e '''zut mai rnulte
cruzimi?
Sotii $i pretutindenea 1'egine, .
Iar noi, carc Pc'ilim de oroa1'e numai Ja ideea
Libere fiirii-a fi dezonorate $i credincioase fiirii-a ft
, eonstrinse, ~CTifir'iilor umnne ~i a antropofagiei, CUm am putea
fl, atlt dl~ n}j ~i dl' ingrati ineit sa nu rl'cuno;'l~tem
Nu-$i datorau deloe irtutea frieU.
a datonln1 A('C'ste sentiment doar egli iulJirii ('e

Ei , insa , nu cunose legea cc acc ascmenea agi­ n:- .~egh '<tt in('~ din leagan? 0 atiune i us Lra ,

tatie ~i lnc.ilceala posibile. Chiar ~i cea care n-o r s­


aJu~.sd ~]<l c:el mcil nalt grad de civiliza~ie ~. buna­

C'U~lInta, a indriiznit nu de mult, intr-lll1 acces de

dehr ~cil'ii egal in istorie, sa suspcnde formal aceasta

pecta Ji datoreaza libcrtatea. Dad la acest punet ar


fi posibil sa existe mai muLt sau mni put in, a~ Sptille
lege ~l ('f:'-C1m'uzut? Cit ai clipi din oc-hi, moravuri

C<l femeile slnt ai indator ie ecit 10i Crc~tinis­


mului. Respingerea sclaviei (d sfiintaUi incetul
de-al~ irochezi]or ~i algonkinilo ; legile sfint(' ale

~i iura gTe~ oriund actioneaz~ liber) e legata mai


~t~li' cideat In picioare; inge nevinovat

ales d· ele: ~tiind prea bine cat d u~or se inspira i­


(;~Jrgln~ pe- ('~afo;lcJele riispindite in toata Franta;
dul, se urmClre~te ca acar nimeni sa nu aib[ drep­
b~batl on. Ullnt! ~i pudrind capete in fngerate ~i
chI ar Iemel eu gill'l e minjite de singe omenes
tul de a-I impune.
i lata omul .~(Jtural.' ",:sta nu pentru cli -JT' purta
I fine, nici un legislator nu trebuic s5 ·te ur­
n 1 g~nnCnll de nestm ai adevaru ui 1?i virtutii:
matoarea maxima: Mai inainte de a 7'cnunta Ia Evan­
U~e?tunle sale in n()~tcre sint imprescriptibile, dar,
fara fecundare divina, ace~ti genneni nu or lncolti
ghelie, trebuie ea femeile sa. fie inchise sau impova­
118
U9
mcw at<i ';:IU l vor produce decit fiin\e dubioase
sa. se ascundii. pa..truzeci de secole, dar de cind a in
_,I p rlLuloas . , ' ceput pcntru om 0 naua erJ, rima aceas --ar mai
:\ SOSlt timpul sci tragem din cole mal mcon c ­
t bile faple istorice 0 concluzie asemenCrl. av .lI., cu~ G~ndjndu-ne a raul produs de false Ie
religu, Set 0 btnecuvintam ~i sa 0 Imbniti~m cu
') lim dinlr-Q C"xp rienta d> patru seeo C ca" P' ­
tutindeni un e ade amtu Dumnezeu 71U va .h Ct­
~rd~~r: ,pe ,cea adevaraUI, prIn care se explk ~i
nOst'l1 ~. slujit 'ill virtILtea unei revelatii precise,
J~Sll,flca Jnstinctul religios a1 fiin~ei umane, eliberind
suntlrea univel'sal;i rorile i pacate1c ce 0 inti­
nwl v sacrifica intotdeauna pe om ~i adesea il nau, reinnoin fata piimintului.
va devora,
Ll,lc!'(:,tiu, dup;1 ce n poveste~tc sacrifidul lfigc­
INTR-ATIT POATE INDRE TA RELIGIA RAUL!
nici drept 0 istorisire autentidl, se in\elege, iiindca
avea ne oie de ea), strign Cll un aer victorias:
_ Daca nu mJ in~eJ, cam atI aJ' fi e zis, lara a
lntr-atit religia oate zlimisli ran! patrunde maj mult I tema, despr originea ascunsa
a saerificiilor, a ceJo umane lndeosebi, ce au com­
Vail el nu vedea decIt abuzurile, a fel e to~
?ra~is Inlreaga familie uman;'i, a1' acum, nu ered
urma~ii s<'li infinit mal utin sCllzabili decit -I. El
nu ~l ia (';j' excesul sacrificiilor umane, a~a abomi­
mutll ca, la incheierea acestui apitol, i'i arcit in
Ce fel. ~ a~re('iat fiJasofia modern - acela!$i . ubiect.
n bil rum em, disp{trea in fat relelor produse de
, Mal II1aJ.11.tc u rene ta serios, in minie it] vine
nelegluirea absoluta. Nu ~ti(l :au nu voia sa .vad~
Idcea vulgara a nui omflgiu sau;} U1U' fel de dar
Cil nu poate xista a reJigie in intrcgim falsa; ca
f<1cut Divinit5tii. Zeii sint binejaciitorii nO$tri (da
cea a tuturor popoarelor civilizatc, a~a cum se a~a
tores bonorum): P firesc sa le oferim. primele road
ea in cpoea i care seria, onstituia trainici~ .edifl­
a,le bunu7'ilor primite de la ei: de aici, Iibatiile antice
ciului politic ~j ca ideile lui Epicur, sUbmlru~d-o,
:;;1 Ofran~~ prime or roade CU C3re incepeau esele,
erau exact pe pune ul de a submina ('u aceea~l 10­ ExpliClJ1d Vel' ullui Homer:
vitUl'a v chea c:onstituti a Ramei, inlocuind-o cu 0
Din cele de pe m,asa, in !liki'iri QTunca primifiil >
crunta ~i nesfir.$itJ Liranie, , t
Heyne ede in acest bicei originea acr-indiloI':
"Anticii, spune eI, 1 ofereau zeiior 0 p~lrle din hrana'
Noi insd fericiti posesori ai adeviiruJul, nu
comite:n criJ~a de a a contest. Dumnezeu a binevoit
Jor, din care nu lipsea arnea animaJeJor: sacrijiciul,
120
121
privit a tfel, nu are nimic uluitor tl . 1n treac'il fie
Hump, in indecenta . ] .
spus, ltimele euvinle do edesc cil aCeS indiviu abil giei> adoptii <t('ee" ' .. a storle natu'ralii. a reli­
-edea in mod confuz in ideea gcnerahi sacrifi­ , ..';1 paz I pc eu H d .
neaza in anie1'a sa' U . ,~nc, a1' 0 tnven'_
ciu ceva mai profund c1edt simpla ofranda, iar ace lin (ar; 1 or cn S1- i d'~. , n ,Sacn[lclU e ""
I'
.. vnSI"d erat Cil
pu et de vedere '1 uluia" . "arule~tl r.ev· lu" D
bl.lle ('8 ace ]u('l"U s.- : 1 umnezeu, Ire-
Intr-aclevar, nu e vorba uoar e un dar, de Daca wlid Sc a d ~ 1'U ~al ~ata i fo1osit Ie 0 "
ofrand ii, e primele rOOde, inLr-w cuvint, de un , r e, c1 C<.I e hchid •
<lea e LU1 ani a J . ' e asat sit rurgii'
impl act de magicre l?i rccuno~tinVI, ofent, da a m, UCIS. Tn lipsa ."" ~.
bun omul .". - . {unUl mlJlot' mai
oe putem expnma as el, S1./zeranitiitii "vine; daci:i t I!;l Imagmeaz'j ea "'. .
f C bine 1 ' D (pnonumd -I?I l'RU •.
ar Ii fost a~a} oarnenii ar fi luat d 1a macelar e<:"ir­ Ul umnezeu' cred ' •
mod l~i oat dovnd' d ' e a macar in acest
J urile ce trebuia puse pe altare: s-ar fi m,"lrginit sa I ragostea!;" d .
animat; ~i astfeJ u
L

". I a oratla de care


repel in public, eu pompa cuvcnita, d('ee~i erc­ 'I " J r cernIc/a noastrx ,
1 UZloncaza c,1-1 fn~ala D a mercenara Se
monie cu care-si incepeau mcsel aeas<l. in~eIal pe sine". umnezeu dupa ce s-
E vorba de singe; nu de jertfirea propriu-zisa, Toata 1ifna ~.
_ \ aSt.<1 nu expIiC'a msli " ,
e a explica pentnl ce oamenii de prctutindeni l?i Chlar problem;) rna' dificilii $i 1lI:n1 , ba face
din toale Limpurilc au ajlUls la acee<l~i concluzie ~i coPat subi ctuJ; lUin '<1' pe VOltaire I-a preo­
aJlUrne di nu ofranda de carne (a se rctine asta) avea lUi ('a 0 certitudine el ~ eea gcneralc'i <:I sacrificiu_
virtu~i expiatoar folosit.oarc mului, ci scurgerea f l' ell"j e umane. J e m!crosat in sPecial d e sacn­.
singelui: .lid e problema ~i ea u se lasa recunos­
. ,!n temple nu se ved a s "

cu.Ul 1a prima vederc" ghUll, frigClrj gra~-r" " . pune eI, dcclt men­
Nu numai ('8 sil('rificiile nu erau cicio. 0 simp15 '-<1,-, cu tlLcd
IlIngi de fier • lingurz·'" bU't'"
I' C3 ane, iurculite
(,."tindere oCrandelor de roade arse la inceputu - " '
t nI grasune ,,' t t .,.1 po Druce '
urc' lOare man. pen­
mes i, dar ni ' acesLeil n-ClU fost, c i se poat de .,.1 0 Ce poa te inspir d .
To'ul ontribuia 1a er a ezgas ~! oroare.

limpede, lccit un fel cI sacrificii reduse, <l" cum 'r1.lZimi rnoravu '1 P pe~area aceste' asprimi . j

noi am pu ea transpune in easele noastre unele cerc­ n or ('are 1 a j " .


!Jf" OaIneni s5 S3c:riI" I' - m~ms pma 1a Urmc1
manU religioase exeC'utate (' fast in biserica. C . Ice (I oamenl - ~ .
{'Opli. SacrificilIc J"nch- "f' " , ' pmij ~l proprii
Cil toata lumea e de acord, oricit de putin ne-am da JZI ~lCI msa d
It atit au fost d ' • , e care am vor­
osleneala sa reflectam 1a acest lucru. , e 0 suUl de a . .
I-am Inloeui t pe , I ' n mal ill f"ozi toare:
mace an eu calai".
122
Fara in oiala, oltaire n- pus 1n via\Z lui pi­ 1 ' 1, d'l etata de un t 1'l'b unal leg't'
oamen· A

gl nnterioare promulg t 11m, m aza unci


dOTul iut _ 11 lemplu antic ~i nici din gravuri n-a te fi vitata in eu t.'-1 : solemn, exceutie ce pu­
t' ~ no:;. mta de ca "~d '
cunos asemenea edifidi, tli moment c credea una. de 0 .'ula. de " . ~ UZa e flecare vic­
roacel ane ~i 0 buca­
cu
'. ~ aTe e<'lt tE'rjbill1
ca temp1ul ea atare arala a . . on mal mgro"'ito d'
nt' egl1llre a 110r p"" +.
tarie, De altfel, n-a bagat e seama en loate acel b
ra~ek
.
IJn\1 Ce-~I
lneinsc de fl:-1 .~' 1
• I
. aZVJf cnu c.opi ul pc
c Cell 1 <l C lUI M I h
gratar, frigari, furculi\e, linguri sau polonice:?i e Ir! Ci1:j r:-U '. ' I oo('! cump!"
e
~tlmcnt(' de dreptate .
d 1 • , < ! lcu.e a mmtii ci Ii i 1
atltca alte instrurnente 1a kl tle inspaimintiitoar sint
moda !?i az·. fara a weo mama sau nevast1 de

d ,P rdf'r oricijror
~l.e :u:;;1I1e, Furia antireU
maceiar od de bucatar sa fie ispitita s5-~i una ('Opiii

glOasil. i1 (Uce pln' v

, ,1 acol0 melt l' f"'


1a frigare sau sa-i arunce in oaUi. ricine i~i cia sea­

sp ndlde iradc I1U ., S w;ltul acestei

i~lOC'llit pc mace/ali ~~1 c~:i ex~ct ce spun" I-am


1
mel ca duritate,1 rezu1tatiJ. din obilciu1 de a varsa singe

de arum, leo ec poate ce mult sa ~ureze cuI-are snU


ca nu \"orbise dedt d ' Zlce e1. Era eonvins
cutare crima nU va duc ruciodatii 1a sacrifiearea
uitind fraz<l desp eS~l.·e.. acrificiul de animale
. rc saenfl('ul d '
terl, C'e rast (re '" puna e e oameni: . altmin­
sistematica a omu1ui, De allfe1, nu putem citi fara a-I ,.
a ne mir expresia pIna la urrna folo sWi de Voltaire, rau rcotii dil " t' h' pe mllcclilfl dilililor?
E""
1e-~I ueil1eau Seme
n° .
ca ~i cum sacrificiile uma c n-a1' fi fost dec1t rezul­
dl11C ltat,
nIl cu 0 sal>ie sac' v . "

tori" I elin m i l ' d Cl. .JU ec"l ­


la, mal putin ('(Hal"
tntu1 tlrz a sa('rWciilor de animale practicale de noaslrc car . ° '
eeol : nimic mai fats, Totdeauna ~i prewtindeni,
•• lIf ' ­
iu In vlrtutea unei legi? C-I tnmlt In moartc
cut
unde adevaratul Dumnezeu 11.- fost cunos i ado­ b. Sa revenim, 111Sa,
• ­ 1 subiect· ni .
rat, omul a fost oat jertrfl' cde mal vcchi monumente led. a~a cum ~lm v'izuL d : mlC nu e mai ~u-
ale 'storiei 0 atestil. ba chiar ~i egenda, ce ou re­ Voltair penlru" (." eclt C3UZa j vocalil de
<l t'XpllC3 orig' .
buie totu!?i respins<'i, i~i Uilura marturia. PentrU a , , _ . ~ c e ClJuns pc tr .
nl'. Bunul sim
t
d' mea s:I(Tlfidilor uma­

e
1amuri acest important fen omen nu ajung ,a se aceastft
, incereare n - d oved'1t n .u a (emol1stra
~
<a in
e
~ltc1te sao e 0 a ev<1ra ~
0"

recurga 1 cut ite de bucataTic $i fUTCUtit elL oada mu urma e perspica


antichita~ii. ta cunoa~tcre a mului. i a
tunga,
Partea espre incruzitie, en care se inc eic no .
pare ~ intr-un acccs e delir. Haiua '!
fi scris . , pe Con .IlIac ~i sa vede
In fine l sa- ascultam
fum ii cx.plica el ongl11ea . acrificiilor u mane pre­m
Cum sa fie executarea legaHi unui num mic de
125
124
CAPLTOLUL IJl
r fericirea 'intreg u ui
. l ' sa"u inviitl'icel care, s P
tlUSu UI sa• e lase tnva.
• "tat
. . il TEORIA CRE$TIN A DESPRE SACRIFICU
popor, 11.- rul . s Ie adreseze zetlor r.u g =
J

Nu s-a multumtt -rut cii irebute sa


, . ' t I) ~ale; a cre- ,
eiuntle $t fa9a~um~:e i inehipuia eil e plac foal te
c of ere lucrtm a. -~ i OATlIEJ 1 ... '
t f rude, a 7H1nale , .' J ,ml1. c un Care a evAr nu se aWi in paginism?
mu i .... ." C;1 aces pasa) e l:
E [oad·, adev;-lrat C'l exisUi mai multi zet ~l mai
M1 voi fet! sa spun ' CI existJ un
e "D nului nU cre <
mul~i stapilli a/)solutl, alit 111. er cit ~i pe pamint,
copil, ~ ti, slaVa am" '. C mizerabila U~L1-
. - d ..- Cil Sd- sene. ."' iar noi r buic sa nazaim 1a bunavointa ~i 1a pro­
opIl atIt e leU f .. i' noastra SpCClC.
· t pC'ntr ne erIC
rin\ii. Cit. d·Ispre . . . tului sau cc mai Ires
r c tectia acesto' ze',
Cita ra 1m . potriva' InstlJlC
. . .;- 'pun in ('CO' mas • 'ur:' Dar toOt am de .:Ide 'arat e di nu-i decit un sin­
·
s' mai sacl'u! r nJ,I C. '
impOSlbll.
"
a . . t"
con!)tiin~cl &i Slln~- ~ur Jupi -er, leu] suprem, eel dlntii, eel mare; pe ­
. . dill' <.1('1, jn 11111.(, . -le sonificare' ('ea mai buna a legilor naturale ce e
Te\loltil. Can ae. . 1 mai Odloase a
d' tras;:it.urllc' ce C depa~e te pe toate celelalte, hiar divine: acel cineva
mi tde: C u 1a 111

cestui odios scriitor.


('are n-arc nimic dcas\lpra lui; zeu nu umai Dum­
nezeu, ci IN TOTALITATE DUMNEZEU; motarul
uni crsului, piirintele, n'ge!e, impiiratul; zeu! zeilor
!?i at oamenilor: tatJ.l alotputemic.
E drepl ca Jupiter nu putea fi adorat urn se
eu ine decit impreuna ('I) Pallas =?i Junona; cultul
acestor trci pateri facea parte din natura sa indi
izibila,
B adevarat ca, da('a judeciim ell illtclepciune e­
s}>r DumnezctL, inc(>Ulllul celo prezente i iitoare
'. i de pre Domnu DtL'rnn€zeu, piirintele inceputului
~i aL cauzei, vom intelege am cit ii e 71lgiiduit celui
m.ai bine inzestrat de La natura ant.
127
E adevii.rat en Platon, autorul relor de mai sus, E adcvara t ca
n-iJr utea fi coreetCit dccH ell res ect, atunri ind brozl·e. eii se hrancsc u nee r '
~I a,
III alta par . pun€.': Marele J'ege fUn in mi('zul 111­ E adeviirat C '.
a' a erOll, ('<1 r .
crllri or, iar toate lLCTurile fiind fucILte pentrll I. menlre, intem into '. au blOC1lleriiat
dr \. TlL md b"
cad el e rcatorul eeloT bune, al doi/PQ rege stu in eptuJ s5 fie declara.I' . eo~e I $1 /pgislatorii ~
1<' ...J < t zel PrJ . "
ijloeul eelui de al oilca rind de ucruri, iar a , ~ev<jrat cJ ;jtu . . n autalitatert 1<'giUm'
trebu' . _ ' n ('1 r-m<.1 1I (
tr ilea in mijlocu eellli de al trellea, ceea ce totu:;i le Sil Jncerce S.1 . d orn e bOlnav'
u - I se U
C: eu blind t .
C1 .
lV2nte ell t .
nil tre lIie ii se eric mai impede, pentTu ca, i C(1­ . PU ere de irzriu'. f' dul P 'Jr
tU~1 ni . Tlr(> f· "'1 s­
Z111 cil serislLl s-a pierde pe maTe sau pe uscat, el r un mijlo<' al ed" .' . ( a neglijeze to-
e l-<Ir gasi sa nu inteleage/. nimic.
E ad varat ('.. eli .ICln e1 materia]e.
foar~- . d me cm;:z • ' .
E adcvarat ca ,/\/incTm • je~it din apul ui Ju­ I.e apropiate. I lVmatia sint ru

]Jlter. E a cvJrat Cil, a 'Ilceput, Verl1ts ie~isc elil E adevilrat <'a ze"
Oa '. It S-au i'l"e t
menIl dre fj s· .. za Uneorj 1n m"~.
<.l ,'; a s-a intars aeola pe !aata perioada potopului
T • .,.
t , I r d ,::11 h cia '-'-"d eu
Pentru a ('ereeta' < d all venit nn n::· •
rind tottll era numai 0 apii fara margini, c{l a ,dar­ c crJnW]e Dce1' l~\. tJ'nnmt
E adev,lrat e Ora~I oameni.

mit pe fundul marii; dar c 0 mare eroarf" sci auau­ ca In g neral, Jupite
.'
a PDpaarele ~i

. _ ol·i.l·~clc .,u patroni .


gam d'\ ca a ie~it e acolo. mai apai, sub Jnfa~i!?area In a ' T execut<l a u1' I
ceaSt~1 ]ume prl.11· . t tn tIme de !ucru .
unci parumbite, dcvcnit,\ ves iUi in tot Oricntul. E In errnedj 1 '. r
adevarat e. "' u SPZT"2telol"
, adevarat ca j'jeulrt: am l'li are spiritlll au forte f_ a mse~I clemen t 1 .
. ,suIt conduse c '. P, care sint ni~tc
ciila lzito ~i initiator care il canuurc prin misterele nltati. "' a!)J lmperiil , d e unele dh'i-
icti' . E adevara t di r ' ..
E 'ldevarat cii llereule IlU ate urea in O/imp slat p mC1.pIi pOpOQ I .
. C'U Dumnezeul ui Ab h re 0/' !>lnt ch('rna~i <l
~i sii se cas~torcasdi aco) c Hebe, decit dupa ce zel af pa- ~ ra am de
nuntului slnt '. ) oar ce putemicii
a istrus prin foc, pc muntele Eta, tot ce avea ome­ a Teele ':ll rmportant" d •
• .1 eClt De 'ine
nesc In el. E adcv·rat ins;:; . •
p'~_
E ildevarat cii NeptlLn Ie porun<:e~te t'inWTlloT !\j nl' Cl. Unu] nu '''', 1 Ca
. "nnw:e l-j a .
rui se pa<lte compara c t ('e~ti zel,
m{ ri/ !Ii ca Ie inspira frid'i. fapte sa se apropie d u Danmu1 ~i ale ca­
9 - ton
e ae 0nmul'
Ul,
128 e $1 masoncr1e
. . aseroanator lui, Atunci dnd uzii temniceri ai lui Ludovic a1
prinde WrolC . I-lea, prizonier la TempI, i-au refuzat Un brici,
Fiind di er nu eu Dumn ezeu insU~l n-are
'·' 1 i Dl1mnezeu , . t1 servitorul sau credincios, care ne-a relatat istoria
di prin I re f til U ai el face rninUIll . u­ aeelei lungi ~i ingrozitoare captivitati i- spu:
eg al ~i, tic altre~, num i Ctl Paginisro u1 n ~-a P 1Il Sire, infii1i,~ati-vii La conventia napionaLii cu barba
D . cum sa nu crez . tit de unlvers~ ..
Cl,. prive~te ldcea, a , ~ minttL1rn
aceasta 7nare J ca sa. vada poporul cum sinteti
tut In~ela n c: saerificiilo f , adlca a l"za eu
tratat.
i rundamenta a, a sc on putea rca 1 ,

