CELALA LT

\'E,\C AL X\'III-LEA

FRANCEZ

Josepb De Maistre
ISTORIE

SIMASO
, ERIE

.
mrruR.... A.\\ARCORD
 Serio "CELAlALT VEAC Al XVIII-LEA FRANCEZ" Joseph de Malstre
Serie ingrijitci de DANiel VIGHI

ISTORIE

SI

MASONERIE

Antologi de texte. prefata, tablou ronologic ~i

bibliografie selectiva: DANIEL VIGHI

Traducere: BEATRICE STANCIU

c 199. Toote drepturi e asupra prezentei edi~ii F.OITURA ..AMARCORO"

Op<J~1 Edttu Ii ,,AMARCORO" - Iml~OOr::l. TIMI~OARA. 199
Coperto co ec~iei: Nicolae Dancu
Reproduceri dupe gravuri de epoce
onsilier editorial: Ion Nicolae Anghel
PRE ATA
1n.Lr-u peregrinm'e irnaginu1'ii lnva1uita in no­
talgie, Motei CQ1'agiale nume$te. in Craii de Curtea
Veche, veac1I1 al XV Ill-lea "cel mai falnic dintre
toate". Dupo. cum ne Aneredinteaza Qut01'UZ crailor,
lumea epocii lmninil07' nH este ntmW7 aceea a 1'$0­
nalismului enciclopedic ~i a avinturilo revolu#ona:re
ci $i una it itii din totul aUe ziiri istorice. Seria
P'" eu 'e 0 inifiern aCUTn intcntioneazii sa dezviiluie
acest alt veac 01 XVllJ-1ca, eliferit de acela consa­
crat de ideologia luOOni/or de fact1Lra rationa.list-po­
ziti i,~tii ~i pedagoqica. Lmnea pe core 0 propunem
cititorilor este hot6fit anti-ratwnalista, 0 lume CL ~ a1'­
1atanilo1' bizari, a fa1$i101' p1'ofeti de salon, a lojilor
mason ice $i a societatilor oculte in care se p1'acticau
m.agia ,i trairile mistice,' 0 l1i77te care descope1'en fa...­
cinatia Evului MedilL, relungind ere$tinismul prin­
tr-un sim bolism incretic spr€ un orizont ezoteric
ce se rega ea in ocultismu1 antic printr-o olidar'tat
a un.o1' principii meta/iziee ie!jite ell Lottll din delimi­
tarea traditionaUi. a ist07'iei eUl'Operle. Afirmarea
aCe 'tei organicitiiti spirituale a uropei, a wlei aUe
Europe care eontmzice 0 perspectivo. mentala e.rte­
5
 ·ioaru., incre1J! nita in ~Ilccesiunea uno jaW isia­
rice inatacabile, se regilse.~te in perspectivele meio­
dologice moderne oLe $coLii i'torice franceze de 1
/bwLe .•1stjel, in 7l1OIJlCI!tttL in c(lrc un istoric pre­
cum relna1!el BruwleL. afirmli, dupii ceL de-aL doilea
7·iizboi III Ol/dial, necesiiatea aborddl·ii epociLor istorice
din pnspectiva e.-r:istentei unor dUf'ate lungi ale isto­
riei, accQstd optiune de jHo2oji a isLariei fusese
practical - de acest "alt ea at XV II -leal) are
couta aLunci pentru prima dut6. idcntiwtea nealterata
Q unor reaUtafi spiri tuale dineola de onvent ian ali­
tate e.-r:te7·ioarli a eLimitQri or istoricc de tip po­
zitivisL. Tdeea aeeslor glnditori cvasilJeclLlloscuti din
vremea Lwninilol· ra aceea cn intrc III Ilea vedle $1
lumea actualci nu se 11ltillde in prinw rind 0 suc­
cesiune de ruptun, de jal'ii escntiaLe, ., mai de­
gra ii, continultate eal'e 1;.';i sehimbo.. infdti$area
p!istrindtL-.~i snbstanta spirilualii. Pen tru ei, bu­
naoata, monotei~l1wl cre$tin se regi1se.~te in miste­
rii e [mtiee greee$ti sau egiplenc. Dincolo de ade­
varuL acestei aJirmot ii, principilll metodologic este
aceLa.~i la non islm-ici; !Jcntru ace.~tia 0 reaLitate spi­
rituo.la, cultum. ~i ciL·,Lizatia materiaLa se inscriu
intr-lm timp lU!9 (Ii isLoriei, dep!l$ind granitele im­
puse de eonwditatiLe ILousll·e metodolo ice ~i men­
lale -n Jat'OI.lrea unci dinamici organice $i rii a
curgerii istoriei. Pentru ~enu:mcl Braudel, J(lf''JllCS Le
Goff. Emmanuel Le Roy Ladude sau Georges Dl~by.
Ii
bunaoara, lungul Ev Mediu se regase$te in etviUzafia
europeana p7'intr-o e.-r:tensie 7·cmarcabilli, fneeplnd
in ecoleLe al III-lea Iji ai nO_lea .) pina. t"r:::iu in
vremea marUm' revolutii induSLriale din veacuri e
a XVIII-Lea $1 al XIX-lea. Ajirnta!ia aceasta s spri­
jirUi $i pe argumente din QntropoLogie, care probeaza
faptul co.. omul cultural de astdzi este suma organici'i
a urwr reaUtati culturaLe anterioare. P ihanaliza
crede ~i ea e fn oi traie.~te, in pulsiunile simboliec
Y
ale unui subcon$tiellt individual sau coLeetiv, O17tl
medieval sau antic. Omul veehi se aseund. fn cel
nou i ii detel-mina dinliiuntru individualitatea. SZll­
tem astlizi a$a $i nu aItiel, pentru i.l istoria, toata.
i. toria a luat acum ch ipul ostnt.
I
rivitO din aceClstii perspectiva., inctLtsiunea pro­
pusa de sel'ia de tradueeri initiata prin aceasta prima
aparitf,e editOl·wla i.i viide$tc, credem, utilitate,
hiar ciaeCi lumea p care a vom e.rpLora a putut
apiirea multo. Vl'eme ea fUnd naiva $i pu~intcl ne­
Duna, 0 lume practidn.d, cu 0 seriozitate ironizatii
copios de nwrile spirite ale veacu!ui, e.-r:periente ine­
dite transeenden tale $1 taumatw·gice, 0 lumc eo­
data cu ardoare $i aplieatie comuniearii cu spz,'iteLe,
pri pseudo$tiinte nasrute Zit edinte de sph-jtism .~i
de tratamente nwgnetiee de felnl celor ale lui Me'\­
meT_
Numele impl'icate in aeest cure1lt antiratinnali. t
subversiv stnt multe !ji amestecate. Mai intll Mar­
7
tinez de Pasqualis, un evreu pOTtugez crc$tinat de
pe la inceputul veacului al XVllI-lea, care amestecii
sincretic Kabbala cn scrierile evanghelice intr-un
nan1L. cris intitulat Tralitt espre r intcgrarea fiin­
telor in Dumnezeu. Scrierea a circulat 0 suUi de ani
prin mediilc .'uloane or aristocmtice pina dnd a
fast tipiiritii, dupii 1860, e Maurice MatteT. Ti 11'­
meazQ. un discipol .• un fost locotenent in armata fran­
cezu, pe nume Saint-Martin, care l$i a semna car­
tile i fel ocult) sub denumirea (pretioasa) de Filo­
:::oful Necu7loscut. Admimtorul §i ucenic111 acestuia
.\e miirturise$te a fi Joseph e Maistre, singurul
dilltre ei care a patr ms in con$tiinta literarii fran­
CC2{l datorWi in primul 1'incl, valorii sale artistice.
In preajma lor gmviteazii 0 serie largii, compozita $i
Jwlucinanta de teosofi, mistici contemplativi, il1l7ni­
nati cutreierati de viziuni $i entuziasm cucernic.
lata. dour citeva nume: Court de GebeUn, Fabre
rl'Olivet. dom Pernety) Dutoit-Mentbrini, marchiza
de la Croix) contele d' Hauterrivc, contesa Potoka.
prllltul rus Galitin, ducesa de WurtellbeTf/, contele
e Fortia, )rintul Lic7Jtenstein, 'un oarecare Ober­
in, madame de Bo J.;,Lin, Eckharthausen, Rodolpile
rle Salzmann, Ji ozoful de la curtea de Saxa-Meinin­
gen, oltul decit Daniel Salzmann) aml slit $l prie­
er III lui Goethe ~i Herder.
Importanta lor in gindirea europeanii nU este de­
10' minora ~i nu tine oar de spectu pttoresc. j
8 9
nebun 1 Lnui veac marcat prin excelentli de extra­
vaganle ~ [ipsa tie miisura. Un ce7'cetator a fenome­
ntLlui, Auguste Viatte, erie, pe Ia Inceputul eacu­
Lui nost7"'ll, un studiu (Les sources occulte du ro­
mantisme, Paris, Librai1'ie Ancienlle Honore Cham­
pion) in care radiografiaza similitudinile atitudinale
CtL nouL C117'ent literal' din ecolul 1L1Tlwtor prin ad­
miratia pentnl 'vtli Mediu, g1 tul pentru mister,
exaltarea rnisticii ~'i r ve7·iil hermeneutice fantas­
tice, sfidind precautiile osace ale disC'urs1Llui $tiin­
titic, Auguste Viatte delim.iteazii !impede, in re a­
tia romantism-C1'e$tini. 11, locul distinct (II cestui
areal spiritual specific: fiecare perspectiva a naliticii,
Ii ea catoUcd sau protestanUi, motiveazo, fn ene­
fic-iu propriu, apmitia gindirii romantice. A. tfel
"unii v(id Tomantis1l1,ul m pe 0 expresie culturalCi
avind temeiuri in mistica romano-catoliciI, in timp
ce protestantii. C'red ca acest curent literal' exprima.
arhetipaZ revolta 1'cformeiu. ,.$i tmii $i altiiu. afirrn1i
Viatte, "omit C1L bUM $tiinta so-i ia in. considerare
pe ace~ ti dizidenti CQ1'e tind sa piiraseasca cele dou­
biserici, pentru a Jonna un al treilea grupl( (op.
cit. p. 7). Aceastd atitudine are ea insa;i propria
justificare, pe care Auguste Viatte 0 exprimii con­
vinoiitor: ,Scientismul ll , susl inc el, .,ea §i, pro/)abiI,
Zipsa unei i11formatii cuprinzatoare, an defonnat
mUlta vreme emersul ist01icilor. Incepind in seco­
lul al XV Ill-lea ace$tia nu au cunosC'ut decit gin­
direa rationalista.. Oriee ltceva era impins in deri­
zoriu; de bunG. seama cli teosofii pot Ii tratati astfel,
numai ii importanta lor nu ponte fi negati1. Aee$ti
(Jameni care -reau niJte maniaci) . uneori cILiaI' ~i
erau a$a ceva, au avut totU$i atita forta. citei era ne­
cesard pen Lru a-i inta ~'i -' contraria p~ sllccesorii
Enciclopediei" (op. cit. . 8). _'lcllzatiile aduse ilu­
minatilor in $coWe teosofice sint, de attfeL, previ­
zibile .~i bine cuna cute pin - in ziu de astiizi $' se
Tefera la cultivQ1'ea ignorantei (agnosticismul era asi­
milat cu a$a ceva) prin reinvie1'ea unoI' sup€rstitii
milenare, Din acest ptmct d veder, pozitivismul
encidopedi.~t se fntilne$te in atitudine cu biserica:
un abate pe nUnLe Grcgohe, eitat e Viatte, seria
in pocii 1Lrmlitoarele: "TrCiim intr-o tara. lr care ne­
c1'edinta anticTe$tina est, concurata de incredibila
credllUtate, chiar $i a wwr oameni de Lttere in re­
veriile lui Swedenborg, ale lui Jacob Bo€hme $' ale
ttora osemenea lor stiipiniti de him ere ( (A. Viatte,
up, cit. p. 8).
DincoLo de ace tc atitudini ins6., cercetarea tre­
/JUte sa-.~i urmeze im ar-tiala. propriile in trcba.ri; ci­
teva dintrc acestea sint f01mulate de Viaite, eLe mo­
tivlnd, de altiel, him- initiativa de ata. A$adar, ne
vom, intl'eba impreunii cu cercetCitorul jrancez de
la inceputu ,ecoLtt ui no ·tru: "Cure sint aceste re­
veTii. Cum, injl uenteazii eLe acei oameni ai litere­
LOT ~i in ce miisllra. aceasta infLuenta. a contribuit a
reinnoirea misticisnwlui a intui~ionismu ui, a Lil"is­
caTe vo,' transJorma incetUl 'U incetuL in­
11l 11l Ui J
treaga litemt1lra. a veacu.lui al XIX-lea"? (A. Viatte,
op. cit. p. 8)
V olumul de fata. deschide sel'ia printr-o antoLo­
gi de texte din opera Lui Joseph de Maistre, unuL
dintr maTll scriitori oi itemturii eu.ropene, intr-o
traditie a unci gindiri care urcii La el, rin Ber­
diaev sau Unamul1o, spre zileLe de a tazi, Emil Cio­
ran ii edica, de aUfel, un eseu s1lhintitulat semni­
ficativ "Eseu despre gindirea l'eactionm'-u, a.~czin­
du-l printre ginditoTi precum Nietzsche .~i Sfintul
Pavel, care au avut , gustul $i geniu provociirii(
(Cioran, Exerciccs 'admiratio. alLimard, p. 11).
SpecificuL operei ui Mai~ tre este descTis printr-o
radiDgmfie a exotismului in atitudine SllstilltJt de
performanfa art.istica. a expresiei: ,.Ridicind cer. mal
miirunta problema La nivelul pamdoxllLui $i la dem­
nitatea scanrlalului, minuin anatema u 0 c1'uzime
amestecatii ClL fcrvoClrea, el a . fir.'iit prin (l crea 0
opera bogata in el!ormitati, un sistem care nit a in­
eetat pri/1 ne seduce $i a ne eXQspera. AmpLoarea
., . elocventa gHccvii saLe, pa, iune in st/stinerea uno,­
cauze grell de aparat, 1.1lcl'incellarea sa in a ler}itil1Ul
injust/ria, pred/lectia pentrn f l'nllllarea anihilaJ'/.tii
alciituie.'c pl'ofilul 7lnui spirit xcesiv are, ecata­
dicsind sa.-~'i convinga adversarul, il trive$te dintl'-o
data cu adjectivul" (op. ciL, . 11). A em.enea lumii
 de subteran ~ ocuUii a ilu111inatilor, ja!a lie care i$i
marturise$te tit sZabiciunea dt ~i posibila Clscen­
denta spiritualli, Joseph de Maistre se urea un anti­
progres?st ~ntr-o lume slLbjugata de iluzii fiberule,
o!erindu-~i Zu."till de a ii 1Ln proJet al trecuttlltLi,
crpresie Ct unei sUpI'avietuiri 'inciipiipnate $i abe­
rante. Poetica sa 'lltretine voit echivocuL 'deatic $i
deconcertarea: de aceea atit admiratorii cit $i de­
tractor?? sai eei m.ai tnl;er$'lLnati au dificuItiiti, sus­
tine ei01"an, il1 a stabiti cu s?gurantu dacil Mai tre
face elL adevarat apologia calaului ~i a razboiufui
:':m se 11lultume$te so. Ie sublinieze ltlevitabilitatea.
La fel in eeea ce pTive~ne relatia sa cu ideologia ce­
for de LeL Port-Royal scm ell fHozojill ierm'hiilor de
extract catolic; . i aid este dificil de; precizat cu lim­
pezime "unde sJir$e$te teoreticiamll pentr1L a Zilsa
10c partizunattduii< (op, it, p, 12). Jl ut()ml nost1'tL
practica, Q\adar, lipsa mJisnrii, i.:n (ace din neeasta II
principiu poetic An nU711ele caruia 7'efuzil, dupii cum
(tfirmc'l Ciaran, "once complieitate C1L hll1luL simt
in !avoQl'ca wHii fanatism brutal, unci impe1'U­
nente afi1'1native mirQculoase lip ita de echitate, Ie
echilibrll $i. adesea, de () eLement(ll'li decenlli.. Aceustii
mi$care dezordonatii a g'induLui e tt imite \'pre te­
teiurile 111tc ioare ale gindirii r017lantice: -n sindc
lui Maistre sint onciLiate lwni ireconciliubile, cum
ar ji imaginea profetufui din Vechiul Testament u
nceea a m1LllLi de veacuL al XV JJ / -1 ea sau, ltun­
12
deva, spatiul lwnii I'use~ti cu intimitatea ocrotitoare
$i mondena a salonufui ul-istocratic francez, piritul
acestlti om arc llel)oie de provociiri. se hrane,,,te din
erasperiiri; de aceea scrisul siiu de pinQ. a revo uti
este anodill, lipsit de ten.'1iunea pasionalii 'i de fu­
1'ia tonica stir-nita. de cursul istodei.
In aceLa$i mecanism poetic Se poate depista di­
zoluarea prin exees: ',' Maistre se dovede$te price­
put in a compl"omite $i ceea Ce iube$te, ca $i ceea
ce dete tei. lata, drept exemplu oferit de Cioran, apo­
logiile papale ale lui Maistre: ,,1\-1asd de elogii, ava­
lan$d de argumentc ditimmbice, cartca sa De. pre
Papa I-a ingro::::it chiar pe uveranul ontif carc (I
simtit pedcolul unei asemenea apologii. Cu toate
ii 0 simpla manzerii de a lauda, aceasta sfir.. e,~t('
pTin a inspira friea in eel Uiudat il face sa relllure,
il obligi1 sa se asctLndii depa1·te de tatlLia care i se
inal~ci, obLigindu-, prin chial' hiper Jolde generoase
ce i s adt!, a-) mas()a1'e propr' mediocritate
$i so. sl!fel"e ( , .. ) 01'ic(' apologie sflr.'je!jte '[?Tin a de­
veni un asasinat din entllziasm" (01'. cit., p. 14).
Dcoarece opera lui Joseph de Mai tre se imp ­
te$te strin cu propria-i existenta, vom incerca a:
schitdm cUeva nwmente biografice care u stirnit
in autorul nostru resursele expresive ce I-au pro­
iectat in rindtll mal'ilor sCI-iitori. Tatal sou apartme
<l?'istocmtiei de 1'Oba, se nume$te Franyois-Xavict'
MaistTe $i este original' din l1guedo. atnnul
13
~ aistre ,era deja Trl{lgistrat, dn un decret aL re­
geLui Sardinie' H rimLte. in 1 40, in ,enatul de Sa­
t'oia. ( ... ) Scnatorlt1 Maistre era un om integn.L ClL
un caracter ( rept $i term., cu 0 judecaUi sigura. Fi­
gum sa pastmtcl 'intr-un bust e poco. are tl'iisli­
tur' severe, a roa clure, ( ... ) Tnsiircinat de catre
rege sil redacteze, impreuTlli cu primul pre$edinte
Sarteu aZ enatului) constitutiile regale (0 vasta
compi/atie de drept ali tie civil administn:tiv $i
;x'/wL aL Suroic', care a aplimt in 770, a fast re­
compen,;at pent1iL eUJitu fntreprind ril sale C1l
titlul de conte .~i elL funet in estiqioasa. de al doiIea
pre$edinte a ,enatului. ( ... ) In urma casiitoriei
sale u domni$oar' Demotz apartmind mei distinse
familii din Savoia, a ovut zece copii, dintre care
cinci erau baieti. .Joseph, cel dintii n{Lscut or fumi­
Iiei, vede lumina zHei 1a 1 Clprilie 1758 zntr-1Ln
vechi palat din piata Lans din Chamberycc (George
C()(/ordan, Josep de Maistrc, PU7'is, Librairie Ha­
chette t C!O?, 1894, p. 7),
Edu"otia ltl' Josep71 este illcrc infotu, a fe cu
in CaZ1L altOl' copii ai ar'istocratiei 1..'/'emii, iez/litiIor,
Japt TIl lipsit e importanta pent·u con ingerile de
mai tir::iu a1 seriitoTului. Urmeaza, mai apoi, cursu-
Tile (leu tiitii de rept a niver'sitatf'a in Tu-
i . revenind I hambeTy ill 74 pen tru a 'ntra in
magistratura. ln pamIe1 stlldia~a teologia i doc­
trinele secrete Q e iluminatilor, pe caTe Li cunoQ$te
PQ,'ticipind La intT1mirile acest01'a de la yon, care
era n acele vremud adevarata capitaUi "eligioasa
a Frantei, "numinatiiU pc care Maistre ii viziteaza
La Lyon erau discipoli ai evreuZui portugllez Marti­
nez de Pasquuli , cunosciitor aL Kabbalei, maestru 01
lui Saint-Martin, "I'ilozoJul Necunoscut". autor a1
ciirtii Oroul dorintei. Ace$ti "inipiaW' erau ere~tini
eaTe, asemenea lui Saint-Martin, respectatL (ined)
praeticile religiei atoLice. Numai cil simteau nevoia
a eva mai mult dedt cel'. ce le putea oferi cato­
licismul traditional $i banal. Ei redeau eil spot
inspi/'Q din credinta primiLor ere$tini, care au treiit
in contact direct lL Isus: sflT.~ind pri7 a sernta c­
cretele naturii, aprofundind jUnta divinii, ace~ti oa­
meni intra in contact ell Iumea spiritelor. A.~a ar,
Maistre a fost afras eel'.. te doctrine seduci'itoure ,
care-i satisfaceat/- aspiratiile intime fara Q-i tulbw'a
<:redinta.
Calitatile morale ale martini$tiLoT Iionezi blin­
de tea camcterului l-au fennecat intr-o asemcne
miisura pe Jo eph de Muistre ineit 1.~ va aminti eu
pliicere, peste treizeci de ani) de intilnirile la eQr
a partidpat atu.nei, !n acei ani a studiat scr-ien'le
lui Saint-Martin., din caTe a prehwt multe idei so­
dale $i metaJizice mal. putin obi$nuite. "FiLozo, U
necunoscut "em, de H/el, una dintre ele mai
atriigiitoare figw'i ale vTemii sale. Piiriisind armata
pentru. a . e dedica eu totuZ studiu lIi $i meditariei,
15
pUn de IILindete :;i orig inali tate, aeesta va exereita 0
mare seductie persona/a printre eei din preajma sa.
flld se va ·tabili 'in Paris, el va fi sarllatorit in
Lumea . aloanelor eLegante. FemeHol' traind intr-u
mcdin dem()1'Qliwnt ~i pCT 'ers, f)({m(>/lilO rnniti de
sarcasllml si ironia voltairian6., Ie va fi plU.cut da­de MaistTe La Franc-Malfonnerie, Memoir
tOi'Jta gratiel sale naive Ji implitilt ii suflete~ ti" inedlt au due de Brunswick, (1782), publie avec Ulle
G. Cogorucm (op. cit.. P . 16-l7).
Dineolo de exaLtarea PUtin naiva $i, evident, Lip­
S! a d aC'lLitate critica (I I'tndurilor dc ma' S1LS, i ­
teresul ramine 111 chiar in tentia radiografterii ILnci
mentaUtii/i spedfice. Romantismul se nii~tea in
aceste entuziasme ridieole, care Val' sfir.~i. pin a
fisura $i, m.ai apai, prin a narui edificiul l'ationulis­
mului neiclopedist.
jn tlccea;ii perioada. de aistre se arn'opic de mi.~-
i'irile mason ice. Un fmcpnent eli antologia de fatti
ilustreazii preoeupaTea Lui Maistre pentru reforrna­
rca loii/or maTttlrisitii lllir-l/tl. mcnwrlu ilU'dit ccitre
ucel~ de 'Brunswick, mQ1'e llwpstru al jranonnsonc­
riei scotiene, Tn studiul introductiv aL Mellwriului.
publicat in 1925. Emile Dennenghem schitcaza su­
m.ar tall oul ~ocietiltilor masonice din veacuL
XVIII-Lea ,frecventate de adepti de toate opiniHe,
dm toate ~lasele ~i rangul'ile, Originea socieLiitilo r
acestorn em CO/I (U2o.. Tcndintelol' Lor variau dupa.
tari $i ritHaluri, Alclturi de francmasoneria obi$11uitcl,
oiiciaLa, ortodoxii am puten spune a'lL apij.rut () se­
2 - Istorl(' ",I masoncrln
16
rie de secte miRtice .~i oeuLte (mal,tini,~tii france?i,
pieti~tii nem~i) Sa1L altere mai decis politice (iLwHI­
natii bavQ7'ezi), Din aceste medii amesteeate au ie$it
nenumarati aventuriel'i ,~i $arlatani, oW.turi de multi
visatori ceto$i $i dtiva ginditori elevati $i profuTlzi"
(Joseph
introduction par Emile Derme ng hem, Pari, F. Rie­
der et Cle, EditelLrs, 1925, p. 11).
Francmasonel'ia propliu-zisa se lmp<1rtea atunci
in doua l'amuri mai impoTtante: "Masoneri aji­
ciala de origine engleza $i Rejorma scotiana a ritu­
lui templiel', despa.rtiW, de prima in anul 173S''-.
(op, cit., p. 12). Cea din Ul'ma c'11prindea m.ai m.u/te
grade initiatice, eonstituite 'in qruparile secrete ale
Superiorilor Neeunoscnti care mfl'nevrau ocult 10­
iile obiJrtuite. In ta.,:,ul Chambery, in care triiia de
Maist1'e, junctionau, dllp(i Del'menghem, patru lo)i;
intr-una din ete a intl'at in 1774 ~i autorul nost'I'U.
Maistre ajunge in ieral'hia ezoterica dependenUi de
colegiul metropolitan din Lyon, care va in trQ \'tW
influenfa lui Jean-Bapti te Willel'moz, un ersona i
aL cu mare audienta in mediile oculte ale lojilo1' de
orientare mistica, In 'onventul din an'lL I 1778 de
La Lyon s-a de cis formarea gruparii Ma ril or' Prole/i.
al ciirei conducator Q fast ales Willermoz, Conform,
lui Dermenghem "Conventul de la Lyon va avea 0
mare important(i in istoria masoneriei scotiene din
Ii
 ccident. Aces convent murcheaztl. trium.fu ldei­
lo lui H/Illermo it lojil fmnceze ~i sat'oiarde. n
japt, willermozismul 7W este altceva. in illtregul
sou, derii wwl clint1'e (Ispectele cde Ilwi importcl1lte
ale misticismului ezotel'ic de la sfir~it1Ll veaC1tlui 01
XVlTI- e II (op. cit., p. 1,,). Tn ace,'t lur(} cw'ent nis­
tic se inserle ,>i Martinez de Pasqualis . i, mai U oi,
tLcenicu acestllia, Saint-Martin, ale ami Loji au
fast frect'cntate $i de Joseph de Maistre, A 'upra
pnmilo!' doi von, I'eveni ~n se1'iu. noastl'ii prin l­
tevu. antologii de texte $i p1'intl'-o pl'ezenta1'e pe cit
ell putinta aman1l1ltita a vietii, a. Te{inem deocam­
data aptul c~ gindil'eo rniMicii (I lui Saint-Martin
este caIitutiv su I'ioaro. aceleio 0 maestrilhli siiu
portugl7C'z.
In ce-l p1'ive~te, Josepl de Maistre se astreazii
III 0 distall ta 1'iticii fata. de potosul misti -exaLlat al
coll'::y;/or l~in loji. Ace~tiu (11' (Lvea, clnpa. l\!aistre,
obiceiul stilljenit01" sa "dea ntLme extraordinare u­
rw'il() cdo mai banale" . Mai 7nult, tnea. de la
primdc diseutii eli ,lL eriorii siii in cultism, de
Maistre e vc 7'epro:ja, nu fara. 7mlUtie, eel toate acle­
vo.ruriLe 'IS inute de ace~tia int, in fapt, ,;un eate­
hism imu! ticat 'n cuvinte bizare(f (apud E. Dermen..
glum,op, i:_. p, 2U). n alt rc /'0$ grew aL lui Mais­
t"c se refera La tendinta lOjtl07' ntistice e a nu e
supu71e ierm'hiei saeerdotale OnsaC1'ate de biserieii,
HI
Aeeea~i rezervii 0 pO.streaza de Mai<;tre \\i fata de
practieare comunicd7<ii C1~ spiritele {>1 in _e71era ,
fot a de toate maniJestiiriLe pa7"Q1wrnwle, m Ie nu­
mint noi astazi_ atitudine asemliniitoore va avea,
spre finallLl vie/ii, $i Saint-Martin, otund cind va
slIstine ca 7'ugiicillnea este S'u.perioarii minunilor din
imanent, din materie, Un aU punct divergent fl re­
r/iisim in credinta martini-:;tiLo1' a bi eTiea actualii
a pierdut aloa/' a initiatiea a cre$tinisrllului primi..
tiv, negind, implicit prin aeeasta, legitim ita tea au­
toritiltii sacerdotale, A~adar, Joseph de Maistre se
va mentine tn relatia ocultism-cre$tini m pe 0 pozi­
tie moderutli care ciiuta sa piistreze lojile sub con­
t7'ol ul bisericii,
$i, in sfir!Jit. un aU P1Lnct divergent care va in­
flama verbul lui Maistre se reJera la misterioasa $i
legendara lega.tura OC1tlta ce ar ji cxistat 171 tre loji
$i I'evolutie, Argumentele lui de Mai ire au al/tori­
tatea unuia care a p<'itruns in gmdele inalte ale 10­
jUo?"; pcntru magist7YJ.tlll din Chaml)ljry asturnarea
t ronltltLi ,i a altarului, ea autorWiti Ctl Iegitimitate
t,'anscendcmtalil, 1L se dat07-ea_a lo.1ilor, cit aqiunii
nefaste a filozofiei nciclopedisie care, drept, a
putut in nuC'nta wH.le loli, irLSa niridecum pe acelea
care aveau La ba::ii 0 filozofie profuncla, legata de
traditie. Toate aceste :dei znt prejigttrate in Memo­
riu} pe care il tradueem in ntologia de .rata, ca
document al unei dinamic.i spintuale fara de care
2" 19
 chipul piritual .~i politic at veacului unnQtor cste
inevitabil ·ncomplet.
Du:Xi. iZbucnirea revolutiei, viata lui Joseph de
l\'. ai~t"e intrii in aU ritm, evenimentel s precipitii
tragic provocind verbul ~ i. taLentuL acestui migrant
cm'e a im J/'/wwluL ceva din figum revolutionarilor
pe ca7'e ii com hate cu patosHl identic, hi r dacii de
sens opw, al ceLo' care iirimau lume \fechiului
Regim. PenLru Joseph de MaisLr towl este mira­
culo riiu in ceea ce-i e, te at sa triiiascii: faptul
acesta Ai va marca gindirea $i il va im.pinge sa se
intilneascii eu sursele cere mai dinLiiuntrul sou, care
'-au fiicut u putinta art . Consideratii a. upra Fr- n­
\.(>i, Serile la Sankt-Petersburg san Corespondent
dip omatica, serise in vremea cit a tTait in peregri­
niiri diplomatice prin Rusia $"i aiurea, jac, de aZtjel
inutilii clcto.lierea biografiei sale, care s-a nwtal C1L
totu in paginile sC'rise, De La revo uti,e, viata lui
Josepl de Maistre s-a Intimplat pent'l·u a pILte face
eu utinta nltCl perspectivii asupra unui mare eve­
niment ;,storie care, in lipsa lui, ar fi fost in peri­
colul (1 a r anexat $i fa1sificat de avinturile, And
vehem.ent partizane, cind eduLcorat-pioase, aLe apo­
ogetilo sM.
DA 'JEL VIGHI
TABLOU CRO OLOGIC
La 1 aprilie 1753 S(' na~te. intr-uJ1 palat din piata
Plans din Chambery, Joseph, primu din eei zeee
corii ai agistrntului Franc;ois-Xavicr Maistr • ca­
satorit ClI domni!$oara Demotz, apartinind unei fa
milii ilustr din S:lVoia.
1774 - Joseph de' Maistre intra in magistratura
ca at~at pe linga Parchetu Procurorului General
al enatului, n Chambery. Studiile ~i le-a faeut In
mediul iezuitilor: unneaza cursurile- d drept a]
UniversWitii din Turin. In acela~i an este primit In
loj masoniea T1'Ois Mortiers, ajungind In grad
mare in i rarhia oculta a lojilor de orientar mis­
tlea. Tot acum l~i pierdc mama, singura fcmci care
a avut asupr lui 0 infillenta covlr~itoare.
Se djsiHore~te ell domni~oara de Morand, care
]] va insoti In toti anii ex..ilului.
1790 - Revo utia va modifica profund iata ~i
dE'Stinul artistic alilli Joseph de Maistre; este indignat
de turburarile din Chambery ~i de neputinta guver­
nului regaL In 1792 Savoia va fi invadat.a d trupele
franeeze aflate sub comanda generalullli Montes­
quiou; un an mai tirziu, de Maistre va intra n eon­
2J
 Dict Cll autoritlitile revolutionare, refuziml s'- plJ­
teasca impozitul de raz oi impus Savoiei, care er
folosit in luptele impotriva armatei regale dir care
faceau parle fratii sui. Esle cautat de militiile revo­
lutionare; cmigreaza in E:lve~ia, 1a LiJusanne. im­
preund eu so\i icc' trei fii. Aici ii cunoa~te pe
istorieul Gibbon, pc doamna Necker ~j pc uoamna de
Stael.
1793 - pu liea Lettres d'lln royaliste savOlSten,
in care apar pentru Jl;ma data enunta e id He din
opera sa de mai t1rziu: re olu\i. este 0 nenorocire eu
valoare pedagogic-a.
1796 publicH la Neuchate Consideratii asupra
Frantei, mete caroe Ii va aduce consacrarea. Rcvolutia
esl prCZl:'ntata ir felul mei desfa~uri\ri de fOlie in
cJ.re oclmt'nii joacJ rolul ingn~t al lInor pioni p_
labIa insingeraU\ a unpi Islorii dezlantuilc.
1197 - in luna ianuarie regcle Savoiei. Charles­
Emmanuel IV, fiul ~i succesoru lui ictor-AmC'd 0,
il eheamii pe contele de Maistrc Ia Turin, it pri­
me~te cu bundvointii ~i ii acordu 0 modesta pensie
d 2 000 franci, r~u er prada czoruinii, re­
gelc Iipsil de autorilalc, guvernul farJ consisten~a
~i corupl. Maistr a suferi 0 gravel deceptie. !n
1798 cgel abdica::;i ora~ul intra su stapinire
fral ceza; Joseph de Maistre se tabile~te in Vene­
tia pina dnd trupele cazacilor, sub comanda gene­
22
ralului Suvorov, VOl' libel" ltalia ~i ra~ul Turin
de sub stapinirea armatelor francC'ze.
1803 - Rcgele Victor-Emmanuel, care -a urmat
la tron atelui sall dupa biitiilia la Marengo,
il trimiie pe contele de laistre in Rusia pelllru a
stringe legaturile cu tarul. Autorul Con. idemfiilo .
asupra Frantei va intra in 13 mai, accla~i an in ca­
oitala imperiului rus. Din ilccastu pcrioadJ dateaza
Corcspondcntele diplomatice ~. Sel"ile la ankt-Pe­
teTsburg, scrieri cu caracter istoric, diplomatic ~i fi­
lozofic care Ji vor intrcgi opera. Tot acum erie
Despre Papa, pera tcorctica ~i antijansenista.
1817 - Josepl de Maistre parfu;C'~le 1a 27 mal
Rusia dup~ 14 ani. 1'1 ind in urma perioada cea
mai iecuud- a vietii Si;t e. Tot ce va urma de alCI
inainte, pin'~ la moartea sa in 1821, a fi marca de
sentimentul apas~lor $i uescurajant di, in ciuda
restaurarii regalilatii, ideile revolutiei $i-au PL'iS­
trat vigoarea. r ptat, inaintea mortii hiar, Joseph
de Maistre i~i 1l fi dat seaOla cii lumea cc.:hc IlU
mai era eu putint5.
BmLIOGRAFIE:
J. e Maistr Oeuvres completes, E. \'ilte,
"0 ",
Lyon, 1884-1887: Pages choisies d Grands Ecri­
23
vains, Joseph d l\Iaistre, avec une introduction par
Henri Potez, Paris, Librairie Armand Colin, 1901; Jo­
seph de 1 aistI' ) Les soirees de Saint-Petersbourg,
Traite sur les sacrifices, Paris, La Renaissances du
Livre; Joseph de Maistre, La Franc-Mac;;onncrie, M(~­
moil' inC-cUt au due de Brunswick (1782), publie
'.\'e une introduction par Emile Dermcnghem, Pa­
ris, F. Rieder et Cie, £clileurs, 1925.
~IEMORIU

STUDII
udl'esat de Joseph de Maistre
ducelui Ferdinand
P. Christophe. "Maistre (Joseph de)" in Catho­
licisme, tome VIII, col. 208-210 (bibliografie deta­ de Brunswick-Lunebourg
liata), Letouzey, Paris, 1979; C. A. Sainte-Beuve,
Portraits Iitteraires, Paris, 1844; :Emile Faguet, poli­
nla re- maestru al Masoneriei
tiques et moralistes, Paris, Societe Fran r;aise d'Im­ cotiene de st >icta-respectare
primeri- ct de Librairie; George Cogordan, Joseph
de Maistre, Paris, Librairie Hachette et Cle, 1894; 11 ocazia Conventului
P. Moreau, Le Romantisme, Paris, 1932; Auguste
Viatte, Les Sources occultes du romantisme, Ilumj­ de la Wilhemsbad
nisme - Theosoprue, 1770-1820,2 vol., Paris, Librai­
rie Ancienne Honore Champion; R Triomphe, Joseph (1(82)
de Maistre. etude sur la \,j et Ia doctrine d'un ma­
terialisme mystique, Geneve, 1968; Cioran, E ercices
d'admiration, Paris, Gal limaI'd; "Revue des etudes
maisrriennes", Belles LettI'es, Paris 1975 s. u.
ill.V,

24
 CeIsissimo Principi

Ferdinando d Brunswick

in Ordine

Dilecti simo Fratri a Victoria I,

Viro

Qui tanti mensuram nominis imp ens 2,

Pacis artibus et Belli juxta insignis,

Europam quam terruit armis,

virtutibus i1lu trat,

hoc de reformanda Liberorum-Latomorum

Societate

Tentamen,

summi obsequii Ie c mODumcnhm .

D. D. D.

Fratris titulo superbus,

addictissimus servus.

Comes Josephus-Maria M ... , in ordine Frater

J. M. a Floribus

Camberii

Anno R. S. M.D.CC.LXXXll:J

l Numele ma-sonie a Duee ui.

2 Ovidiu.
~ M,muserisul e afld in dos.1rul Illumil1e~ din nrhiva
cont lui Rodolphe. tranepot ill lui Joseph de Mal tn~ ~:;
format dmtr-un ctlict ci(' 64 de paglOi eu scriJlura fonrle
!ina lji deasa. Primele doua treirni ~int ~cri<>e e mYna au­
torului.

27
 Disciteque ° miser!! et rerum
oglloscite callsas!
Quid SUT7ULS? F.t '1uidnaml'ictllri
Iniiltimii ale Principe lui Ferdinand de Bru1;;­ gigmmur? .. ' Ordfl
quid atus? ... hlLmana qua parLe
wick, prca iubitului frate A VICTOR.lA) bar ­A
/ocalu< Co' in Tel
batului ca're demn de miisura 7.Lnu~ attt de Satire/e lui P('rs
mare nume(" r~marcabil in artele Piicii $i in ale
riizboiului !Zustreaza prin virtutiZe sale Eu­ Altctei Sale Screnissim Monscnioru1 Print e
ropa pe c~Te a uimit-o in timp d~ r~~?oi, . se Brunswick
dpdicii acest plan de reforma ~ soc~etatn F:anc­ Monsenior ,
rnasoniloT, 0 modesta rniirtuTLe a maltulUl 7'e ­ Daca codata a fost conceput un proiect folosi­
pect, de catre contele Joseph-Marie de ~ ... , tor omenirii lii in masura sa faca celebru un autor,
F ate in ordinul J. M. A FLORIBVS, mmdru. chiar dad.l succeslll n-a1' corespundc a~teptarilor,
de titlul de Frate $1 shtjitor p1'ea S7..tpU . atund acela nu poate fi ecit scrisoarea-direc­
tiva din 14 scptcmbrie 1780 a Altetei Voastre
Serenissime.
Sa aduci ordinea ~i dreapta juclecata in anarhia
masonica, SB aduni a un 10C' membrii raspinditi ai unei
societati ce sc numesc intrc i frati, dar nll . e cu­
nose; sa Ie propui unol' oameni dlvizati de interese,
de invidie na ionala salt de sistemc politice, re igi­
oasa ~i filosofice . a se uneasca din nou, sa se in\ele ­
oa, sa scmnCZe pc v ci u tratat, in numele cer
I rnva~ati. 0, nefericitilor! ,i flat I cauza lucl'urilor /
Cin ~intem? D c enim plume? .. / Din . cu· po­
rundi? . '. Care e locul t"u in lume?
Satire/e lui Per~~u

29
lui $i I umaniUitii, e£te a ini\iativii sfinta $i marea­
ta, demna intru totu de Ferdinand II Bruns\ 'ick.
Aiteta oastr;; S rcnissimii meril{1 pre a mult
logiik p 'ntru <1 Ie iubi Sa-mi permit.<i lolU$i a-I~i
xprima, Jc~i nu in c:ajuns. sentim ntck de adml­
rilti ~i recuno$tint·- de carc am fost patrun~i Ia Iec­
tu;'c serisorii-directiva. Admirabi1ul ei con~nut u
putca porni tl 'it e a Al et Voastra Sercnissim~,
gE'lli 11 creator a1 proiectulu' Hind inguru1 apabll
"'-1-] puna in C1plicare.
lngadlliti , Mon"cuiore, ca, in numc1e tuturo 1a­
sonilo c 10 uezonorcaz· acest titlu, s5 va adr sez
Jndemnu1 de , vi( folosi pentru fericireD. omenirii,
autoritatca e, ncgre$it, 0 av ti asupra adunarii
proicctate. Se V'l, spune c[ Providcnta. a fi r, unit
zatlarnic J 1 aceea~i pcrsoana puten.·<I, lote cpclUnea
$i inteligenta? Nu, Monscniorc! !ndr;zllcsc s-~ spero
Serviti- a cI influenta e-o veti. Conccntratl toate
tlorintek. F3.c(' i 55 tactl prejudeci"l iIC'. Daea apa,r
obstaeolc neprcvazute, cine c mai potrivit ('<! VOl,
lanse lior ,pentr <l Ie depci$i? Sust inut de s.tra~a­
ilia atitor frati respectabili, veti invinge pasluml e ,
prejudedit i1e , l'goismu national a person.al: aca
t eesta a Jndrazni se face auzit 'i vc~i ndica un
monument ce eriUi binecuvintJrile tuturor tim­
IJ'Tilor.
avut deja noar a
. Pr fedura uin Chambery
lL' . face sa-i parvina A.V.S. un r;l<;puIlS In divcr­
30
sele probleme asupra carora afrj orit sa aveti avizu
tuturor Fratilo . E imposibil, JllSa, ca acesta, 0 lu­
crare colcctiv5, Sa corcspunda eu vederile anumi­
tor FJ'ati, mai noroco$i dedt a1tii, ce par chemati sa
medit ze 1.1 adevflnlli Ie ordin superior. j care u
'-ill putut xplica libel' intr-o scdsoarq redaetatil
eu avizu1 intregului + 1.
Avlnd In vedere cii A. .S. s-a angajat sa ceara
nu numai piirerea societatilor, ci $i pe cea a unor
personne, nndajduiesc cii-mi yeti lngadui sa va pre­
zint aceastJ motlcsta scriere. Binevoip. Monseniore,
s-o primiti ea pe 0 manifestare a respectului ce-l
port Printului de Brul1 rick, a ata$amc tului ata
de Frate1e a Victori ~i a rivnei entrll intrel1u}
ardin.
Cine crnm? Cine sintem? Avem conduciHori? E
neeesar sa dainuim in continuure? Daca da, sub ce
forma? Cam acestea slnt intrebarile pe care Alteta
Vonstra Serenissima a binevoit sa Ie . upun - exa­
. inari' Pra1ilor.
I Aid, In munuscris est. 0 cruce cu bratelc in forma
Iiterei grece ti gamma. Ac st pasaj arota limpetle ideen de
oteri m Ia Mnistre, ajun. In un il1illt grad in or aniza­
rea ma~nica $i f<kino parte la Chambery din cole:;:iul
'. ceptional al celor palru "Mari Profe\i. Cd\ iller( ma­
"ani ai ordinului alutar:11 Cetapi fmte", cnre, pe l1nga
Joja obU?nuita, con"tltuia un grujJ supprJOr ~i "f<J,lrle e­
"ret", avind "lncl'e<1eren <1 pIma j nema:-g nita" it clllc­
t.ului metropolitan din Lyon.
31
 o 1G1~'U 'K,~(",<.,(l~':JI'f:I'
I

I onllnuJul Templil·ril..... In ...-a prIvin1d. ~ nirne­

nI .. ,."mlnbm .. n,nmI pan do- """""'"....,t.