Regele i-a ra. puns: EU U TREBUIE SA STIR­


~ .?
e Jeamu1 omene vea neVOle ,
pri.n smg . _ 'ogele de care a ,
NESC INTERESUL ASUPRA SOARTEI MELE.
~ at e inseam na Sl t banui profl1n Zl ­
a de"ar . f" ta pu ea te Oar ee se petrecea in inima aceea atH de
< • dindu-~l no" t .. ? CU toa
Ce 0111, gm . . ubirii repar a or11. i para, alit de supusa, atit de pregatita.? e da im­
. didcrU ~l cea a • d ai mult sau a
mea reCllIlO')Cln , tura plresia eel augustul marth- se teme s'- nu fie sal­
acestea. oric popor, '"l,turisea ~i nevoia ~1 na vat de la acrificiu, sau ea victima sa nu fie ai
pu 1
r n dar. ea~derea , ma amenilor , E put in desavir Wi: ce aeceptare! ~i ce n-ar fi me­
reroediUlUl. rtine tu Ufor 0 ritat!
til credin\a apa 'r , conform spe-
Aceas • raeticarea 1, " • Ii Referitar 1 acest punct, in sprijinul teori i ~i
s-a modillcat doar tn, ~'ll cultelor : princlPIU1, ms,' a1 traditiei. s-ar putea invocH experienta; schim­
. po are or ~l < d 'cord c eii­
cif cul ul po . ' Toat5. lumea e e a a1 uno r barlI cele mai fericite petrecute in cadrul natiu­
ramine a .acela~l. ,. a sacrificiului o~u~~~, 10 fa­ nilor sint aproape intotdcauna obtinute eu pretul
den'a nllracUloas , rtfes c divlOl ta~u unor singeroase catastrofc, a1 diror vietime Gint
., t
'r
e ne ,lIlOva t e ce se JC pus cel ro ai mare fiinte nevinovate. Singele Lucretiei '-a 'zgonit pe
fun'r . t totdeauna S-3 .' accept­
oarea CUlva. n " celui drept pun Tar uini, iar eel a1 Virginiei pe Decemviri. Atune'
ofcrta C SIne a dup- ce-a ~P dnd e infrunta doua partide lntr-o revo utie ~i
rc\ pe Seneca,. 11\
f int i' de aceca, . m I vi.r fort1s eu de '0 parte ad victime de pret s poat paria '"
Tca su er'r_ ' paT Deo dtgnu " lQUE
celeb fraza: Ecce 'tu.s adaug a imediat ilC t par tid va sfir~i prin a invinge, in ponda tu­
ortuna compoSt , luror aparentelor contrari·.
ma1(l f VIT
Sl ET PROVOC . Daca istoria familiilor ar Ii la fel d cunoscuta
E,' et non est 'e­ en eea a statelor, ea ne-ar oferi 0 multime de b­
_ . . ' diis DOM]
- ~t simills tit! t~vv '8)
I Non, tPs. LX~~' .
cund1L m opera tua 13&

130
calE'c d lrcroaSa, 0 cereeteaza, se pllriIica i face
1 1' gen' am pu tea esc oped , de
nsupr. s, forturi e ;)1' a se trano;mite m nirii,
0; rva\ii tie aee a'i ' _ traditie slot cele cc-nU

pl1 .
da 'i'", fnmili ile eu 0 lLlnd~a, .• ra-zboi. Un ntic pentru " obtine pina 1a urma avoarea d a putc,~
' I f ') I VI7.\ restiwi Ceql ce n-a fllrat 1.
picrdut eei mnl mU \., sint suficientc pentrll
Aceste Vlctune , . truite Cr{'~tinismul, ins':-I, ate<,tind 1ogma, nu 0 ex­
ar Ii spus' " . 1 Persoane mal Ins .
, 'nt 5i pentn\ mfcrn . . da viata pnn pica, 1'1 plI~in m mod public, :;;i ve-dcm eel nida­
pdTrI ~ 1 drep carc-$l .
t une: omu~ , 0 inile secrete ale acestei tcorii i-au preocupat mult
i1 pu c< . n a posterttate" .'
~(\crificill vet avea 0 tu 9 . bil de medlta\JE', e primii initiati ai re~tini$mului.
, b' ect inepUlza - . Origem" indeosebi, a meditat indelung asupra
lar rd.lbo iu1 , su 1 ' d - sub 0 aWi infJ\l­
. 1 celasl a var,. t subiectului. arcrea sa era binp cunoscuta: ,Sin­
',Ir llemonc;tra $1 e a 'me ' .1L1 a ne ar'lta c
cum aC S­
. ana de s1nt una J d 0 violen\a gel cur~ i timplll alvarului n-a fost de folos
~r', < d " te into t eauna • :1
bil flage pe e se$ .. , . 't atunci cml numai oamenilor, ci ~i ingerilor, astrelor ~i tuturor
t en . F ell lCHle, lOCI ,
'guroS ropor\lOna a , . k singe. -- Smc elor create: ;l<;til nu-l va mira pe eel cc-:?i amin­
n • '.- e 'il excc'> l tc!?te cuvi tele sl1ntulu' Pavel: fo t voia lui
buzcaz a de rlmCl. .
.l a . iSs103. . ' Dumnezeu sa impace toate lucrurile prin eel ce
d1H]uinc non Jlt Tem 1n ContlOr no, este
'.. , ' cum s-<: spu'> t t principint vietU, prinml nascut dintre mor/i resta­
MintUlrc,l, ::1$<1 t' pur'ik "'i peste 0
- T tonte nD ~ - . biltmd pacea prin singele riispindit pe "uce, am
o idee uni erS a 1a. n , 'lnovatul putea plati
. erea ca ne'" . .S penbru cele de pc ptimint, dt 1i pe71Jtru el dir
n ex,i~tat convmg . . et provocavit); CrC$tl11l ­
cntru vinovat (ut!que Sl t.. . 1 " <:i multe altel cer". lar ac:i toate flipturile se tinguie, confo1 )
P t t aceas d
mul iosa, a corec:::l.
It... '"(
f... ... +'\nu1 seama a e ideilor profunde ale accluia~j apos 0), de ce sa nu
• hve 1111U1 U I- •
de C<:Ire, chia n~g~ 'Su' imperiul acestei legt fie mingiiate? Marel .' sfintul potrivnic a lUl
. t dov'zj hotantoare. .1 asta despre el) Orig ne ne eonfirmd ea, la inc:'('putul lui de a
nl~ t ( 1 e nu creue .
d 'l ine I omU <irep ce . de oddul ~au pe -lea seeol al Biscricii, In.:li cireul;) 0 parere accep­
. aproplC
incearc[l totU~l sa se ta cil mintuirea apartinea atit ccrului cit .~. pa­
. . V' injernis !erracque
parenti (JUV. Sat. mint,/[ui, iar sfintul Crisostom era sigut' ca acelal?i
I Sl.iff L'1U n t IS peccato sClcI'ificiu, ontinuat pin'- 1 sfir!jit I timpurilor ~i
rat
11l. 0 7 ) . . jacerit ... si posue 1.0), pr~
2 Qui iniqutlO tl'111: non
en L07lgact'IHn (Is. LJ.l~,. i'icat
. am vldebtt serr: c iarta nlCl tlIl p , Quae non rapui, tunc eISolvcbam (Ps. [,X\'ITT, ).
ommaTll:. 5,1.1 'rg erc de l7lge, nu
3 Foro . eu

(F.... r, lX. 20)·


1 ..

132
ce e rat zilnic e preotti legl"t'1 m1,
. avea efect asu­
ipotcz.1 pluralit<'lpi lumilor, de teama ca a sa nu
pra intregului univ~Ts. . . 'uni privea Origene zdruncine dogma mintuirii; dup- ei, ar trebui sa
n adrul aceste~ :a.rg1 VIZlostolUl ne dec1 J" el creuem ca muI, caIatorind in spatiul afJat deasu­
efectu marelui sacnfl':lU. t."APde misterele ccr~ti,
ar
. - ceasta teone ~me , pra tristei sale Janet, stingherit faU intre Marte
insu~l ca. a spunc' E,'U nece saT ca Ceca ce COn.<;tl­ ~i Venus, e singura fiinta inteligenta a istemUlui,
tunci cm ne . _.
'm.arnne a ce OT ce
I Te$ti so. .fie ]Jurifieat iar elelalte planet sint oa globuri Zipsite e
tuia door 0 t
. .
~.
de animale; cele eel e~ t .
. t' -n ine avcau
• t;
ia c1
t ~i de il'/tmusete, aru/1cate in spatiu ue Crea­
prln singe " i deosebite dec-it prune e. Gm­ tor wn tlistractie, cn un jucator de bile. u, spiri­
nevoie de utctime rna .. . d'.- a sferelor tUl uman -C) avut niciodata parte de gindire
. . intregu lumt, a lca
diti-va Ia ISp ~lrea . . vedeti de cite vic­ ai meschina! Dcmocrit spune odinioani fntr-o
t' t tre i infenoare, ~l
cere~ I, eres
time aveau nev01C. . . . ., J "
Mielul insa, a putut singur anvorbir cele ra: 0, Prietene, fere~l -te sa sub­
• .. 1u mi etc apreciezi in mod nedemn in min tea ta natura care
,; inlilture pacate e mtregn .~ alltor,
... . O' e:l ios un mare e aLIt d mareatii. oi, cei Ce traim In sinw lumi­
D altfel, e!3) nge~, . m.ai S'1Lblimi teo­ nH i putem contempla 1a stn1lucire< ~ inteJjgen~]
si unul dmtre ce~ .
un mare om. . .ct t:; Biserico eu 1 mte­ suprema, in ocul acelei fa se fnfati~arj a nattlrii,
.\ au pus In eVI cn"" "] .
ZOgl t care ' . ! d cUn scrierJle saB'e, n-oarn avC' nici 0 scuza claca nll ne-am s]uji de

0 u~~,
t . sa apar !lecarc I n
leg.
pentru mIne e des u sa t 1 • dec1am impreuna u 1­ <lcest <;fat. S,\ nu sUbapreciem 1amentabil Fiinta

infinitH, pUllin limite ridicole puterii ~i iubirii

.<,erica roma nki:


sale. EXj. ta ceva mai .<;igur dedt propozitia: tot1Ll

• . marea si astrele ehiar, a fast dellt prin $i pentru suprema inteligentii?

$i piimmttL J $1 , > ill te prin aeest


Poat fi un sistem planetar altceva decit un sistem
Preetl $i toate fiint e1e sint sp a sfnge.
de in teligente, ia fJecare planeta in parte poate fi
altceva ecit locul de Ij:edere al uneia din aceste
I "'ceasta privintcl, nu a- pot mira in ajuns fuZ~l familli? Ce au in comun materia ~. Dumnezell?
ciudatele SCfUpU e ale anumito teologi care re (
U
Pulberea cunOQ$te?l Daci! ]oclIitorii nItor planete
nu slnt vinovati urn sfntem oi, n-au nevoie de
-- I Bossuet, Pre.f sur I'explication de l'. poc., num.
XXVII, XXIX.
I NlLmqlJ.icZ con!itebitur Ubz p4lvis? (ps. XXIX, 10).
134
135
, • Ie e ""i lor,
il~ir('mcdiu, Jar d~c
.
d
ci climpotnva,
')C
' (: ar, acestor tcoIogl
nC' f' . e,
care
Ju cale
orbeam 1c-o f1
. ne-;l, salvat n-are. ceaptJ. aceste minunlltii ~i
ine are e tu[ii agerim
tn
'~'co ~.
- t rea saeri 1C1U , mult mal de rninte ca so. e p(i md<i?1 E nevoie de cercet.jJ
oaln; c, pu pina 1a luna? O:,gene Altoml C'OnsidcI"abil pentr a-ti lonna 0 idee, chi im
100'\ <s,<so n.' ai 'ntelegator emd "'-ce. i scald
p'ltrUI1Z~Jtor ~l . 'dar singele vlchme
perf('cUi, despre legea in vidutea careia ac'este J.
f
l- ba Iernsallm, tegorij de iC(ime ii purificc'\ pe e' penLru Car . . €
s a (J tic i of 1'5, " S-fl' dOh a se Jegd d F'iint- Un . iTT' ._
ulliverslti. _ e sa pu icc tot ce
lacrll de ('ru7.imc dn e1e sint date pcntru salv _
'u c tleloe de parer.
i1C~,~. ... LI e
h stiune:
el "pentruHn
orbi dcspre 'etima
a, tos ~1. pentru a fde• rea o,Jmenilor, Ills' un spirit sUperior ~i
iguros !jtie
1'gii ierlarii Jala de ~u ',o,t in!eUgenla uman~,
sa respingJ obieqiile ridiC3te impotriv J"Ovidf>n_
tei, fara a PUnt> tott~i in pericol cete mai mari se­
"*
. 1 un adevtlr c
e. ..
epa d ,"t un om desavl1'$1 ,
teeva ee, , . in crete: gfndirea lui D Imnezeu (' cit S poate de Pt"O­
r tn:bui nmlle a
in-. a~at sa JU . d ece bincle,
, ~
. 'ul i care sa Ie

uril mi~care d e tran fer

1 ra funda ~i
greu de eXPli.cat: mUIte [iill~
slabe ClU afL:tt
d ep in asta Ocazie. didere; in fin., <'um la toate
t a puna pnntr-o p d-m intekpciwlea eel.or
~ te~
r , coman a ZlS' POpoarele a existat Un nwnar re de .:J1Tleni ceo
"D "I vunllui, No, despre caro sflntul !oon a S-au fncredinfat 0 unbr mortii entru, alvarea co
F.S\VIR$ITI. Ace 11 eel ce 7'idlca paca,
. . mielul ~lLl
Jato. t 'spii~irc conorm
, ' Dumnezell. f ,'\Dumltor muna, cum aT fi, de Pilda, in cazul epidemiiloI' de
.. :l slujit drep 1 " punindu-sc mor­ oJuma, jar, """J b ncr; 01 ",c"'(or .'rtf;"; de sen ,

I"mn ... '.' Ie unive"u!u., su 'rindu-ne d"'pre care sfln'uJ Pavel a lasat 0 atit de ("'moos,l

legi mistor~o.,o ~'ru oamen; ,i ruseum p: adelne­ lTJal'Llirie (Fil., IV, 13), fiind recuno ut ('hiar pe baz

iii di 'ublre pc . ,r tie 1 cel ce ne-


I "'ingelc sau, v tel SCdp udJor d. edt!' credindosuJ C!emen, !rebutca

",tr
II
n1 21_pnn
' " s e1'an 1)Ln,- duti prin . paca"
_ , m""rele
.. Ca eel ce se simte tentat Sa hult:asca mistere ce de­

' t si C<irllla Jl alar. rea IZ3ta rl


"gen r ~ It' O1intuin pa~esc inteleger(','l obi~nuitJ
a spiritu1ui uman sii

?rpla~i
D", la inluJrC'i! ". c '-j'OI
'€
saoriliciu, ,
Or'gen. rece la ce
iqorate, dar ce 1" d , .. e ajungJ sa recunoas('J
asemiinator , , " in marti!i ceva in mod diJerit
m
le-am p u .ea, spun.' time m 1 i se alatura

---
spune e, . d. cui
'O~ii martiJ'i CC .!?l-au "C€l cc omoara . '. un animal eninos .. " m<.?ritJ,
principiu, ,/\1
I
'u '"
e1
VIC
gener
j 1'e[(>1' Ii!nde este
,
_n~teLepttLl care a 'On­ n gre~it, 1'ecuno~tinta
tuturor celor ca.rora acest ani_
i i ~ing c: dar
I Osea, Xl V, 10.
36

r:n
m.'in~i ca Y~~:r
le-ar fi daunat
y

eva asema '.. a.


P~
nu era UC1S:
S intflmpUi:i
, ' , , sa- tim con­

distrugc putenle ra~­


<>:1r­ cre~tinii
IungaUi. au refuzat 11 se atinga e earnea
jertfita, de teama comuniunii,
tea prea sfintilor mar In, C ea un minunat sprijin 10
ldeea universa1a a comuniunii prin singe, de~i
otu~i ~j
t
filciitoare, . , ~I' a duce mul ora ate fi nwult.u , -u .
.ciata in aplicarea sa, era dreaptii profe­
virtutea Hnei for~(> c(' nu _po '. nu se deosebesc deci tica 1 origine, ca ~i eea din care deriva.
' d I Ie perf(',--~Iune
- i I ri de mmtuue ,-.+'
C Ie doua e u Din p1anuri1e d neinteles ale iUbirij atotputer_
rin nafura or, ('
i doa plin ra U
, puterca fadonlor, e­
'R
sfir~itu1
nice face parte i perpetuarea, Plna 1a 1u­
' r zu1tat . dup{1 valoare ~l,
1 t voi reamlOh ec
s-a spu in on­
_ El
~i mii ~ubl'edei
priI1 mijloaee eu mult deasupra noas­
feritor la nC'cas a, d' . _ o;:i ea uman:.l. e tre inte/ig ote, a cestui acrwciu of rit realment
' , . (' inenta Ivma"( _ ~
t'or/l1!'l despre In . I'> , form. asemandtoarc, o singura datJ P€'ntI-u mintuirea menirii Deoarec
Pot diferi t1~C'1t. ea ~ e . , fi dim nsiunil carnea' desPilrtca pc om de eel', DlJmneze a 1uat
T'U
mereu 1 fc J. or , CI't d deoseblte ar Irup de carne pcntru a s uni cu omul prin ceea
(' ii desp5r~('il; dar inc<l ere,1 pre putin pen t1'U 0
ar, , . tl ell cea mm, f 1'umoasa din-
Sa rnl' itilO1 term~nln utea fi abso vit de­ nernasurat<1 bu.natate mlrull tind 0 nemiisurata d
trc analogi I . .. Omu vl.J1ova nu ta fac1nd eC'l d 'lega _ gradare. A.ceast<i C;jrnc divinizati1 ~i 'ontinuu jert­

. :. "-a imaginaL grc~lt ca


el 'ctimclor' aces y . fit.;). e rezentata omului sub orma exterioara a

it pri sing e VI
tu '1' e I nnUClJ ;;1 • a hranei sale privi1egiatc' jar C'e! ('e Va ,'ejuZQ Sa mo.­
l' < e\l r concl ler <I'tutin
zeii dadeau fuga re
'tl en 'lil1de singe1e C'ttrge .
,. rimii no~tri doctOr!
A~a
niT/,ce din ea nn v mai tn'ii J . CUm CUvi'ntu1, care

pe altan~, 1u<:'rU
P e care mel • in ardinea mul.eri<llci a lucrurilor nu e decit 0 suiUi

_ " 1a 'indul lor, ca


" 1 eTC.'ada, ('onvm~l, . eal de ondulatii circulare provocatp in aer, semana_

nu Iuzau sa- . de eurge slnge1e r


ingerii veneau I. n grabii 01'1 un toare In toate p 1anurile imaginabile eu ce e ce apa

a~a
,
la SUprafata apei loviw intr-un punet: eum ClC'est
al unci victime autentlce, . idei espre natura si
inta a acelora~l va CUvint, spun, ajunge, in foatJ mistrioa' S inte­
Ca conse , ., priveau ea pe e m-ita e, la oric w'eche atinsa 1n fiecarc punet de
eficacitatea sacn'f1~1, .. or ant lell rmplLl si slngele VLcl
.'. •
rni~care,
t uidul ill a~ tot esen corpora/A a ce­
misterios ~l co nume~te
' munLUnea eLL • 'fi 'u
du ," ei un adaos 1a sacrl C1 lUi ce se cuvtnt, stra10cind din eentru a ot­
mei. Aceasta adue~a~ ~ ~(l incH, vreme inde­
:?l. 1a unita1e ehglOasa, as e
1 Adhaereat viscer'ous meis", ut in me nOn rem _
71 'at s('clel'um macula (Liturgie de la messe),
138

139
pu crmClel, ailat. pretutindeni, inlr'- inlrcg in fi
care gurii ~i Se multiplicQ 1<1. infinit farii a se diviza.
Mai rapid dedt fulgcrul ~i mai ctiv deC'lt tri'.isnetul,
singelc eandl"ic piilrunde nW.Tuntaiele t'inovute pen­
tm a Ie soarb necur£ltcniil. E ajung pina 1<1
limitele wcunoscute al ace-stor doua pu 0ri i1'ccon­
ciliauil unite1, unde imboldurile inimii~ se izbesc lie
judecata ~i 0 ulbura. "Avcm tot dreptu sa ne mi
ram 'd omul a1' putca S~ sc ridice pina 1a Dumn ­
ze , dar, iata, 0 alta minWle! DlImnezeu e 1
CObo~lr;1 pina om. ~i asla nu e des u1: pentre a
Ii cit mai aproape de creatura sa. iubiUl, el patrunde
Core pondenta diPlomati('i!

in 071 , care devine un tempIlI locult de DivinitateU3


Fard inuoi' 'j c 0 minune de neintele , dar in acc­
l~~i limp intim plauzibila, C satisface ra iunea stri­
ind-a. TU existll nicaien in toata lume.a spirituala
o mai magni fica analogic, 0 proportie mai izbitoare
de 'nteni-ii .'i de mijloace, de erect. i cauza, de rJu
~. de leac. Nimic nu demonstrwza intr-un mod mai
demn UP Dunmezeu Cf'ca ce omul a rccunoscut chi r
maintc sa-~i ri dat eama de ea: degradarea sa com­
pletii, reversibilitatca valorilor ncvinova\iei platind
pentru vinovat ~i mlnttLirea in 'inge.

I [].Wl ue ad dil)i~io7lP.m animae et spiritus (Hebr., I " I!).


In cntwnes cordis (Ibid).
1 Miraris homines ad Deo ire? Deu.s a homines'
nit; (mo (quod pTOp1'ius esC) 1 HO n. 'ES VENl'l' ( n
Epbt. IV). In unoquoquc vivorum. bonorum. (QUI 5
DEUS INCF.RTUM EST) habitat Deus (id. Epl::.t., XLI).