..... ,
\
rd«ltoare 111 mll<kir ,p a1ftorl'. ,I ....,.... ~ ... 0­
drial ~ "'pr'!'n'"d """ "'oJ"" ........." .s ....
~
~
......" ....r

.... .nJ1mi, .u
fI
, pli
rnu='
_P"l' IpUl ~
ftC Ii
·~ ~
«I
nil
..

de fur'i. ~I
mWfanlm o:u et.n ...
pt i'" t,,,",,","",
11..t. .......
."A
!ttrQohd III
"11"'" ",.
L1u pr8tl11Dc dbtr\9:'l"l
T;..pu.r.t.r1 ,_ pNIlul -<t. nll-l lIIICl .. aJetori
'.......... ~ PJU arbibwi II fort.IUI In CI!' "'"
w-. ..tInul T.~J, wn41.1.& up!
~ • tIIIl H,r_ ~ .... drpuuo I
wi .. aI dollN "U. lnd nu lIowot'l aI .. , auo
.... , 'e .. r......t I!WI tlliW ,,",In> •
.... u.. _ ~I f'\'ftl!lll¢1 ..
~ arnlntlft<\, C'tl ptIt n d.ld nil dorlm "'" t
dell! IIIlIOf"IImUI pllpJlar 1'0lI1 Itor. 0'P9" ~ It...
DId., lntr..adn-lr• •,"...nol"Jl~ _ ~ .inl ..,
blcoma "'~I .... IIfd 1ftC11I; Tlf'ITlplierllorl. nu n~
mil raminO' doedt Tf'&J't'tul dr :10 n '.",1 _ I ,
IlarI!C"e In ...-tJ 1Jtw>,I..... VOITl n 101.... ;\ \lmp.d
,I c:alltJ\U" Intr-un mod PIN puli-, f;l<llOlk ('(' I
portan\, InI pelltru UOlI",," mlm :IOV!,'nlur,l .1 I tl

" ........... _ ;;qIO'1,n 0<1 ........." r._ ,

- •..__.
e-Il ~I, prmlru " .. ~PIl~ pro ,1.
II."' ;mporhnli
..... pentru unlv«s du~mo onllllului Ti.;;tnpl,
, •
rilor]? Fanatismul i-' creat i, r ava.ritia i-a suprimal:
~lsta-' tot. Tn privin,a ruzimilo ce-au insotit m ­
nifec;larC'G p Iterii, nu putem l edt ep inge aCt'ast~l
paginci <.J istori i. ea ~. pe 'proap toat ekl, Ite.
'u ste 'mposibil, insa, ca ni~te crime reale ale
Tjf>mplic rilorl sJ fi fumiz..1t prctextc plauzi it
avidiUitii lui Filip cel Frumos. Oric -ar n fost, dad'l
S-3 It1fiin. soeiet<i.ti entru a fj ciiin3t periodic
marile catasb'ofe ori crimele notorii a c utorit.a~ii,
vinovat'"l sau indusa in roare, popula~ia lumij ar r
insuficienUi.
Se pare eleci Cel nu trebuie sa ne simtim m?Jgu­
iti "flln liginea Masonerici in or inu1 T[emplie­
rilor] Dimpotriva, otuJ n indeamn;i sa credem co.i
misterel noastre tin de ceva milrct ~i ell ad'varat
denm de am. Abstracti fiicind de muJtitu inea gra­
de 01' fa Sf' sau hiar perieuloase, nascocitc )ri
fraud~ sau 'apriciu. inc n-Clr r[lmine presionat
de consensul tuturor masonilor in privin~ rime­
Jor trei grade ale Masoneriei? Necuviinia ~i confu­
zia in trod use, din nefericire. in cea mai marc part
a In-au putut elimina nicicind acest trasaturi ini­
tiale ~i in ciuda seurgerii timpului, a distan~e or
sau a graiurilor diferit , ele ramas acelea!?i, Cll
neinsemnate diferen~e.
I Rituri, fani indoialu. Aici, in manuscris apar do
reptunghiuri imbinate.
34
InC' 0 datil, IlU ne a unam, snu m~lcar nu ne
aduniim illtotd auna entrtl a 'C'pl'ta ni~tc formul
evident ridicole, daca ele 1-ar av, I 'ci un sea. n­
draznesc s.-i afirm e,I ordinul n-a inc( put prin ceea
C' vedC'. Totu lasa a S Illte cgf' crt francmasone­
ria rulgarH C! 0 amur,I e prinsa~' poate denatu­
rata dintr-un trunchi vechi l?i respectabil. Totu~i,
rr h..ri tor a ell' d mai sus, in poHda speran~eIo
pe Cc r s bazeaza Pratii, rna vud obligat sa-j tri­
mit A.V.S. I extras uintr-o carte l'nglezeasdi, ti­
parit<.l nu de mult, ce. pma J< u punet pare :l Ie
eontrazie I.
Autorul car~ii citate in nota (din care n-llU apii­
rut decit dnd, ~ase fragment il ziare) voroel?te
despr situa~ia artclor din Anglia in sl'colele XIII
~i 'TV. lata ce spune desprc arhitectura: "Opulen\a
clerului ~i rivna laicilor ofereau fonduri suficiente
pentru construire, unui numar atit de mare de bi­
send ~i manilstiri, inca e gJseau eu mare greutate
munci.torii necesari. Papii, interesati de astfel de
construct!", acordau indulgen~e orpora~iilor de zi­
dar" p ntru en numtlrul lor sa creasea. ucru re~it
de minune. mai al s -0 Anglia. " Italieni, refugiati
greci, francezi, germani sau fl am anzi -au unit ~i
I V. Rob. Henri, History of Great Britain, in 4°, vol.
IV, Londra. 1781 (Nota lui Maistre).
35
 au format 0 societate a arhitectila . $i-au facut rast
u bule de ;) Rorna ~i cl privilegii deosebite luind
numele de francmasolu. Clnd aveau de ridicat bise­
Ticj tr ceal! dintr-o lrarii JII all<l .i. a~a tum am mal
spus, realizau constructii minul1atc. Constructori' res­
pectau I regulament fix Instalnu 0 t~bjrii in ju
rul edificiului ce urma a fi construit; conducerea
generala 0 ave<\ un inLen ent sau inspecor, iar fie­
care grupJ. de nOLla oamcn' era eondusa de al zece­
lea, ~erul lor. Di bunavoin t. -t sau pen tTU a fae
penitcrntJ, gentlemenii din eciniHate furnizau ma­
teria ele ~i carutele. Cei cc Ie-au Vazllt rcgistrele de
socotel' privind catedralel n03st1'e, de aproape 400
de ani Tncoaee, r€lmin uimi ti ue conomh ~i Jromp­
titudin a ell eare ridicau cclc rnai vaste clei iri',
De rcmarca cd apariiia aces tor asociatii eoincid
e clislruger a T[empJierilor]. Fraii' de retuLin­
deni, reuniti la COn\c'ntul general. pOL urm£iri ca­
lea imlicata de antorul eng ez ~i sa (adi cercetJri,
inaccesibile autorului acestui nemoriu din lipsa
de carti, mai ales strain .
Dar, deonrece cunoa~terea rcalci noasb-e obir~ti
n-ar fi pcntru noi \. (lei 0 iedul unei pure curiozi­
ta~i. sall dad ea u e-ar dezv<ilui no' onorun ~i
nde 'an.l . importante, iar naclejdil noastre ar fi frus­
trate i am ii condamnati sa ridem c mceputurile
noastrc (presupunind a sin extrcm de ,upara-
J 37
taure) nu cred cJ trC'buic S<.1 ne clescuraj{lnl ~i nid sa
tir m legatura eu ce ne lIne~tc. Nu putem i utili ~i
virtuo~i fara precursori? Sintem C\1 totii lmpreunci
111 s1ujba Religiei ~i a umamtjiii. Putem nlspund
de just tea intcmtiilor noastre. S[I luiim u inclraz­
neal totul de 1<1 lnccput ,:i in lac de
I l"cionoi, S[
cream!
, PERIOlm ECU OSCUT.I
Ajllngem aici Ie una din intrebarile i\lteiei Voas
tre Ser ni sime. - Avem CondllciHori? Nu Mons€'­
more, n-avem. Dovada laeonicii, dar decisivii, di
nu-i cunoa~tem_ Am intrat de uniivoi in rdin.
unde nu se ~tie alt'1 Jegatura decit eca a voin\ei. .Fie­
care trebuie sa-~ rcspeC'te ang<Jjamentul faC'ut In i"ld­
mitc'rc; In asta se miirginesc obligatiile noastre, Cum
,- mcheicm, insU. VI' un angajamcnt tacit fatA de Su­
perioD I1cV.'izu\i, CaCl s-a1' putea ca, In cazul en ar
deveni unoscu\i, sa ne . isp1aC'<1 ~i Sa n rctragem?
In fond, vorbim aki in numele tuturor celor c
poartii numele de mason, fiinddl, dac~1 ar fi orba
claar lie Frutii din organiza\ia noastra ncgre~it di re­
cunoa~tem un Superior: e eel caruia Ii Jori S7 se
aile in fruntea 'intregului ordJn !?i fata de rare am
 lori ca masoni' <Jj toata lume' sa nutreasca ace)ea~i
sentimente ('a ~i noi,
Se Clr~" <Jed, cJ, neavind u) Superior 'ell'ral,
nu ne ramine detit sa ne (·onsult.e:im pe noi i~'ine
~n veden·;\ rididtrij noului edifidll proiedat ~i sii-i
dam forma ~i proportiile ,ell' ma' potrivitl'.
TEMPLIERrI
In sihJa~ia eft nc putem ('on 'epe ~i
executa planu­
ii' C'U C€" mai mare libertate. mai putem oare III a
sa supnJ\'iet\liasnj ceVa din rdin ul TI emp]iprilorj'.
IXo~i Be' .'itie ('a 1<.1 at: ast"-l intrebare rnai mul\i frati
all soc-oLi Ui ldspunsul C' afinnativ 1, sc pClre, totll~i
(d~lC'tl nu ne in~lam), (:{t 0 multi me de conslderatii
Ilf trebui ~;"i ne c:ondul'<l "pre parcrea C'ontrara,
Sa rl..'C m, dan.t vreti, peste inc-onvenientul de a
nl:' expllne clegenba, de .\ pune in alerta guverne ,U<;­
pkioas" ftira nici un avantilj pcntr noi /jall semt!nij
no~trF', Considerentul Clcestc a ost de!;tul xaminat.
S{l judc('(,lm lu('rurile, mili bine, prin e]e in ell'.
I Acea~t era piirerea lui Willermo7.. dupi'l cum ii ria
lui Mnbtre ill !J iulie 1779 (Do~arU1 11Iumine~).
'Tew riginii templiere uvea, \nlr-ildevar, un car::Jcter
m.1l curind o"lit l\lonarhiei ~i Papalita\ii,
.18
Ide-pa d (·ti.1ugar soldat nu putea mcolti led m­
tr-o minte din sccolul <'d XII-lea. Pare- insa cam
(iudat ca in secolu al XVIII-lea s;i exjste 0 societatc
al ('tlr j seop prindpal e lebran:a ef ricirilor uneia
din aceJe Jratcrnitii i riizboinice cu 0 ori 'ne 1113i
mutt d '<it suspecta.
C"n . a vorbi dedit despre T[empJieri I, prin
ec ~i-3U binemeritat i de In oameni? Se :,pune ca Ii
protejau pc cre~tinii cond~i de evlavie a Sfin­
tu..l-Monnint, dar ce~tia ar ii acut mai bine sa se
ro.;tg lui Dumnezeu in parohiile lori, Lor ar fi tTebuil
S' Ii {' spuna:
Est-ne Dei sedes nisi Te7-ra et Pontus ct /ler?
Et Coelum et Virtus? Numen quid q1lOeritis
ultra?l!
Chii'lr dad'! Ie atribuim cavaleriJor T[cmplieri I
st merit neinsemnat, Yom fj obligati sa n'('unoa~­
iJ('
tem dl aCl'st Ju('ru n-a durat prE:'a mull, Dlipil :aiLl'C'i
I 1:.1i tirziu. MaL~tl-e bi '<\ <;chimha oplllia d pre Cru­
'jal! . Cf VI/ Po}>('. di.,cur, preliminar ~i I, lIT. ('" , \'11
.. "ll mi..;} phkut niclUdata sii <Iud \'orbindll-'l' impotrivu
Cruciadclor. E 0 necuviin~:i, ii cria el In 20 lulie lSHl,
(Jfl~('Tului de mnrlna ru., carf-t in<;()~ea (lin Hu,ia ~pre
l'r.lnla. OI'UJ re, ('omplf?tes, vol. XIV. p. 180,
~ Are Domnul alt.;i re~edin~a deci! pamintuJ. :\farf'OI
'J 'I e,"u 1'1 De it Cerul !>i Virtulea',' De ce :luta\i divll1i·
t. t a in alta parte? - Lucan.
:19
de ani de la In£iintarea lor Ii vedem in ranta:?i in
rcstul Europei, iar de atund, Ii se cun03:?te conduita.
F reweel Sfintu , noi nu ne insu~im acuzatiiIe ingro­
zitoarc "\C • S-3U ndu acestor nef riciti: n credem
In erimele lor, fiindea istoria ne da voic sa ne in­
doim. Sa reeunoa~tcm, insa, ca nici 0 persoana
dr mn; d stima n- re nevoie sa dovedeasea faptul
('Ct nu-i un monstru. Cert este ea aveau deprinderi
r Ie; poa e ca nici nu ai e ncvoie de :llta ovada,
privind opini eelorlalti tlespre ei, tlecit 0 expresie
intilni ;- . i aeum, du if patru secole, in limba fran­
('ez,V.
A~a incH, se pare a otuJ. n indeamna sa
rupcm de tot ell ordjnul T[emplierilorJ. Toat schim­
barile a care nc-am gindit nu fae dcclt sa demon­
streze ~. ma' mult accasta neeesitate. N punem "n­
trebarca' oare nu e 0 bataic de joe sa renunti la par­
til bllnc, Ja disdplina, la num<.>, la ve~mjntul ordi­
nului ('hiar ~i totll~' sa persL~ti In < re sa fii Tlem­
p1ierj? Daca . a vorbim deschis, asta inseamnci sa
p:-L'tin.zi d £i ~i a nu fi In aecla~i imp. 1ntr-un cuvint,
daNi lasoneria nu-i dedt emblema T[emplierilor],
ea nu rc:prczinU.i nimi i tr buie lucrat Intr-o
nouJ directie. Daca e mai veehe. e un mo iv In plus
cntru noi S~l rcnuntam la formlll inutile i sa p5r~­
sim cuvintel pentru fapte.
1 5j bei sau sa injuri ca un cmplier.
40
Se va spune Cel xista motive sa cr clem cci T[em­
plierii] erau In[itiatil. In aeest CflZ nu ne rkimln dedt
sa ne miram di aU proIit..:lt aUt de putin d nsemenea
uno~tinte admirabilc. De altfel, e sigur di: 1. In[itie­
rea] c mai veche dedt T[emplieI'ii]; 2. a ainuit
dupa ei; . pentru a fi transmisa citorva (lle~i, nu
nevoie de intermediul exclusiv a prctin~ilor lor su ­
cesori. Chia' dadi r supun l ca [mplieriil. sall,
ceea ce mi se pare mai pI' uzibil, unii dintrc e' ar fj
detinut $tiinta, asta nu onstituie de oc un motiv
pentru noi a retindem ;'i ne identificam eu ordi­
nul lor.
Dupa piJrerea mea, e nevoie sa fac m un pas in
plus ~i sa suprimam in noua organizare tot ce tine de
ordinul Cavalerilor. Asemenea institutii sint admi­
rabile, dar trebuie lasate la locul lor. Nobletea e
planta ce nu poate trai dedt in aer liber. Ce este un
cavaler facut la lumina luminarilor ill fundu unui
apartament ~i carui emnitate vapora d cum
se deschide u!$a? In general, ar fi tare mult e dorit
sa vedern clisparIn toate cuvintele care n-au 0 sem­
nificatie anume.
k;;a cum, mai 1nainte de a cHid' ceva, trebuic r.tl­
ratat locul mi s-a paru potrivit s- luam in conside­
rare ce nu trebuie sa fim mai inainte de a vcdca cc
trcbuie s - fim, Decl, d actualitatc a ramas tratarea
celei de a doua chestiuni.
41
 MI l'ERELE ANTICE
Mal inainte de a ne incumeta sa cmitem unele
rcflcqii ilsupr.l ;}('c'lui lIbied, vom r ze ta ou;"\
e.'pun'ri prcalabilc cc nu vor fi contestate LIe nid
un mason ci de cit instrui .
, Fralii 'ei mai -nv{r\ar ai Organizatie' nO;~'itre
",:re ('[\ cxista moti vc bine intcmeiate de rI creek l'a
acJc\ imi1'1 j\'lasoncrlc nLl C €lIte va d cit $tiin(a O17W­
lui prll1 cxc<.len~ .... adic[i e Ullofl!ller - obir~ici ~j a
ml'nirii sale, nE mai a aug" c:l aceast<l nu sc deo­
S('~te in mod scntial cle v('chca ini\icrc grenca sau
('giptcan,~.
Ori(':1rc ill' Ji l'ew~ita ('ereet-lirilor noastre asupril
or:iginii F1nmcmasonericijl, slntcm f nn deci~j ;i cflu­
t<im ad('v,lrurilc sublime It.lno~('utp d(> A. V.S., 5.1 Ie
stabilim ~i sa Ie propagilm in cacinll ordin\1lui p ntru
feridre<l onlC'nirii
Ded, arestc ( Ino~tin(e trebuie considerate c:ate­
15ori<' ca formlnd tcmelia prindpalii d ordinului. Dar.
dcoaren: -, dore~t.e 1'(1 ae stc principii sii fie mai mlll­
te. iar pruden~ 0 ('cre intr-adevilr, pentrll Sf:' pute;\
trage foloase de pc urma tuturor Frat"ilor, conform
fir:ii lii aptituclinilor lor, 'C pun problema stabilirii
suborc.1ol Hr' if ritelor pnJ ciPli ul1(~k fa~; ell, allde,
I ';ari:mta' Chl,ll' daca n ,e 'J ajlln~e la ~t,\bilireH
identit;Hii Ma<;oneriei ~i a vechllor Mi ere - , ­
42
pentr a elc ii form ze un tot atit de perf 'ct pc rit
() poate ingadui s]abkiunea uman·-.
In prlvint<1 rimd xpuneri, credem cd a put n
<l~igura pAlt \a 'nastra Sl?f ni..<;~ima eel toatr stra­
daniile eclor mai compctenti irati pentru Cl stabili
idcntitate intrc v(;'('hile ini(ieri. ~i initi ]'(.'(1 nasonicii
nu vor v a 1ii nu pot <Ive" nici un sue es,
Toat; lumea ~tie 'il Initierea ant1ni era acoperil'-I
J un val des, cd initiatii e angajau, SlI eel mai
fin juriimint. sa pastrcze tacerea ~i c' legile acor­
Wiu toaUI proteqin Jo <I, sto institutii sacre, mer­
gind pina In ('ondnmnarea Ia moartc a imprudentu lli
arc-ar fj indr, znit a Ie di'v'Ulge senete)e.
Dnell acest legi fuseser[i intotdeauna figuros rcs­
pcttatR, imposibilit.Jt n de a pi'itrun {' sensu] \"chi­
Jor Mistl'rc af fi dcmonstr<lta. Sa edem, ins'-I. da,fi
1aina lor ]1-;1 <lVIJt SOClrt..1 aUtor ;'l Itor" , lacu e 'te (x­
dus a 'C ridi a un colt al vciIullli ~i daca nll ('UmV.1
pulem smulge impel l'trabilei J\ntichi ilti cit va trc'l­
aturi razlet C<.ire sa ne puna pe calC'('\ cca bunal.
1 P' ,
rima ver<;~une: n-:lr fi nf'voie de rnai mult p nlru
;J ~ da ;e, rna c'n toate eforturile fie a palrunde :-en,u! ve­
chiloI' LJ tel'e a fi inutll . Dar, claca \T rn sa ne '01'­
vJn~.ern. nju~ge a aruncam 0 ~CUJ't<i prh'ire a<;UIJril lu­
,~ArIlor pUb.IJc~te pinn <17.1, In care ~ubieclul a Co<;t trill."
fhT,;t l~aI:. Indll'ecl. Ce afIam din cerceti'lrile atHur eru­
dl~l. lmlC, ~u aprnapE' nimlc. Mal mult, putI'm 'pun
c: ,Il.nelo chC5.tiUnl generale, <'capate, icl, colo, '>cl'litori!o,'
~nlJCI, Int mal degraba potrivit<> 11 n descuraja,
 "Preotii tgipt ni, zice Plutarh 1 , spun e:'\. nu
mai a('(~i zei (Isis ;-i Osiris), d ~i trupuril' tulurur ce­
o zimi<:.lir ~i rama9i in rezenia lllr, 'colo und
smt closti i ~i onora i, nu mai sint supuse uescompu­
n rii, iar stlflele e e devin stele shalucind pe eel''',
Aproape eli nu mai e ne\'oi a 'em~rciim eli ini­
iierea greaca era mea celei egiptene ~i pun a in e~­
deni<l ace ea.'li dogme, Diodor, IIerodot, Pausamas
':a . lai exad, toti ,mticii sunt de acorcl as pra aees­
ui )unct, Or, dupa toate aparentele, unul dintre cele
mai import<'mte adevaruri ce se invutau In misterele
din Eleusi' era C'll sigurania eel afirmat de preoiii
egipteni ('onfonn lui Plutarh, .i anume d zeii po­
poru u:i fuse era oameni. Asupra aeestui lucru nu e
posibit; nid 0 indoi' la, deoare~'e Cicero, i.~iti~t ~n
Creeia, JI pune e unul dintre 1l1terlocutonl Sat dm
D(.'spre natum zeilor S<J spllfia: "Cum pute~i, vai, cure
sinteti il1itiat, sa nu titi en zeii cinstiii de multiml.:
crau oameni, ca Ii se mni arattl si acum Jl10rmintel
e c. ?":: 1 e [un st'ama en poate '1'a utH, aCLJm dOlla
fi<lU trIO" ii de an', sJ a1'iiti z;id5rnicj, legenddor on­
1 PI t~lrh, D _ Is P.t Osiride, ra. tie , myol (Not. lui
l\Tai t,'{') , _
~
Autorul en lez dtn mai jo ere e ~I ('j ea aeest ade­
',k {'ra marcle s/,crl't al 1\lislerelor: The \'''~y "ecret of
the Mysterll'<;, - the greaL arCflnu<; that thel hero-gods
fen' no more than dead men (Critical in Uil1/ ('Ie., p. 269.
in not.) ( Tota lui Mal tJ·e).
- Plutarh ntt spune totu!; c1 nou, traduce car\ii
ls' ct, OSil is, de Jl-1. Mill'io Meuni r.
sfin~itc e C"fedulitate _ populara, dar importani<i
are pentru noi, cre~t.ini din s0colul al XVIlI-lea? Am
adauga mar ca filosofii antici n-aveau nevoie de
aeeste indicatii, luerul rind limped pentru ricine
1 cunoa~tc ope1'ele.
,Misterele acre i august de la EI lIsis, spun'
:lcelal;ii Cicero. la fel ca :;;i eel de]a Samothrdce !;>i
emnos. ne invai<i mai curind des re nLltllr lucru­
rilor decit despre ca a zeilor· n .
Totul;ii, in alta artc n spune a ae t Misterc
"te invatau nu numai sa traj~ti cu p £leere, ci sa 5
mon mai plin de sp ~1'anta"2,
IsoCl'ate l1i Epictet, citaii in. Istoria Ceru.ltLi:l , SllS­
~n acelal1i lllc1'u: "Partjcipan~ii la Mister, zice pri­
mul, dobInde frumoas sperantc pentru clipa mariii
~i p n ru toata durata etemibltii". - "Misterele,
pune rc! de al doilea, au fast stabilite de antici pPI1­
tru iJ ordon' viata oamenilor 1;i a alunga din ca hao­
sul", Celui care xamineaz<.'i c eta~ar asemenCil
texte, re pot fi u1;or lJlmultit.e, probabil di i se va
parea en 'niti rea greaca invcita sau re<:1mintea insis­
tent existen~ unui principit suprem, nemurircil
. ufletului de~ertaciunea zeilor oporului ~i iteva
ad varuri fizice ~i morale.
1 Cicero. Dc natura dcorum, r, 1, ve ·S. fI . '. (Not. lui
Mai tre).
2 Cicero, De Legibus, 1, 2· (Nota lui Maistre).
3 T. 1., p. 40e ( ota lui Maistre) De abatele Pluche.
4S
 LuC'ruri mari, e '..1 spune. Elc puteau fi astf [
pentnl .mUd, dar nu ~i pl'ntru noi. Tn gencr3 , apre­
ej m tOclte forturile Antichit:Wi d a Se apropia de
ad v.ir, ~i asta e oreet, dar nu trehuie sa 11<:' lci.sam
orbi i pin..! intr-atlt In( it s.:i SU estimiim .-up riori­
·Ite<.\ tid 'j noui'i de Ev'mgheli '
At nl'i c'nd inccrcam Ull ~cntiml'nt de re ped .
(itirea locu\iunilor tinute de hierofant ini\ia ilor l ,
a I a imnului. ,i mai n inllnat ine, a1 jlo~ofului
leantes~, poat. a i ceva mai putin surprin~i daeii
11C-am gintJi ca nwritul intrinsC'c al ac_ tor oUl tex­
te se re uce a exprima in frumoase crsuri gre­
(e~ti, pIima leqie din atehismclc noa,<;trc.
Dupa Platon, Cicero ne :pune Intr-o lLH'rar ce,
din nefericirc, nu ne-(l parvenit In tntregimc: "E greu
sa ajungi la CU110a$terea arestei Fiinic care e c, T ­
t:jl a tot; in ('..l nd 0 dcscopl'ri, a' . 0 erima s-o dez­
v:dui" 3 .
I Au Cost cita!€! ue Euscbiu din Ccqreen, Urmon ·t.
EI'uny., 5i de sfintul 1ement dAle '., Aumo7l. a Ge1It ...
(. rota lUi Maistre).
• Tn Stouaios. Ec ag. P !is, (. 'ota lui luistre).
J Alque ilIud quidem qU;]~i par ntem hUjus univerSI­
tatIs in\'enire difflcile H cum jam invcncri inJicare in
\'ulgu\ nefas (1'lmoclls selL de universal. Inter fragm[ nla\
Cil:[eroni\l. Af!am 0 maxima aproapc ;Jse01ana!Oare in
canllo atd uitc antlcului Toth: ..E greu l>3-l cuno*tl pc
Dumnezeu l1i imposibil sa-1 expriml". SfintuL Iustini:m recla
aceasta frazu ell elogii in E.-chort. ad Groec... ('ota lui
Malst e).
4
('ueti, Mon e-niore, ell citii maiestuoasa r ze .,'
intuia icero primul $i, cum sintem azi convin$i ('~l
mai simplu dlntr ade Jnu': xistent'l Fiintei 'Su
preme, .
. t' va adllce obiecpa eJ aec:?ti mari o,lmeni n-:lU
spus totul, c~ $el rctu era respectat C'1I stri tete te.?
Raspundem cii, daca lege<l tainei n- L
ost niclOdaki
iolata, (> absolut inutil a inccream s-o expJi<:am [n
zi1ele noastre, iar dac' aptul -;. fntimplat m lucr..l­
rile e-a I ajuns In') la noi, toate indiscrf>\iile e siot
('unoscute. Sa nll ne facem iluzii: Antichitaten C 0
min'\ exploCltata. Dupa Fabricius, Le Cere, eu _
worth, Mosheim, Petall. Huet, Brucker, Stanley,
Warburthon, Gebelin l etc, nu ~tiu cum am mai pule.
pretinde a d scoperim, nu itevn auevaruri razlete,
ei 0 dOddna incheg.-ltii. precun 3c('ea pe cnrc 0
avem. Referitor 1a Cl(, asta, vom ace 0 e aTCU gent:-­
raUl de 0 oarccare importantl.1 ~i anume rei, daca 1n­
te1eptii antici ar Ii ~inut cuno~tintele noastr am
fj gasH urmc sC'sizante in £iec-arc pagin<1 run SCri~lil
lor. Poti spune , farli a deveni indiscret, rnii d lucruli
perfect cla1'e pentru adepti :?i ell totu ininteligibile
pentru restul oamenilo7'. Or, 1U nwnai cU nu gusim
nimic asemaniitor in toatJ opera lor, ar inUlni clcolo
o sumedenie de pasaje care lasa a se rcsupune ne-
I A e remarca nume1e aceslui ocultist, precursol' al
lUi Fabre d'Olivet ~i autor a1 Lumii primitive.
47
eunoa~tcrea octrinei noastrc. De pildf.i, in fragmen­
tul ('itat , Cicero se intreaba: \ICe motiv l-a putut d ­
ermina pe Creatorul universu1ui sii diiruiasea fiin­
a?" F'lrii indoiala, 'iei eo exprimare dar:l, eel p tin
pentru noi; nispl nS I, insi'l, e ciuciat: "Probitate vi­
elicet proc abat; probus autem invidet n mini:
ib<luC omnia sui imilia gencravit: haec nimirum
gign n i mundi causa justis ima te... '.1 In zadar
yom purcede la puncrea in luminii a unOI' tex ale
scriitori10r antici ce par sa jndice anumite euno~tin\e
privin degradarea omuini SCi 0 regenerare iitoar
etc., cleoarece to ate aceste idei vagi nu erau d cit ra­
mi! ite mai muLt san mal putin $ubrede ale 'T7'adi/iei
primItive a[]ate a toate ncamurile lumii, iar dadi s
dorc~te stabilirea renume1ui filosofilor antiri pc
aceastii bala, atunci trebuie sa aceeptiim di ~i in
America erau ini\ia~i, deoarece ~i aeolo gasim indicii
(p,;pr p .1 C"' ('a~i ade ';~lrtl rF.
I Traducere: .. Deoarec era 'in cel D1<li inalt grad bun;
intr-ade\'or, fijn~a bUlla nu pjzmuie~te pe imeni; astfel
incJt \',1 zIlmhli toate !ucrtlrile asemanntoare sie~i: in mod
sigur. i1cc::u.ta e cauza cea mai robabil{\ a crea~ciu.
~ V. Tableau Naturel ( ota lui Malslre). E vorba de
ucrarea leosofului Saint-Martin dm care d ducem. 0 dala
in lJlus. influen~:I exercitaF asupra gindirii maistricn . Id~a
in di cU~ie se afla in c p. X din Tableau !'future.! (edit.
1900 p. 118). E import, nt de observa ea teorla m;:\Islnana
T;a(ll~i i univ rsale. a Cl'e~tiOismUlui, slntezit intr-un lei
tuturor religiilor, dlDtre care chiar ~i eele ~ai ronate
Int rtimasite din Reve)a i Primltivti. s eaga de Teo 0­
fie ~i de Sain -l\lartln tndeosebi.
48
Poate n-ar Ii inutila obs rvatia ca 1n impurile
ce-au precedat ~i urmat imediat instaurnrii Cresti­
nism~lui nu numai - sC'cn~ u n-a mai fost P,lzit
c~ atlta stra~nicie ar a isparut complet. Pasajele
utate ar demonstra singure c,o I[nip,atii] nu intim­
pu:au piedici in a prczenta, macar in term 'ni gen ­
rall, ceea ce cr ill uwatati. Exista ins,-I mii de love'
c-- pretinsul secret se gasca pe toate t1rumurilc 1•
De altrel, pomind de la ideea cii l\'listereJc faccau
cunoscute eel mult rima ~i ultima parte . Simbo­
lului cre~tinilort . ntichitatca <l fast pusa U1 cea mai
v
favorabilii lumin' deoarece, daea am trata subicctul
,
~ .mai multa rigom:e, nc-am pute lntreba cum c po­
sIbIl C~ mteleptii antici sa se fi exprimat intr-o mani­
era atit de echivoca despre dogmele capitale ale Rc­
ligiei naturale. Dad. se persist;- in a 50coti Mcmfis
EleusLs, Samothraee etc., drcpt depozitare ale UlL'~
varuiui, de ce n-C\u mer aco10 S3 caute? De ce atlkCl
inccrtitudini, contradictii, absurdiWti chbr in scrip­
Jile privind existen ta lui Dumnezeu ~i emmin:a
sufletului pe re nl Ie-au i'i,sat? De ce atita dubju
~i nesoeotinta pinc1 i in Phaidon? D ce Ckero, dUPd
ce-l?i pune trei personaje imagin<lre sa intrc in con­
troversa referitor la primul din acesie ade rJruri.
sfir~e~te prin a aiirma ell opini cel ui e apara eXis­
V. mni al~s I\puleius, Warburthon (DilJin legisla­
. I
tlOlI of Moses) ~l M. Gebelin, M071.de primitij Hlstoirc c!lL
Cale71drter (Nota lui Maistre). '
4 - lslorle ~j masonerle 49
 tentil Z('i1or ~i a Pro identei i se parea ud veritati.
dcscompunerea trupului, Sa nu ne grabim sa conchi­
similltlldinem prnpC'nsio-r l , ('it;\ modestie! Sl un'
d . "dccoi, autorul redea in ncmurirca sufle tului"
liis<im 'rnpresionati d cite <I pasaj' stor<litoarc' laT
fiinde.. , pentru rea mai mare parte dintrl' (>i, C'xist.t'n~
he <;;. rasune colegii e. Pentru a aprcd" judicios s 'rie­
ta "jitoar > nu 'ra decit incorporare~ sufktu!ui in ma­
ril lasalc nou;', d' filo50fii ,H)tici, I1U re-hlli ' . I
rele tot din ('ar el nu eTa dedt 0 midi !J<lrLL' :haJar,
pi ·rt! m din veden.. nidodut:-I llmldtOiJrel' ('onsid '­
uup.) moartc nu mai ave existen\1i individu Ie!
rt:'n .'
Pentr I 0 mai buna in\elegerl', rediim 0 CUl'losC'Ut<
J. Chi,lr daC'ii g<-\sim in 1l1iTari l' lor texte pilnnd
('omparl~ie. S'- ne lnchipuim 0 sticJ'- plin.} (' apii
hotaritoarc Tn favoarea spiritllalitatii i d nl'n1l1rlrii
plutind pc "pc-Ie oceanului; este eXist.en~ noastrt(
sufletlllui. clc slint ('ontrazise de alte kxte diam·trill
nctuula. Spargeti sOcla; aceasta ' lnoartea. Th.'(>i,
opu!>c ~i 1(1 rei LIt' del jive. D' pilda, EmpcdodC', din
atunci l'ind Un filosof din vechil1le ne spun ec'i la
(·1.1r(" n i c' ci te z;j fragmen te ce-ar tn-bl Ii <;i;l n' rae;
mo:a~ spiritul ,e rcune~te eu principiul sau, jar
,it- ' 'z<im ilIii turi de' Clark" e <1('1..n;(lt in mod (hI'
pul cu materia din care CI fost s/'os etc" se ~tie cit
d(' muteriali 11 de ('tllr P utarh, ('icero ~i 1\11,1('1'0­
pretuie C <tcest exprimari, famiJiarc maj ales stoi­
bills d la el n1rninlnuu-ne un VNS lill'onic ('\' n-m'l'
C'i1or. ill C',lror Tot mi-a parllt intotdeaun,l inrudit 1n­
nev~je de ('oml'ntariu. Jatil-I, fE.'cbt aproxilllativ: U('ilproiJpe C I C I ' 1 lUi Spinoza 1.
,"piritul ntt e decit stngeLe cc 'uce sa.-71l l><ltc;
P bunii dr pt.ate un savant eng ez afirmil fan,

iniTlla~',
zitar (';.1 toate subtilWitile filosofilor grl?('i nu tin

2. Cinu l' vorba elt' t'ilosofii ntil'i, 1'(' mai <on­

dccft siH fuC' s;;t r spinga eel dintli 'j eel mai ilTlpor­

seC'venl UlTLl L' metoda lor ;1 dublei doet,'inc: una tllnt dintre at.leviiruri2.

pc tn l'i :;i ~t1 ii pent II popar: astfl' SL pat ('xplied

n P,I k ('ontr~lcJi(·tiilc Intilnitc in. operel lor. • .' T()<lte 11c,'o.;l,' obwr";'l!li lIU fO"1 t1ez\ oltitle ~l IJre~ 'ntllte

:3. Daci't intilnim a au odi din .\n.ticbitate (n1 l ­ 111 lIllreilgu Jor tarle de episcClpul WarburthQn (TJil'in Lf'­
~.Jl,\l of Mo,'e~) !;oj de apfmilorul ~u 3110nlm iO luerLtI'C8 in­

mente rc pr sllplln limp'de xisten .<l sufldull J dllpu lltula -\ ...1 I" /tical inr/uiry i,UO the oplllion,' and practIce

oj the an~i nt Philosophers Coru:erninq the IlIztur, (lJ thr

1 'l'roll!\ll't'I'C: :l le .J.[Jl'Opia m;"\i Ilull d .. ;,Hlc '{II'. • (JIll lind. )ut1IT('~tatf' and their Il~ethod 0 Ihl' Doubk Dn,­
- \ FILII-. De Nac, Phil .. 1, 5. CIC .. 1 us,.. ("lu. " , ,9. 11[/(". Londun, 1748, in 80, (No!;) lUi :o,-1'1i"I1'e).

la'rob, in Smll11. Sdp. I, 14; Vavl,>. ad LCCCI'. 1 u. r." lu', ' .. rt i!> a erj' '>tt-ong proof the necc>"it, oI lhe
(It. ('<0 ,l lUI lal> 1'1'). Gil 1 ·1 of Je Us". ( 'ola lUI Maistrc). Traduc n; .. cea ttl
( 0 pllterni"a do ada cit ne 'oie de EV8nghE'liil Jill Ii, U ".
50 .c'
51.