140
Fragment dintr-o scrisoare adresata
regelui Sardiniei dupa batalia de la Austerlitz
(Ineeputa 1a sfir~itullui decem rie 1805 ~i
tenninata la 31 ianuarie 1806)

Deja inainte batalie, Bonaparte inea foarte


mult sa ia contact imparatul exandru; ~i f"­
euse in acest sens propuneri pc care am avut on08­
re sa Ie aduc la uno~tin a lVfajestiitii Voastre prin­
tr-o cornnnicare separata, deoareee rna tern cA mul­
titudinea problernclor sa nu-mi faca relatarea 11­
fuza.
Dupa lupta. aghiotantul sau, Savary, mesager 1
primelor propuneri. s-a du lin nou a im lira pen­
tru a-i cere 0 intrevcdere. Ympiiratul nu considefa
momentul ca potrivit penLru a accepta oferta; ii
spuse lui Savary ca-l va trimite pe printul ierre de
Dolgoruky, cu care conducatorul natiunii franceze
putea vorbi ea ~i co insu$i imparatul. Bonaparte 1-a
primit pc print in plin dmp, ineonjurat de gardA.
La apropierea rusului, Napoleon, eu un emn i01­
rativ, imperial ehiar, i~' mdeparta garda. Yncepu
di cu~ia. Prin~l Ii spuse (' stapinul sau nu in~­
legea care eTa obiectul lntrevederii propusc. "Pa­
cea", raspunse Bonaparte; lIeu nu inteleg de ce stA­
pinul vostru nu vrea sa se intl1neasca eu minE', nu-i
1<l3
('cr decit sn-l va ~i sa-I intind 0 fila alba semnata: r ritului irancezilor $i in special asupr celui a1 lui
Napoleon, pc care sa scrie cl insu!ii condi\iile pacii«: Bonaparte care ii nispunde u metode ea a1 re~ti.
Printre . rbele <)('('stea frumoa e se amesteca ~l avary i-a spus Imparatului, dupa ~tfilie, lucruri
pu in<l trufie: ii zisc (';1 de~: inpinglitoruL a trehui cJintre cclc mai deli ate, printrc aitel cii franc 'Zlt
su dicteze conditiilc, totlL~I ... etc. Printul Dolgo­ nu i-au pierdut nici 0 clipii. din ochi pe czmpl.ll de
ruky r raspunse Cd, intentiile M~Jjcsl;j~ii Salc Impe­ blitaie, a schimbase de doua oli alul, iQr in Nl­
riale fiind c.unoscut • ea nu socotea necesara 0 1l1­ tare moment $i in utarc oc ciiUire un cal murg
tr v ere. Unii Cl azut i aC€ste den, rstili a1 lui (adevari.lt salt nu, ceva mal phlcut nu se putea spune).
Bonaparte 0 earcana fntinsa Imparatului Rusici, pen­ S&lra, imparntul !>-a int:ilnit pc drum c ~apt OD­
tr~ <:1-1 angaja in vreo actiunc grabWi. au aptul ~eri francez' luati prizonier·. pe are '-a pus jmectiat
de a-~i oferi 3-<-'ar placer a c in ziarele franceze in libert.ate, iar Bonaparte, atin5 In onoarea sa, a
sa se sene c{ im ~ratul Rusiei s-a us La c L al liberat toti pJizonierii. Lucrul c igur in ce pri­
frrmcezilor. Cre Cd Bonaparte intentiona ."1 pro­ v~te ofii rii, aT -R~ putea jura c;''j LIe politetea o,,q
'rite de pe urm 'intr~vederii, dad! ea ar Ii fost Llcor­ s-au ucurat, a~a cum se vorbe1;te, ~i soldatii.
uat': nimlC mai firesc; lar mai ere ~i ca era sin­
cer in prhin\a con itiilor ce-ar fi putut fi propuse ...
Nu md mdoics<: nki 0 clipa <'i l s-ar fi dU5 c1 in­
su~i la jmparatul Rusi-ci sau c.<.1 n-ar fi facut bucu­ o pierdere a curtii Ecaterinci a II-a. S1rogonoff
ros jumatate din drum. Aceastii r prezentat i intra
in planuri e sale ,i in mod sigur nu s-ar fi suparat
55 inchci In 1'-0 maniera sigura ~i onorabilc1. m­ Ciitre regele Sardiniei
para ul n-a dorit, insa convorb]r(' i nid sa fadi
31 octombrie/12 noiembri 1811
In imprejurarca data ?lta propunere. Pe deasupra,
priniul e eel ma' potri it pntru a-i adresa cuvlntul Sir ,
ferjcitului uzurpator. in re ci nu exisfa ni . a adve ­ r 27 septE'mbric/~ octombrie curten Ecaterinei
SIt<Jtel: e carad r, e imprejurar. !X1.U de natiune. a II-a n inc( tat sa mai rie ce-a fost prin moarte.1 con­
Puterea lu' i\lexandru, calit<Wle personalc ~i 10i'­ telui Alc"Xandru . trogonofI, mare ~ambelan, (va­
litatea puri5rii :lIe fae 0 mare impresie asupra spi­
c lL' al or linulu' Sfinlul-Spirit, pre~edinte al adunarii
145
114
de arte frumoase etc" mort Ia 'irsta de ~apt 2(>d !ii
bin ,- 01'<1 :Iepnrte k a Ii POI ri vit pen TU lU1 om
~aple de an' dupa 0 scurta suferinta, Lasa in urma
de ~tat: niciodata nu i-a Ingiiduit sa in parte In aia­
Sd two (Jon de rub e !'enia ~i 3 ml ioane datorH, ­
cerile5rii. ii'C' mijloclll s('coJului [recut tr"iisc
b Qllrj, m dali', curiozitati de tot felul, mobili r ine'i­
multa "\ rpmp J I Pdris. lind JTOtluscse irlp-. "j" rrf'('­
timabil. 1n 'far.:! 'nvitatiilor deosebite, in fiecare du­
ventase .ocieliltea filosofilor d0<;pr (u· Po\ l..'S l'.l
minica av a patruzeci, cincizeci de persoLl 10 lil rna,,·!.
n.Jtf' '.,j n ..: \.'rutc ,o.ia So, c1C'Sparti ;1 d· mult de el,
Eca erina a II-a ii spunea can clui de alkenslein,
triiia ~' mai trclie~te inca, fard nki 0 fCft:>o ~i, eu on
('in i -<:I prezentat pe ontcle StrogonoH: DomnlLle
ale barbat, caruin i-a daruit copli; la l"indul sa , ~i
ronte, tJi-l prezint pe contele trogonojf, care de 1 dUCCLl 0 viat'i cit se pO~-tte de lib€>r'i
patr'1.lzeci de ani face tot ce oate pentnl a se ruina,
Ern UI mare protector al artelor ~i a tineri or,
fliro., rCll{ieasco. lnsii, Plna la urma. ' r('u~i t totu.<;i, PL'iiunc<l, idc a sa fixa, era [ltedrala 'otre-Dame
iasindu-i mul~me de Incurcaturi unicuJui S<1 fiu, din Cazan, C S-<l c Jctit aki Cll mari rheltuieli pe
1\ inc ,pu prin.:l fi senator, apoi adjunct al minis­
10 cuI II"'] ~t;jtLJi idiciltc de Pf'tru 1 ul ~j de care
ruIui de interne, dupa aceca ca itan de caza('i colo­ oricilrui ')at mai r5s;lrit din PiemOl,lt '-.l[' fj fost r _'
nel de grenadil'ri, aghio anl general i.1 1vIajl..'st..'itii ine, Imparat Jl ac.tu~l este Solomon al acestui tem­
Sale Tmpcriak', tOClte aces ea inainte d a mplini piu; Davi '-a fust Pa.vel 1. Mi S-il spus ('<I, atunci
tn.'izC'ci ,i :lplt, d' :.ni, Cu umilinVi 0 rOT pI' M j('­
~,111 a fast intrc'b,lt cum dore~t(' sJ fil' catedrnJa, ar
tatea Voaslra sa-:?i imaginezc un pre~edjnte 'U m 11 raspuns: Cite ceVa dm Sfintul Petru $i cite ceva
avocat gvnc 'ul j If,iti~ind -. J ncu~tepl ate in uni­ d~n Santa Maria Maggiore din Ronta, Ar Ii greu set
forma dl' l"'~.:lr, cu sabia I~ ,old: ,ici, lC'; ,;pecl l'(ll al mill mult gWit, 1 5-1'11.1 ariHat 11 ~tit cit pJanuri
nu mai mirel p nimeni. iar 'lea Biseri :, prezent I
~i chi .3 semnat unu pe care-l ~tiu, insa au apu­
distinctie, s-ar fi fiicut ~i pisco, C:.t '5<i <>c dic::trez , ruL ma'inatiilc' 1.."0nt('J ' Stro-'o off (-<1 impus pe f­
La ' ntL'll' S rogonoii am fost rimit eu c a mai narul arhitect Varanikin, foarle lcga de el !ii trecind
m.llL :11 Ibili';ltL, De (ond ~jnt \' " "il '. l,lC';od
pel fat1 drcpt fiul SHU . lnl':lturat nu ~ ill cum, toate
nu Ill-a Hzut intrlnd la 1 faril ,1 XI lame It proicctck prczentat' de 'rai ',ia tinilru1ui Vara­
poate e mi(':ll ~ 0, dragul mell nden! ')i s:) m;:] im­ i 'n, dl'~i nu ri jic.3se In \'i:'l '1 lui 0 Cl~J, i <;-a in­
brdti~eze din toata inima, aterina, care I run s­ cr:edintat lurTarea, sub conclucerea protectorului s<lu,
tea, 11 acceptas. printr intimi i ,5i; ~li<l 1n<;,"l foal'te Cme, chiar ncbun Wnd, r indrazni In noi sa in­
10'
IH
(> investi cu el . In momentul acel "I d ­
eapil l.U 0 baz.iEdt"? Aiei, acesi lLlcru nu midi pe ni­ p'I'50anl . ('ont le d R a 1 etmeau trei
meni, ru~ut se angajeaz" la rice, fro-a nici a stinje­
.. " e omanzoff p , ­
rakin :';1 conte e e Stro ,nntul AleXls Ku­
neala. Planul fiind acceptat ~i exeeu~ia jne~ put.1, . le­ mul'- erne Je el U .' gono~1 care nu s-a bucurat
. nIh mll ce "
xand 'll, llin respect pentru memoria tatalui sau, n-a vreme i (5-1) aduu at) _ . - c unUia d multn
mCli aSl:ultnt nici 0 obie("~ie ~i locrarea a fast tcr­ vastul <1U p"'l ... t g ,callca lntestinala grav<1 tn
• co n • nu f'XlS ' ' .
lninatil, 'inu ontelc de Stroganoff intervine u una macal' un pat stab'!, d a nle! un dormitor, 'ci
lmpegn n m~Hpomenlt: nUIDe construc~ia biseric d' onnea ca v ii .
sus t d e rlmpan' ro~! pe lm
1,
Ivan sau e un pat in"
mea ~i, intr-adevar, chiar era n lui. data, eind uveu m;ezau ici colo du .. Ie, pe care i-I
pa cum ii dicta f te'
~
onoarea . n-l avea pe lmparat amasa, i.i spuse ,
mera w1dc donnise in tim ' Zl. Dir ­
acestuia intr-un. moment de enluziasm: "in srir, it, i dus }n _ .. pul ultl1J1el bali, pus sa
sire. nLl l1Hll 3ve111 cvoie de ta\entc strfune: lavern • I r un SC<.JW1 (1.1 rotile ..." ,
pe toate'l. La care, tmparatul ii raspuns c : A~ ,l:nd
tablouri, allituraUi -b ' . , ' pma .. a galena de
1 hotecu' 0 ..
mcapere urii'\~il,
lu.cruril , d(l~i-mi dn de I\ofadera !ii it intinse pah3I'ul,
splendid decorata $i d :
~un ~ pnmca
Print i~i. bat.e joe in nod deschis de toate aceste
c ajunse aco!o mer obicei." d
' se Sel pnveasca un tabi .
pro tii 1 n\ionalisle ~i poate
u1 a ('are lucra
I onversa+ia un ul e1' t'
menl .. s5i ,,' ... au, 0 COPIC
rall c5 nu-i destul de ill
' '{I 1$1 spuse parerea
C t ra mereu a - P .
. d cc:a$l. unea sa i se ci­
De altfe , biserica e 0 irnbinar e de gre~eli ar lite<'­
s. teasca diverse lu
erUrI e plld- - tr .
tonice ~i lull prea midi pentru 0 eapital ca sankt­
a allitoria lui Ana h '_ I a, In -0 21, iJ. ascultat
ea rie il ruga pe e arSlS . 11 26 0 c t am b' ne/8 noiem­
Pete.rsburg ul ; impresioneaza insa ri [rumuset b receptorul fiu ui sau
matedalelor ce n-au gal ~i rin unele detaUi care pc unul dintre priet ' ' un francez, $i
dote ceva' au 'nt em, pe nume Moravieff sa-i
erpretat la do ,- ..' '
o roman~, fara sa 5 Ua VOCI ~l
onoreaza talentl1l rusesr'. , I
onoH
Ziua ;)!itc tatu ue bietu cant de Strog osi ' _ Iaveci
in sljr~it. tn 15/ 27 septembrie 0 tirnosirc ras uoasa aplaudindu-i eu pu~r;l~e c~nd -au v~zut pe bolnav
a ~ cum
atiunn 0 naTe tie oam ni; ajunse ~i curtca: contel de
Dupa cite fl ost "'natos

Strogonoff Ii prezenta cheile imparatului. iar a :sW


va momen te I-a ch
i- strins mina s .' , e,m~ pc Moravieff ~i.
t
., punmdu-l: Nel gwrni tuoi fel" '
Ii inmina cliploma de consitier privat actual cla..;a cordatt dl me, A oi .' tct 11.­
lntii. Este 1 rna' inalt grad civil, egal u 1arul
de SilO de inrrederc' PSiI ~u spuse. secretarului ~i omului
. plecl, deoarece miine e 0 zi
marc~t1 ~-j e foarte rar. De obicci numai eancel
149

10\8
Conlrar obiceiului, sel'viciul funebru 11-3 avut 10 multim : imens,J prom nailil Nevsld era ticsitJ de oa­
II. bi<';cl'i'''l 'evski, c' In catedrala Cazan. Conte1e meni ~i mi S-a spus chiar "Ia funerallile Ecatcrinei
(t:ru'c W'!' t lunu, iar Imparatul (care e suveran a II-a n-a fast atita lume. Era bun, popular :;;i farea
pontif) a <ll'l'{·pL1t. Noua biserica fund pe acel~i o mare risipa. Cu cl se sfir$e~te ceea ce se nume$Le
drun eu cealalt-i, convoiul n-:l fost nevoit sa eo­ veChea CllTte nl<;;1 PO'lte c:- familia ut nu era dintre
ledscci, fn timpul slujbei, mortul, Imbdkat u cele
ccle mai vech.i :;;i n-ar Ii putut ofeli dovezile oastre
mill frUI1l03Se haine. este expus in sicriul deschis. genealogic obi$nllite, dell' in t,1ra aeC'3 'ta doua cu­
pe ('strad,l, avin deasupra, sustJnul1i. de patru vinle inseamn totul; pamint i grade; sa mal adau­
stiIpi, 0 magnifica acoperc'itoar din catifea stacojie bo­ am Inrurnrile ('u marile familii ~i 0 magnific in­
ga impoc1obilil eu ornamente de aur: Biseri~a gre~e~ trebuintar a nei bogatii imense: nu lipse,? c nimic.
nu folo C$t ('uloar a eagra la funeraln. Oblcel Impiiratul ~. imparateasa au venit, In timp ce er.1
( 1 care slnt d cor.L upfi sluJbi'i ~i m i inainte expus, Sa salute trupul !Ii sa asiste la rug' ciuni, dar
ca rUplJ <;:1 fie :leoped ~i dus 1a loc-ul de inhumare, nu imprcuna. Imparatul a sasH In clipa dnd convo­
toat 'udelc, lncepJl1cJ eu ('Ie mai apropiatc, iar apoi iuI urma sa porneascci. Tmparilteas fusese u duu'i
prict ~nii un:'- pc estrClda ~i sarota m1na sau pieptul sau trei zile mai Inaiote. AceastJ simpla 'zitii nu e
11101" ului: se nume:?le ultimul n'imas bun. E 0 cere­
deloe neobi!;:nuita aiei, dar, daca nu rna insel rea
m Ili' Coarte imprcsionanta, DUPii Bceea, se aeopera tare, familia spera 'n Imparatul sa insoteas~ sicriul
sicriul si totul se termina, Am fast deci, impre1..1illi cu pma fa bjs( rica. Mul~i sInt do ;Jreastii paron;>; in
ioart putinc persoane, sa.-mi iau ramas bun de la rna prive~te, ered en Imparatul a refuzJt <!eeast&
bietul conte. Nu ed cil i s- mai i'ntimplat ceva onoarc cuiv care nu era dec1.t mar senior, Ideile
asemilnii.tor unui ministru strain; ante €' itta a adus sale, pe care Ie cunose fOClrte bine, precum o$i mo­
~i e acela!?i omaglu mortului, dar el e rus, casatorit
dul de a proceda in te ocazii nu-mi mai lasti
eu 0 ru<;oaiC'a $i mare-maestro 1a curte: eu totul aprOn Je njd '0 Indoialci in <. ce,1stii flVln a.
alteeva. Regul dupa care rna can uc eu, sire, in S-a vorbit ca, in lipa dnd sicriul cobol' scar
as fe d razuri, este de a nu 0 lua inaintea ohic iu­ palatului Strogonoff, a fost vazuta a gclinii alba tre-­
rilor d de a e respect . dnd. prin alaiul [unebru, S-<1 spus ca aceasta gaina
NU ('.red ca inmormintarea unei persoane parti­
ar II fost sufletul conte1ui, cei reaparus la cUnitirul
C'ularc mai Cllsese onoraUi vreodata de 0 asemenea
Nevski :;;i ea Se ransiormase brusc Intr-un fluture
152
1S3
. zbur~se atlt e insistent ~\ In jurul C'­ multe J povesti t, sin t ce obi~nui t 111 aceas ta
una~
.
care
.'
<'
f t bligat ... -1 alung. Am os
r t nra. ~i-a ajuns armata in ziua de 29 ~i imcdiat a
mt'U mClt am os 0
P ulUl ' . Inu It'1n gl"""':; ~\. ('urn isi lIH'IIIpULe
, I- • •
on1onat 0 noua dispun 'r' a trupe or, primiW cu
.In t re a t , DIal U-i ....... ,
-
• '

as' res­
1\1 . Sl ... te· oastra dadi era a e aral Ii.Ua.
'.-.;0­
L
.
lmClJrlc c ru~', dCO.1H'CC era mai C'onforrna cu tra­
~l 3Je 1-<' ( ,
d .- I ''''ISt'\
f j tanl as a mal t. '" < iliile lor. Luati harta. domnule n e, i cautatj
Ping d tol Ideen, 1In d
Oo