De-aid attd deja
Cum jreamiita. tot Zenonismttl
Vazini ca si:nt tratafi astfel
SJinfii cei 7rt(n-l ai pag'inisrnttltti.
Icrtdr-; .11' nu-i gre~eal< oaslrii UdC.1 tn~eJ ptul
-\ntoniJ1 ( definit moarte-u <:<1 "sepor reG satL dizol­
varea elcmcnielo' din care com usa 07ice fiinta
vie $7 nimic aUceva"; dadl Epicte nc spun~ eu :,;i mai
multa tarie despre moarte ell "nu e t reccrec e 1a
ceea c C'ste ia eerr cc nu este, ci la c ca cc nu e in
clipa de fara.«; asHel incH omul devine dupa moartc
"altccva. c care lumea are nevoie«; daea Seneca,
dupa ec pune ca ortii sint fericit' sau imic, mai
face un pas ~i n decJ:'lr-" {{ra lnconjur cii moartea
• nc conduce SpTC aceea$i stare de ]Jace in care ne
aflom inainte de a ne na.~e ~i cii sa-fi fie mila. de un
mart e 1u. fel e ctbsurd ca a-1i ii mil' elf! cincva ne­
niiscut ' " ,
CiJW ~ti(', insa, due.] adcptii Antic it-Wi nu ne VOl'
spune L'£l misterloaselc cuno~linte ale unticilor l1U tre­
buie judccate dupf crierile filoso1ilo c re, poate,
n-au Cost a<.lmi~i nicioLlaUi sa Ie afl , cli Dumnezeu llU
se arat c 01' tr1L.fa.~i et , in aces' CLlZ. C de crezut ca
I Cun[ 'rm ace.,tor II'UmOllS m:\Jdme spunea 1\Iontaigne:
..Vi • nU-\l pcl<;a de moarte llindca e:jh nu, mort pentru
ca c'iti mort". ( Ot,1 lui Malstre).
52
•
,rice ciJ~ci ~n Atena sau Roma putea fi iniiiat in
(ele mal ublime cuno~tinte, in reme e Socrate,
Pla~on,. Mar~-. . ~urelill, Cicero, Epictet ~i aJ\ii n era
ieClt ru~te bletz ucenici, dar, cum ac $ti oam ni CU01­
seea?e nu ne-a transmis nki un monumen aJ noro­
eu Ul lor, va trebui sa ne miirginim a spune: tot ce
se poate.
'c luum imlrilzneala de a spera ca .V.S. nu va
dcza~roba aceasW mica digresiune scrisc1 in grabii;
adevanu rezultInd din controv rse, e ingaduit a com~
bate opinia unor Frnii cc or tot inaclinsul sa
d:seo~ere Masoneria in ini ierea greacc1 sau egiptea­
na. Sa dovedim cil n\.1 slntem oameni nai, dar s<'i ne
iacem 0 genealogie clarn ~i dcmna d oi, So. ne con­
sacrum, in sjir!jit, Evangheliei $i sa liisifm la 0 pa,.te
e~t~{lvagan.tele Memfis-ului, Sa ne Sntoarcem in timp
pll1a Ja pnmele seeol ale Legii sfinte. Sa studiem
a~ti:hiu:tea cleziastiC'a, Sa intrebam' pc rind Pa­
nnt~l. a adunam ~i 5. C'onfrunt<.im pasajele. a do­
vedz,,:: cd sint,e1:" cre$tini. Sa me,q-gem 'mai departe:
adevarata relzgze are mai mlLlt de 18 secole:
Ea s-a nascut in ziua cfnd au luat nastere zilel.e
~ 11 merg:m in ~rma pina la obir$ia l~lcruri1or :;;i
sa dcmonstrurn prmtr-o Ynl11ntuire logica de necon­
~stat,. ca sistemul nostru adaugo ta depozitul primi­
tw nOlle daruri ale Marelui Reparator1.
1 Hristos.
53
 RECRUTAREA LOJrLOR
E timpuI sit rev nim e unde am p l'{'at. [ u in­
(aJX~ n id 0 indo' alci. urn s-a marcClt Jeja, <:a 01(-IYC­
Ie l-e al i\Jasonerje' va 'i $tiin(a Omului. Dur, cum
nu vom pUlc<! lua prceautii prca ~l'ver > p€'otru a pre­
intirnpind, prin <11 gen'" ~i cxaminare<l perso~nclor,
gnH.Iare,1 ini0crii mason ice, c necesar ca sO\1ct<'lll
noastr;1 s:. ai bit ~i sc:opuri secundar', care Sil ofere 0
pnoe IP;-!ft~ or oameni difcri~i ca fire ~i. in a,:,la~i
timp, f nc "jute s..i -i apreC"iem. Pentru d t~~ge, J.ns<l,
('ele mai man roloase de pc urma regen< rani or<.l1Ou­
lui treo\lil' gasit u aranjament conforn }irui tli­
riteit' grade de examjnare ~i de suspcndi'iri Sil Y:'
in folosul individulul, 31 Intregului ordin ~i.J pam 1.
Indril7njm S'I credem a nu imposibil a sc < jungl'
1.1 ;Wl',tst<l daci vom pune direct in mi 'Cilrc olitie..
:>i rdigiil. Dcoarecc A.V.S. a bincvoit S~l Ing~'~dllie
fic('.lrui Yrclte sci-~i pn:zinte propriile spcculrJtll, nl'
11l,1' Ii Ix rtatc:'l de a-' <.Iemonstra e{l ordiouI va t.Ie­
veni unn din in. titll\iiJ" ('el(' mai litHe pentrll om<:­
nire .1(,1, Intreaga 1\l<1son'rie fiintl impartiUi -n trei
gr;H.Jc, ;rimul va aV'(I dr pt se~p.' etel ,d~~ .?in~fac',re
n genf'r s' studicre. moralel !?I ;1 poll!lCII .f!, nt.r,~le
~i ~ )l' i icc : ,i1 tloilE'i.l nnirea sectelor ae{itme :Sl In­
stT!c;rea guverne or; iar' 1 trcilc', rCl'e!a(ia reve­
luliei sa: euno~tin~ele sublime d care ne ocupam.
54
.Mai -n;tintc t.Ie a dezvolta acest plan, ..I IuItm in dis­
l"U~Jl' t.Ioua rt~eli din S"isternul actual, c atit mJi im­
port.tntc C'U t'lt S0 comit de la rimul [.><is:
. Pentru grad'lt: albastre simple, 'ldil'<i J ntru
intr;lrt'a in ardin. nu se lai pretind' din 'lrtea can­
did,ltu ui aprobarea C'onc-et,ltenilor s<'ii, (11 aIte ('tJ inte
nC! c"pUoern 1.1 primejdia de a Ii ezonorat ordinll1.
La Cl1;lOlb{'ry, n-.:tll1 tinut nil-iot.laU Se<lrT1.i dc' tole­
ran(.a acoroaW prin noul cod, iar eXlJt'rit:n il ne-a ara­
t<lt ('u hot<'lrirea lU<-ltii ~ra bun{l. J i Se pn:'zent~l p<.'ntru
primul grLld 0 ersoancl. particularcj, supus ell regelui,
dar Io<:uintl in alt ora~; ne informam Ia eei ('(' l-.:.tll
Tr,.'com'mCllt; exist•.lu acuzatil impotriv<l lui ~i.
respect..)nd l'odu1, ;Ir Ii fast primit [fIn) difkultate,
'l'-otll~i, pt'ntru .1 nu nc indep<lrta d un sistern f'on­
1<'1nt adoptat, noi am cri in patriil sa, un e II .fost
rcspins, eil sa spun em [l~<l, cu brio, Tn general, nu
'leqion~m decit o'lmeni ale caror rnoravuri Ie nfUim
pri to<lte rnijloilcel posibilt.>. In azul unej alegeri
nl'potrivite, e 0 slnba consolan' gindul ea subi dul
ate fi intirziat in evolutia sa masonica sau chinr
exclus din rdin, fiinckft e ioarle gray sa iii eonstrins
I., mj'loac iol ntE'; in rivinta usp n dl1ri lor,
Ii ul, prca pu\in 1.1 curent eu ierarhia noastr~, ne
]ud cit in m.J a. TOella lumea ~tie eel Soeietatea abun­
lrl de caractere indoielnice, destu d perieuloQ'
pentru il d.:iuna ordinului in opinia ublit'Zi. d r nu
lI1deajuns pentru a motiva excluderea, Se pnre, C'( i.
~_ ..
ca ar trcbui sa treeem cu buretele peste accst articol
in co ul actual
. U alt abuz, nu rna' pu~in izbitor, eel pri ­
'uH de rcligia candidatului: dn sti in genunchi,
gata sa c epuna juramintuI, i s spune: .,Cartea pe
arc ati p1i.S min este Evanghelia Sfintului Joan:
credcli in ea?" - MaTe impTlIden~ii. Sa lua un
mar ('c n-arc nici eea mai vaga idee de. pre ad viira­
tl ~el al Masoneriei. poate nid nu creek in Dumne­
eu (ce nu poti presupune in acest seeaI? ~i c care
i Intrebi dintr-o data, in prezcnta a 40 de persoane,
laca el crede in Evanghelic. Sa rencctam bine 1a
~lcc~t lucru ~i vom vedea cit 0 astfel de lntrcbar e
de 0 u.:urin~ii de neiertat, iar riispunsul dat e prea
adC'SE'8 crim ~. Negre~it, e important s5 xistc ga­
ran\ii asupra sentimentelor religioase <:lIe candidatu­
lui, dar in accasta privin¥i trcbuie mel'S illtre rigoa­
l'e ~i ingaduinta. Ar ii de ajuns sa i S0 puna candi­
datului en p ntm noi e lege ea alegerca persoanelor
sa fie facutn cu cea mai scrupuloas~ sevcritat£' ~i di
nu ti em deloe seama de 0 integritate nedov-dim. E
rugat S.1 vada claea nu are eo rezerva in a semn
urmatoarea profesiune de e edinVi:
"Atestez, pe onoarea mea, eli ell ered cu fcrmitate
in cxistcnta lui Dumnezeu, a spiritualitatti. a nernu­
ririi sufletului, . pedepselor ~i a riispUitii in viaia
'iitoar , far- a exclud alte adevaruri ale religiei
ml'le dcspre care n-am fost Intre at l .
56
Se pare C,. n e nevoie de mai mult, d jndata C'e
candidatul a fi 10ia1 ~i cinstit. Daea, din nefcricire,
are indoieli asupra unora din dogmele noastr , sa-i
indecam ranile In lac sa- respinnem.
CEREl\10NII SI REGULJ
OPERE DE n rnr CERE
(Gradul intii)
Destul despre pre '01inariile primirii. S;,:\ intram
in loja ~i inainte d a dezvolta pianul consti tlltjon~I,
si! vedem, mai necesar sa mentinem aparatul de
eremonii ? In aeeasta privintii, indraznim sa 0 asigu­
nlm pe A.V.S. di aici se afla lli1ul din punctele esen­
rale. Unii Fra~i VOl' crede poate e<1 dau dovadJ de gin­
dire filosofica atadnd ceremoniile dar nu e deloe a~a.
1 ici nu ne dam scama in ce masura forme e ~i diver­
. itatea eeremoniilor au influenta asupra . lor mai
instruip oamenl, insuflindu-le respect i servind 1<1
a-i retine in ordin. Peste tot in jurul nostru gasim
dovezi pri in aeest adcvar. La calviru~ti, mcschina­
ria eultu1ui a dat 0 lovitura de moarte religiei. IntI'o­
dueerea unllorrnei militar a revolutionat Euro a
Pte. .. Dar, ea sa nu orbim decit Lie noi treizeci sau
patruzeci de persoane rinduite in linl~te' de­ lungul
peretilor unei camere tapi~t- in nC'gru sau' verde,
57
<Jeosebite intre ele prin ve~mintc unice ,i n 'av~n
voie sa vorbeasca decit Cl permisiun, or jlldeca ell
JOte1epdune asupra oridirlli subiect propus. rnc.lepar­
ta~i t· piseriik ~i imbnk,lmintea. sting ~ i 0 lumin' r
din now s' ingac uiti doa s~ sc mi~te scaunde: Ji
\'t>~i \~'Cka pc de iil i oamcni (' m se imbulzesC' unii
sprc .,l~ii, 'um nll se mai Int leg <ll '\orb<.'Se despr'
gazetc .. ' fcll)t,'i, 'ar eel mai eu judccat{\ dintr' i s('
WI fi Jntor~ aC'dsa mai inainte d a-~i da scama I'li it
proccdut a eei alt!. 5,i oncepem dcci un rill/.m jIL­
dlCios ~1 uneori ugust, perfect d<-lptat instituti'i
noash'l' viitoarc. Sa fie vorba in cl de in atoriril·
nOij'i'tn' eost ite, de mora Iii general:1 ~i tIL· r 'in\<1
Suprema ll.l 0 anumit"' demnitat , I. accea i dist<tnt.i l
cl l • politctca un('; fpmeiu!1ti ea ~i e morgCl a c e3 ('e
Sf' nUl .e~t(' un Ji osof. Sli n' f('rim. ai ales. I'll u­
pnmam .iuromintul. cum au propus unii, oate din
motive' suficiente. dar d IIp.intdcs
Teologii care au VTut ,-I dlmonstrezc u\ jur{\min­
tul ostrll ilcgal 'lIJ jUUClClt gr '. it. E adev;"irat (';i
numdi autoritat a civila po<ltc ('er ~i primi jlln~min­
ul in di\'crsC'l~ aett:' ale !:>odct..atii. tid nu-i pot i con­
test· une' Iiinte inteligentc dreptlll d· a atpsta prin
juramint 0 c!ctenmnarc interioar[j , llbC'rului s; u ar­
bitru ~uvcrunlll nil <lre uutoritdt uecit asupra <.lc1IU­
ni.or. Bratul n' stc al lui. ciaI' voin\a imi apartine!
Trcbuie sci fiu f0105itor. Ei. bin'..'. ur ace,t UCflI. filrd
a Ii con5trins, 5,Hl am;lgit. FiiC'intl promi iun a til
58
mina Pf' 0 carte d> pre 'are crcd ('<1 c divina :ji pril1
8< est act ext rior afirm cll. il iau pC' Dumnezeu drept
martor al angHjamcntu ui meu. Nu e nimic condam­
nabil aieL - Dar daca princilX'lc dezaproba !:>Clll pro­
seTi . asociatia? Acca!:>la C 0 aJ til robkma, a ('arei
bOlutionare tn·bui lasata in seama ('On tiin ei Frati­
1 r in fum'pC' c1' circumstante. T I giituni l'li astil.
'I-i ntT bam PI" masonii din Torino comportare,
lor, la fc1 de atenta eu cea a suveranului. poat!.' sluji
(";) mod .J. timpul sii r v€'nim 1. dczvoltar ~a planu­
1 i constitutional.
o sod tutl'. ai cilrei mC'mbri sc ang;ljcaz<i in tota­
litatc, atunci dnd int accepta\l. sa laea tot inel
vr melnic cc depinde de ei, e fara doar ~i poate 0 m­
titlltic foarte respcctabila, abstractie f,kind de orice
alt onsidcrent. PentrlJ perl£'ctionarea cestui prim
S('Qp In!;<t. e trebuic sil fic tinta dara a lntn·glilui
onlin, l' neCcsar C'a: 1. sa Sc cxtinda ~i Sil Sl' int[lf(~as­
ell legil fratcrnitatii;? filantropin S,l de ·n;. mai
adiva; 3 Fratii sa fie obliga~i ii studi 7.(' morala ~i
politic-a.
De multo vr me exisUi emul\umiri C(I unire,
Fra(ilor nu . e ila decit in C'aide ~i. de~i HE-formal
~ facut U 'ja efortllrl ntru remf'dierc;"\ <l('estui rau,
mai lipse~t inca mult pentr 1 ea totul sa ie n ordi­
1 F. Yorba de!>pre Reforma copanii. l\ral~tl' clp<l:-\i
nea. a a cum am m3i l>pus. de 10Ja scopana !'('formula a
HI ului Strict i Re<;pectari templierc.
;;9
n . Recomandam insist",nt aeest pund escntial rlvnei
~i mtele ciunii Fra~ilor ce urmeaza a se reuni la Co.n­
\'cnt, pentru ca noul cod sa ('on1;ina legi striete in vlr~
tutea carora indatoririle unui Frate ia a de altul sa
nu mai ue 0 uzanta, C'i 0 obUg ti ' E nceesar, nd 0­
sebi, ca, in baza unei egi speciale oriee mason ailat
in nccaz sou suierind sa aiba un dTept formal asupra
puterii, aptitudinilor ~i a[cctiunii uturo ~r~~or;
loja sa-l reeomandc tutLlror membrilor aso c:a1;l_ 1 de
car poot avea ncvoie, preotu s<"1-1 imbarr ateze,
magistratul 5a-l protejeze, avocatul s~- apcre, me­
Jieul siH ingrijeasdi etc., 'ar proport JOna1 eu zelul
~i afectillnea d0 ('arc ei au dat dovada, sa primeasdi
Llin artea 'intregii loji ultumiri infrumusetate c~
tot ('ee'l CC' 0 pelitele inventiva ar utea gasi mal
magulitor. N e nevoie sri amintim ca, oricind evc­
nimente fericite sau nefericit < fceteaza vreun Fra~,
i sc va trimite 0 delegatic 'lns5rcinata sa-i translm~
senti mentcle lojii. Ddegatia va fi aJeasa dintre oV
Fratii :?i de ditre toti Fratii. Misiunea va fi. i~re~s­
tram, iar del gat ii yor da soama de ea in pIma lo]a;
fiinddl, inca 0 data, forma este un l~~CnL :~s:m.nat. ,
o eorespon enta strinsa eu Frat ll stra~l 1 obh:
a~iile noastre fav,i de i, e constituie .pr~ csenta
reptL1>lica miv€rsalii, slnt inetl un. ~bl:ctlV de ce~
mai mare importan <"i. Tn <. c astii pnvmt a , ar trebu
in ocmite citcva legi bune prin care sa se stabi1~as:~
mai multe contactc ~i relatii lntre diferitelc SOCletatl
60
l1i sa se impaee bunavointa eu pruden\,a cind e vorb<!
de Fratii cilliitori.
Aid, ne luam libertatea e a propunc AV.S sa
hinevoiasea a stabili la Convent formula unei scrisori
de recomandare arc sa ie -narmatl toti Fratii ca­
latori, iar In Upsa i sa nu Ii primiti niciunue. Pen­
t evitarea oricarui ncajuns, ea V c tre ui a fic
scurt8. ~i enig17wticii; 0 alta precautie gencrtl,W ('€ mi
se pare importanta ar Ii accca ea diferitii cane l,u-i.
inamovibili, sa trimita 1 toate rqcdintele ordinului
(macar in cele c care ne aflam' relatH) n model
constant al semnaturii lor. u vedem cum aceste
precau~ii, adaugate la toatc cclelaltc, ar mai 1<1s oC'
p 'ntru vrcun perieol; iLl orie
,
rate InLlrmat eu
'
scnsoarea propus5, trcbuie Scl fi sigur Ii va gasi
pretutindeni (1n numcle codului) politete protectie
l1i hunavointa.
Poate cu t03(.e ace ted sin!. de njllns ea s5 lege
un Frate de Societate, deoarece el va gusi aici, inde­
pendent de oric alt a~ez5mlnt, avantnjc importante.
Noi insa dorim sJ fac m ~i mai mLllt pentru el ~i sc­
menii sai i il vom invata ca bin faCerea masonicli
nu i,imine Intre zidurUc 10jilor, Aid 50 dcschitle in
fata noastra un ump larg, iar pentru a-l arcurge eu
demnitat va fi stabilit, in ficcarc loj'i, un com.ite
de binefacere avlnd misiunea de a sc informn despr
tot bincle ce sc poat faee:?i desprc eel mai potrivi­
te mijloace. Acesta a pune loja la curent eu tr;lsa­
61
 , ' t t .' p<ltriotism ce trebuie
t. m ca, in sist.emul actual, masorui "lIlt niciO'(bt
tl
turile- remarcablle de vir u ~1 , ' , ' in tnlm nt(>.1 nemijlocite all" binelui [<leut , astiel,
. i presus ur sfcra obi~1\ liLl a slmplcl onestl­ lltuni dot] ~ vorba de grija fat<) dE' un neferkit,
puse llld ,.',. e 1-1 da d in ferioarii I
'""+1' Da.di. ('tll1l111e pain sC" dup{i '. au volal farii obi c~ii un ar il b,.mi, se c­
l.<.'~ ,~ • n , d' fe­
so<'ieti'\.ti i. nui Ie p\ltcm f'C 'omp nsa 10,0 I I _ trag ~i nU sc m . gind '$(' 1<1 sin,
,~ d b d' mu h con­
' '" ~tu11.ci cinll vot l O i n 1 mal ' , Poat<: ('5 ar fi mai bine ca, ;tlternati,', fi '('ill' '
l un, 1<11 ..1 " " ' 'el m'\1
.
Slst'n~<I,,'
I 1'(" \U'ill libert-at a
•
u('
a C)"l..'"UC ca
, ..
10 c
'
Frd~, mai al> fi care tinar Frat a sc achitl.", in
, t b"rb"t onorat pri11.tr-o serloas, a('~lun , nu
num [e lojii, de cutan,' sau cut,.'lre opera de binefacere
mJn<'n .1 ", • , "d t'
, [' J u"'or magulit atun,i lind y;\ pnml e ,t l'l se re uma.nda. Cine nu !?ti ~ cit de mult ('onte
\.1 I Od .., I'
, prin 'lr ~'\
noi 0 Jelt'gd~i' sau 0 s nsoarc ' .
modul ('um e fae .:tl:tele de filantropie? Trimite\i un
ar..ll1ct: ft"\idtilrilc ~i omagiilf' noa5tr:, A(:l'~" t~1 r~~
ban • aUI' Un i famiHi aflate in suferln~ - nu e
.. 'f' ,.' Je ordin n'tlublJt'Lln ~I dr put I
d ,(',t 0 pom..ana.,' duce~i-l voi in!jiv<:"l: <: binefacerc.
('on1!Jensa ,II I ( \ ,I . ,r, ' , . ,1 d
, . Ch" t, ,r n-;l' fi nvnlti:l, eLI ar f1 la 1e c De ultf('l. ascmenea ,]("te lontribuic mult la perfe('~io­
l11L:reS,1. lar I ald , t
'l' 't'lt P nt[\1 ('el (" 0 prim '~tl~ ut 'I pen ru n, reo Iloastni monIa, Omul nu e facut pentru a spe­
on ora b 1 0, ,~ , ,

,,' " u [0105it arta t.!L- a 0 face Jonta,

('uld lnb'-un fotoliu, ('1 aC'ind bin 'Ie Sa prindc) gus­
I

(u (e; ,I . ' , 'tet I ' d ' binefarc. tul pen tru [ J •

fndatorirl'a pnnc'lpala;1 orm 1I 111 . '
. . '!" c1" S" Pll[1l' dLlerl ne pll tL'11) l.'xpnma <l5t­ Ilai. awm de format nu numai sufldul masonulul
jnsa at I d , ' , , 'J '
. . , " J' 0 c1e~copl'rt ~1 a-I din primul gr<lt1, C'i .:i-i lumin,-11l1 ~i spiritu , iodem­
'l
fl , 7>C lIrnw neIer/cn-lI, d , _
, ' i JiferitE.'le grade
.1pl ec .
ue ,I '
respJng~ ne '
, . , nul' de
>ru)lnarea lllndu-I la :.tudiul moralei ~i d. eel al poLitic!i, t-e
\ ' Ja h 0 parte ru~tn('a ('l' <:-;ClI , ('stc "wrala stateLol', In loji se VOl' discuta probleITk:
('arc C'('rl', ll' <I c " " \ ll' ine­
5timu\.t, intr-un (' 1\ jnt d' ,\ 1<l!11tlrl ,1 onl U in ten' untt' pl'ivind accst douii ~tiin\e, iar in ('Iocr
III dnd l' V,I ter' pur rea Fratilo' in s('rLs In pollti­
fdLen: \ lojii, -' h
on\ in~i. Cel ~\cca~ta vir ute' usc' t-r: ar, IllPst " ii, si nu n . piq'Jcm nido bt::1 in prmcipii far{l rost.

'f' ," b·-n«.:"ti I i ('a i I lUd-tl' lormel ~ POS1­ tllO r rc me '\fi7.il'a i.lcestei ~tiinte ~i in genl'rdl tot
e )leV,l S,lll'l lUI a '{ , ..' 't
hi le 111 olusu umani ta\i i, rl' .. durn delTIJll re~pe(. ut.:
, l' I le vor ant I ~'rL ~ilor ('It ~lnt d d P I k : Poole C;J .1,Ii~tre se "Ulde~te 1a opcrele Cllnl:rc~.I\1 I
.\1 nOl) Ul c'O( • < t' '1 10" IId() IIr,'a :v/aiC'il Vomnu[ui s;,\u .1 Domnilor, ~au ale cun­
' f' . d ,p 'mit obliga+iil(', tiU!J:1 (I: III 1,1 mil' (Ieri/'I PI'llil,'n/il()r I "gri din care faL:u.,e parle in tlnt'r,'l.'.
( Ic a-si I In ~ " , ..
, , .." 1\1 . . ur[lzOlm :a drd­ (,\" (' 1, Jral1f'1'::),
a [[WIlt inc-onJUI'1.Jl 3uundl11. P al In

62
cc n e limpede ~i practic nu e bun dedt pcntru
amuzamentul ~colilor ~i al cafenc elor.
Dar, marele ~e a Fratilor va fi, mai ales, sa-~i
insu!'icasca 0 eunoa~t re aprorunuatU a atti -i lor, ce
bogat i ' are ~i f' -' lipsc!?te, c u7.cle situa~ii or critic~
prccum !?l mij10acelc de refacere. Sa nu Uisam sa se
ratiiceasca nici unu eli emoriil tntocmite de
Frar privinl acest articol; fara indoiaHi, e1e vor for­
a (' timpul 0 eulegcre dintre ce e mai interesante.
Accstc studii serioase or avea doua mari <lvantaje:
Ii vo ocupa pe oameni, perfcetionindu-i i ne vor
scapa lie naivi, mai ales de naivii in virsta e fae eel
ai mult diu ~i impiedica cc mai mult binek.
In re prive!?te ritllalul graduJui, nu i se p3re ca­
ar trc-bui formulnt in U!'i fel incH sa nu mai las nici
spcrant<- Fra ilor admi::;i in el. Dc necr ·zut cit de
folositu .• re sinl pcntru ordin spcr'U1t12lc.' vngi pe re
tim'rji musoni sint asati a h~ I1tJ:c\' _.,!ca, tininclu-i
in in rtitudine. E ade'varat, asta cere efortllfi din
partea lor, dar riigazurile !?i virsta obligatoric' UOll,-j
articolc la care nu va trcbui nieiodatfi renun~at) ii vor
ajuta sa le preintimpin . As fel, daeti exista unii Frati
asupr cirora s-a hotarit di nu trebuie sa avanseze,
sc vor a i mijloacele de a fi evitata iara urman ne­
rabdan'3 or. Tn accst fe1, lieu! inc:onvenien d <l Ie
l.imcnta prca uJ curiozitatea e compensat e un
bencficiu considerabil. de care mi se pare eli n-ar tre­
6.1
bui sa ne lipsim. Chin c1aea masonul i~i inchipuie ca
va aila totul intrmd in ordin el n v, mai elispune
d :msamblu deoar Ce sistemul va spulbcra aeest g n
de atT<u:tie, de zel ~i uriontate (' fa sa gravi­
teze gradele inferiom'e spre ce1c dinm, Ie aUoie, te
un 1 pe cclclalte, forrnlnd totul masoni '.
Credem ca un maso exersat in gradul intii 0
durata marc de timp, patruns de 1eetiile ce Ie va Ii
primit !?i de unele 'Xcmple V o zute, e demn d a se
inal~a spre eel d a1 doHea.
IN. TRUIREA GUVERNEJ,OR
(AI doiJea ~ad)
Cea de a dOUll dasa a Masoneriei a trebui . a
aibil drept scop, conform sistemului propus, nstnd
rea quvcrnelor $i reunirea tuturo secteLor cre$tine
en 0 neobositA grija e 0 indeplirta obsl:acolele
de oriee 1 puse fntre ad V i urechc .:lutoritatiL
V
i j un principe nu dore!?te raul, iar tla a il ordona,
es. c_ indus n croare. In aeeast.:i privint<-t, opinicl pu­
~~H I (lar., 1 oarcce chidr aca-' dctest<1 agen
lJ s cundari <Ii injustitiei, i!?i va manifesta intotd ;).
unO! nemllltumirea fa\ii de cauza prima.. Deci, ar fi
important a fi c rc s~ se str5duiasca, dupa uteri!
sal i f rZ n.1gaz, sa zadarn.ieeasca toate planurile
5 - L<;lorll" 111 m oneJie G5
celor dU inten~ionati ~i a propage adevilrul pr tu­
Unden' unde el poate da roade.
Mai adaugam ca prea adesea printi' ~i depozitarii
puterii lor doresc S7 gaseasca adevarul, f!ira a se
pute mindri ca I-au intilnit. 1n aceste situatii deli­
cate, cind pasiunile deruteaza echitate tea nai clar­
\azatoare, 0 societate devotata, pri cele mai sacre
Illotive, triumfului adcvarului, ar putea aduce oarte
JUarl servicii, fie Mcindu-l s" ajunga in mod indirect
la factorji de autoritate, fie intrind in corespondentii
eu ei, daca a artin ordinului.
Granite e Statului n-Qr putea limita activitatea
acestei Q'dOt clase, jar Frilt" apartinind diverselor
na~iuni ar avea posibilitatea, prin intelcgere, sa reali­
zeze ec e mai bune ucruri. Nu e neceS3r sa arat.31
in amanunt toate avantajele c pot fi obtinute prin­
tr-o asemenea institutic; ele sint evidente prin sine
Vorn adiluga doar proiectul de eglementari princi­
pale co par ecesarc pentru desavir~irca Sa ~i preve­
nirc oricarui abuz.
1. ici un mason nu va putca treee i cel de al
doilea grad mai inainte de a avea treize' de ani
impliniti ~i nici sa beneficiez de vot eliberativ
Inaintc de treizeci ~i cinei de ani
2. Drice mason admi in acest grad se va angaja
olemn sa. nu respinga niciodata, oricare ar fi funcfa
civilei oC1t.patii sau avuta in perspectivii direeti ele
sau criticile aduse de Fra~ii siii rivind binele public
66
sau particular; sa foloseasca tot~i zisele critici in
maduI eel mai potrivit sau chiar sa nu tina seama de
ele, deoarece. indiferent de motiv, inainte de a fi
mason, el e cetatean ~i persoana publica ~i n trebui
sa dea nimanui socoteala de hotaririle guvernului a
CarOl' aplicare i-a fost incredjntata.
3. Niciodata societatea u v corda protecti
ambittilor unui Frate ~i, oIieare ar fi relatiile $i le­
g turile sale, a r~i v aminti ca a eomplota nu in­
seamna sa fad binele. De aItfel, urn unui Frate in­
flu n t nu i se contesta dreptul de a recomanda un
alt Frate pentru 0 slujba sau altceva asemanator ,
.
atUnCl dnd preten~iiJe celuj din urma sint legitime,
se. pare c~ n-ar trebuj refuzat acela:;;i drept intregu­
lUi colectJv, dar sa fie folosit eu mcisura, caei in aeest
gen de situatii abuzuI se afla foarte aproape de buna
iot otic.
UNlREA BISERICILOR
Celalalt obiediv al gradu ui 2. sau a1 c asei a 2-a,
s-ar aHa in modul de organizare propus; reuniTea di­
feritelOT secte cre$tine. Ar fi timpul, Monseniorc sa
inl tunim 1'W?inea Europei :;;i a spjritului uman.' La
cc ne sluje~te eii avem 0 religi divina, daca am sfi­
:;;iat haina necusutO., jar adoratorii lu' Hristos , ivi­
5'
67
za,i e int rpretarea siintei sale legi, s-au de(~at 1a
exeese ce-ar face sa r~easca Asia? Mahorn arusmu
nu cunoa.~te <kcit doua sec:te; cre~tinismul ar trei­
zeci - =$i, Ie pa di < m fi fost destina~i sa ne dezono­
ram, pc' rind, prin excesele ontrarii, dupa ce nc-am
ffi<'lS<Jcrat pcntru dogme, am cazut, in c privc:;;te e:
ligia, intr-o indiferenta prosteasca, numitii de nOl
tolerantli. Genul uman e degradat. Pamintu s-a rupt
de eer. Pretinl?ii ol?tri invatati,'idicol de mindri de
cite 'a descoperiri copiUlr l?ti, tin diserta ii despre
aerul nemil?c~t, vo atilizeaza diamantu, e arattl pJan­
telor cit trebuie sa dW'ez , sc prapadesc dupa 0 mic'
petrificatie sau trompa unci insecte etc. 'c fc:r sc:
insa, S<I se lntreb€, macar 0 data in viata, ee SlOt ~l
care e Jocul lor in lume.
o curvae ad terras animae et coelestiwm, inan-es!l
entru ei otul e important, eu exceptia sin UTII­
lui lucru important. Impin~i de un fanatism de 0 mi
de ori <.1i l'ontlamnabil decit eel impotriva caruin
IJU -nceteaz;l S[l strige, '>int indiferen\i la adev&r ~i
In croare, _,i nu ~tiu sa atace superstitia declt prin
sceptiCisn. 1 ~esocotitii! Se re chema\i sa Ir te
cimpu ideil r umanc ~i smulg 'riuJ de fri~a s[ ~~
le scape neghina. e-au vindceat de preJudcc~tJ,
spun ei ... Da, a cun gangrend 'ndeca durer leo
---
I Tratlucere: 0, uflete incovoiate spre pamint lii ne­
pa •toare la cele cerelitl. - Perseu.
68
Tn ceast<1 stare de lucruri, oare n-ar fi demn de
nai, onseniore, sa ne propunem promo 'Orea Cr"~­
tinismului Co pc unul din-tre scopuriLe rdinuLui
nostriL? Proiectul ilcesta ar putea Ii format din dOU'l
parti, ueoarcC'e fiecare comuniune trcbui Sd se str'\­
cluiasCcl. :1tlt prin ea insB.$i cit ~i sa S0 apropie de ce­
lelaHe. Negre$it, multor Frati Ii se va p~rea 0 UtopH.',
dar U€l ce sa nu lncerciim l?i noi ceca oi teologi
(Bos uet ~i Molanus) au facut in St--CO ul ttccut C 1
oare<'ar sperant succes? Momentul e hiar mai
favorabil, aci principiil otravi tC' al veacului lOS
tru au produs mHC'ar atita bine, eel spiriteJe. aproape
indiferentc Ia controvcrsa, se pot apropia [ara a sc
rani. In zilcle noastrc trebuic sa iii versat "n istol'ie
a sa ~tii ce e A nticristul sau Prostituata din BabiLon.
TeoJogii nu mUI tin disertatii despre coarnete Fiarei.
Toat.c· aceste ofense apocaliptice ar fi rau primite 37;i.
Fi are lucru I~i are numele sJu. Roma insa i se ntl­
me$tc Roma, iar Papa, Pius al I-lea.
A.V.S. rna' e rugata sa remarcc Cil nic'iod ta aceas­
fa r 'unire nu V(l avea loco dUt vrpme va fi diseutata
public'. Tn timpurile noastre, religia IlU mai trebuie
considcratd ('<1 fa ind parte di politica fie<'drui stat.
polHica avind un temperament ant de ir3$ribil! Cum
atingi, inc p' <I se agite. Orgo/illl teo ogie ar :t
na$tcre unor no' obstacole, stfe! -ndt aceast- mare
ac~itJn nu se poate pregi.lti decit In tain.::i Se or
sklbili C'omitetc de legatura eompuse imleosebi in
9
prcoti ai diferitelor comuniuni, admi~i !?i ini~ia\j de
noi. Vom lue-ra ineet, dar igur. Nu om treee la
nici 0 ucerire ee nu luje~te Ia des~vir:;;irea Marii
Opere. Sa n ferim sa infierbintam spirit€' e mai
jnain e a fi siguri de efed lli cum, conform x­
presie· pline e for1<l unui vecbi Parinte, lumea a
fost odinioara surprinsa de a se afla ariana, ~i re~­
tinii moderni ar trcbui sa fie surprin:;;i de a se vedea
reuniti·
Far"- nici un dubiu, Iucrarea va trebui fnceputiP
de catre catolicii $i luteranii din Augsburg, ale <:firor
simboluri nu difera prea ult. i:t despre calvini~ti,
dac'" sint de b lOa credinVI trebuie sa recunoasd\
faptul ca au dcsfigurat in mod du at cT~tinismul.
A¥t i'i ei trebuie sa renunte in jata noastra. . ..
Tot .cea poate contribui la progresul rellglcl,
la cxtir ar a ideilor daunl1toare, mtr-un cuvin , In a
ridica tronul adevarului peste ruinde superstitiei $i
ale scepticism lui, va fi de competenta acestci clase;
asta p("esupune obligatoriu Ca profesiunea de cr ­
din~ impu gradu al 2-1ca sii fie eu mult ai
I Mai tirziu in timpul ~ederii . ale in Rusia, Mais.tre
a lua j con ldcrare in special apropierea dintrc ~~)ma
~i Bi ericile orientale, apropi~r soeot;ta ca. 0 eondJ e ~
.<;3httrli Rusiel, 2 singurul mlJloc de a se eVlla in a~ea~la
tara 0 revolutie violentA ~i de a 0 regenera. Mul~1 R.m:­
ditori TU'ii cred ~i azi ell ceea ce lip~te masei dc mu)~el
est<' un cler dccen !ji instruit, n~a cum unlrea eu Boma ar
putN realiza. (Nota editorului franeez).
70
cuprinzfitoarc lecit prima. Nici In Frate ii fie
admis mai inainte de a marturisi deschis divinitatea
lui Hristos ~i adevaru revala tiei ee eeurgc din
aceasta.
CltE.<;\Tl 'ISMUL TRANSCENDE T
(AI treilea grad)
lata-nc ajun~i 1a cel de al ::l-IE'a grad, ee are drept
obiect ere. tinismul tmnscendent. Pare sigur <.5. mn­
joritatea Frati or pe care cuno~tintele !ii talente Ii
fae ap\i ntru (ll doilea grad or ere far.'i gre~ in
eel de a1 treilea, deoarece ricC' om atras spr r-rc­
dinta crcfftina va Ii foartc fcricit sa afle solutia mul­
telor dijicultati supiiratoare cuprinse in eunoo$terea
noastra t .
Fratii admi~i in clasa superioara or avea en
obiect a stu ii or ~i a1 gindirii lor ee ei mai pro-­
funde cercetarile efective !?i cuno~tin tele etafizic.
Nu e cazul aid sa examinam pint la ce pund putem
sta iIi printr-un simplu ra~ionament adevarul doc­
trinei prof sate de noi. neindoielnic, Ins;), (Ii des­
copenrea mor realitati nc poate fllrniza ('\ mai
Reie$e de aici ca Joseph de l\Iai,>tre vedea in ;;tiin­
I
t 10 soteriee un mlJloc de a e;'.lllica, d a JU tilica sau
de a aprofunda dogmele rClJglel caloJice.
71
puternicc motive de Tedibilitate, Totul c 0 ain- in
celc doua Testamentc, iar alc;;ii unci legi sau ni c(>­
ei Ill~ IlU crau decl adevQ.ra.i initiati l-i cerem
ue i 'c'nerabil i Antithitdti sa n raspund,'j 'um in­
tele 7ea ea alegoriilc sacre, Cint: _e mai pQate IOdoi
('d ilCC"t ~en , rcctJri nu )1(' V<l ad ,(' 1rme l. 'je­
torioasc mpotriv.1 scriitorilor mod rni r,' s., 11 c:ip<\­
tine iZ:' $,1 nu vac.la in Scriptura d(!d SCTlSlLl literal?1
Ei sin cja ('ombatu~i prin unic:l (·xprc ie tHo [\11. e­
rele Religiei folosit zilnic de noi far'-l ,1- patrundc
intelcsul. Cu,rintul mister nu ins amn'~ in principiu
deeit un adevar ascung Sll f01'17'l.€ 'amp aTe d eei
aT' -[ osed6.-., umai prin extcnsie sa den tu1'dfC
se aplic[ de atun,' al'cast<'i exprcsic La tot c cste
u.~CUTlS; 1a tot ce c preu de infeles. rn acest se/1S afil'­
111.\01 azi ,a gcneratia e un mister, ia' 1ar -Aureliu
spunca odiniozlf<i cil "moartca este, La [('1 .1 na~tc CLl,
UTl mister al natl.1.rii"~.
Din Rccst motiv, tenncnu (' Mister nemaifiintl
destul de s mnifieativ pentr Biseriea lalina, e 1 I-a
J Dl)i teo o~i eng cli .Ill combiitut C'l mU!la ;t inta
;L·.upr \ a' ,lui punet C'>en~ial. - V. Midt.lJetoll. All('gor-!t'al
(lJl.l litkrnl in!('r pr"tntion; ShuLklord. The t",:atilJll a'~d {nll
of man (SOla lui "I(\i.~tr(').
• OdC•• IP !{Indlm hlnl', nu pu em C)fl (',,\<1 Upllll" .Il) ­
,Iu! PJu"h prei"lIm C3 l"rmenuJ grcce<,c d'rJ"3 dlll mz 1<17.
m! ,lo/' ,IU mi,~tari1lt, rUVlllt{" ce inseamna ill f"nlcw;l t t'e­
IIJ.7n'r:, ubsconsu;, latlbulum (Hu;t. du clcl, HI I. p ..\1.\, in
8'). (, 'ola lui Maistre).
PI'Il. c '. cap. 3-1, par. 1. (No a lui 1 Ian rc).
2
conceput pe 't.' de Sa . :lInent pentr a-I apli~a ceior
$<lpte Mistere prin c.rcelen(iJ.l.
ProhabIl AV.S. e de '-leor eJ ddca teo ogii no~tn
ar dari ..- m~diteze erio 1.:1 faptu Cd termenii
Alister, ,)UC1'am lit, Scmn ~i Flgurcl int riguros ino­
nimi, <}C'l'St lU<TU nc-ar ('onduce eurind la semnarea
unu' .:Jlor ,I UpI' nuid cf punctde c divizeaz.1.
ilmoc Ie noastre comuniuni.
&- arc de. i eel nu-j nevoic e un iqionar eti­
rnologic Jcntru <.i-' (ombate p partizanii /iterei. Dar
vum ,Ir putcd <.'i rczisb Ia convin erea unanima a
primilor ('1' !?tini, rare Ie socoteau pe toate ca aVITld
1m scns aIegor/(? D sigur, i "mpingcau acest prin­
t ipiu prca de [Jal'(C', d<lf daca, dupa cl1m observ'­
Pasc,ll, falsele miracoIe Ie confirma pe ceIe adeva­
rate, lot nstfel, ('"'{('('suI ue
cxplicatii aIegoric dove­
d ~te ('c"l uocb-in.1 avca 0 radi'idna reala i rdut<l din
veden' de noL
Cu- > t1n'pl contc'stam 0 intl'eago. ntiehitate ecle­
:::iasticd CC' nc Ia~1 s:'i j n trevedem a UU,',1 d.devilrur·
aseun c sub :l~renta :l pgo<iiLor? "Vechii comenta­
tor' . i niSC'rieii, nc . pll)(' Sfi.1tul . t~masic Sinaitul
.m IU<lt in considl'rarc' eIatar a llli Moise cl sp1'e IU-'
CTaren cdor ~asc zil(' intr-o manit'I'd al,gorica ~j .:JU
I .'\~a '\pli Ii de cr.' UllI'ori C'llvintele 1\1 hl r i Sa­
<.{'
l' .l~l It dU fo".t ,"ml l;vl,1l '. 1,\1' ul~ata a dat n;J~lere Ul)U
echl VOe I ~;jclucmd ('xprcsi<l .,fintulUj Pa v"J prin sacramen­
tum hoc. (I' F.p ad 1,ph(' ., V..12). (Not~ lui I1IaL~lrl').
 arJtat iv rse e erezii aparute dOtlr pentI' C S-D
I at aidoma eea ce se refera in Geneza la Dumne­
eu l?i la aradisul pamin tese" I, Un alt autor de scri­
eri religioase spune, e ascmenea, cil "unii eretici
ustinusera ea Vechiului Testament nu trebttia s~ i
e dea un ens mistic ~i (legoric diferit de ee ofera
extul in sine, iar, dae-a ne-am lua dupii i, rezultatul
r fi 0 ume cnie e absurdita~i '" ~lr~ile Vechiului
estam nt trebuie explicate II numai in sens literal,
i ~. 'n unul figurat i al gorir pentru a-i eseoperi
adevaratul inteles '-,
Demn de remarcat mai e $' ('~ Sinagoga nu gin­
dea nitfel dedt Biserica. Istorieul Jo CphllS 3 , Inaint('
de a trata d spre istoria anticc1 a poporului sau, ne
<l\'crtizNlzii cit .,Moise 5-a exprimat alegoric atunri
cind intentia sa 0 cerea; eil S-3 slujit ~i de alegorii,
de~i e muIt: r tioerc si n-Cl spus pe iota dedt C'C' nu
trebuia aseuns; astfel incH. (aea ai vrca sa l':imurc~ti
tot ee se retera in C'Hr~ile sale la acestc lucruri, te a$­
t apt..'i. 0 unea indclungat.{l .
o marturie de 0 eu totul alta importanta apal1ine
celui mai savant ~i mai ilustru dintre ra ini, vestitul
1 v. Bibliorh. des Pl'''('.~. in-fo., Paris, 1589, vol. 1.
, 'ota lUI MaJ.strc).
2 MOIse Bar epha, pi~cop d Beth-Raman ~i de Betll­
Cf'no in Sirla; - ibid. col. '109. (Nota lui MaL,tre).
3 P)"efatil la Antiquit's judaiques. ( ota lu.i Maistre).
Maj~onide, supranumit Moses AegyptiaC1Ls . " 'u va
l«Sa~l uceri~i de tot ce spun sabeeni' despre rimul
om despre $arpe, despre Pomul Cunoa~terii binelui
~. raul i, sau espre faptul cei nu se oloseau inca
ve~mintele ~i sa nu eredeti ca accste lucruri au exis­
tat astfel in rcalitate. Ei n-au in~eles niciodata natu­
:a lurr~rilor. Cu pUPnii atentic eti da seama de
I~ex~e~ltatea afirmatiilor fikut de ei" '1C'castii pri­
vmti ~l eel nu Ie-au gindit deelt dupa ce-iiU luat cu­
nO~in.ta de legea noastra ~i de istoM creatiei, pc
care, mterpretind-o in sens literfll, au creat din Cil
acestc gende... oi nu trcbuie sa luam, 1l1lpreuna
cu pI bea, ad litteram, tot ce e IpMns in ercshiF
sau jS~Oria creatici. Dam -ar fi fost il~a, "nteleptii
n-ar fi ascuns-o in amea para bole . i n-ar fi fost atit
de grijul,ii ea en sa nu fie b indcmina poporului igno­
rant. Lwnd-o in sens literal, rezult<'i prejudecati e
d.egradeaza natura clivina, rastoarna temeliile legii
~l iac sa apadi erezjile31 .
Ce vasta perspectiva deschisa zelului ~i perseve-
Is I "MOl. e Egipteanul". Ii cut In Cordoba, Maimonide
,1petree, Intr-aclev/lr, cea mai mare parte a vietti in E'ipt
unde a to t medlcul lui Salndin. A munl. in 1209 '
. G nCZIl. .
~ Ra.bi faImonic,l. Mar. evoche. part. II., cap. 29,
p.. 3. Toate ace te Cltilte ~int extras din MOndc Primiuf"
GenIe allegorlque des Anciens, pp. 45-46. (Nota lui Maistrej
1 '~~:li~~ca 0 data, de marea lucrare a teosofului Couri
7S
 rentt'j ]\1 P .... 11 Unij s-a1' putea adina eu Indraznea­
lei m ·tudii erwJite ce nc-ar putea illmlJl\i drc'p urile
~j limpui pc ('ele . 1 <l il 'or P05(' <:.i l' sintcm dCj3.
Altii. (II illdina~ii dHre conll'mpl1tij metdfi7k , ar
C51:1,~ 111 chi':H' na U1'a lucruri or oo\'( zile doc.:trin i
n03.,tr('. Tn finc, a1\ii (~. dea omnul I e '\ ie (it
mai 1J1Il1f!) sa ne spuna ce ,IU mv~ ~t UI.: 1a ,I< el Spi­
rit carC' emana lind,. lTCO, cum urea $i cind urea.
Cin ,intr>m? Dc und C' in in\':"lt<i lra'! Pin1
, Ct' )un t ceastii probl m[ nc poate interC'';d'.' Mai
e.·istci 'Ii <:lite sodet<", i car <;;i '~ibcl C'uno'!tillic l' n03S­
tre i tota1itatc sau JI1 p~lrtc? ('te. " AiL-i, las a eli a are, poate, mai multe inconvenient. Ar fi
jos' $i, plin de n.'sp ·ct ~i de incredere ,1t-<1 ue Mac~l1ii
mei, Ie 3.. tept hot£irirea, fa-ra a-i influenta.
co 'Ot/CERE, OROIN LUI
Singurul lucru cil' clorH aiei cste 0 re lemcn­
tdrc intele.:lptil 'Ii severa pl'otru prevenin:a spjritu­
ui de prozelitism, aUt dl' cdn C I riv .\, IncH
i 'na insa',>i, d.\(,;,i . ra~ion d:i, trc' Ii •. <;,"1- oC'c;fjd i
l?i s- - curg: 1< Il'gl'. Douil pr'veclcri pJ n ·ce. are,
in afar;:l de alttle: 1. '<1 sc fixeze 0 "rsto3 pentru
uri! indoialii, Marilor Profeti.
76
functi ~i sa nu xiste iciodan abaterc de Ia re­
gula; 2. dmiter [l in func~ie :a se faca in urma
decizici unei Societati. Daca indivizii primes din
n f ricin:- puterea de a transmite cuno~tintele
noastrc di proprie initiativa, totul picrdut.
Atun i jn~ dnd Conventul 'u fi hatarit ca
orctinul masonic trebui sa se men ina 'Ii probabil
a~ se \'a decide), e forma de conducenc> va trebui
sa adoptam? InutH sa c fixclm la conclucerea absa­
luta a unei singure persoane, caei toti Fratii 0 or
re. pinge de <'omun acord. 1ai multi Inclin - pen­
tr forma clem ocratidi , clar' C'utezilm a fj convin$i
de ajuns ob'iervatia cil democratia nu s-a putut
in taura ~i dAinui dedt i micUe tatc ~i, in le­
pendent de davacla efectiv..'l, chestiunea e lim pede
prin ea insa~i. E neindoielnic di ordinlll masonic
tr bUle considcl'at ca vast<:i nducer. Sintem
deja destul de divizati de dis tan , de divcr<;it<lteu
limbilor, a eulte or, a 0 ieeiurilor sau prejudc­
catHor, D ea Tom mai adopta i 0 conduccr' C:lre
ne cantoneaza pe iiecarc Ia noi .:.lcasii, to~i ma')onii
nu 0 - fi dccfit 0 gramadj de nisip fanl "or ~i lip­
sir Ie orke eonsistentii in Europa. or xlsta
masoni, dar nu !?i un ordin masonic.
E necesar cleci sa xi.,te un plmct de a unnre,
un entru c, tre care ,Ii. sc indrept toate razele.
ea sa ergem e calea cca dreapta, intre perico­
77
 " el ai potrivit Cum ~efu general nu va putea 'mpune JUmlc farii
. . ' 'cele ale anar h lei. c coneu(sul nostl' (dupa cum nici noi n-o putem
leI t!ranlel ~l d ei singure per­
~ hotarasca con ucerea face fara al sau), ered ca Fra\ii pot fi lini~titi,
aT fl l;a se t ' Acest aranjament
dT ata de aite pu en, Ne dam seama ea stabilirea aeestui ~ef v. atrage
so'" rna I Ie , _ ' At dintr-o sumedenie
a fi cu aUt mal wtelept, eLI Cl, , ie de dupa sine . i inconvenient: multi me titlurilor
1
entru a al avea nevo
de motiv , prea c are P , d de "onducerc nU ~i a documentelor de once fel e se va acumu a
'.
cxplica~l1 abuzun e a
'1 cestUl mo '­ , de un la re~edin'a . a VOl' deveni inutile au VOl' provoca
, 't oi Dad\ e nevOJe
pot avea lac pnn re " tf 1 d r gim n vom ari neplaceri 1 ficcare mutare, Neajun5ul va fi
b odel a1 unw as e " ~i mai marc, insa, in sistemul democratic, El ar
foarte u m 't t~ de Pap asupra Ise­
gasl l1 Clut~rit<lt~a :x:~~ ~:n nU se poate ima ina,
putea i diminuat hotiirindu-s e re~edinta initiall
ncilor catol1ee. Cev d Bri unde aceas
sa ram ina in aceea~i regiune, Orgoliul national s-aT
, . c l a s e vorbe~te espre 'r'" putca revoita Ia aceastii propozitie, dar nu a avea
Bmemt es e • v ' 't limite eorecte, ca
restransa wtre 1~ c d dreptate; chiar daca ~tim ca xista oameni perft'Ct
pu t ere . t' pl'ecum ~i tara
. ta , . uslria de cltva Imp,
Ian. dezinteresati ce tin de Franta prin limba, de Itali3.
unde scriu ,
1
, f are ~ef general al prin guvernare ~i nu apartin, ea sa spunem al?a,
Cel mai coreet ar 1\ cn lee ~ fi nici un . natiunil, Doi am acorda aceastii onoare
, . apitula\ic, Dar, ca r
ordinulLll sa semneze '}' . sensul atri­ bunilor germani, popor deosebit de intelept, repre­
.' . puna un eonsl 1 1 zentativ, rezervat (elL exeePtia atacului) ~i care
necesar sa ) se 1m " t n lui'im liber­
uit unH Fra\i acestul uvm, v' • l' her- merita acum, ca ~i odinioan'i, doua eIogU aproape
. d . E preferabil sa 1 sc lase I
tatea de a ne In 01. .t 3)'utoare dod considera intotdeauna contradictorii: Gentis non astutae nee
t d a 5i aleg e anuml e art' eallidae , ,. multum rationis et solertiae 2 •
ta ea -~ t ' 't Nu cxista mai mari 1­
ca e momentul po nVl '
.. e C'lt acast!
, 'u'
conSI en
fol'ta\i.
~
zani ai ~",'lntelegeru
~
'-" 1 In mod i ur savoiarzii.
~ Tacit, De morLb. erm" 22, 29 ( ota Lui Maistre)· ­
, _ E dudat ca, i~C~ diO
I lltele U I de SavoY,a., conducer a Bisencll ro: E curloasa aceastA gCl'manofilie la Maistre car detesta
Austria, machiaveljsmul politjcii sale ~i tiranIa exercitata
nceastft epoca. :~j t~ cfl~e~;~ijloc. M<li..rlOta~ ~u~tu~~: in Halla. Ea se datoreaza, desigur. influen~ei foarte marl
~ane C':n~r ~~lt a:upra "limitelo r c~rec~~ ~ein ~onsecinta a Gennaniel dln punct de vedere masonic, ;Fraza lui
mSlsta , t ' Maistre era mag lstr . ~ Tacit inseamna: seminUe Iipsita de viclenie ~i perfidle,
puo;e acest 1 pu ert: r ao" dcclt mem b'"1)1 pari a­ dar foarle in~elcapta ~i dibace.
mai mult sau. mru PU~IO "ga IC