.
tT' -\ rilspuns ea er - am Slgur e a u orii~(>]ul MO;<li. k J, nou;'izl'('j ~i nOU;"l de erste sl.ld­
multe supers I,ll. . . vc te ill.ltun"l n
-' - '. • 1 (e pn :? . . ' VE'St cll' J lose-ova, in viT ful unui unghi destul de asct.l­
fi ,[zut lid 0 gama, tar II . d
'm'lc di 1 cauza extremel I. urmte e i forrnnt ell iul Moscov ; la zCC'E' verste nai sus,
puteam spune 111 , d
lu ru drl'pt altul printre illltJ ';l ::mmc. pe m, luI or pt al I'll/lui, se aflii satul Borodino, prea
a u un
nclnsemnat ('a il fie trecut pc hartJ dar care tocmai
~i-a do Inuit un nume n muriLor.
Printlll nV('<l in fata satuI, ia inaintea lui inca
Dupa batalia de la Moscova un IrW, f]uen n.l Moscovei; f1ancul sau drept se
sprijine:l pe duJ .ar a dat numele fostei apitale
a imperiului: despr flancul sting, ii spunea c oar el
.litre conteLe de Front (?) MajestA\ii Sale Imperial in -0 relatare din 3 sep­
14 sept.embrie tembric ca e cam in aer, dar CIl. indeminal'e poate fi

r de m, domnulc onte, cn imi oi inchei aid :r S1l.S~inut; intr-a ['var. I-a 111 Uirit cu itcva fortifi­
catii; aceasta latl/ra clin stinga era cornancIata de prin­
. a tla eveniment foarOO Importante ma
scnsoare , tul Bagration; il1 'patele lui se aflau eneralii Tut­
bliga s5 reiau pann.. .tal' in noaptea de 20 ko f :;;i runte de Strogonoff, iar mai jos au fost rin­
Inainte de a pleca eapl~, ... sale' duite miJitiilf' din Moscova. rintu Kutu<:off ascUl1­
21 august printu1 Kutusoff -;I spus opel ~,
spre, .. d t-' atut ma- s se 10 pjdure, dar numui d 0 singuni part, ti­
Ne 1)0111 r€rcde( je1'ici.1i, sau meto (l a,~.. Dom­ lena ~i un mar(' numar de trope; centrul armatei
. h'" lacrimi a cerul sprl)ffiU
tiinii 'I U e 11 I n , a 'u ocupa inal imile din fata piriului, in spate, printul
. ' 'putea omnule ront, a ceea ce v sc "
1
nu Ul. -ill )_ t . ,t cu restul scrisoru avea 0 coloana de apte corpuri ~i toata garda. La
acum sa vi se para a nepo fl\l ar fi cIr apta se afla virultorii.
r
"tfel tIe contraste, despre are
me1e. a '
155
In 3 septembri , KutusofI 1nsotit d icoana fa­ o leribi~a. preclzl.C'. apoleo spusesc cu incapii\ina­
ratoare de minuni de la Smolensk, s-a prezentat r~ sa bPICa: Ort toatli armata mea va pieri aici, ol'i
laintea .oldatilor 1ii Ie-a spus: Fratilor. intre u'.­ vo/, rastu:na ~l~ncul sting; de partea lor, ru~ii decla­
man 5i o1"Q.~td sfint (Moseova) nu va aflati dedt voi. rau: Mllrtm atCl I. totii $i nu vei trece. Aee$tia din
Din toate p<trtile ost<l$ii pornira ~ strige: Vom muri urm~ a~ ei. tigat pariul lor extraonlinar eu pretul
cu ta(ii Gcolo 1Lnde ne-ai a$€zat. In timpul acestei a trelzeCI de mii d ieti, eu toate ca nu VOl' sa mar­
tre eri in l-evisUi, easupra capului printului aparu turis ascii numarol mor~i1or. Sustinilld ca inamicu
in zbor n vLJltur; eJ i$i coase paUiria $i n saluta, <l\ eSe pierderi eel putin de doua od mai milri. Lup­
. (\ 'C totl din jur incepura sa strige Ural In 5 sep­ tele s-au dat . rp la corp, aceea$i baterie fiind Cll­
t mbri0, dupa ewn era de a$ epiat, fu atacat flancul cerita $i reluata chiar $i de rind ori, (a1' pini! la
ing; dup<l 0 lWlgi.l $i inver$unat<1 lupta. printul Ba.­ urm~ . ravura ruseasr'lj a 1nvins: Irancezii au fost
gratio ie$i invingil.tor 1ii captura chiar ~aisprezec respm 1 douasprezecc v rste $i Ii s-au luat treizeci
tunuri. A doua zi trecu la hal' uieli. 1nS.3 abia 7 sep­ ?e ,t~.uri. A fast rkmiti ~1pte generalj rll:,;i $i Rusia
temb:ie III 'iu' swbilitr. d Providenta pentnl una J~~l m P rSOr'lna printuJui Bagralion: un glante i-a
dintre ('('Ie n1.:li memorabile batiilii date vreodata. J)jh'uns adinc in pirior. Transportat la Ioscova el
F'rancezii . -au napustit asupra aripii din stinga i va marturisi $i in scris: Nil ,~tiu de nu t'O trdn;; .'It!
asupra ce ltmIu', dar ;lU intilnit ru!;ii care se indrep­ nu .•<:e taie piciorll.l. Chiar clilC'"l va r salvato lU va
tm ~prc ei. lancul din cIrca ta al franeezHor, dupa mm putea lua p..1.rte 1<1 campanie, ccea cc e tf> 0 mure
('um va da i seama, pr('cum $i Ce din stlnga 31 rU­ nenorocire pentru C'el e n apropiat al lui S'.1"orov,
silor '-at ramas inactive, rezultind de [iiei atacuri are. mul :- experientii ~j e idolatrizat de soldati Dir
pi z~e ~i 0 oar care harababura. J':~Jmcntul de vlnJtori ai garzii au fast uci$i S3U ra­
. Lupta.. sau mal ine zi macdu, < tnceput 1~ ntti clouiiz (j ~. <1oi de of iter'. Dintre fran('czi au fost
orel patru imineata. i -c 111cet.'lt rlrcit 1.'.1 ea­ l~ati pUiinj prizonierj. invcqun rpa nccrll(j'nd p
derea noptii. Dinspre partea rl1~ilor trageau 1 ~oo de I1Imeni. Domnule conte. red ca yeti citi eu int re~
o scurt·- p' t ] ~ .. - d
iese de ,lrtilerie; poate eli vi sc ar e agerat, dar . ?
~ e. lS a C11s<) e n om de spiri untli prie­
atunei 'nd i-a spus opt sute lui mai lndreptati tell a] ~l~ III tlmp I! bcHaliei: iat-o; .. uni 26 ("til nou).
sJ $tie acest lueru, I mi-a zis rizind: dublati. Sigur . I?ltalerl ch stiune de eroism; ieri, inCc'iierare
e ca artileria a fost formidabila ~i ca a servit ('1.1 nemsemt11lta; a7.'i, inde$Lar intr eroi. Pc1mintul se
15 157
to ria. Imecliat, am ost invitati In UI1 Te Deum, muW
zguduie pina la optsprezece verste. Francezii aU fo:>
atacati in f1ancu1 lor drept, pe cind 50 ilfhu in mJr-i
nu aflast·rd incil nimic. !mp,1ratul I-a ffkut pe prin­
WI K_ tusoff l11ar('~al ~i i-a dLll"1.lit 100 000 de ruble'
spre f1ancu1 ostru sting, dar all 1lac:al ~i 0i put 1'­
nle, Nild<1jduiesc in Dumnez<, :'ii in ,it('jii no~tri $1 sotia <;1 ;j primit portrdul: amhC'lt- daruri int Ie'
(,;J Illiine vom rim' ordinul lie ll1'1in 1arl'; despre am<.l­
pltLS ultra 01 ol\orurilor. ImpilrahJl i-a dat ~i prin­
~ului Bi.H~riltiun 100 OQe ((' 1 uhiC', i'lf" fi carui <;01(11
nuntele ilitar. Yeti fi informa mm bin de ahi.
Eu oat s5 vil spun C'a in prima zi de "cunoa~tere a car ,I lupta la 30rodino cite:; ruhl',
Del.III'\ accasta. tlomnulc C'onte, nu prote fi in­
pozHiei, f5cuta de rinWl Kutusoff, dpd<;lIpra cap 1­
lui <;ilu < planat un vuHur; £'1 1-'j sa II " iar trup' dcajun s;lrhiHoriUi. Ea a ost cia a ell 0 ravw';J
de elita a strigat: Ura! Cind se bat fonnnii trebuie 111;11 pres us de 01 i'f' clo~iu impotri'a du~manului
inyoc ti gurii" .• emn, t . mted din StraslJo trg), omenirii ~i PC'1l tnl tot ea cc c durabil in lame:
religi , indcpcndenta ~i C'iviIiz.1(ie. • iccare om $i in­
func'~ion r AI corpul diplomatiC' al arm;J,t<>i
deosebi fie<'ilre european c1atoreazii vii mul'llmiri c ­
Vd cia i seam.:t, domnule conte, e5 11 SP Un03$
lor can all ci~tigat-o. Totu~i, dacil Excelent<l VO.1S­
exact num,lru ortilor, dar, pen tru a - face 0
t~a ~1-ar intreba care esle <?xact si uatia, m-a~ f 'ri
idee despre aceastEI biitali , ajunge sa vil I'f,produc
su raspun altfel ded marturisindu-v,i ca nu'tw.
pusc]c cdor care all privit-o Indcaproapc, A~a um
Opmio/t<' , regina del mondo, c regina J.Tlai ales b
a\i V~zut, unul spun ;J paml71LHl .~e zg1Lduia cale de
l'd;:l oi 'Ii mai <:l10s d<? dnd arm e de foc i-au f<1cut
optspr zece ve ste; un ofi er C'ombatant aiirma ca
pc oameni gali.
Preisic71-Eylau f1Lsese un joe dp copi', pe Unga Bo­
1ar eu un plumb fixJt intr-un tub de ni~te pro ti
rodino. Un of ite', general cI mar merit, pc care-l
Un soldnt Oill"CCarc pO;lt ucidc un crou.
runos cleclara: Cei ce atL Vo.zut areastii biitdlie $.i-atl
I
Putin bitJlii sint pierdu1 fi7ic. oi tnge i, U
facut 0 idee despre inferno
trag: ce avantaj exist<1 intre noi? De ,IHf I, cine poate
oLlplca d 10 spre 1 s ,·ptembrip a ost ingrozi­
~ti numarul morlilar? Batal.iile se pierd aproape in
toare pentru Imparat $i pent eei din prr=:1jma sa'
totdp" una moralice~l;('; adcw'ir<ltul inving;,tor, ca ~i
priml.I1 curiel' a1 prin~ului Kutusoff ii i 1 orma e d
r1 ul in ins (' cp] C', C'fPd Cd c invingator S.. .I U in­
pre i 1CEp, U batilliei, doll' nll ~tidU nimic c1espre 5 le­
\ in . Batalioanel care inainteaz8 ~tiu eli exista mai
ces. 1n fin~. 10 dimineai:l ziki de 11, 7iu~ Tmparatului
putini morti de parte<l 10 ? Cdc ('are e retrag !? iu
(fericita coincidcn\a!), sosi ~i curicr111 cc anun\:a vi ­
1S9
15
r.) au mai molti? Batiilia dc 1 Austerlitz, data in
Moravia. a fost pierduta patm zile mai tirziu la
r
ce' .
ai aC"~aI ~arc ?~I'te In membrii militiilor MOSCOV<.i
Ujhely, in Ungaria, pe pa ru file d hirth~. eel de <iror oVClrd~l de arme ClU fliet:t dlja minUni. '
lCl Pultu'>k $i de la Preisieh- ylau aU fost d tigate in In sp ranta de a fldresa in curl'n
t Excelentei VOJS-
re un supUmC'nt de ve$ti bune a
toatii putcr1? cuvinl ului, dar cauze pur morale au resp l ' rag Sa primeascii
ec uoasa mea considerati cfc.
,.nulat camplet aceste victorii. lar mai inainte, Ja
tarengo, nu $-a pierdttt 0 /Jatiilie cl$tigata, C I un
inefabil tnlent? 1naintc d ariee, a1' trebui afiat e
imnresie a las."'lt. batalia de la Boro ino in inimile ce­ Retragerea din Rusia
or doua pflrW. R lsul ~i-o fi SPUS) sine: Fmncezul
n!l-mi ].:lQ(l e rczista? Dar ceHihl1t -0 Ii gindit: Sa Sankt- etersburg, 8120 nOlem . b' rJe 1812
ie oare adet'arat? Accnst, c intrebare.1. insa numai
fi inu.il Sa vel mai impovarez eu 1.
timpu 0 poatc 1'('zo1\'<1. Daen c suiletul francezilor faptelor mai deoscbite pelreeute d . mu trmca
sc IIpropj(' do;)r dcscurajm'ca, sint piC'rduti, dar daca tra .. I . e a mccputul re-
g.erll III Bonaparte. eca mai remareabila n avut
nu 'e dau batuti I?i pol sa -naintezc, vom mai e­ Ioc In 27 octom ric (8 . b'
PIa t O\x.,· a Iuat 2 d t nOJem ne), rind gencralul
d a mult nenorodri, Evenirn nleic ne-au ezvilluit .
n marc ~i 1l1grozitor secrel, eel aJ inferioritatii mall CJ eel pe car' 1 t ' , 10. francezi. In 01'­
~.' e unun de
1 C' c rII111l nll pot arM'\ de it
notlstre numericc; c mare, domnule conte ~i sa dca rezu t~telc. In in('Jierarea e 1a Winsma d'22 c
Domnul ('a a sa ~eadii. Totu:')i, ImpAratul pl<:'ltca 111 tombrlC' (stit 'echi), -a luat 1000 m. .oe~

ianuarie 042000 de oameni. Unde sin ac ~tia? Am Irancczi, Maiorul de Beckcndorf 11 de prtzonl n

a interce ta ~ '. avu norocul e

'orbit des re asta eu ru~i instI'l1i~i dar -a ~tiut p doua sen son ale vice-regelu' Ital" "
<i-mi raspunda. Marcl' dUt'e ~ spus-o deschis, ba
trc Berth' 1 " I J 1 Cil-
L 1:1', mparatul rl Us Sa fie tiparitc' Ie aV

C1iar a rcpetat: La ce ne lUje$te aceasta mare ic­ Ur aces tel relatari, pcntru ca Excelenta Sa 'do a-I

ante de . ront.~ d' _ mnu

torie? Sa. nIL mai auem armata. In gura lui ceasta


tl' nd u-1e Dm
.
1
s e lstrezc, macar In trcacat Cl'­
' ,
afirmatic e ciudaUi, Prin~ul Kutusoff a folosit do . t. d '. • e: relese 0 adevc1ra ta agonie militara.
cite un batalion de la ficca1'e egimcnt; ii ramin m~l ~~-a ,evar, mfnngerea vice-regelui s-( prod us a
a 7L Lupta avut lac p I
multe corpUTi intacte, "ntre ltcle garda, pI' cum l?i lenskului lin ~ sat 1 ' .e mllJ'e e drum al Sma-
I g U Sapntino, intre Dorogoburg ~i
160
11 - lstorJ(! liJ masonerle
161
3000 de prizo ­ rUl?ii detin 70000 de pJizonieri, 246 piese de artileri
francezii all pier d u t mCI
OO

. eomp etc ~i ai trebuie 1uate in a1<.'u1 eele ciizute


Du~ovscina: . 0 mare nllmar de oamenl,
nieri, G2 d ~l1un ~l 11. pe nimeni. La sfir~itul 1Il apa sa Ingropatc; din sCl'isoarea vice-rege1ui re­
d cazaCl CC nu eru\Gu " iese a numiirui 101' c mam, eel (1 sold ilor mor?
CI~1 PI t v vorbe~t(' (,1 ~I cum aI
• 0

.
ullimului ~iu bu1etln, a 0\ ginerel~li EUgCll. care, in lupUi.. din cauza bolilor sau a internperiilor, se
"gur de apturar(':) ­ ridicii pina 1a 100 000. Nu cred ca de n ilru:l a
rsoan'i incomoda.. ~. ea
o

fl <:Iproap 51 .
in acest az ar d~velll. 0 pe d <alta rte. ontele Smolensk ii nlmln lui Napolean mai ult de 130 000
e preferabil S<:"I fte UCIS, e, e < 0 "'<>lii Saint- de oameni, ia in acest Him or(;l~ mai ar in. jor
o •
a -a lnv1l1S pe mal e'l'"
" 0

Je 50000. In C'C prive~te artileria, ~tiut


de Wlttgcnstem tocn: 0 t a In timp ce va $('riarn: gl'eu
. . to" am pTlmlt veS e
Cyr ~I Ie I. 't .. 1naintea ae ') el
t 0
eu cit a mai ramas; mi S-a . pus eli 1- aUllia de la
ave'] deC! m11n,
detalij nll o m '
L
-lnehis deoarec un Borodino avcn cite 2000 de piese de fjecare par :
, ' , ' drumtll nU cr ' , d~i nu sint milital'. asia mi se pare absurd, totu~i
uilim 10VltUIl, d' dou:- mii de s01<.1:1\i din
grup
d. intarirc format 111
_ t din
a
Una a 3Juns pi
, 'M nu rna pot pronunt.:1; aeum imi dau ~i mai puti
garda franceza, pleea f' t incereuit de searna ce se poate obiecta buietineior francezc care
Smolen k dar aeolo a o~ dedarau 500 de piese de fiecare parte. Iau ea sigur
aproapc d e ' " 'sa' se p
o 1 ff-Denisoff ~l 0 19aL' .
ca, indreptindu-se spre Mo<;cova, J\'apoleon lasase
gent' 'alul conle r ~ . C uza aee.,to· d zastrc ~I
d ea ell eel. 60 de of1~en. afla a
1 inci1pi'\\jnarea flgJ a
. 'd­ urma aproapc toMe piesele sale de pozitie, ce llr­
a eelor e vol' urma e to ut niciodatli scama de mea7.a a ajunge 1a Smolensk. De dnd au meeput
'B apart£' care 11- ~111 , necazurile sale, a pierdut cel putin 30 d unuri;
a 1m o n · tere fae minuni cit timp
, . un sfat· asemenea carac . fi­ dad Ii mni acordam tot atitn de fieeare calibru ~i
lCl • ' • To dadi noroeul se lOtoarce,
. U vlntul In pupa, 111 Set , zastre inealcul<l­ pc tot drwnul pirui 1< Vilna, e multo Ce-i de fa cut,
e... tara poate provoea e insa, u piesele de pozitie in Citzul unei retrag .
rea lor rell'ae
,0

bil Generalil s a i l ,
- r spusesera: .. lfe " u puteti
0
- S·
I
salv
nu I-a pu­ grabite? $i Wide sint caii? Scrisoarea vice-r gelui
. . 'r . d artHena ; nllntC
armat<l declt saer! ICln . t ~i artileri . Ce dovcde~te cii in doua zile a pip-rit 1 22 Slarea
. a va pierd ~l arma a
0

tut eonVloge C , ( , 'i t lueruri absolut sigure: a francezilor nu se poat exprirna: se povestesc lu­
va seriu in eontlnume sn , ~' 0 artile­ erun ee te due cu gin u1 la asediul Ierusalimului,
o _ . ill 390 000 c oamCI1l .. 1 ,
111cepu razbOl cu "r '1 pentru aeest razbOl all Toata lumea vorbe:;; ca ar fi mincat carne omeneas­
ri ria~5.; oar pfeg~ ~fl e ,_ clipa dnd va. seriu ca. Se dau m,igur3ri di au fost vazuti frigind un
cos tat doua sule de Imlioane, in
11· 16:t
162
ta, pQ.rintii mei VOl" ii fericiti Sa vi-o restituie U
on ; rei pU~in, toate relatarile. sense sau vel' ale, co­ exemplu, insa, nu e decit un exemp u S
omul - f f
t' n
.• -ar pu ea ea
'ndd in afirma~ia cn. au fost vazu~i francczi apleca\i Sc loSt dintr-o famili bum!, Toti smt de
asupra unui stirv de cal -i devorindu-l eu poWi. A acord asupra faphl1ui ca prizonierii nu se pling de
fost fa('ut prizonie un veteran Ce purta pc mineca. ~~a~dan~ullor. Unul dintre 0i zieea eei. lIe prea am­
galoanele pliate, semn e distinc\ie pentru chi scr­ bltios , 0 ]udceata delo S0V ra,
vicii, p31iicipant la toate campaniile lui Bonapar e. E lucfu dovedit arum ca Moscova eel p t' .
cea rna' c, U In II
'ndusiv cea Liin Egipt. f:ii care mai multe zile traise • mare parte, a fost incen iaW doar de ru "
eu putina carne de morUiciune, iar de doua, trei zile SHit
. JndoieJ I' '11'1al . ~l'-II pnvlI1ia
,. alatului P t k' ~I,
slOgur 'Y' e ros ,
nu mincase ninDe. A fost dus 1n 1<1\<1 lui Demidoil, a ,Crlma dlre~ta de acest gen ce . sc poate re­
n om foarte bogat ce inrolase un regiment p c e1­ pro~a
K r tneontcstabll
. I lui apoleon e d'IS t"lugerca
tuiala sa ~i activa ca voluntar. Deoarcce tocmai se .rem mulUl, rest daca rU1?ii ~i-a dat fo 1 ' ­
:ervea mas , i-a spus prizonierului francez ca. -e pltala d' .I? d'lsperare, erima li revinp, indir cta catot
poate a~eza sa manine-, La veLierea veselei, <I vinuri­ feroeclUl lOvadator. '
lor, a felurilor fine de minearc, ictul franeez a fost ~ impOSi~i1 ~e 'flat unde S0 afJa acest modem
euprins dintr-o data de un tremur, neineereat eu si­ ttila, Se banUlc1iite di s-a oprit Ia Smolensk- 1
guran\H niciodata in fa\u du~manulL1i - deetu foa­ ~7~ az, e p~ rdut: E In stem.' sa mai -[aca $i 0 'ast.­
mei, de<;igur - apoi a spus: E posibiL C(I. un fi~er d b' g~ ~ ale dupa toate celelalt . Cea n profnrulrii
rtLs sii-mi fad! onOQ1'ea a ma invita La aceasta mintt­ t e IserlCl e~te eea mai grosolana: cum - junn:'H 11
natii musil, dupa toate ororile eomi 'e de noi 1:11. pinu­ r-un sat, blSerica era transformata 1"n graJ:cJ '
m:- F " _ ' S.IU
turHe Imparatului? M-am interesat de la 0 mul\ime atce ane, r.naruntaICl animHlelor ucise rau aUr
de martori oeLl ari asupra sblrii 10rale a rizonieri­ tna b' (' peste . '1coanele sfintilor . ' C s <- an' a~a ('ewl
lor, cu care n se :)tie ce e de Hicut: am primit di- r ute sa-tl fi pier ut de to
stY ' t lar
unu SlD1 . aeea )
Terse ra pun')uri. Unii mi-au spus cii e au obraznici _ a cjomportar , independent de acat CSl~ l'" exee~
!ii mai ale,; ea nu cereau niciodata nimic. Altii au zis ma p us d clin" partea cUlva ' care a aratat '3t1t. intelegere:,
contrariul. Unei doamnc, cuno~tinta de a mea, ee-' P~a e religla mahomedana,
ofcrise unui rizonier 0 bancnotii a bastr'" (cinci ru­ A~um do~ua zite, monseniorul mare-duee a ple­
ble), acesta i-a uec1arat: Doamnii, 0 accept $i va ffl,uL­ ca a se alatur e o~ t1f1J ' . .!)1
, trece drcpt sigura ~ in:,a
tumese foarte mutt; daea va dtLceti vreodutii in Fran­
165
164
nat. imp de mai multe zile, tot felul de obiecte in­
.! piiratul il va urma .In de aproap> · Se pare eli e_ cendiare. jar taranilor li s-a spu~ ca se construia U1I
en m . . mf ACUHl 0 luna
dore te a-I face tnartorul unUl nu " . ,.. balon care l,a dbtruga dintr-o singura uvitllrll intrC8­
" ~.. an fast avertiza~i sa nc fncem baga)ele, dupa
,J ce ... I a armata rancC'za. Inainte de a plcca, cJomnul onlp
[e 1m -ratul ~i lc face pe a e sa e. . Rostop 'n a deschis inchisorile ~i a uaL Cll 1 oalc
. 'j SpU1? e S~l ,rczi? Tn 3~lept..al"ei. a :eea .ce
e .L' , sa respiram. Sm pompele, ce a cc c destul de limpede; la f I de limp de
~e ate int{mw la , nc temem ,1 . ]" 'a ste ca locuinta sa a fost crutata si n-Ll picrdut ici
. at
ob1igat h3 inchf'I, dar 1\rm 0 '
arC C l'PC~(' se or as
d nului
-, 1" a in totueauna om macar 0 cart. Faptul e fiil'a chivoc. DaC'ii ne in­
putin ~leptalc. XI as. " '" rile
dim bine, lui Napoleol nu-i eonven a ~a ea foe
'onte Ie F ant libcrtatea de a su rima ~Ul s~n50
Clcestui supE:1rb ora~ ~i a facut tot posibilul Cc s·-l
1 tot (' <.'onsidera. supe rtl uu sau mal putIn . l: e­
salveze, inutil ins'-, d oar ce incendiatorii respectau
me e " I'
s r, impreuna Cll omagllie mE' c. eu strictete ordinc1l.~ primite, ajuta~i fiind ~i lie into
ra~ul a ars rara 1n trerupcre clin 5 pina 1n 7, iar
din 10000 de case (printre C<lre 800 de palate) n-all
mai nimas dedt vreo 2 000, Napoleon a pus sa ic
Incendierea Moscovei ex cutati nu ~tiu in e mod, 0 ~umedenic de nJ~i,
ale diror caclavr- au fost expusc purtind inscrip\ia
incendiatori; a mai executat de asemenea ~i mul~i
CCitre 7'egelc Sardiniei
solda~i, dar totul a fast in udar. Mil indoiesc 00, de
(Fragment) la incendierea Romei de catre Nero, s-a mai azut
Sankt-Petersburg, 20 octombrie 1812 ceva asemaniHor, Martorii oculari n gasesc cu inle
ntru a descrie pirjolul. E de a'uns sf Vi.- spun c.l
t f ot avea onoarea e a 0 .m~ t"II n~a pc Ma­ . d la optzeci I?i patru de verste istan\a Se putea
. n solut sigur <:'1 incenuicrca Moscov'J
InsE', v clea dar acea splendoare livicltl reflecta Ii de nori
) staten ... a, a ' 1't' .. cum in marile incendii ~i ca un naturalist german ata~at
., ' opel' r\.1~ilor, datorala po 1 lell ­
C'stc m ntreglme , . , cazul C"\ intTa linga contele Alexis Rammo sky ii scri:J en Ia
' promova ideca ea mamlcul, 111 ' .< ..
PI1 e . ' .' boga\.il n­ l'incisprezece v€«'ste departare se putea citi fara efor ,
.In 1Oh('"~\" .~L'a- ntl ga..,easdi hrana !}l 111('1 f . I'
L, .
in puterea noptH, la trista lumina a vilviHiiii. Repet
tr-un ~at, oar:te aproap de eapitala. '-uu con C~l
16,
1
ca paguhclc sint incalculabilc, dar Rusia ~i poate j~­
mai pomcne~te nimic dcspre el, de nciertat, intr-ade­
trpaga Iume au fost saIvatC' prin acest mare sacn­ Val'. sub acest aspect.
ficiu. Inalnte de a paras' OI'a~ul, contck de Rosto ­
Dcoarece undevc chiar compJttiotu mel! sfintul
Fr:mcisc din S<Jl ~ s fe-rca s5-1 faca pc; dia~ol mai
kin a 'mis dupa doi detinuti: unul rllS, a cHrui
nume 1mi scapa, fuscse com'ins sa tradudi il rusa
~c1u d it c, trebuie sJ mfuturises(' ea apoleon il
prodamati francez" unde ara nunt4t<1 sosirea
mcerc,lt tot posibilul ea sci cvite depil~irl'a masurii.
lui apolcon, care il coplc9ise de binefac ri pc omul
A ~ ~s pe~Clnal prin spitale !? I J-a ,"orbit ranitilor
nostru pe remea dnd acesb i~j F cus educatia
rU~l ~11l dOnn(il de a Ie aline suf rinta; nu ra, Ins<1,
intr- n colcgiu parizi,m. Up,'j um c 'cde, marele
InueaJuns Cc ascultat. In C'e privc~t) jailll, fn afara
actor tin bine Ce face. CcliiIalt, un r1nume Mouton,
d~ .laptul Cel fusesc fa vorizat del incendil I apoleon
francc-z, ~inUSC' i~tc cuvintari instigatoar . Plimu­
nlC} ~u l-ar Ii putu impicdica, JlCoLlrecc ra Uria!?il
lui Rostopkir i-a spus: Sinteti un neLeghdt, 1Ln tra-
pmda ell care-Z?i mOmise armata ::;i n-avea <lite mij­
ii~OT nedemn de a fi edepsit ell nuttl[ $i iberia, loace de a pI' 'veoi 0 r voWI. Distrllg rea Kr mlinu­
a$a cmn I, i pedepse~te patria tri'idatorii; '0 VOL da
J~' e nllmai opera sa. Expl ;.:ia <l fost ingro7.itoare;
pe mlna razl.mniirii poporului. Imediat, mlll tim a, ilJunge sa va pun cd a [acut sJ se prabWieasca clo­
avertizatfl sau nu, Dumnczeu . tieo, I-a strapuns ell P.otul de Ia Veliki-Ivan. Clopotnita a timas in pi­
mii d lovituri pe acest nenol'oeit 9i i-a tlrit de pi­ Cloare<, la fel ~i eatec1rala, dar numai pentru if mi­
cioarc pe stTi"tzi adavrul insing rat. Lui Mouton, gu­
nele n-au xplodat, fie ea crau c cf cte, fie ca fitil121e
vernatot"ul i-a tis: Sinteti vinovat dar vLi iert; mcr­ all fost Uiiate dintr-o fcrlciUj utezant-<l de ca rc
geti la ai vo~tri ~i povestiti- c cum sint ratati a~L~ azaci; eel puiin a.. a 111i S-a u~, dar u nu :In