mentelor epoClI,

 di pr etuia1. toote
Cert da _ ucr ."
n Q lntocmite in jragn,nntc.
REFORME PROP sE
de, Cli sc ere 0 I ..,
ouazeci d genii 0 f UeTar de ansamblu
r~ de-cit lin
. race mai It '
SlllguT om dotat C)
impo~i
U. .1I
10 pri 'in codului. pentlLl mom nt e puna ideile. dar un ] n . 1mt· Totl Fratii . a-~i pro-
bil a-I inf(lptui, iiind \cstll daca-i intocmim, sa -1' SUbOTd nez. det 1"1
u smgur!-.a
. Cl e ze lanu] ~i
.
proiectHL <:csta trebuie sa fie in !r01lCeZo. deoa­ tor , red LI.'; a 0 cOLlsea fJJI iie; altmi teri ' b'Je t1.1 redac­
rece c timbO. miuCTSUUi iar aC[1 < gem 0 alta, ell mult1i trud~ d. !?, a face 0 treabil p roa~l.a•
~c
<

va "junge ca, in afara de eei c 0 'oTbesc. codul

sA nU fie in ele in {iecar district celt de do' ori . : . [nie i:r: operis summa, rTlLia
.~ nere totum
neSCl t... ]XJ
trei litera\i. Lucprca sch.i\ata (fiindc.. nu 5e peate­
'fa altcevn mai bun) v fi tiparitJI .,i c.listribuit~l.u
Daca- am dezvolta d'
nu pentru a fi neaparat aceeptal<I. ei doar pentr gura durata ~i strall .lv0rsel legi potrivit asj-
a fi studiat nestinjenit. Ci\iva F a" din flccar' Uf' x
la.$a. S-ar putea . U
IClrca ordinul ' 1
Ul, ucrarea ar fi
mar loi" vor aveel obliga\ia de a r <,beta obs r;a­ pre cele !neli . P n totu!?i dteva cuvinte des­
\iile privind textul, dezavantcljcl e ncprevazute. in­ . . mportantE:'.
tr-un cuvint, tot ce pare nec sar a fi inllep. ftat, r. -
fundnmentalu
1n primul rind '-
. . . ' XISti.l una cO
re tit d
aclaugat sa schimbnt, iar di toal' acestc bser­ ~J lt1 spensabi1<'i 1 •
~i
y •

a ii, aduo transm ise in ecurs d cl\iv<I ani a polrasl tonul ne!>i u r ' . ' nC1t c ingaduit
atc prin ar .g plOpun lOd-o: e 'oTb' I
screnissimulUi Marc Superior, 'a r ZUlt<1 un cou sc va flxa num'- 1 . a ((' C a
care ]oj~l. utczam"- cln~ ma~onilor din fie-
dlit e erfed pc cit 0 ingaduic lilbidunca me­
face ordinul de ncc~.<l t~tar~ntam ii ac(', 5W 1'go vo
11 C';]c,ca. Cei cc rc Cc sc pot face nltrel legi bune m . m) !ar ar~
al putin. de inc)'spre.' d en Ta fi adu<; in
nu sint citu~' de pu\in inform 1.
a • ZL'~e an" .
Dar, oricare ar fi gradul de per{cc\iune 13 caTe se ana acum Pr. . < 1 JI1 s\tuatia in care
at l . e')upunmd cil' . ­
cmentare ar fi in ' dC.cI t.J .nlut.lrd re­
e osibil a fi condusi ;:Icu111 lucr:lf c " proicct ;" ur a gn-nr rezulta d
a reu~i umai daca ies din mintea unui 5ing e alCl . A ta~ amentul Fratilor faWuu dne
.. vlgoare, c multe lun-uri 1,
o • a~(l cum Minerv· a ie~it din capu lui Jupiter.
fi
Nn fara otiv, mare\e restaurato al moso it 1 HOT tiu
~ II ulJer . ' Tpentru
1 . ale. c~· n' ~ d l~. nr-fedciTl' cntru "nt 'c­
rnduc reo
str 6 _ 1st r Ii I 5-0 comp ma.
I Descartes, Me hode. (Nota ui Mal ),
Orie ~I masonerle 81
 pcrioL f' Mai
poata emanat
d _ dec!
_ _dA- autontatea . Marelui Su­
Ilr in ~c;jci tot ce (.<;
1
cxclusi v S3 J grc Lie ob~i­ augam eel acesta 1
nut 1 a~lIl '!?te l l i r lculo, omul); emul;) ic ;rintre
1ent
refuza S.'! pro
d~ll a treilea
'. c ecre u d
de pedcps
. . n cazul cit .1r fi
e ~on amnare 1.1 gra­
d
1 rofani (lI1e a, . cant ar n n vcnin ): limi­
Dlr(\ct~ratul . cotian de a . e u <~r putea impiedica
D~Pliea
n Irc lunar mari nl:'ajunsuri :)ro OC;:ltc Lie aLimite­
cnl dul dOl, iar, lL rindul sau p cdc de gra­
Ii c rep tClte (3ClIm inclini"ll11 intre medio
va putea in erveni 1:1 p f' ~r~etorah.l , otian nl!
,i rb.u:
ull! cL n-o.m ave' de ales deci iotre bun :?i exe ,­ L
sel d primul gr d pre ec 1'1 referitor 1 pedep­
lent), S:l 1 e oprim, dlci e imposibiU punctare;) t ­
fi mai bin cump~ '.t oate ca astfel luerurilc or
tllfo iI'" ntajr:-l or ee-nr lua na tere dintr-< 3'iCme­ b'un espre libertatea' am e Nu. m al.. e ncvoie sa VOf­
ea r
leg!.:'. C("-i drcpt. ar fi bine sa sst, bileasci'l !?i
y

p
,.Ite tem iuri pcn\ru OCUp,lfC<t sturilor Ubcrc dc-
acuzat de a c apara ('in e oate
t
lOa $1 to
cJ ," a a fiecJrw
.,
nconvenientul d . ,
ea lnta u '
tel sltuatll.
Cit decc<;ul, <oun1 a1' fi starea d veteran a nui I
frat ,-tjun'i in 11 timde grade ~i eU vechim de
n.1 $i de a pun'
t
Dar: L dadi f
, n VlI10vat eondam­
e 10 peflcol secre t el e inevitabil
dOlld7.C'ci de uni In oftlin, caruia i 5-a1' putea aproba . < ace parte din . L •

eClt sa spuna d ._ pnmu grad, nu are

<,[1 (.lcil vacant un IDe 1n prim ul gr3.d in favo;)rc::\ d
t I aca vrea ca .
oate cocioabele eu p '_ L nOl e ducem in
('uiv(\ accepwt de loja.
.• unga 111 mina .
II. __ {n arice 50cietate e nevO ie C pc lep!'.C:
. e eel In mizerie . 1 ca Sa-1 ajubJm
P
• ~l e n-a dont :t fi
r aceste grozavii' 2 Sa e compUce la
S'l atd'ituim ell Indul ierarhi' a difE·ritclo grc­ . in gradeJ ' . nu. c prob a b'J
~cli de care 'il' poate face 'ina vat ma'io
nul
, de 3
mls
rn~l1. s . sa se f upenoare
x '
I ca un Frate ad­
eu prevederi[ •
aratate
simpl:>. imp -l.IdenVt pinrl la delict. Sfl. ne im gi.­ . aCd Vll1ov~t de
slta severitate . _ l gre eli ce-ar neee­
nam 0 altd iel' l'hie Lie pcdepse, d loam nda de . maXIma' 3 in't' .
ci~i\'a bani pina 1, Jiscreditare, c3tegoric~
in tot
t capabHi sa-l fa
f u om ji nimic , cern
•.
sa taca
n,IOO ani, sau vom
p acest Frate, sau
cuprin<; 1\ ordinI.1l\Jl. 5[1 impar\im gre elil., 3.:?i 1

ped 'psd . in trt,j cia., ~i,a . latuam j pede 5 Ie

Lit prima categoric pot fi apticate C' fienre lojli I Remarca e •
oria 'flcterul
crete lui . M"alstJ:ug despreCeea
e ;>1,suva. id 'Ice cun oll!item de pre ca­
in prop -i ini\i,ltiv:l: cc di c:1teg II doua
.'\ 11 P0;.l.t: fi atribui e eeit cu ca\1eur,>u Directo-
l'tlmanti nu
. mgaduie totu~i sa-j :~ sal~ nterpr
asupra societA\ilor
_tare fn '>en

TL tulUl 5eo\iao; iilr cdc din cea de ,\ tn'ia sa nU

6· 83

82
 mitarea stricta a numiiru ui c invita i la doi &au
. 1 . u ambulante sa- nu
.' 'OVinC13 e SOl ,~ trei.
Ill, - Lo I e pi t'nte c supenoarc sa
. 1 grad cuno., t ~ ., V. Finan\ele sint un abjectiv de ea IT 3,;
'b~ decit pnmu '. ..' r redaeto rll co­
al a , 'os de man e lO]l, Id • a a ar importan\<i. Toata lumea e de acord ea IC
nlL coboare mat J . . "nc pe 1ucrarea, a mee P o persoan' particulara n trebuie sa an in ordin
l 11ui. ai 'nain t "c e ,~1 tr' euvintc: Omne pro­
. ' -ntipMi 10 O1lnte un avantaj pecuninr. Sa avem grija inS<i C<1 aceast<i
pnn ,- I 1 '. regu.w sa nu fie aplicata intregului colectiv, iar
rde 'cW . ' lti maSOnl­
J1l,ISC-a u.m sO '. ido ata al.ltnl~ a _
nvaritia sa nu in aparcn~a in$elatoare.:l C'zintcre­
IV . - .S~I nu. lle Ce sa_ faca- e1 ' aeolo?
_.
a n

c;a sarli. A. .S. e rugata u umilinta de a di<;punc sa

13 m1un;lnlc nO'lstr y' _ aten\ia . i sa mve\e nu se mic~oreze redev ntelc anuale i nicl pr0tul
- "'Ie labea'ica sC t1­
dcnmieze, !><! 1 : on iile. Dar, C101 _ gr. delor Mai degraba, 'm dori a Ie edem cre<;­
,
ne mannu\arca x 'iC" ccrem. It pare1'ea b u na pc I ,
dn . Ce-am ajungc f<1ra mijloace ban~ti i cum
- 'intarim tot mal 011..1, l'j'a'm despre 01'1..11­
vine a . . 0 1 sp, t vom deveni recomandabili fara bogatii? De aceca,
carp 'leO) deja renc,lrea ~,- e sa O1en\inem anc 1l'­ nu dorim s'- se inmulteasca primirile, cc s-ar pu­
. nos tru ~i mndca e m t -tec:.ti imic nU n t sa dcvina co tisitoarc. Nou- ne e ingaduit sa
u1 . a apete 1'a~"{, i
t e1
noastr sau 9 _ . vitam nU um, fin . tenii eu banli, deoarcce fiecare Frate nu s_
" d" emd, s m .
OplC&te a, din el~ in mas oni ersoane mlOt'ntc, lOrolcazA d cit pentru a-i impiirti. iar noi nl! do-­
m , ci e 11a1' n c , 'Ie' pcn­ rim d cit sa facem binele cu ('i. D altmintcri, fi('­
niH. .3S0 , ~ eurtoazie, Vom a ' .
" tite a meri ta aeeasta . , 'rt intere ant ~l care lojei rc libertatea e n di.<;pune de casa ei de
$O{O l ' n ntU3 sc.... ,
, anchetll Ul . spectu nos tru bani $i de nu plati asociatiilor superioare dedt
trl! o)a " pl"tn care sc v arata re tul fa <l cheltuielile indi pensabilc, cum ar r corespondpnta,
rar a u man, \ . .11. devotam en
. are, dona •
. d ~utorul riC . tr~ frMcascct c'ilatoria in folos comun etc.. '. In ce prive$t<~ t ­
1a e· " rictema nOLlS
de mac~trli no~t~l ~l p t 1 a~a cum e saU per- belul casieriilor, Directoratele -1 pot rduza Ma­
Ii folo<,it ntualul ac ua,t 'lr icol treb lie ir.­ relui Superior ~i nici Prefecturile Dir eto 'atelor'
P oatc
, - t - eu aces" . r all el, n-ar moi exi,ta su ordonare. Ar fi chiar
fec\ionat. ln lega u.ru lucerca che1tuic ilo ~I J.
, 1 ' rman nc1 rec lJine Ca fieciirei ociatii sa j pretinda 18 e uT
tocmlte gl
sistema tic de cheltuieli pentru a ne incredinta in
- dcgradeaz a", ce mo !ii in ce scopuri au fo t folosite fondurile,
lllarilat se
I Tot c(' e pop .
~
"
Dc . It ,It d eel-t eel Sco\lan, 85

8·\
 JUnAMlNTUL MA ONIC
1. - 1 i sc par absolu necesar ca, rnai 'inainte
de a fi . t1mis 1< In grac oarecare, e ntlidatul sa
presteze Jou~ juriiminte: mai ntH, lrebuie s~ SI.:
angajcze 1,1 nu a dezvaJuil con~inutul iormule' de
jurilmint ('stinat lec;}ru' grad, in cawl cind nu
considcrft potTivit a-I depllna; aea i;;i entine
dorinta ~i dupa cc s-a 'indit bine asupra ormulei
ce-i va fi comun' 'ali, va presta al doilea juramint,
Q lid eel <11 gradului. Preeautia ni se pare neeesara
pen ca nimic sa 1U ue faeut eu u1;urinta.
De~i nu xisti nie' 0 difieultate, a~a cum am
mrtj s us, in pri vinin egi timltatii juramlntulu',
prin are slntcm obligaf la <tete laudabile :;;i utile,
c1 dii na~ter , totu~j, 1a 0 problema de morala din­
tre I'd!.: mai Llellcate, deoareee n impune pastra­
rca ~een.tului Problem'. ee nu trebui - disimulata,
consUl in a ~r dae{l putcm jura in mod legal ea
vom a.~cllnde eva c11iar »i
puterii civile ce e-or
interoga a judecatiF. toat acestea, S0 poate
! tn i1nu~cfi;::.a dez"'i1lui . (in gr~can.
problem;! luramintulul d .. i mai sus.
$i Benedic al XIV-lea a atacnt puncllll .,cnslbl!.
"Qunsi lkNlt, pun el, <l!icui C'L1]uslibct promi5sionh au
juroml'nl) ab cnlu <,e lueri quominus a legltlma potL-"wtc
inlcrro~atur omnia foteri t('nealllr u , B';111a 15 k: . ian .. 175L
(Nota lui Matstrp). Traduccre: '" a ~l cum.. fl fnga.dull,
sub pretexlul unui angajament a:lrccarc,. sa . com.ic!cri ca
nu a.i bliga\ia de a declara totul autontj\il legitim ce
te interoghea 7.a ...
:u\inc; . drcptu natura c :mtcrior lrcptu Ut ci­
vil ~i hiar tlrcptului politic; 2. secretul apnt1ine
drcptului natural, fiindc<:i e tc eg:l de J Tcder,
fundament insemnat al .'iocictiltij um,lm'; 3 tli mu­
rnl2'ntuJ dod sint m . iguri in con:;; 'in\a nOJ!:>trii a
secn?tul masoruc 1U cuprind nim'c Jrnpotr \': rcli­
gici sau <I patriei, e1 prive~t(' doar drC'ptul ndtllraJ,
iar Doi u sintcm mal obli a\i sa-J dez 'iJluim pu­
teIii ccit m fi eu s eretul prietenilor no!?tri pe
care-l putem refuza tribunalelor conform mora i"­ ~
tilor iloson. In fond, ar i ue dorit I'" aceski 11.­
tilll i s<'t 1 Sc ucoruc, de cJtre Fratii n~uni\l, I) mai
mare dczvoltarc decit 0 putem !nee noi ai i.
Monseniore, accst(>a int idcilc pc carl' c umi­
linta Ie supunem intele ciunii AV.S. Libertatca
Iuata e noi a fost pr'Ovocali'1 chin I' de oi $i nu
pute\i lasi ceva ncobi:-;nuit i [dptul cii, la 0 vlrstil
ci d s(;ntimcntck sint inc;) \. ii i impc:rioasc l , nll
ne-am pu ut rdUZil satisfactia de a ne intre~ine eu
marele Ferdinan 1. inC' !oiti, ,lanse iore, L1 prin,'
eu buniitnte dCC'it {'sell incol1'plet, schi dt in grabd.
Despre
ce nu PO:lte avea in fata A.V... ,I
t merit decit cd
al intentiei. Iar lac,~ ne-am permis a jnsista iJ.~Upro1
. .
CJtorVi:l pUllde int )'I'sank, c din t'dllZd eel rhl1,\
vorbeJ?te cind c intrcbata de bunabt .
Chnmbl'r:, 1;j iUJ je 1782.
J Mabtre a 'ca nlunci 29 d i\Oi.
87
Clarificare cu pri vil'e

la sacrificii

 APITOLUL I

DE PRE SACRIFICII IN GENERAL

Nu sinl deloe de aC'ord eu <lxioma ro~inoa<;a;

Teama in lume a creal zeii.