tradiitorii. Evident, aceasta judecat2' avea scopul 5a-l foarte eonvin .

5cnsibilizczc pe franc zi; prima 0 inIamie de eel


La intrarea lor 1n ora~, frallcezii au trimis 0 pa­
mai inalt grad, la Ie . intlcparlati'i de civilizatie c' trulfi de protec~i(;, formata din cind oameni, In ~_
putul lui Procust sau taurul ui Pllal e ri~~ ~o~tcl~ tedrala catolkc1 Sflntul Ludovic; e singura ('<lr' J
Rostopkin c cumn' tul prin~esei Alexis Galll~u) ~l
I st crutata ~i a slujiL de adJpost entru mul i oa­
prieten intim a fami ici Golovin; de~i freeventf'z
meni ~i lucruri. Intrcag:l prco irnc 1'usft disparuse
asiduu cele doua case. uncle sint primit eu mult eu x h " ,
e cePt,a unUl .·mgur prco , care I-a int1' -but IX'
prietenie, observ til de mai bine de 0 lunn nu sc
parollUl catoJic dacc1-1 sf;Jtui Sa tina slujba. Acestn
168
ochii, jcfuiti de zdrentede Iuate ca sa se
il incurajii pUn de insufletire, alia incit preotul etc, In nici 0 limba nu te aeopere te.,
D' se poa reda acest s ectacol
merse sa. ceara permisiunea ob\inuta imediat ­
_ c 0 _.mle e ori enoroeIre ' celUI' ce a provocat atila'
de a oficia serviciul divino 5- rug t pentru Imparat
iaJ'l C'U ocazia zilei sale de na~tere, a cintal un Te
lngrozltoare
plus b b ncfericire ' chiar d aea- -a dont-o'
. il
fum -n mijlocul flacarilor; 0 ac~iune frumo
asa , insa , r ccul acrificat n-avea pret d
Isaac e salvat!
'
' ar sc pare ca
c singura. Ea dovede~te, dupa atilea allele, ca dir­
Peste tot, lumea SCI -nil' aba' Und N
zenia co~tiin\ei indrcptat ita intot eauna ~l pre­ Unii spun eEi . f . . e e apolcon?
lucru " ,I.e d U~l:, dar nimie l1tl dovede~te acest
utindcni.
Intercsant de remarcat cii pe ling[l 0 annata de :Minsk, Cl ulmpotrlVa
. . De 1a oSl1'ea ' amiralului la
ur . un slDgur om ar trece eu g1'Cu • f' '
40000 e oamen' n-' fost' tali at macar un sing momemul l ' . a J SOSlt
preot sau vr<.>lll1 insemn oar 'care d' cult, ceca so emn al razbunJrii divin ? i ' ,
s' lnchid pachetu fani ' ml vIDe greu
cred cn nu se intimpV nici la popoarcle pag'ine. L.'l • a avea un raspuns d
pr vazuL Clcest Iucru ' ' ar am
Moscova nici un francez n-a intrat Tn blserid'i in sigur ~i inevitahil: l::a~ed -tam .cr:-z~t intotdeauna
elc ~ase sjptamini de ocupat ie (lfara de (luc 00­ al a Iml lJpsec:.t' 0'
5-a1' inti'mp a , ered eel- e d e datona ' mea '{,- c, . nce
l.<tbil) cind !iase fiteri iacind parte in familii ale
pana sa lucreze ca '1 nu as " sa-ml pun
vechi' nobilim' franceze. R stul parea sa nLl aiba unul dintre 1 . <, D1mlC nespus dcspre
VI' '0 idee despre religie; unii. din cite s-au re­ cc e mal man evenimentc ale lumii,

i
latat, ar fi spw;: Ce inseamna Dumnezelt? Ce vret sa , Acesta cste adevarul referitor I M

at Jestatea Sa s ' oseova: M'­


splmet ? iudat c ca par a nu fj renunt la botez, de i ' poate eonsldera ca i cum ar Ii fost
i
nu se ~tic de ce, Toti copiE nascuti- i aceste ~s zabWi atA. i I-am aflat
. de la c'lUton'tatea cea mai irecu­
SClptJmini Ruost clu~i a bisc.rici !ii bolezati. ~ Sel ana ub pecetea celui . .
deoarece .. t eb . men stnct secret
Vo' renunta acum 1a stilul de rclatare prozaic in alCl rUle sa spu' • f '
e tot1l1, de i '.' I ca rancezii 11 jactLt
favoarea eelui poetic, incercind 'il dL'SCriU primel ~ amenll Cll Judecata nu se I . - ,
anei, :;.asc zile, Toate pivni\c1c pnibll~ite in acel~i e aceast1i jonglcrie poUtiea. asa 1I1~la\1
timp; 0 ultimc de tilhari dezU'lOtui\i fii rurio~i: Tapoleon
a avu 1 ' i-a dai 6000 d ru bi e unUl' rus (Ia. e1
singe curgind p srraz.i, am stecat eu vin !i' rachiu;
uce: ~~It:te. d _ a Ie aecepta) pcniru a desprind
du~manii sc ucit! - tre ei 1I mij10cul flacarilor; ne­ flXnta In VJrfu bisericii Veliki-Ivan, dusa lCl
norod i . r~i pri case; al ii fugind unde e eau eu

1,0
. t of 'u Ml. S-cl
" d a t drept sigur~i in[ormaWa .
Paris C<l r '. acest om ntit de josmc
;- I "iva p:l.l de ]a tum, _ . . . . ,;­ eClSlV, in puterilo care pl'ezintii 0 amenin\:are pen­
tru indepen enta altora. I-au oprit p Attila ~i p
ca, a el\
curajos _
a fost praLlat d tilhari , f;lfI.i $;"-1 m,l! 1 <1­
minn 0 copeicn. Sarazini in Europa. Apoi au atacat SelO1iluna in Asi
~i in Africa; au intemeiat imperiu fr'lllCe7. Ie
Cons antinopol !?i un aItUI la Ierusalim. lntr-atit au
impresionat intregul Orient, meit ~i aeum europeni_
Rolul Frantei lor U se mai spune acolo franc·, iar Tasso num 'a
armata cre~tinii it papalo franco. Ce putere mare era
Austric sub Carol al V-lea! Parea ca s indreapt<1
Dup[! tot cit ne-;,l fLieu t Fran~:.J 'J sd~fe:i~ , ~c n:~ direct spre monarhia njversala. Franta nU-i ra
t 1 c~rc ne-ar n cpar c ('gala niei pe dcparte; cu toate acestea, sub rancisc r,
~i Europa, senti men u ,

. fi . 1~clator
;;rc" des(u d fjrcsc; totW;\l, cl ~r 11 , Intr-o lupc 1 ineeput inegala, I?i-a stopat marea
.r .' propovaduit<1 de ztt a n 1 I.ncoac pare rivala; eurind, Impr un;! cu Richelieu al sau, ~i-a
U U

JUr . l,j"v:iril . sal Val .ea (; posibilCi door


XlOma tii ea 11 i cioel CltU: J
mal, "" < L reluat sUperioritat a; la inceputul secolului al
ri n Prllnia. . ," ana- XVIII-lea, de~j total lipsiUi de armatJ ~i d bogatii,
Dncil ii lufim. u~nul .cite un~~t~~:~;:~~o;l~ ne­ umilitii d]iar de marile infringed, rell.5e~te sii 0 Im­
liZ~1I11, <.l3e;! mcdltam asupra. 1 lntreb5.m de parta in daul; in fine, la inceputul sccolului nostru
inteles de care e P c
lina istOrJL or, ne
j-' xereitata dE'! ei a distrus intr-atit echilibrul ineii ne iI1trebam daea~i
- st soi dl suprema \1e va rnai reveni vreodata. Un ingur gind n poat
ee Se kaga ace' . 'bil LIe negat. DRt
asupra altor popoare,. fapt ~I~~~:I n~a cum e, sa v _ Iini~ti: acela Cel franc(!zuIui, excelent Cuceritor, ii lip­
f oonLl c-"l situatia tr bUIC acccp C 'sla se~te talentul de a pastra ce-a ob1inut; el . i-a ierdut
lJ
del cce roloase
. se t tr;tg tI e ale"i , tleoarccc nu Xl
intotdeauna teritorille indepartale cu aceea~i U~lI­
nid un 'emn Cel - .
;- S ar schimb c va.
dOlla privilegii ell
rin~ Cll care Ie-a dobindit; de aie', lnsc'i, ~i pind la
nadejdea de a-I umili ~i deposeda e multo Poate ea
Y

Fra cezll au mal 1I .scama


" . . jt". md o' ,
.
. I eel de '1 mtra a a ~ll c n-a fost veac .in care nii sa nu se fi min it ca au
totul xet?p\lOnn L~: '.. i c 1 de a Ii desemlh.'I
strivit sau imbucaUitit Franta. Cite speran~ nu S-ilU
.
d . u w.s:J. pe I1lmel1l la <':1 ~ • utm
decan Providen\a_ sa_ 10\,. easca,_ ai ult sau ma] p t
cheltuit, in aceasta privinta, In inceputul ultim Ilui
172 secol! Totul ducea 1a concluzi' ca ele Se vor llnplini,

li3
. , osi rancezl,, C hl'''r
u dintre CHi mai inte ep~iJ
1,1 numcr' , " l. plarda
. _ curaJu'C , u toate acestea. , 0, Aiei, se manifesta 0 marCl nemultumir impotriv<I
mccpuser(.l Si.Hi , I' 't'-' tro ul Spamel miralului Cjciagoff care, venind de la Minsk unde
b~
' " > - il ctrecut mt -0 C Ipl , 0

fusese ncuzat de a fl ajuns prea tirziu, a fi putut


e revenca sB ur onl'I 01,. 'ar t(>ritoriul franccz sc mCirea
schlrn1),He
se spune, sa-l oprea cii ~i S'~ - prindii p Napoleo
substantial. F "'pu1'zaUi 'm u accasta ocazie S-clU ridicat impotriva lui to\i du._
'in momentul de la,a,- f - Cl• nd r'ln til C"luni
manU, pc care nef richile sale c.lsnicc ~i favorurile
" •
< clnd
• atr sa Ctr1CI
tOllse a putin. Maj _
J
apoleon pierdut, 1 , P <:1 reputatia sa, e acordate de Imp·orat, ji mai
.. oamen1 precum 'i •.•
sute de • mn ,." d' nou • spec ula/I'l" tat Sa a 1<'isat sci-i soape intr-un grup 1'est1'in :
, asupra sUiblrtl .
fjresc sa se faca 111 _ n termi at cu supremutHt Planul. e ratat, dar n cu intentia de a-i aduce 0
Frant ei ~i sa se sperc ca s-, . ca si alt'­ critic- mare~alUlui i niciodat'" nu i-a aratat vreun
d ta s Val' m~ la acum, .
a; ceO Ce ere a s . 'le ecine semn de emultumire, fie cii realmente n-are nic.
o vina, fie eel cl are. ca Intotdeauna, aceea~i influentJ
.' . tAt mai rau pentru puten
dat.a ~1 a £1 ClI a 1 '. aceasta za­
('('-51 VOl' fi facut planurl, bazlndu-se
asUpra ImparatuluJ, fie cii maestrul dore~te sa-~i
arnica spcrantil. sustin,i lucrarea. Dupu. mine, trupele ruse$ti n sint
i'ntrecute de nimeni in lume in privinta valorii ~i
impetuozWitii atacului. Rcferitor la ea numim
manevn2, Ie crC'd ceva mai in lIrma ~i ma indoi sc
Dupa Berezina Ca apoleoll a dezmintit ac asta parerC'. Bonaparte
a trecut Berezina la 29 noiembrie ( til nou) In pro­
piere e ora~elul tudianka ~i )~i continua mal1iu!
ankt-Pet sbuI'g, 17 '29 decem rie 1812 aSUpra Vilnei. urmarit i Mrtuit tot timpul de tru­
parte a Be- pele ruse~ti, C sa ajung direct 1a fecte, -a~ spune
L-am 1.:'isat pe Napoleo d cealalti'l
t " de oameni ca, de la Berezina ]a Vilna inclusiv, inamicul a lTl.:li
rIului 1-, costa lnll
rezinei. Traversare, , de la Moscova, Abia aju pierdut in jur de 30 00 d oameni ~i 400 piese de
~i aproapc toa til pI ada d' _ se distl'uga podul, I artileri Pare sigur c<1 Napoleon n-a intrat il Vilna,
1 1 dr pt at or In sa
pc rna u e.' < rna la cafe a raspuns: It ci doar in suburbii. In rest, parerile nu mai coincid
S-a art tat ce lasas~ In _ r
ma intereseazo. ii$tw! Sa scope
. cum pot, Fermedltor! dnd e vorba de drumul precis pe care a apucat-o ~i
masurile de prevederc luate Ca sa-~i salveze propri'
174
os
persoanu. Toti cad Insa e acord ca, indeptlrtindu-se
I
i ;os-au
~d ~e ~ea
a~turat.inca,100000; a dat foe sau a pus
Illil'
[?c fostel capItal, dupa 'e a tr;lbatut c
de Bna, nu mal avea linga I, e persoane de :n:"mg~.tOl~ unensul spa\iu ce-l desparte de granitfl;
ineredare, dec1t pe ginerc1e sau, viccregel e . pc Mural a !nspaJmmtat Rusia ~i Europa; I-a obligat pe condu­
~i p Berthier; ca era imbracat. intr-un {rae simpl , ~,jto,rul Im~en'iu1ui sa ne <t\'ertizeze cii nu' irnt a
Carel. nid 0 distinc\i; a, climpot1'iva, Eugen era in In ~J?uranta Ii! Sankt-Petersburg ~i <t pregatit in mod
are tinut~i:;;i a intreaga suita se reduce, la 15 puulJc ransJ:ortnrea a tot ce prezenta 0 valoare; a
lancieri i 11 solda~i din garda napolitana, Ju-mi ~c.l~; cu ~I femei, copU, meseria~i de tot fdul p ntru
iau rilspundcrca pentru nici U1 ul dintrc aceste dc­ il lJ1~c~~Ja 0 'oloni franeeza: i!ii aminase inlrarea
talii i, altfel, in marile cvenimente, importante public' In '. :Jnkt-Pctershtlrg pentru primJvara ii­
ramin mas Ile ~i rezultalele. .r ici pe depart n ~i-ar toare;, era slgur e,i, ,. tc.: - iar pc 10 c.locembri
ii inc Jipuit irancezii a rUl?ii se or napusti nsu 1'a aecla~1 an, adicu dupa trei Juni de la intrarea In
Vilne' eu 0 astfel d repcziciune. Intr- asemenea Moscova, a ie!iit din Una a un bandit plitit 1;-ar,l.­
• 'f- ~
rnasura S-clU jn~elat, incit aU Juat ava garcia rusa J e ,
)?111, ~l ~ra s~ld:ti. S-a in~elat totalment ~i, totu~i,
drept ariergarda franccz<1, care nid nu mai cxista. gmdlse bmc; lata marele fenomen ce nu va ii "­
iar un aghiotant al lui Davoust, trimis in recunoa~­ od t- ~ d . . ruCl
, a a m €aJuns de admIral. La nefericitcle confc­
tel' S-Cl trezit luat prizonier, Graba accasta e £oarte l'l11te de la Erfurth i Tilsitt era eonvins, pf€la bine
bin~vcnita, deoarQCc franeez" n-au mai avut timp sil de ascendentul sau asupra Imparatului. fnainte d~
olniUi dezordine sa s;" dea foe la vreun m' gazil1,
f incept'
il ultitnul razboi spunca'. ,,-'
E un eopl'l', V
"11 a l.
RU!iii au gasit In Vilna 0 eantitate uria~a de provizii
_.
ac. S pllI~g~ lacrimi de sInge', Aeela$i luCfu I-a
de tot felu. rm5.rirea a continuat pin';i 1 Kovno m~1 .spus ~l Jntr-o scrisoarc, cijzutii in riginn in
pc iemen, iar intre timp au mai fo t luaii 6000 de n;Jlrul lmparalului. El e eel ce-a pIins lacrimi de
prizonieri ~i capturatc 22 de tunuri, n~. 2 ~ a~~ ,urn sl.ng~ congelat, dar cine i-ar Ii spus-o? lata cum a
s-a spus la curte. Grodno e ocupat; r~ll mar~alUle~c gmdlt: 1. Gcniul meu 11 strive~te pe cal nl lui Ale­
spre Van;ovia l?i Koenigsberg 1?i, Hindca nu se ~t1~ :andru, nu '3 indrazni sa mi se opuna; 2. Voi intre­
inca ce hotarire a lunt Napok'On, ce va face eu cel rup n egoClen "1 e rintr- n atac nea~teptnt si-l v .
Clproape 1 r.oo de oameni, dezb1'acati ~. flaminzi ,t', fae -. . d
< e S<1- 1 pHIr a capul; 3, Voi izol£1 unul sau
~ 01
ai
care a l.recut ieme.nul, trebwe sa rna oprese al 1­ 7
mlllte d1l1 orpuril de armata jmpra~tiate eu atita
tn 25 iunie intrase in Rusia cu 480 000 de oamero;
12 - !storie ~I masonerll! 177
176
lipsa de pn~ved ere pun cspil~iu
, de rna' hilW .1 Ie' opt 1
I apol on: claca asculta sfatul gqner< lilor sai dt' ,I
sule de v- ste ~l l'
o .' l' 'oi J 'ICC' sil tllspaf;l (·u uepo2ltC' e
'. ._ -1', 'I e ell nu intra m e[l, ci de a s indrepta, 111 C('i) rnai mar
lor Cll ot,' 4 , a Duo singura _ mdre 1>dld Ie, c< I' ,
, ,. ,'_ graha asupra marqalu!ui, 1a Kaluga, Se ispriivca c
'
1111 pnu~ 'tit u
. ,I, lllnt,' ·tl va uCc' II , (Till Jndrl,I "
1'.11.
o. '_
Rusin, udcc1 avem in edere inf rioritatea binC'cunos_
oi oferi t~1r~lnilor
cUlcl it lnarC'!?alului ~i dezorganizarea atll t (' m<lre d
'
)oluluI; ,- T -,
,J, LA: ,
hbl'rt;llc<!, 1(1 I' I
"0'

vOltll Sl' va l.( 'nera'1" z ,(' , I, rin~ I Bagr.ll!' n llml


fIZll­e a1'matpi sale, mdt, dup~ bcit~Hia de la Borodino, exis­
bt <ue nar~lay tie Tolly, nU VOl' m~l pU,tC.l n~~lI tau l.'i 000 de 'eiuito1'i flsup1'a carora, PJJl~l la urm~i,
' fast n voit Sa ragJ; il1tr-o scrisoarc confid~tiala,
o < t'u "I,to.. III1C1ca - '111 RllSI'"
. u, CR rl'l1ltmul'nJ, pc
Jon ,I011, J.), 1'1 un unCi ld,:lllu., 1 Ii ,in. cJreap _;) G! "3
de care am cuno~tinta, Kutusoff selia: "Armata mea
i.I me ~( ,Ie ~c Ca sa- i sdlveze capitahl, ru~iI VOl'. de
imi face llld multe necazuri dedt du.!?manuI", N _
m,ll s(urt" -
l 't'I" )(, care 0 VOl' plClue, 11
,'"I ' lOll, igu', avtntl
pol on, insc1, u dorit sli intre in Moscova. Trei mo­
o )d Cl I 'I <
' 'tatea •
lor Incon t cs tabil:l , a cavale­
111 vc'c. c're j 1L fenon C sa popu­ tive il puteau determina: o1'goJiul. posibilitatea j _
rit. i III peCla . I' 0- Moscova,
cu numeroasa . bogata, fului :?i pacea, pe care credea ca 0 poate cum para
' ' d " n1'li numeroasa ~i mal alci mni U~or, dill' nimic n-a fost a.;;a cuni a crezut.
ati e, (' ~pn n e C:d, ~ auuCC! dcstule bogatii pen­ l'l mai l11ult -<1 surprins abscnta orica . forme
Ilobilimc elm IU111C, Iml v " " Ellro ei: 9, Dacd
tru a inch "ia cuc.:eriren Ruslece~~l ~ Cll mine ~i voi de autoritate, A. u teptat trel zi e delcgatii cc nu mai
' ,'1' urm;' PU Izbu!esc, can . apareau, Spre m<Jre Sd m11'a1' . - Unde siot aLJtori­
plnol d . ,'1" luaUl m par ,
. F1ecare din accste prOp021~1l, " taj:ilc? - Nu exisW. -5i guvernatorul? _. plecat
face pac(', _ , feci dcmonstratlve I,
e plauzibila; imp1'eu 1C1 ~ar per, I p'-ratul a spu .
dupll ce a deschis inchisorile ~i a lua eu el porn eIc,
. d 10 crom e m a - Dar Senatul? A dispiirur ~j c1. _ Unde sint
totu!?i. toalc I-au 10 u~, "'1 de la Erfurth:
Imi amintesc unul tim c.hscurslIll e , ea am in, ofij.arii infcriori, civilii .;;i militarii, dcrul. ai-mani

peste carti r? Cu totii sint dcpaM,t',

~
" ,"-/ i crscv renta face totHI, eU pnn u'
1<1, 1U_.:O : 'cdi c'-I-mi amint.csc lectiile sale. 0­ Pilla 1a unnii, ce,J 1I1"li importa c1 P rsoana n
'Ins; °
' , 11 . popor s-au JCrlllCd .
c. • t Id Iel , Cuvinte ca Mosco\'la S-a dov rut a fj dirceLorul unui 0 felin t,
bllmw ~I '"
ozitc, contn Will,
'l' nu exprima tolu1;
,"
c, " ' _ di­
n-a voit sa-i pa1'aseascii pc sarmanii opji, L-au
~utat, I-au .l'mbracat " ]-Cl prezentat lUi apoleon,
im u t:cntl! C'
' participare llU ,de d]UnS, s
ni i C !lilr ce c e .,
) ' t sall masuril. Mosco\
ruit f <11' I 1'1m
1 I-a 1crdut pc
p
eu aC'ea<; t< s tr<11 uci loare escortJ a ill tra j n mar c1
pitaUi. Abs n~a orieilrei autoritc"Jj.i ii facea extrem
12'
179
tl dificili:i comuniearea eu popu1'1c tia e "care 11 u se
e ',', trim is tle1cgati rill, alele dm Jur pen­ iar, intre timp mal'c~a u i~i organiza armata; a fa­
pUlea Jp~l. a _ l' 'c.:te C"i put 'au cut rost de 60 000 de foarLe buni recru!i a plasat in
" t pe taranJ en era Inl·f , <
Urma lUi Lot ati~ia (de care niei n-a avut nevoie) :?i
'.
tru a-I mUl.' 3
' 'U mcnnc1c, ca
.' olul va< [j IJl<.lti t cle" dar tar,JIlIJ
~i-a
' _ •
\ emIneJsaera clell'g tii, de!?l. rU~I", Fir'- "-I proeurat 0 ambulanta format;i din 30000 de cal.
"ac.luca
b ' m­,_
~ <Tn< acela~i timp, a Inee> pu foeu " TrelUle Din aeest moment, eehilibrul a fost rupL ~i apoleon
.
mi(- ' a­a
" , t', fJ i<;Jri 'IU aI'S Ilorocu UI
n-a mai reu~il sa-l readuea la ee- fost, de~i intU­
mi'irlUl'lSl'SC: nces (' . '. J I hi \ cUi n....ar fi pu- nise 50000 de oamen! pe drumuJ sliu spr Orcin.
I
pO on,
Richeli 'U sf lwt (C de <
" l' "t r 1n ciud.l , cVldcn.~el,
1lOallO,
, , t'
P<irc~ sigur eii, vazind, i fine, ell oc 1ii, prilpastia
din fat-a lUi, Juase hOUirirea de a-~i parasi linia dc
' 'taecVdmaI
_ , , I ' f' d ' a ('()mjSl(~ mlhtara
.. _
tut mvel'
- pus sa flc JUlled,1 ( ' . ,..
~tl apo C'o~ a
U '-lZ"'C'l de nCllOl OC1~, n
,'t' umit i de d inel'ndlaton ~l
. • d li
opera iuni, devenih} mai mult decit hazardaUi fn Ur­
() < ,,- . 1 <:i <Jc eestla m ep ­ rna mancvre10r decisive al contelui de ittgenstein
l sau zcee umtr•e el,
, '
;- 'te S-a jnc~lpatinat, to­
t (c.,
asupra Poloc -u1ui ~i Wi ltebsk-uIui, ea sa SE' arunce
,
a eXt:cukl 0 ,...
nisera n i~te ordmo melr ptatt,' . I cJistra sa 10­ asupra guberniilor Tula ~i Kalug<'l, bogatc !Ii fertile.
tu.'}i sil '<.1minu in eapitaJa cllslrusu, I 1 fne Oar De aiei, ataeul din 24 oetombric asupra Iocalitiitii

' r ' :1 faeu, de <:leolo


cuiascci la Krem III ~I 5.
. 'lcca.<;Ul mmtc Jl1terna d.
'r
bu e I .
, F ') robabi! Maloiaroslave~ (guberniLt Moscova), despre are nu

ce sc petrcecLt I n . , .. •. cl cii mare!i'll­ S-a vorbiL prca mult, deoarece 1a inceput nu s(' 1'e<1­

' . 'oclat: (oluJ. nil cle


c5 nu vom ~tl ICI
v

. t 1U dcgca Ji1 l1Llpea ba­ 1izase c5 era eel mai inalt punct a1 unci paraboJe ce

lul-prjn~ de Smolensk numl I ' , _ , pu~in


unna sa-~i schimbe sensul. Ni e Spun chiar ca

t · d N'lpol on ceQ, ec nu
irina, qi-a bJ tu Joe e '_ , ' ul I' "'1' fl' n1spuns
/uscse un /als atac' dar, aea Se da un faJs atac, nu

1 cru' e'i n c a dCVdra ;- t c,'I JJl'un -" ea <:j


5e ~arjeazii de opt r' 1 rind. P1na a urmii,
. , -" lrufa~ cum se spun
'f fost

e luliaH alit.' de . taJOs U'


~~d
a e,1m potl'l'V;-'" spuses, di I,

nevoit . a dea inapoi ~i, in cest moment, ineepe

cum am sellS ,1 C , - , ,. raspundere tlr­ un !'iiI' de nenol'oeiti, considerate de mine fara gal.

I(Llt usoff nU-$i pttlea ClSlLma mel 0 f era ~ii Ca sa gasese ceva asemanator trebuic sa rna due CLl

. . - t o t c putea ace .
mind ordlneLe primIte: ell t . A~TEPTARE SA NU ginduJ 1a fnfIing Tea sarazinilor de catre Carol-Mar_
;rimTRit~~~I~~e7's~~~i~~ul vUl;ea!), u grr ~li-e ~ tel, Ja hunilo' de Clovis ~i AetiUs, a cim brilor ~i
teutonilor de Marius; se poate ajunge ~i plna la
C mbY5et, dar ara a re~i 0 eomparatie perfecta. 1n
1
,- fiu de <lcord eu aceasta presu punCTC
_
" Oneum,
M cova a a
spoleon a pctrccu t trelzeel
. '.~l ptdL'Zlle os ,
cinei Juni, au mai bine zis in trei, am viizut disp _
1
181
on ins di 1ajcstatca Voastra v' cili ell intcres 0
d oam 'ni, 1500 iese

scrisoare e -i va tin loc tie toat ; e <. c 13 fraLele


r1'n,11.I 0 )'UI11U tute ue milion ft ' C toale I ' le , to ate

)aga)e
de artilenl:, G000 ~e 0 l~ertl, t tlusesera ~i lot meu .. avi r i am a1es-o d oarece scnsu de un
b "'\i' lmens e martor ocular ~i strain de orice exagcrar .
.
echipaJ lc~ ~ a I" Mi
CQ 1uasera frane
ezll .
;-n.
,
0
spus (ii, in r-U regl-
' "0 solJati, parte,
.
"Vilna, !)j21 <.!ccembrie. Nu pot siHi fae 0 de­
, " <lprOXU11HtlV;) , scriere a riHatoriei facute, Ca avre e francezilor aco­
ment d <lZaCl e t' S-all vindut berline
t de 84 de duca~\. 2­
Iiecaru 1t't L1 ros , '~cute de Breguct l perii drumul carl', de 1 Moscova pina a groniVj (in
i ceasur .<l ' •
jur de opt sutc de verste), arata c un neintrcrupt
eU 50 de ru e... t' , S'l dcpi1~esc once
, f 'n+de omcnc~ I, 1D , d 1 ctmp de bataie. In apropierea satelor, majoritatea ar­
de ruble, U en ~ 1 ' <:'1 ind e vorba e
, t' ' u las"l OC, c llar .., " ta;
se, spectacolu! devine $i mai ingrozitor. Tnlpuri e sint
imclglO 3 \1 ' ~l n ,
declt 1:1 ml d,
'1'- Cei 111m on a ~
,
mai crud d l1~man, . ' Irm unui r"zbOl inl<intuite, iar in mu! te loculi uncle eferiei~i' se aclu­
t'- nenoroC1re, In l < •
sint ovi\i de accas d 'n )'ertlcle rele mm nasera in case. au (Irs fiindeD n-au mai aVlIt putarea
r f c\ia e a face 1 .
&:'1 iasa. m vazut caSe ell cite cincizeei de cadavre
are a ea sa IS a , 1 t' ticii sale. In ce ma pn­
revolt1i.toarc Ull capltol a dC u nll le-a spus oa­ la un loc, iar printr Ie trei, patru oameni inca vii,
;- 'dodata Dum neze
v

..
v~e, ere<.! ea m , ACE'STA SiNT EU, FranC€!Zll uespuia~i piru'i la cama$t pe un fri de minus 15
menilor mal rLlSp " , '" lCC1t'·
' . " <:.i Iltime fo un. rt
grade. Unul mi-a pus: Domnu!e, coale i-rna de
· d ce1e m melIl.., (,1
au dal Jova d a e . Ita niciodata ue <Iici sau uddeti-ma; mil numesc Normand e F ageac,
, , 'bdr'e nu s-au leVO .
ue euraj ~l rei 'eell,puterc are om ul in fa\a fierul u'
u1 ,
; ­ sint oiiter ca :;;1 voi. Nu-mi sUite" in putere s~l-l ajut.
necrez ut !), d nr.l: '.1 t 1a un loc? Au lSPU­ l-am dat hainc, dar n~avcom nki 0 posibilitate 55-1
.' [rigU\Ul auunn e .. u
a {OanlCI ~l a .. \ . 300 000 d oaTTICnJ a cap; am fost ncvoit sa- las in loeUl acela oribi!.
, , predat eU mll e, , . . ' d . pma
rllt ~l -ell f t £acut i priZOnlE.'rl ~1 W?1 Un onte Berzetti din Tarin mi-a pu ea sintem
mit; 200 000 ~u ?~ 1 000 de tunurL eapwrate d rude ~i mi-a cerut ajutor. Am trimis imediat un cal
1a grani~a eu lbena, t colos'\1 La MoSCO '3: ,i un cazac sa-l ia, dar grupul de prizonieri plecase
'01' al atui un monu)l1cn 'te '0 apa chiar
rU~I. ' t o aU arunca 1 eja' n !?tiu ce s-a intimplat ell e (il caut peste
a1 e "'00 II fast Illg p3ro :' t acest spectacol de
. . ce au vazu .. tot). Oriunde $i pe toate d.rumurile intilne$ti astId
de franccZl. ('1 . _ xprim e . Unul sene.
- sc cuvmte sa sc e l l e nenorociti ce se mai tiriisc inca, muriod de foamc
nproape nU gase t pe cadavre. lar a l .
~ sute e vers c ~"t i de !rig; marele lor numur face sa nu ata fi luati
A meTS d oHa • d . t e cadavre etc.."]lJl
. t at ;n V ilna trectn prm r
11m tTl r • 8:1

1 2
a timp ~i eei mai multi mor in drum spre tabara r<::ltie eu eel uman i ' ~
, 1'1 Se filce rau C'
de prizonieri. La ved rea fiediruia dintre ei rna due a holaril'ea sa I 'd'~ . _ ,Iuvernul luase
e <'11 il, numar ca e . d
gI clul 1a diabolicul ce i-a adus in acest fu:ll de e­ de mult f l' neVOle c lemne ~i
Imp. n mal mUHe parioj •
norocire" . manifeste bol' d t , I ' au neeput sa e
'criso;! ea atinge 0 chestiune durcroasu ~j <illUme 1 es LI d perrell oas - t'
O<1('ss<) cium continua s' f _ ,.I,n lmp Ce a
impo ibilitatea de a da ajutor. Imagina~i-va un pus­ ne ajutc! a aea avagll. Domnul sa
tiu, undE1 nu se va ecit cadavre, lupi, corbi ~i z'­
lmparatuJ. sosit In iln .
pada; ael?asta e s.cena de 13 Moseov. pinii In fron­ nou), dCdar. <' . ~ 11~ 22 deecmbric (st1l
12ra 'i imcni u poate rae nimie. Prizonierul n a Ita 1Il Vla(.u 'b'
aeol .1 care a Io t ma t J . sa on Uul spee­
moare de frig ~i de foam ~i e ueis de dildura $i generaJul cont d r.or. n:e(ltat, I-a insarcinat pc
hrana. onseniorul mare-duce Constantin a dus el c e ,unt-Pnest ofit f
mare valoare (in serviei Dl RUSiei . er r- ncez de
insu~i pc eitiva intre ace~t" neferiei i in propriile turor prizoniclilor P t . ) ' Cll mspectarea tu­
en ru a a n Ii
sal buciitarii, dind ordin sii fie cit mal binc ingri­ Un r;.'iu, ei dimpotrl'v'"; '~f' . . se fae nici
Sci Ie ClJutat1 P' ..
jiti posibiI: la prime- c inguri de supa urea, Tr~iind , 0,

t~n fi salvati 1ns.:1 C'eiJalti? Sint . n~Jl \lor pu-


de doua luni 11i ee a eu morltlciuni de animale $i Cine ~tie c1aca m<'icar do'- ' . pe .pu ill 200 000.
chiar de oamen! (asupra ace~tlli pllnet nu mai ... ta vor reve ea eaminele? uazeCJ sau trOlzeri e mii i~i
niei 0 in Joial{l) , ei Illai mulii dintrc ei faspfnd sc Multe nume distinsc <:j fl "
o duhoare am de dczgu tatoare, incit trci sau patru tele Ifr d d . " -au a at aWl sfjr~itul. Co _

Q Noallies hi t .

pcrsoane Slnt de ajuns pentr ea in casa respecti a Nenchdtel (Berthicr)


1•
f' ag ? ant al prmtului de

,a ost UCIS a Bel' .


s<:i nu SC' ma' poata intra. Uria!?ul numijr de cada re U1 s-a gasH portl' tuj t'. ZIna. supra
a atras pina ~i atentia gu crnulu': 1., Moscova, pu­ SOt1el sale I a · ' •
nef ricitului tinar p.-tru - ..- m Vuzut, In ele
u nseSe In cut' '
turi e aflate pe linga fi 'care casii sin ticsile de C,1­ hidoasa semilun" - ' . Ie >l formase 0
• < In Josul lmag' .. E
davrc de franc zi. S-a ordonat sa Ii astupate u I?I <;:apte dp a ' . . illJJ. 1 avea douazeci
ru lar sofIa'
diverse materiale ~i definitiv desfHntate, eu conditia '1 'r -
, " t sa are OUclzeci In ti
E era UCI sub dra clul 1 ' B . mp ee
sa se sape altele. Comlsarii guvernul i au numiira mill mic (contel AI' Ul. onaparte, fratcle sau
la Borouino $i in imprcjurimi 42000 Ie adavre d incoa e pentru eca ;X1S). ~ug~se din Franta ,,' "('nea
cai 1,'i dacii e gind~ti ca asta nU-i nimie in compa­ d ~. e alcr SCI treaca in An Ii,
un e sa lneerce sa .i l ' v g a,
-fj uJ ac;ca in VI' un tel stapf

185
ul, pe LudovlC. < 1 'Vlli-lea, - Unttl va Ii prins,
de ·ictoric. Doresc
. L' va da dmmul. inima. sper acest lueru din toata
iar eelwla t I se , S I periali'i i1 da t mii de
La ilna, MaJestate3 . ~ .
b . t t' i dl' mClrlnlml .
n: , P intul de Smo­
, Ce va face Austria? mpclratul Va £i pari lte sau
do 'eli rl una a ( . I ' Gheorghe SUVeran? Ce VOr fae francczii? Mil gindesc In un
., . 1 cordun < 1 Sfw t II 1Il
ensk a pnmlt mare. . uri or militare. Seniorilor partie! epubJican ce n-a murit; la un artid consti­
un nee pLus ultra a1 onor il am itat tutul; sa tutional, format din citiva ambitio9i, eva pune mina
'1 pLL<;' Domn Or
polonez C-3 .,. tr t. s r Ca de aeum pe cOPiJ ca sa domneasca printr-o rcgenta; 1a un pnr­
burete1€1 ste eeu, _.
tr cern U sr- .tul aeC's t €I. fr""e e relata 111 mal tid regalist etc, Ce va face Anglicl care Sej teme de
inainte, , , '. . Ir~l Rusia, slujindu-s de ea, ~i are i.ntC'resul ca ceic
u ...
anii obligati ';i SpunCl
I ' urn in a suver ,
multe fe un; c ,
f 0 a
,
mal
'b'
me
dedt tii avem douc'i eorowle, ale Frantei ~i. Spaniei, sa nu apartina
asemenea r<.\z€,
. .. u Ie re tam, ce
1 putin in cazurilC' dnd
, ' . c 1 ia~i amilii? Cc va face Spania care, in ci
datona Sd n 't rWtrsonal sau nu sin tern foarte sigtir . piltru ani de revolutie n-a produs in .- un adevarat
nu e-am aUZl 1:'~1' • face? ToaUi Iu­ talent in mat.ed' de organizare miJitara sau ei iF
d aDa apo1eon 91 C V •
n C b '" cest lucru I'-a r ux n gnsi ( un raspuns. ~ a carei eonstitU\ie m e decit 0 trea a de avocati?
mea Se intrea <1 a . Hill ca se In-
T. merge In lCIllI, a Ar Ii 0 cutezant;l sa faei profeii' aSUpra unor
Unul spune a va . It' va ca a pornit direr evenimente c urmei:lz;j a Ii decise de <JUtea jnten~se
"nca Uni i efed dH~i a
Dresda 13r acme
~i pasiuni imbina C' ~i pusc in joe. Cel mai probabi1
c
dr apta spfe '.
la Paris. Nimic nu e 19ur 1 :. irnposibil.
. ta dar asta ml se pare Iucru e eJ RevolU!ia v, merge m ' dCpJr e ca -5i pJnii
jnjgheba armCl (, _ ingrozitoarc acurn. adic'- farii ea strainii sci 50 poatii impliC<l Jl1
' a dupu 0 asemenE".a
Cine- va mill urm~ ' i t" dolju. S" luiim mod eUcient; cit francczii vor avea mult de suIerit,
-? F t, "I Germama
.. n I .
catastrofa.
1
ran\,l'(.
f"l-nrj;' au pi nt nproapc
, 8000. E In­
, Q~a cum e ~i dr pt, dar VOl' estabili Bourbonii J
in calcu.1 oa 0 II'" " .
.. .- . Yperientil francl:z<l.
"._ Cum sc va mal f'ranta ~i ill Spania, iar pc Papa I Roma; chiar dacil
treaga ~tllnt·l ~l C. _ f' -it vom v e. Ii Se iau sa Ii se smulg prin izbindil posesiUni in­
' '1 go ? etc. - In s lr~ ,
urnple acest ~_fl 1 . ueschis diplomatiei d,lcf! ea tinse, nu VOl' fi privati, totu~i, de 0 mare cr(.'~tere a
lata un Clmp larg, . D mnilor a. I teritorillluL
in~eleapta, La Yln 1 (;,
Impiratu a spus. 0
d' - sintem demni

Spun ~i u ca pretorul rom ,Paret. iitorul va
- .
mvms; cum e ncvoie sa dove 1m ea
I
precia aceste ipoteze.
186
187
Un balla curtea 'faruluo
favorabiUt ~j per onaW, arc t1cseori nevoie d filo­
sofie. Doamnel din corpul diplomatic au dat dovada
.S ankt-Petersburg, 5/17 ianuari 1817 in ultima vreme de :-Ima rate'k'rc i leat ntie, inert
imagina(.ia lor ~i chiar ceft a sotilor lor r putea,
Domnule cant , fan1 0 )rCa mare vino iitiCi, sil vadii aicj intentia, De
altiel, 5111l l1cvoit, Jomnulc conte, sii vii adu la
f
In
- ' " unului (stll vechi; 13, stil nou.) aU
'
rima Zl
U t <Ie Ex­ cunostintii obs rvatia car~ e posibil sii vii fi scilpat,
• ..,' bi nuite, binecunoseu e
ClvUl lac I stJVIW\l 0 ~ , ofidnla iar CLI toat.1 importanla a, absorbit flind de trebunle
celen~nb OdSn<;eat I P'll.1t de brna ~i supeu
° t ,-, dimineatn, eremon! " curentc cii sotii]e de ambasadori a uneori fiiee care
ra,
la marc e , _ . nu poL [i total separa e til' nJ<lmelc lor, a~a cum se
scar. '1. m '. 'd~O£> trebuie sa ven
c J'L'; astfcJ, So intJrnpla ci.i, fonrt fir sc ~i in \'irtu­
I
'
la Ermltagl. 'Ca Sd- -tl l
POtl ace 1 L"-, _ unic ill ,

accastcJ adull<1rc c ,
U O'lmpn1
, red en e ceva
. l' 'din acest tea descendentei, cle participi1, pLl1ii la n C10ume
. t c un f 1 <.Ie satw na La ~l.
~i
• pUn t, In Ol1orurilc aeordate mamelor: nu . deloe
Europa, De fap I _ 1" "('Jrdii () corf'cta blOC'
punct Jc "ec ~ Ie,
. I ... · !mpm"lhl lI'h. irn,posibil Ca sotin Un ui tril11is extraor inHr sa stC<l
In picioan.' lingJ. [iiea unui ambasador are e a~cznta,
. 0, 'n palatul su­
o - 0 t·- C Gccnsta ocaZH':, 1
• ,
gin Ita Importan iJ, ,. t 't. st:.1rile: taranul 11 In-
l Ose amestccu 0.1 e , ,.1 Asta face sii-ti inghetc singele in inCl. Doamncl
cranu u . t' t apro ..11 d'"\ 0st'-lpini te wtl a trateaza acest punet de <.ir pt pUbli eu 0 profunzirne
ghiontc~te, ~c pnn 'I ~ ., place enoml asta ~i ar• in­U
, •

. -- dl""rr1' poporLl Ul 11 In fata cdrcia noi sintem ni:;;tc opu. AI' £i inutil sa-i

el, JJ a
semnn sa- .7 I eunosti
LJ ,
" pre putlD e
• Imparat ea sa n spun Excel n~ei Voastre ca, acestc probJeme impol'

f " convins cn- 1"1' ncm ' ta- placerca lor 0


. ames- tante neintercsind sexu! nostru, am fost amabil cn

LI Anul trecut, doamncI e no astre S-aU expus, reruL de obicei. Fiiccle ambasadorului sUilea ir picioare,

. . uli' ~il cn in ac~t an au ia 0 oarecare clistan~ e mama lor, ' $ezaW, a~a tum

tecindu-sc lD m lme, a l' "'loanele Erml­ e firesc.


- tepte SLlpCU 1 u
permisiunea sa a!? 1 -duit [ara problerne, ti­ Un personaj carc m-a distTat tcriui] fost un neL..
tage-ului, ceca ce 11 s- nga ! " 0 data am on08­ .!rustor din Ca!?mir, sosi! aici eu () gramada de 1jaluri,
• d ecare pond re. nca , .
chet<l avm oar
ti Excelentcl 0
. V astra a aici ml dup<i CUm mi-a spus; impingindu_ c ca ~i eeilalp,
rea sa atra aten. a •. t d a conjunctura a 'ljuns pinii la noi; daea poti, trcbui sil in tri in
nistrul stram, .' daea- nU e SUS~lOU
pielea unui levantin flat in fata unui asemC'llea
188
189
spcetaeol; ere<! ca-I ia drcpt 0 n<:ilucirc. Vorbea u
nu in~('leg pre,t bine cum e execulatij acea~ta deco­
noi c' i cum I-am . in elE'S ee spune; cinu Majes­
l"cqil', dar e m.:lgnificc.i. La masa mini~trilor au lUdt
tat-a Sa Imparciteasa, striHucitoare d gra\ic ~i di ­
parte aproclpe ~dizeC'i ue persoan . Ll11p'-ratul a facut
mante, O11-a facu onoarea <.1- 1· adresa vintul, ca~­
lur J c·\ de obicei, udresind cuvinte pUn c amabl­
mirianul, int -un xces de admira\ic, continua sa \'01'­ ,
litate fiului meu, mmglir lu-I din spate; dnd a trecut
beasca eU voce tare privind-o pc 5uvcrana; en.:d
pri f<l~<l llodstni, relr.igincJu- e, a binevoit i.I repet...:l
t:hial', dac·- rna gindes In atitutlinc3 ',1 ~i I LliT c­
e pare OQrr. rail ell tlll(irut pleacli. SoOn med "
tia rivirii a i se (ldres . Ce spune? m~. intreba M ­
avut ~i i.l p'lrt' de curtt'nj lpremJ, i:ldmirindu-l
jestatea Sa Impariltea5a, Doamnd, sint sigtLr de cec't
mult pe 1l11pi.iratu! Ru iei C,ln\ la ace t gen de fes­
ce spun€, dar n-a$ putea sa vii talmiicesc. A;; ii dat
1ivila~i, <:unod~le ·oarte bi!1e arta d a disimuia su­
oricit <;ll rna an I pentru 0 cIipa in minit'a aeelui om.
eranul. Folos ~te to ul d zinvoltura i formulele
UI alt personaj, eu totul diferit, aflat a ba , era fai­ obi~nuite 111 lumen buna; 1 are 07WQTea de a Ji pl'e­
mosul Ternii Gheorghi (Gheorgh eel Blestemat),
zentat lnei doamne; 1'OOga sa ,fie SClLzat; spune: Imi
n ~ef 'care a faeut sa se vorbeasca aUta despre
permiteti, la fel d' binc CCI orieare altuJ. C doam
1; ~i-a ucis taml, mama sa onorindu- ell epitetul
nel
I ' , in_.sp 'cia],
. e n umai nobi!. In fond, a.)a ~' tre-
e blestemaL dupu ace a exccrabila rima; apoi, pen­
)Ule, cae) lntr-adcYar Un g€/Ilti om. ceca cc nu-i
aUt de W~Ol" pc cIt S-ar cred0: puLereil are lntotdeauna
tru a-I meri W:l l?i ai mult, !? -a omorit fratel , spin­
zurindu-l Cll miiniie lui, informa\ii de\inute de mine lllult;j bunJvoin~.
e la 0 sursa serioasa; era 11 spectacol strani . 1mi
M-am mai uitat 0 data, in strJ Ucirc.:.l miiIor ut;' fJ­
spuneam cil gunoiul usulman roduce aceste plant
clii, la tablourile \"'lzute ~i admiratC' de atitea ori la lu­
strainc .t:uropei.
mina zilci; m-.:'lm desp·lrtit e un preol tie In Carlo
lluminatia s<ilii de la ErmiiagCf ceva nou, inven­
Maratta carUia i-,llll eerut de cin sint aid de 0 suki
tat tie un iUllian p care Excelenta Voastra nu-l (U­
d ori binecuvint.arca, fara <;;1 intelc,f{ de ce se io­
noa te: nu se vecle oid 0 lumina, toa e smt a~ezate
capiitin' sa nu intindJ mind. In fine, domnule conte
Il1cl~r'~lu piia~trilo ~i al rnamentelor formate din
am ie~it dil rotond,j Jd mi zu noptii, spunindu-mi
tuburi dl' sticlil, ucrat il interior in spiral a, in
eu 0 \ i stringerc d in1mii' E pent/'lL ultim.a oar-a.
fel incit lumina. stri.ibatindu-le, sa dea ochiului ill ­
o ul . e intristt'az;-i intotucduna la ace t euvInt; e
presia unei str51uciri intlreptat' permanenL in 1I; o copilarie de C~1rc Ill! se pOtlte uC'z\)it.rn.
190
191
Dup<1 cur e, cele rnai frumaas serbiirj au lac
la ambasadorul Angliei, un reprezentant demn de
bagatia i d~ putC'rcLl tftrii a1 carei trimis e. J , He­
care marti da L n bal untie siat invitati tor cei "n­
dn:ptatiti. P ntn unii dintre nai, 1a astfe1 de intru­
njri, Slip ul nu e obligatoriu; aid eu totu1 altfel:
un b de 0 uta de bi1etc presupune un upeu eu
. ut·- de tacimur·. Acest lux majorC'atii extrcm de
mult chcltuielilc orici.irei case, de 1a negustor pina
a umbasnJor. data pe siiptamlnH, n ilard C theart
mal organiz az{ 0 intilnin' eu mult mili putin numc­ Consideratii asupra Frantei

rOas{l, dill' mai pl<iclItJ, marginita aproape numai Ia


corpu tli[J1omatic, .. i mde s face muzica de cab'
loamn 'le ~i dornni~o:1rel(' talcntate' dpartillinJ aces-
t~i ChSL'.
DOl1ll1ul ambasadar a1 Frante' procetleaza exact
invcrs; la el -au < vut lac niciodatci serbari. E chiar
dczaproba , dar cred cJ are motive: se a03 in doli .
~ Dc altfcl, mil tern C' nk" nu intclege ae st.J
:lr~ .
Caracterul fatal al Revolopei franceze
(1797)

,Cum e posibil (s sene peste tot) cn vinova~ii


ei mai mari sa triumie pretutindeni in lume! Un
rpgicid oribil are parte de tot sucresul la care spe­
rau ce I-au comis! Monarhia a amori-it in toata
Europ'! DU$manii sai l~i giisesc alia\i pina ~i pe
ironuri! C -lor n'ii Ie rel1~e~tl:: totul! Ei i~i realizeaza
cele m . colosalc plnnuri in vrcme ce tabara eclor
buni e urmaritii de ghinion ~i ridicol In tot ce m­
tr prinde! Fidelitatea e harWitii peste tot in Europa!
Cci aflati in frunte statelor gre~esc in mod con­
stant! Marii generali sint urnilili'l etc.
1· irc1?te ca e a~i:l, fiindca prima condi~ie ;} unei
revolutii deeretaie e en tot e-ar fi putut-o preveni
sii nu existe, iar celor ce vor s-o lmpiedice sa nu Ie
reu~easca nimic. iciodata, fnsa, ordinea nu e ai
evidenUi. nid Providenta mai palpabilii atunci
cind actiunea superioara se substituie celei a omu­
lui ~i intervine singura: e eea ee ved in acest
moment.
Faptul eel mai izbitor in Revolu~ia francezii e
acea foriii puterniea trece peste toate obstaco­
lele. Virtejul ei ia co sine, ca pe un pai, tot ce-i

13· 195
opune putere omeneasciL nlmeni nu i-a stinjenit
nepedepsit mersul. Puritatea motivelor a ilustrnt tim~t pie t primului ai~e !?i, cum 0 revolu~ie crimi­
obstacolul, dar tit; iar fort pizma!1a, mergind [ara n~li1 n-c1v~a nimi~ maret, nid august, rovidenta.
abatere spre ~elul sau ii arunca in urma sa deo 0­ VI ut a prJ/na lOVltura s-o dea septernbri$tti1 pentr-u
triva P<' Charette, Dumouriez sau Drouet. ea urepta ea Insa~j sa fie 'nfama,
s- n>marcat a Revolu\ia francczJ ii conduce 1 e miri-1Tn adescil ca oameni Ii siti de 'aloa1'(>' u
pe oam ni mLli mul dedt 0 condue' ci pc ea, Obscr­ ju~p<:a He\'o!utia francczii mai hine dee-It cej de!
va~ia e ci: sc poate de corC'ctii $i, de~i poate Ii apli­ pr~, ~an?; ci crezusera in a u putcre, 111 timp ce
caUi, mai mult au mai putin, la oate marilc r vo­ POhtlCI 111 C'tl expe.rienta nu reu iscr;i 5.:.l apreciezl
lU\ii.. n-3 fast niciodata mai ineontestabilti ("3 aCllm. ,,?rc('t. Con~ingcrea aeeas '<1 face parte integrantJ.
Chiar ~i celcratii care par sa 0 dirij 7.e n-au dIn .Revolut le , care nu putea izbindi ckcit prill in­
ajlms acolo llect ca simple instrumcnte ~i, cum in­ ~er:sltatea ~i. energia spiri ului revolutionar sau, daca
(' p ,;J itXi pretentia 5-0 dominc, se pr{lbll~esc in Iml ' permls <.t ma xpr:ima astf , prin credinta In
mod in am, Ini~iatorii r pub icii au reu~i fiira voie ca. tfe} incit, oameni fara invatatun.i elU co~dtL'>
,i rari'l sa ~lie Ce lac, minati de evenimenk: un plan foarte binc cea ee ei numCau c:nn~l rcvollJtioTw.r'
faeut dinaintc n-ar fi reu~it. :lU avut toak fndriiznelile farJ il sc temo de ~ con~

Ro pspierre, Colla snu Barcre nu s-au gIncUt :I'rt-revolutie; au l11ers mere inaintl tlrli '~ se uite
niciodet.: s5 instaurez guvernul evo!utionar ~i re­ ~n urmil; 1 -<I r('u:;;it totu}, deoarccc 11 prau dccit
imu! terorii: au fast condu. i pe nesimtite la aces­ lr:strumenteJ Lmei forte care $tia mai multe dC'cif
tea c imprejurari; a!?a eva nu 50 V~l mai lntilni (,~. N-au ~acut grcl1eli in carient io' rcvolutionaril,
Bai"ba~i total medioeri exercitau asupra unei natiuni dJn aceIn~1 mo iv pentru care flautistul ui V'luC'Jl1­
vinovale eel mai ingrozito despotism mentionat son nu ('oate note alsc2,
vreodat;l in istorie ,j sint igur eel erau eei mai ului~i Torentul revolutionar a uat. pc rintl, ulferitc
oamel1J din regat de puterea 10 " dir 'ctii, iar personajde marcante :Jle Revolutiei m
1ns[l, eXi.lct in C'lipLJ dnd ace~ti lirani etestabili
u dcpa~i miisura de crime necesar acelci faze . .1. ut~rii masacrarii detinu lIor politicJ dm inchlsorlie
rcvo]utiei, au fost rasturnati de 0 paUi de vint. Uria, 1 parJ;:,ene lnlre 2 'ii 6 septembrie 1792 (n. trad.),
putere l'C facea a trcmure Fran~a .i Europa n-a ••Ja~qucs de Vaucan on (1709--1782 mecanic france1:
al° carli automate, intarelul a flaut Iii' Ra~a au fust ee­
l e bre (n. trad.), •
196
191
i-au dobindit ti u1 de putere ~i celebritate la care pene? J ·umai geniul infernaJ al lui Robespierre pu­
pllteau ajun~e edt unnind cun;ul mom ntului; de tea face aeeas a minune. Guvernul revo u\ionar inUi­
tndata au incercat s ~ -1 schimbe sou mac sa se rea ~unctu franttzilor C'~i1indu-1 In singe' ii scotea
bat<.l )a el, lucrind prea mult pen I'U ei, nu dis­ din minti pe so dati !?i Ie dubla fort 1 printr 0 dis­
arut din scenil ... p rare c-rincena !?i un dispret fata tic Yiata 'cin
In fin ,c dt studiem ai bine neC'ste personaj , ('II tur .ar .a. OrOClr a e:;;ofoadelor, impingind -1 pe
(' aUt de~C'operim la Ie ceva ce tine d pasi itate ~i c l<1\can la uJtimele limi ,aliment for\a xtcrio. ra
mecanicism. Nu am repeta niciodata indeajuns cn pe masura ce ea anihila ultima I' zistcnt; in inle­
nu oameni' contlue cvoluti,l, ei ea ii fo1ose~te pe rial'. Vieti e, ogJtii e, puterea, loat crall in mii­
ci. E oarte bine spus ~ e<l merge de la sine. Prin nile puterii evolutionare; iar acest monslru I pu­
aceasta intelegcm di iciodaUi Divinitatea U S-3 .erii, beat de sing!:' ~i de UCCCS, fenom n inspaimin­
aratat mai evident in Teun eveniment omen sr. 1ar . tor, nemaivilzut pinJ atunei ~i pc car . t u sigu­
daca folose!?te iostrumentele cele mal josnice 0 £a(' rantA, nu- vom. mai vedca rreodat<1, era in acela~i
pentru a peelepsi in vederea regeneriiril. limp oped apsa groazniCi1 pentru frHncezi ~i sin­
gurul mijloc de a salva FrClnta.
C . an\Jmc ('ercau regali~tji atunei dn rec .1m3U
o C'ontra-r 'voJutic, a~a cum ;;i-o inchlpuiau ei, f<1­
Revolutia a salvat Franta ('uta brusc ~j prill Iorta? Cereau ucerire Frantei,
impar irea sa, distrugerea iniluentei sale ~i injosirea
I' 1 lui siiu, a icii masacrc ce ar dura poatc trei se­
Daca ne gindim bine, ajungem I, concluzia c,i
<'ole ea urmare a unei asemenea rupturi de chilibru.
mi carea revolutionara, 0 data instaJata, Franta ~i Nepot.i.i no~tri, Insli, ciirora putin Ie va iisa de a 'este
monar .a nu mai puteau fi . a1 vale decit de iaco­
suferin~e ~i VOl' uansa pc morminte e noa.: tre val'
inism. ride d ignorant;a noaslr'- de arum; o' trecc u~or
Re ele n-il a 'ut nioo ata aliati ~i e destul tI
ste excesele la care am fost artori, dar VOl' fi
.mpedc di integritatea Frantei era amenintat'l Ie
oalitle. Cum Sa aei fata coalitiei? Prio ce mijloace pa trat integritatea celui mai frumos 7'egat dtt.pii
supranaturale sa anihilezi efortu eonspiratiei uro­ eel din cerun.

199
198
De pre'distrugerca violenta a speciei umane Fill; din 1727. In 1733, alegerea regelui Poloniei (f
rcaprins [ocul nlzboiului, iar pacen S-a incheial ill
1736. DUPei patru ani fnccpe teribilu n17boi de su '_
Din pacate, acel rege <11 Dahomey-ului, c:lin mijIo­ e iune 1.1 tronu Alistrit'i, ee dureaz<.i f,ira intI" rupere
ru Africii, aVe;1 dreptate 'il ii spunea, nu de mult, pi ,. 111 1748. Abia incepUSE'ld eei opt ani de pace
unLli engLez: DlLnme:.cn Q creat arcQ.'Ui llLme pen ru S'j vindec lclni Ie ceLar opt ani de razboi, cJnd am­
ra:.boi; wure tiirile, marl san mlci, l-au practicat iTl
b*a Angliei obligii Fran~a sa punii mfna pI' armco
decllrsll ta pului, de$i din pUTlcte de vcder diferite,
Razboiul dl' .$3ptC Ani c binc c·unoscut. Dupa cinci­
lstoria 10 eue~le ca inlr-un anume s ns l'dzboiul
sprez c - an' de ini~te, '('volutia din America ao­
p stare;l obi~nuitu a g nului uman; ,sta inseanma ca
lrenea;>;;J iin nO\1 Franta intr-u '<izboi ale carui
singel rebuie sJ curga eintrerupt pc glob, intt'-un
(·onsccint· nu puteau fi prevehute nid de cea rna'
loc salt "Jlul. iar P<lC '(1 nu e decH un rcigaz pentru
Juminala min e. II .1.782 5C spmneaza pdcea; ~ 0 e
oricc natiune.
, citeazJ inc:inta templului lui LiJJUS din im­ ani mai tirzill inC'Cpc revolutia, C':I:1"(, m;li dureaza
pul lui August, precum ~i anul 790 din vremea dom­ inca ~i poate ea a co tat Franta pina 3c'wn trc' mi­
!ioane de oamen i.
nici nizboinice a lui Charlemagnc, rind n-Cl Iua
parte 13 nici un riizboi. Sc aminLe9te 0 seuda peri­ A~adar, luind in considerare numai Franta, avem
oada dup<'i pacca de Ia Rys\vic'k, din (j!)7, ~1 0 ait:! palruzeci de ani de ruzboi din l10uiizeci ~i ~ase. 1.11'
a fel d' scurta. dUp[1 pacca de la CarIowilz din 169 dadi unl'1c l1at~!.!:li au avut 0 $oarta mai bun a, a1­
in ) -uU fost rflzboaiC', nu numai 111 Europ , <.Jar tel au fast ~i mai nefericite
hi"r in inlreag'\ lume cunoscut<1. II d. tul, ins.i, sci te pre~ti asUpra une' anu­
Aceste- cpoci, insa, n sint decjt ni~tc monWllen­ mil periO,H.!e S,-lU a ullui oc de pe glob; nee SJra
teo D all fe1 , ei e poate ~t: c(' se pctrcce este tot o scurl.:i privire i.lsupra lungului ,ir de rnasacre ce
in lumc in cutare sau cutare timp? pnteazii lOil! . P ginil. iSLOripi. ·om v ea razboiuJ.
. ('colnl care ;.,(' ;.,fil·~c11tc a inC'l'pul, "n ru Fran­ ['kind ncintrerupt ravagii, ca 0 ar;;it<:i continua, me­
a n un .izboi .rud, t rminat abia in 1714 prJl reu in cre~tere. II rog pc c-ititor s, urmureas i:.- a­
tr~tatul de Ja Rasl.<ld . In J 7HJ, Frant;a declara • p ­ c( a<;t<i e\'oc,m', inccpintl ell cl 'cIinul re ublidi ru­
ruel un ri:.lzboi eJruia i-a pu capiH tratalul de la man .

200 21)1
Marius extermin" Intr-o bataUe doua sute de
riiscoale izbucnite 1 Constan inopol int morite
ii de imbri si teutoni. Mithridate udde ptzeci
patruzeei d mii pc.rsoane. Go ii cuceresc Mila­
de mii de romani, iar Sylla r omoara nouazeci de
no si masaereazJ trci sute mii de locuitori
'i de oameni intr- lupl; i Beotin, uncle ier e,
Totila omoara toat:- populatia din Tivoli ~i inca noua~
Ja rindul lui, zpce mil dp solda~i. Curin incep raz­
z:a c mil ind prada Roma. Aparc lahomed. Sa­
boaiele civile lIi proscrierile. Numni datorita 1 . Ce­
b.l a.. i o1'anul stnlbat doua reimi din glob. ara­
':ar au urit n milion de oam i pc dm mile cl
zmJI porn sc d la ufra Spre Guadalquivir ~i dis­
bMaie (maintea lui, aeeasta fun ta ('noare 0 avu~
trag din Ierne ii marele ora~ Syracusa; fntr-o singur­
. e~ Alexandru);. UglLs inehidc 0 clipa templul 1m
luptii ..navalci da :- linga onstantinopo pier treizeci
IanUJ, dar II redcschid pen 1'u s colC', rin instau­
de .mn d oameni, iar mtr-o bat<lJi lercstra, doua­
fClrca unui imperiu cicc:tiv. Citiva su'.' rani mal pa~­
zeel de mii. Pierderile acestea nu inscmnau nimie
nid as..' Statu . ti respire, [<ira ca, ' aC' a, iiz­
pentru sarazini, jar puhoiul e in jmpinat de geniu!
h(Jiul S;l incefeze d tot, iar sub buma Ti us pier
Iran.dlol' , in cimpia de la Tours, und fiul primului
~<.lS sUle de mii 1<.1 ascdiul Ierusalimu .uL um5rul
PeP.ll~ in mijlocuJ ,1 trei sute de mii de cadflvre, i~j
vi ~ilor omene ti dis ruse de armel· romarulol' e eu l~tiga epltetul ee i se mai aliHurc1 nlilllC ui ~i azi.
<l.l.!ev<.iraL insp<.iimmkltor. Tntl'· 235 ~i 470, Imperiu1
lS1~Ul ajllOs in Spaniil ase~te ki n du~man de
roman u prC'zintil d cit 0 Suc('l'siun d' mile 1urL
n.cl rfnt. Multa gJoric, m<1retie ~i maceluri. Lupta

Ineepin eu Constantin, ce mill rilzboaie. e ai ba­


~tre cl"e~tini ~i usu]mal1i dureazti ( e opt sute de

til Iii ! Lidnius pierd c10uclzeci de mii de oameni In


am. Multe c. editH i hia biltaJii costat doua­

Cibalis, treizeci ~i patru de mii Adrianopole ~i 0


zeci, treizeci pa nlZE~c:i, optzed de mii de victi

suLj e mii la Chrysopoli . Popoarc] din nord in­


Charlemagne urea pe tron ~i poarta razboaie
cep sa se i~te. raneii. go~ii. hunii, lombarzii, ~a­ jumatate de seeol. In fieeare an lotal"i'i~te in Ce part
nii vandalii etc, a t<l C'{I imperill ~i-l sfi~ie pe rmd.
a .uropei trimite moartea. Pretutindeni prezent ~i
Atila TCC Europa r foe ~i . abie Francezii fi
jnvmgator, trive~te pOpo.1.1"ele (Urn strivea czar
udd ai ine de doua suLe de rnii de oarneni lin ;1
b(irb~tii-fem~i din Asia. Normanzii 1eep un lung ~ir
de dlstrugen 1;ii de cruzimi care ne fac ~i arum sa
ChaIons; in anul urmMor, go ii il iae <1 su l:n
pierdere ~i mai mar , In mai putin de LU1 seeol, Rom~ r e-nfioram. Uria~ mO$tenire ;imase) e 1a Char]e­
. cuceritci si devastatii de trei ori; in timpul uncI
megne e risipit5.: ambitia 0 acopera singe, iar
202
p.a. '" c-..
d.: v"'* !l dr tA.xw.kr 0 _lda In .... \l"'I......
....... . - t do. 1Jou~ UUr~ ' " _ .. "UPIHA­
Atal",- J.or In _ t nI,,11' l dI- dI6­
l«W .. ~ ("1 oemtnU .. Ucid lip l1'ft ~ . . . .
B.tt.c", '- \1'«1Ikr_ 0.....,...., i._ I S <'WI •
............ .. - . . . I ...... 1IIJ1ioan.... Iftotlooft 11_
pr - .....oll Carol III V·itool " F,a."" ...
- . loIiIttlI a ~ • Iiblp n - I,
S<>:!.,...-.; Iupta do- \.I Mohan. -.ftul \ 'elWf. _
!oWl" .1. Din \U!lbr.o unl1I mlllibt n q ....
....... _fttIonw ...... ~ . _
I:aU'Il ."Il"<n.' L'llht.,.. wmfaz;; Col",1\. fUdloIvl "...
rWJo.-; R.L:buIul I» T!lI'UK'l do- A"". 1'iIbo:ul ril
• F,.." ..... ~ in Ir!andll; ~'"' In ChMWll;
.... Inlulu. !'arl"""""',: od'l.onooo lUI ll~nl1e
.. 1II~11"6, ~ lui /t''''''r II IV. IN, • \l.atil'j 'itUVI••
till Carol I; J.... In Til' nna>lrt' ",,"oIu\1.o r,......Uo.
Ivlnd IolWqI orilllnl'
Nu \'01 Il'I< • mal ,I,..,.. Ml 1A u
. - - . 1 -.u " ... din.>.~ lui "lit ~
~ ~,nt" ~, dar" I» Int ""'?nl III 1ltl:p JllN
.. vi fltortn-i "''It UIII ... <let nt' l'IDbarilll fIIIl.I
-. ~ ~ '.lr1" prmblJt lIP
.... ......... "" .....,Illooo\loo 'ft1 ...., r.fl.
-.. dol 1,IdtiIuna elf, ~ A -... ~

:
:~~.... U"IIf
pee",,,
-
,to ('P~.
..... nil" upi
au """

ell
lid an

-
t "' ""'J'n"Jo4I _1noI,

-
cil • ".. llU PI'.
borele poate plen; . . cine cllnoa~te' ~ . .
eu aUt c rna' ablmdent1i pe lU1 spa\iu mai re us, in relui UITh1n? Tot c t'
c ~Im
~' Ulsa, Ilmltele
Ci.I rna' t .
urbo­
a~ f' incH a JToximativ constanta. D.:rr, din imp relatiE' uneori u
o Illarc cre.,? ere
. ell' ea 1I1 TI1asc e i
' ,
in timp, s petree evenimente deosebite, care 0 fac S-a v'":zut in s eel'al '
III vee 11
h' repa bJ'POPUlatl I, lUll
.
sa ITCasC~l speetaculoS, cum a1' fi razbo 'ele puni , in Spania sub domina+J'a \ ara b~H Apr€"{"u lei'1 grece~ti b' ')i
trium'ratel£', victoriile lui Cczal', navalirea barba­ asupr razboiulw" . len 0 I::;nuite
, nu lJ1seamna ' .
rilor. cl'uciao c1e , razboaiele religioase, razboiul de
iii prea iste+ a s. t " . nITI11C; nu trebuie s'~
a!? II ea c d s'nt .. ,
succesiune di Spania, revolu\ia fT~lceza etc, Chiar

\ '
oame 11 C'll at'j I' • ', . 1 UCI~I mal mul i
, I e lmputme; za
dae<.1 ar ('xis LI tabele ale masacl'elor, a~ cum avem
mill-ul 1a fe ' 1 pentru mOffiC'n nu­
tabel tneteoroJogice, cine ~ti daca, dupa. citeva

, . cum, taind cren~(l ,


nlmine far'- ele I .t ,I e unUl rbore, a.C1:'sta
I ' ,mpOl ante smt urmal'ile R:i ' • d
a aCe<'a~l compara+ie
seeo e obscrva\ie, i-am d scoperi legile? BuUon a

~, obs el.yam ca . 11 ,mJnm ~ I'


oemonstrat c[ 0 mare parte <.lin animalc e desLinatJ C'eput inl.eresat . gt\l( lOaI" P'1­
nei mor\i violcnte. Daca ne aportal11 In fapte, dc­ inAl+inlea arb I ~al mult de fructiIica~i decH de
ore ill' e lli?f.e t- d
Ie, nu lcmnul sau f~unzel • ap a e I~ p1.'J.ntJ fJ ucte­
'1"""
monstra\ia poate fi extinsa !Ii 10m.
n plUS, nLl e sigur cH, "in gener , ac asta diS­ naturl'l' urn' ' Or, adevaratele l'oade ale
ime, artclc t'. .
truger io1enta e un rau ati d mare pe cit se Cl ­ <'OoC'eptiilc ina t ' t ' . ~ ll~tel~, manle iol\iati\'c,
e: macar face parte dintre relele cc intra intl'-Q s rtrea de '5Zboie,S:lrt~tlle barbate~ti tin mai ales de
rdin a 1ucrurilor, unde toW1 c vic ent ~i impotriva. dat- . ' ~ IC eli popoarele nu' ' .
naturi i , da cafe prodllC' compensa\ii. Mai intii, a la suprema marctie d
dupa lWlgl . _ ,
"
e care Slll capabl1e, decit
aJ~g ntcLO­

deoarec fiinta- umana ~i- pierdut vlag a datorit:i ,_ . _ I slIlgeloase razboaie. Astfe .
mole~lii, necredin\ei ~i a vidUol' degradante ce W'­ strClIuCIti'i pcrioada a G "
razboiulu' . Teelel a fost cea in tim ul
1, cea mal
meaza excesului de civiliza\i , ea mai poate fi , , 1 peloponezlae; secolul lui A P
rccalita decit in singe. lI-i deloc W?or de explicat 1medlat dura razboiul CIV . il 1;il. proscri ugust '. 'a urm.,t
de cc produce ri'izboiul efectc diferite in funC'\ie de cez a fast modelat de Li _. , cn, gemul fran
marH oam ' , ga ~1 1?lefUlt de Froncia: toli
circumstan\e Her-ite, DesLul de limpede e ci1 ome­ em aJ seeo u ui regi 'A ~
nire' peate fi considerata ca un arbor<~, iat netn­ mijlocul zguduirilor polit" ~el na s-~u nascut in
tea spune c);' 1 lee. tr-un cuvmt, s-ar PU­
ce at Ie 0 mma nevazuta, dar. care, adesea, se de'­
volta mai biDe upa aceasta opera\ie. In reali e, mite geniu. a mge e este ingfayam ","" ~ in tul plantei nu­

daca atingem de trunchi sau ii taiem virful, 'r­


201

20&
=

Schi a imaginara a unei Tcstauratii


nelJlcrederea ue la cUscutii I?l m iferenta. Soldaiul,
daca l1U C Imb<11'biitat de ofiterul sau, devine ~i mai
La Bor eaux, a ante, a Lyon etc., sose~te ~ descurajat: liantul diseiplin i inca ('aza 0 Iovitura in­
" cu '("-tir a cil 'egele fost ree.: noscut la Pans; explicabW ~i ir 8culoasa care-l shibe te dinlr-o
('uller ' .<L " I ) a
co. a foctiune aareCOre (I sc cla snu I u nwne e ta, Unul i~i intoarce privirea spre plati rut regal
pr('lu~t pu erea $i dec ura cd a plistreaz<l in, nwnele care se apropie, iar cclalalt profita de moment pen­
rege I w:· • ca I - u t l·nll's
. UT' u'ier. UVC1'a t11LLtn. _care e tru a Ii din nou in rnijlocul iamiliei; nu se mai ('0­
'eptnt 'i cei peste lot s-a l.lrnomt cocarda alba. Zvo­ m1nda, nu se mai asculUi; unitatea a disparut.
f eu
Cu ora~enjj e aJ ceva: Se dUc, vin, se intilnes
0" Y _
n·u1 de 'llle atotslapini or $] incarcCI aceste ve$ I
mii de ircurnstan\.e unpuna . "toa. Ce'l < urma?
. , • Cn unii eu altii discuta; Iiecare so teme d eel dare
scl-i dau un tlvantaj re ubli 'ii, ii <If'ord rnaJorJtatc~, ar avea Ilcvoie; din cnuza nehotJririi, timpul trece,
b th·ar. i In corp de tl'UPC repub ic<ln . Prob~bll iar mil1utele 'int decisive: pretulinden' indnizneaJa
ca in prirnul moment aceste trupc vo: 1ua 0 atJtu~ stii fata In f<ltd eu prudenta; ceJui in vTrsta ii Jipse~te
dme revolutionarii, clflr chiar searel, m ~$te~t;rrN hotarirea, inr ('elui Unar ill sfaL pe de 0 par e, pin­
"
1l1e-1. se ' or dcta"a de 0 putcre care nu, mal plate$te. 'el de~te prirnejdia, pe de alta 0 anmistie sigura ~i pro­
babUe favoruri. Cum s<'l zj~ti? nde sint conduc8­
y ,

Orice Iqc CC' Btl :>e !Jucw'fj de ('Onslderatle, ~J •


-"i ciil Ioarte bint ~ ama dl' a<,tn, oriee s-ar spune, ~tle Lorii? Tn cine . .1 te .Jncrczi? Daca stai i a~teptj, nu-i
ply ci c11 primu1 care va stnga , 'T l'a/asCiL
-, -, 1~ gel.'' va nici un perkol, pe cind eca mal miea mi.\lcare peate
deveni un ~n;onaj impor <tnl; Dmoru! propn .11 ('on­ Ii 0 gre~eala ireparabila: in conc1uzie. tJ-ebuie Sa
tureaza CLI un penel seduc<itor jm<:lgtne~ U~UI genc­ rfunii in a~teptare. 2is i facllt; a doua ti, ins8, 0­
a1 al armJtclor Ma]f!statii ,'llie Prca (re,~tme~ ~trc,l­ se~te v stea ca un ora~ oarecare i-a deschis porti 1":
lucine! elf' mseml1 r, onorifiee ~i privind d' la .1~a1tl= Un moti v in plus a. nu s forteze lucrurile. Cm'fud
mea grandorjj sale pc acela , carc-1 con voeau < orumoara $(> aud en ~ti T(~a era fais ~,dar Ite doua ora~e,
- . , . l·t"te pl..ntru a-i cia ore .
me. Toot luind-o in serio, au at cxemplul, determinindu-I la
l;l lunlclp.l I u . . , . " 't nu
acestea smt atit de imple ~I atlt de, fIr . ti, .l~ 1. _ aceasta ~i pc primul care nu intentiona s-o faca. Gu­
OOt sc~pa nimanui: OIice ofit r 0 tie;~:- aICl. (on. VematOrul ora$olui de gamizoana i-a rezentat re­
~luzia Cil toti so susJ)e{'tcazii. unii pe altHo Teama 1/1 gelui cheile unulu.t sau OTQ$ , " E primm ofiter CP
a avut onoarea primeasca fntr-o dtadeM a re­
8
14 - TRtorJe ",I maSOllerl
gatului silu, Regele 1-'( Hicut pe Ioc m~c~a1 de Fran­ r Ui$it, ba chiar s-a Intors impotriva or, u numai
\a; un brl d emuritor i-a acopent )~azonul lL dl nu realizeaza, dar tot ceea ce intreprind <11'­
71umerouse floTi de crin; numele sau r5mm~ ~ ~e­ cat de un sentiment al neputint j ~i al inutilului alit
t'ie eel mai grozav din rant a . Cu fiecarc cbpa ml!?­ de puternic, IncH, ina Ia urma, opinia publica s-a
(arc;) rcgalista devine mai puter je,l, l.<.Ir in scurt ob~nuit sa-i. considere ni~te indclratnici apar 7 tori i
limp nu 11ai aI" opozitie. TRAL'\SCA ~~GELE! unui partid proso'is, ceea ee produce 0 impresie dp­
striga iubir-ea ~i credin \,a, in eu me.a uc ur~el; ~R~­ favorabila perc puta cn at<.Jre chiar ~i de prieteni.
lA seA EGELE! 'uspuntl repubhcanul fatarmr m Aceasta impresie H a surprincle re pu\in pe
culmea paimei. Ce mai conteaza? trigatul e ace- cei ce ered ca principaJa caUZi] a Revolu\iei fran­
I<l.!;i -- Iar regeJc sacI'U. .. eze e degradarea moralil il nobilimii.
lata, ('onceta\en', eu s. fac contra-revol~~~I.~. Domnul de Saint-Pierre observa undeva in lu­
Dumnezctl, IUlnd asupra sa formal' a suveraJ).ll.a~l~: erare-a sa Studii des pre natura CU, daea se compar
ne avertizeazJ sa nu incredin~m nicio nla mll!timll figurile nobiliJor francezi cu portre ele, pictate sau
'legl'rC'<l tf1plnilor 5,1'. E1 n-o oloSei$t: 1 mm: i1e sculptate, ale stramm;ilor lor, devin evident ca
mi$cari 'nre decid soarla imperii10r declt C3 un tn­ acestc familii au degenerat. Asupra acestui pUllct ti
. trument pasiv. Mu1timea nu 0 iine cc vrea: en putem ae-orda mai multa crezare decit asupra relor
acccplJ.l Iura sa a1 aga, privind fuziunile polare sau rnfati~are pamintului.
In fiecar tara existi] un nnumit numar de fn­
milli ca l'Or, 1 -am putea spune CO-SlLverane, hiar
in monarhii, deoarece nobilimea in acest sistem de
obilimea francezii ~i Revolupa guvernare nu e decit prelungire a suv Tani 7tii.
EJe smt depozitare ale focului sacru care se stinge
atunci dnd Inceteaza de a TIai fi neintinate.
Un, di cgulHe Revo1utiei franceze este ca ~i~
an~ii 11-0 pot alaca dedt In de rimentu1 lor ~l a
sint totalmcnt exc1W?\ de la oriee ini\iativa. ...
111('[ de la primcle iluzii ale contra-revolu~eJ. :;;1
pina ILl jalnica actiune a ui Quiberon, ni.mic nu le-'

ZlO
CUPRIN'

'1 abloLl ('ronolog ic :!l


fE'morin 3drr at ducl'lui de Druns \ick-Lulwbourg

M31'e-Ma('~(rll al Ma~onl'riei Sco~ien c stri'til­


I'especlare

Ori ,inilr 'rancma.suner)l' :j:!

- SU/J\'riol'ii lWCtllHl t uti 37

- T mpljprti :38

- 1\1 hlt'rele ,mtire 42

- RecruI,lr('rl 1011101' 54

- C remonii ~r [<'Filii 57

- Tnstruil'('01 l.:UVCl'l1 101' (;5

- LlrlireR hl'f'l'jcilor Gi

- Crc~tini'l11ul lran ct'lJt!cnt 'j)

- Conducer' a OrdinuJUI 76

- Refor (' I rOpll'( 80

- Jurl'lminlill IlldWJ11 . 8f)

C1arific"lre II privir(' 1:1 sacrificij !l9

- De<;pre "acrificli in genf'I':11 91

- D spre :'<Il'rificiil 11111,jne 105

- Teoria rc~tir,a despre sacrificii 127

Corr pondent.! dip)onWfil'ii. 1'1

- Fragment dintr-o 'crhoarc dresala regelui .sar­


diniei 143

213
z

piC'rdC'j(, fI ll'tii Ecatcrinei il II-a Sll'ogono!. . l-l:i

- Dupa hil!aIL, de la .Moscova 15-1

J~ traJ;('fl.::t dIn Rusia iii I

- Tne 'nd ierea 1\!o<;eovei 1(jl,

- Holul Fran~ i
17_
DIIIYI Bl'n'l.inJ lil
- en hal 1.\ curle" Tc~ru!lIi 1116
Con\id"ra\ii u\upra Fran\l'j 1'13
- C \',Icll'ru! f;It.11 al H volu\H:i fl'ancezC' I\1J
- He,olllUiI a .<,a!v;:tl rr;m\a HI6
-- De...pre c!htru rea \ iolenla a ~peciei UllIanf' 20')
- Schi\<1 . a, mara a ur. e taura~ii 20a
olJilimf'a franceza ~l TIevolu\;a 210

ISBN 97J-96667-8-7

TIe actor: BEATRICE STANCIU


l'ehnoredacto : ERII<A ,DIOSZEGI

Bun <I~ ti":"11 ;;~ T.l9!J.j

:\pHn~l \99:;

<"0 . t IJl. r: fi,7-,

Tipartl! xecut;"][ sub cOmnndn


nr. 346/1994,
1a Irnpriml lil rle Vesl - Oradea,
sIr MaTc,al Ion l\nlone~cll, 1l' I ,'j
OM",-!
ISBN 973-96667 ·8· 7

seria
CELALALT

VEp£:., i\ Xvur-LEA

FRANCEZ

11Y~P'I1~ citiwri(or rMl-tceri bil1 ~per~l~

111a11JH!.!11 CI-t~IJ)S:lt\.1te ale \.1110r .scm!-OJ'! aJ

vrel11l1. SCrlerile acestea se CO'1SLltme

intr-I-t~I.cBre!lt oe {p,!loire antJ.-ilwl1il1ist

a Jamt 111 meDil e eterocllte ale

soeieui~i(or secrete ea pretJiitese

ibeo{ogia rom{ll1tic1- r,ri11 ~eI1~rea

al1tirariol1alis!"l\.1 I-ti} a."1111 Jogii qr

e..wtence ill: sorgll1te ll1eOleva a) i)\.111aLe

be gw.stlAllJel1~J'J-j.~vel1wr~
$1 fJel1trn
~1:Jec\.1lapile teoso[lce.

3.200 h