Dimpotriva, imi face pHicere ~(iremarc faptul
di oamcnii. dindu-i lui Dumncze I ume ce x­
prima marepn, puterc:l ~i bllnatateCi, numindll-I
Domnul, tdpirml, Tatal etc., demonstreazii indea­
juns ideca ra divinitatea nll poate fi 0 fiicii a frici·.
Mai adaug observatia cn muzica, poezia, dam,ul, fn­
-un cuvin!: oatc artelc pl<1cutc rau folosite in
ccremoniile d cult, iar idcca de bucurie sc Imbina
alit de strins eu cea e s6.rbatoare, incH aceasta
din lJrm;.'i evenit pretutindeni sinonima ell
prima.
Departe de min sa cred cei i eea e Dumnezeu
<l p5ru!: An olosul omcOlrll, u alt euvintc cli ar
putea fi mai putin veche dcdt omul.
Sa ecunoa~tem, totu~i, un lucru SigUT ~i anume
efi istoria pr zinUt mul ta fiind eonvins din tot­
deauna de un adeva infrico~litor: cd trai dls­
cretia 11l i puteri irascibiLe, iar aceastii. putere 1HL
putea fi domolita dedt de acrijicii.
91
 Nu-i usor, 1a prima ve ere, ~ii Imp' ci idci atH
contr<luic orE ~ aparcnVi: uadi medWim, insa.
111111'e-, mintl!. yom "ntclegc fO::lrte bine cum se
III cle dc' acord !)i de ee ,>cntimentll d teroare
a uainuit merC'u ~Jlijturi de eel de bueuric, LlrJ
unut 'd-I poati'i anihila vreodatJ pe elalalt.
"Zeii ~jnt uni, ~i noi primim c la ci to i-
el de care ne bucuram: Ie alOr~1l11 proslavir ~i
I' cllno~tint<l. a - i sint drepi,i, iar noi sinl vi­
novati; trebuie sa-' imhunam, trebuie sa ne iwil­
~im imde; pentru a izbuti, eel mai un mijloe e
sac/'jfici u L",
A~a credeau nticii j a.. a se In"!i crede inca,
sub diferit forme, in 'ntreng<l lume, Primitivii, de
L care ~i-a primit ideil fundamen a (> omcnirea,
~ crcdeau vinova~i: oale institutiile colective au
fos Intel date pe ace'l ·ta dogmi'i., a5tfel incit 03­
menii din oate timpurile all recunoscut intotdcauna
dcgradarea primitiv5 ~i univer<;aH'i, spllnind C;:I noi.
dc~i intt'-Iln moe mal putin xplicit· Mamel noas­
tre ne-a conceput in po. at, cleoarece nu xista
mCI 0 ogma cre~tina cnre s5 nu-~i aiM rei aeina
in natura intima a omu ui ~i intr-o tradip la fel
de Vee c ca omul.
Ineeputul aeestei degradrri, "0<;5, snll reitatea
mului, daca imi e ing5duit sa inventez acest cu­
vint, rezida in principiu sensibi, ill iafa, in su­
92
Jf t, dif rentiat c atit grija de antici spirit
sau de inteligent<i.
A 1imalul a primit doar sulle!; nOUri ne-au fo t
daruite ~i suflet $i .spirit.
Anticii nu credeau nicidccum cu intre spirit ~i
trap ar Ii putut exisLn vreun Iel de legatura sau
conbct; ·ncit pentr i suflctu sa principiul Crr­
sibil ,er.! un f'1 de medie roportionald 5<lU de p _
tel' mt.erm elia J, pe care se sprijinea ' piTilul, <l5 cl
CUm el mu~i s(' sprijinea pe rup.
RepreLcn tindu-5i s/lj'letlLl prj n ima in",a t1nui
ochi, conform 'ngenio<lsei comparntii a lui Lucrc­
tiu, piTitu ra pupili'! 01(' stui ochi. 1 alW p;lrte
n nUm ~te sllflet1l1 slIfletlll11i, i Platon, c1upJ Ho~
mer, it numea inima sllf/etului, 0 expresie rcluatil
mai tirziu Filon,
Cind Jupiter al lui Hom r se hot<'ira~tt.: siJ faC.l
un crou victorios, zeul chibzuie9te lucrul ill spiri­
tul stiu; e e lI1LlLl: in E' nu ,'e poate da 0 lupta
in un om i~j cunoa:;;te datorin ~j, intr-o OCD­
zie diIieWi, 0 ind('pljne~te f<'ira s5 eZitl?, cl a privit
luerurile ca Un zeu, in spirituZ sau. Dac- insii ace­
la~i om, friimlntat jntre datod i p<lsiune, s-a \"il­
zut pe punctul de <l camite a iolenta e neierta •
el a cugetat ~i in 'lifletul $i i spiritul scm.
Uneori. spiritlll mll',tr5 slIfletuT, en 5a-] fadi sa
ro~easca de sllibiciunea 'W. 'urai, sUfletu meu, ii
Spune el, ai indurat ~i nefericiri mai mario
93
 :lit poet a fucut in aceasbl lupta sU.biectl1l om simpl! p6.rlndtl-li- e incapooil de oWea $i le­
a,~teptate chi7Jtoar"i.
, b' ' J'ntr-o form"i ell totul hazlIe. It
unel on 'or In . • t'. Dar, eu toata eon<;i eratia datora .- unui aseme­
pot, 0, stlflete a meu, so.-fi dat tot ceeti ce dore$ 1­
nea scriitor, putem eonven' ell nu arc Cll el . a f1
ginde~te-te eli l1U e~ti singuTut care vrea ceea ee-t
gindit temeini ehcstiunea, deourece u e vorba
place. , cind numai de a ~ti cum e eap(lbiL un individ sim]Jlu de
e - intelegem, se in rea) Platon, attLnCL
, in ins e sine co. S-Q arutflt
atitea "i ea~teptate chimbari, ci de 3 . e explica
spune eli un om s-a I . ,
cum poate un individ implu sa reuoea eel In eI
mai put Tnic deci d insu~i. etc.? lndlseu:a J.l, s~ contrarii simultanc: um it poat pl;kea in ace ~i
ilfirm~l di e C, in aeela. i timp, mol puternl ,l ma~ timp binde ~i raul, sa iubeasc ~i sa urasca acel~i
x
,I b edt el .mSU~l, . (con I'een... , "e c:l..
U
1 e• eel
•
mal
• obiect, sa vre;} $i sa nu vrea etc.; cum "e poate
,1 b tot e e i eel rna' puterni , fundea aflrm:~la mi~en un corp inspre doua puncte opuse; intr-un
~ ~I f~ce d spre ace1a~i subiect. Presupuni.nd. ca 101.n\3 euvint, cum un individ simplu poate .'>3 nu fie
. ,- -ar mai putca £i in contradlC Ie u Slne, simplu,
unled, c. , I'
. u ponte f mtrena In (lce , a,?lt ldeea ce or aua puteri distincte e oar veche
a 'f~a cum un cal p n ., • ., su lee
timp de QUa mi~cari puse, diel mCl un chiar ~i j cadrul BiseriC"ii. " ei ce au acceptat-o,
t feuni doua eantrarii simultane. Daca. omul spunca Origenc, nu ered ca prin spusele apostolu­
IIU paa 'LI' crat n Q1'
em unul singu)', a spus oarte bine ~ IPpO .' .­ lui: truplL are dorinte contrare fota de ce e a e
fi fast niciodata alnav; a.sta, dintr-un motlV Slm spiritului (Cal.a teni, V, 17) ebuie el in tekag'
,p u· nll.. d Cu>: n u e ponte once e 0 eauzd de boalcl trupu) ropriu-zi'S, i acel suflet ce este eieetiv su­
in ceea ce ste unie. fI luI trupu ui; d oaree , spun ei, avcm dou su­
Cind Cicero scrie eil atunci dnd ~i ~ °t~dOna flete, unul bun ~i ceresc, celata! inferior ~i pamin­
:0• ne camanua7Jt,,J -
n in ~ine
oua y , insea7Jtna ca Ta. mnea
tesc ~i des re lllcri'lrile acest1tla a zis el ca sint
trebuic so. i7JtP1Ln pasiunii, sau in e egea ~rIn pa- multijestate (Ibid., q. i:lr noi ere em ca aeest <;u­
!let al trupului <;e afla in singe '.
s)'une 0 7JeTsoana, sau nu <;c in\elegca SIne,
. "d '1 1 . Platon' De altiel, Ori ene, eel rnai indraznet, dar tn
3sc:ll a\ea negre~it in vedere 1 e1 Ul , .
, t-t d vid.entii Indt alL eXIS­ ace ~i timp ~i e I mai mo e t inh'e oameni dn
jiitiirnicia 011m Ul eat e e , ~
ll?i enun~ piireril , ou i sist,i asupr acestei che'>
tat. ..
Hntl (tT
e aI'• erezut cil auem dOllCl saflete, un
95
94
 e ~
din imbinarea acestor doua IUCI'uri "
tiuni. Cititorul, spune cl. sa creadli espre acest pacate rezulUl un at dIspensate de
luctiL e t'a t'oi, E dc-stul, totu~i, cn sa nc di"lm
mind v m ,tare de ace" n. or­
.

, pe buna dreptate obieetul 1" 1 "

se ma ca nu putea explica nltre1 cle doua mi. carl nezeu". ' m mel Ul Dum-
~iJametral opu~c dintr-ll individ simplu, Se par cil acest sever secta n fi ' .
Oar ce cste, intT-a evar, aceasta plllere ce ,e odat1i asupr 'd" d U losofase mel­
impotrive~te omt/lui, sall, rna' bine zj'), con~tiin ci , , 1 ell e corp fl" d
in inc\! cMud iar of "d' in ca se pune dinadins
, ' . enn l -ne 0 rO'itie (Ir t
sale? e cste acea<;w putere ce nU e et, sail d in
intI' gime? B materialc} ea piatra aU lemnul? 1n ;l~ter, exp~nE" neaten\i sau r aua-voin 1a 1, ~ In

ace t eaz, nici 1U ginde~tc, niei nu slmte ~i, prin rep U mIster 0 prosti., U
urmarc~, n-ar fort...l de a stinjcni spiritu in eee' Un fizlolog m odern sc
clare ncan!iI'at c"<1 nnel
ede indre t,vf'
, " luI ital
,
P d~1Z' S<: C ('
ce (Jcc~ 1'in seL mil, U respect ~i teama, de toaU' r-'~
difercnt , v ' ceo rea ltate, Tn­
amenln\ari adresatc tmpului, dar ma intfe\) ee-i imeui'a ,_ ('<)-) spun em putare ,au facultate, auzii
, a uturor sentimentelor noastrc ' 1
asta,
Dcscarte<;, care ntl <;c in oia de nimic, nll-i ~tin- a est prin'j iu e U IC'
sufi t I v '
" Zlce e,
e absolut mdep:'nd nt 'I
ghcrit deloe de aceasta duplicitate e omlllui. Dupa e u cugetator ~i ehiar II cor 1;­
aparenfcl' " _ v p, d .lPd to:ltr
el, in noi n exista 0 pilrte su erioarli $i una infc­ I . mCI 0 C<lUZet ori lC'gc ' ;-.
acceptabiF ~ f mecamca nu e
iOe r5, 0 for\1I ration a ~ ~i una simtitoare, a ell 1 a n enomenclC' corpului vii 1"

o inteleg em in mod bi~nuit. Sufletul omul11i ttl d n lond, sc pare di Sfmta S, Cl'I'ptLl!"
e ste in 1"\1
nk ~i ac(>€a$i substanVi c totodaW ra i0111l1a -I o u acord Gsupra acestui punet eu lI'losof'
,-en::itit1cl , Cee cc nc induce ;lici 1 croare, spune antic'"
>: <I, ~ ~o tl ('rna,
v
coareee ne inva~i1 ca omul 18'

el, e faptul di actele de ?'ointii produs de ,;11jL t ill )atUlt din dou'" ,v.'.~"
a pilr~l III calle sale, tar " e
uvintul
si de pornirile 'ltale trimise pr-in corp stirne. c mi~-
'J>,._

1UI lLJUlllneZCU e 0 sa b'Ie Vle , ce piitruncle pj'na la

cari contrarii in glandn pineda, a separa sufletul de spirit ~' :. e
simtire". 1 a eose J gmdul ( e
Antoine Arnaud e mul rna' putin amuzant:
n propun, 0 temil sllr rinzatoare . i totu~i e ne Sfintul Augustin, faclnd marturie lui Du mnc­
' fl
tilgadu1t ,1 anumc e< .. trupu efiind ecit matc­ , spre 111 uenta
Zl'Ud
suO tul"'" ,pe care 0 mal" aveau a<,upra
Tie, e 1ncapabB. de p<~cat, ar ponte transmite to­ UJ sa vechl1e naluci aduse de vise, striga
tu~i ~ufletului cee ce nu arc :i nn poate ave'), i:1r
7 - lstorl ~l masonerle

96
 t : Doamne, Slnt eU,
flu pr venit <i ma lnl?el de catre singur putere
eu ea mai drag;Ha~a naivita eu a autoritatc legitimc'i asupra redinte' umane. In
acest caz, n-a~ ezita nici 0 c1ipa ~i, in loc ca in
EU. L 'nimeni n-o tia mal
egre~it, nu era l?l. l ' n~saj: momen ul de at<1, n-am decit certitudinea ca
spune In ace a~l r­
INE
t

bioe dedt ~L, c~re ne INSUMI ,~i MINE IN­ am dr ptate, a~ avea credinta ca n am dreptate
atlta deoseblre e tntre ~ b' cele doua puted. Dac'i av am alte onvingeri, a~ contrazice e fa y

SUM!: di£erenWnd atI~ de m lui Dumnezeu : 0, principii! ce mi-au dictat rezenta lucrare ~i care
, . adresm u-se _, nu <;Iot m.ai putin sfint pentru mine, Indifcrent
ale ol11ul UI • sene ~ , _ etuhLi meu., sot ~
.' m~ttca a StL de ce parte ne situam ill privinta duplicitatii omu­
Doamne! pZlne t a- ntL te iubes c?
I ' cum a$ pu en S lui, lesLemul recunoscut de toam lumea cade as ­
,"
mtntl
, nc e. ·~t versun. ~.1'..,,,l''''''oa,>C 'in g ra 1Ul'
Milton a pus 111 't degradare, Omul ar pra puterii nimflLe, aSlipra vietii, asupr sulLen ­
, d d eumph a sa . 1:-' lui (ciki toate accste cuvinte insemnau ace1n!ji lu­
Satan, rO~lD _' 1 m;lsura!ii intc1Igen.,....
puLea . a- 1 puna ~1 , e .dC
eru m limbajul antic).
de a reprez t a 111 ge­
cll '
e tmde nc-a vemt 1 e~a e ult rin gru uri Egiptenii, recunoscuti de antichitate eruditJ
..' )'urul obiectel or noa<;trc urept singurii depozitari ai secretelor wme, crau
1'11 In
eonvin~i d acest adevar, dcc1arat public in fiecare
de apete .IOU r'pate? l' d - uflete a ost con-
I'tiu ca. doetrina celo ona, d ~ de un tribu­ zi; clnd imbalsamau trupurile, dupa ec . palau in
dar nu stIll aca in de palmie intestinelc, partile moi, mtr-un eu­
damnatrl in ve me, chi . 'g c~ acest 1ucru se
t d aUtel <I] .' int toate rganele c functii animale, e a~ezi.lU
na1 ompeten; .e. ' . r fi trebuit condam­
eed ca Idee carc a , intr-un Iel de cufara~ pc care-l ridicau cUre eel',
cunaa t e. r _ ' din toata 'mmu, e
• " - . 1<1 tur ~l eU iar un imbiilsamator adresa urmatoarea rugaciune
nata, l?l alCI ma fl' Hi rezultatil din )mbinarc~1
- omul e 0 m...... , ... t li to numele mortului:
acee~ ea d' ,. din dou5 prinC1Pll 10 e ­
ete
celo doua snfl , a lC. d' 're unul c bun, jar "Soare, stapin al meu ec mi-ai da viata. bine­
'natura m a . voie~te sa rna prime~ti linga tine. Am respectat cu
gente de ceea:?1 ( ~ d ., odata a inteli­
_ D U VOl ere e mel ­ sfintenie credinta tramo~i!or mei; i-am cinstit pe
ce151alt rau. .a n, C principiul sensibi saU ca I

gen\a e acela~l l UCl , , . ·t 'ar via!o, ar cei ce mi-au dat acest corp; am inapoiat intotd auna
't . prtnczptul VL a ~l mi -a Hisat in pastrare; n-am uds, Iar dacii
acesta, nunn:?l . m let lipsit de cunoa
ute fi ccva materla~, co yP , -ar mtimpla sa am comis aUe fapte, n-Qm actionat din propria-mi
P , tOO ~~ declt data 011 s
tere 1 can!? lln\a, 7·
 onceapil un f ujd viu;
~?anLz~rea,
0

Turi nimic eomun eu viut insti, nu re

voint , ci prin aceste lucruri". Imediat, acele lLC ment, 0 113<:10'" .u- dccit I il1ftI'­
ii
se arunca 'n Buviu, ca fiind cauza tltttLTor gre$e­ "f
mecanism far): u arc 1 U p ro uce din ic, "ehiar c"
u , d ceva are r'
! lor foc- de om; dUP' care, 5 trece 1 jmbal­ ,
tal, a .S€ ' intelege 0 forta. 8<;pundc unui principiu
U

ute
~are.
Indiscutabi1, in aceast ccrem onie egipteni" pot

V
Iu'I, Dnc~, meditam eu atcntic asu
nJ se pare potrivi+ x . pr naturu .. singe-
sori
fi pri iti ca ni:?te eritabili precur ai. reve1a­
. ill , l.d. Ipoteza c .
~jei
l onccpcm c v arc pretmde
. ' e
ee ;) condamnat sim!tLTi e, c 1e- declarat du!?­
uam_ 111 , onsid
a ar fl pos'b'l­
1 J a 0 alta ,..;
eu , .
0 _

erare ca nu 'x· t - . •
ammai in a car .
'-U
manit inte1ig en \ei, adica ai lui Dumnez , :?i ne-a IS' mci 0 part d'
e Ii' el compo';!ie s a ' m
pus elar di toti cei nasC1Lt i din si.ng sal din 0­ nOl proveni din 1 ( nu mtr slngele
0

rin!a tTlLpuhLi n VOl' ajung niciodata. copiii lu.i do':", anterior acestei: we ..grow ont fit), ;.;
oUle .,-0do' 1 _ per-apl n-are viatJ 1 t
Ded.euomu
D1,Lmnez . o

£i1dndu-se rinovat prin principiu O. _ m( easea macar ' ) re­

a lInded nu putcm ._ m actlll formaril
salt sensibil. prin simtHTile sal , ron 'l'iat sa, an<.1­ fdi . S<l n u cred
n membre ,au alte parti ' C~. IT existen~ ietii
• '
e
tcm c;:idea asupra slngelui, cad siog e era prin­ mate({, , Ime wt e ele sunt fo ­
c:ipiul Ii. iii, sa ll mat deg rab ' era 'ia~a. l~ foartc
Se pare ca opinia celebrului Hunte' , , ,
c1ud .. t eft. cestc vechi tradi\H oriental, eMora nu Iat:-, C'~ . a ,1, U slJe­
II SE:: m<l1 u{\dN atcn\ie, aU reinviat in zikk 110,\S­ e s in nglia c '- S0 serle 'In R \echcl'chcs asw­
tiqlles: '
tr sm\inut(' (e eei mai ari (izio ogio
C;lV,\ cru1 ROO:;(l J 1<;e<;0, mai tlemult, in talia, e:t ,Parerea a- slngc1c" e u fl'd
dl pincipiHI dtu T zida Tn 'infjco .dedtor l~
e pe vreme lui Pli' d n Ul vi e eel puti
0

H\ll1ler a fost destin;lU~1' celebrul fiziolog Jean

acv. subiect a {,icut ex-pericn e interes
antc
~i 'I 5PllS lor adevilruri ~a plaseze in rindul
n.l unt str<ln despre uno!?Un\ele antieilor; al? cita ce nu mal pot fi ce-
11 ~
ii Vitalitatea' l' contest<lte
, mge U1 sau . d
autoritate mai cllnos uta, e cele JrLl1 Hun­ rea smgelui ell viat fiind mal , ~raba identifica­
0

u
er el mai mare anatomist a1 u1timul ' 5 col,
\lr" a rcinviat ~i oU at dogma rientaUi. a vitaU­
c~e antichitatea nll se lnd ~dllUsa ca un fapt de
zllele noastre m' , Olse deloc $i reinnol't ­
a eoasm . -
umea ea cerul, stfrnit t ~ p~rerea vcche de cine!
I ' 10
ta 'i sing·lui. ideea c via - d cea de mpotrlVa simtur'f . Hor $l. a
n oi I gam, spl1ne el, a obligam imagina~ia sa
organiz are : n straduim 101

100
 De remarcat ca in sucrificiile propriu-zise nu
, te f' ~lmbunat decit prin singe; n­
• Lut nu pu a i , era jertfite animalele carnivore, proaste, a
smge ;- nu reac1a ca scurgerea singclUl
fost popar care S,J C _ 'dee -3 putut fi ~tr5ine omului, a fiarele, . erpii, p('~tii, pasarile d
, tu 1' evniatorii! Or. aceasta 1 • radi:l etc, ntotdeauna se alegeau eele rnai valo­
are 1T t\ .~t"'
nascociUi nici de ratiun . QlCI de ne
, .
Un1\
b' u atIt
t- Ec r03SC prin utilitatea lor, cele mai bUnde, eel rna
mai putin sii 0 fad' . a fie ge~era _accep a .' I _ nevinavate\ eele mai egate de om pri instinct ~i
• ' -d;- 'nile in cele mai Jndepartate plOfl n oLi1inuinie. Neputind saerifica omul pentru a salva
l~l are fa aCI tui punc
zirni ale oaturii umane, iar C}supr. a~cs :- 1 ~ omu, dintre animale erau ales victimele cde mai
. t- 'ci sin ura dlsonant a . n 11mGl e, dac..! ne putem xprima astfel, ~i intat­
istoria nu prezm a n t · 'b'litil+ii 5c
, baza e dogm reverSI 1 \' d <luna victim era arsa in intregime sau in parte
treaga teone se . ' crede mereu)
a"<1 cum s-a crezut ~l s va p ntru a . e ovedi ca in loeul carnii 1'inovate er
ered ea ( '( ! vinot'Q' d
ft nevinot'Qtul pntea pUiti pentru cc .' -' '
arsii carnea $ubstituitd.
c, • ,~' at., Hind vinovaW, 0 vlata mQ7
Kimic mai eunoscut in antichitate declt tauro­
31('1 cone UZl3 ca o,a -' LOCHL

~Ltin pretioas~ putea fi oferi tii ~i a~ceptat(l In t'."

bolurile ~i criobolurile ce tinea de CllltuJ riental
.. f - d ci singcle al1lmalelor: an IOl al lui Mithra, Acest gen de sacrifi ii trebuia sa
aHeta, 5e 0 era, e , ' 11 t nti- pereze a purificare perfectii, sa ~teargii tOi'll€' cri­
I t ferit pentn! un 1l c, a
numC;lU ncp.s[ 11 I e, 0 .' suild
, 'mam' cum 'i-al Zlce, ' mele ~i sii.-i ofere omului 0 adevaratii rena~tere spi­
p.~ychon, V1COJ"{t ant '. .
rituala: e sapa 0 groapa, "n fundul e<lreia era a~('­
slLflet aU uHet inLocmt,
p€ntTlL ,,'
Tnvat atul oguet a xplicnt fOClrtc blnt', pI H1 Z<lt ~nitjatul; deasupra lui se intindea un fel de
( b rt "i prostitmu'e leg a1a blOC CllnOS­ pedea strapunsii de a mul im de gaurele, care
dogma u s I mrl, . ' 'd' 1 n gata de Voltaire. sc jertfec victima, ,'ingelc curgea en 0 ploaie p ste
til in antichitatc ~ n ICO .,_ penitent ~i se credea ca acest ciudat otez opera 0
eu , .' . ' ca" 0 divinitate 111matii sau ra\.!­
!\nhcll con m~l < .. f regenerare spirituala. gramada de basoreliefllri ~i
" .toar'£, rivnea 1<.1 castitatea so~iilor lor, 1l 0 ereau
\ 01 • f 1 ~ VemLS acapa­ inscriptii amintesc e aceasta ceremoni 17i de dogma
'ctime voluntare, spcnnd ast e eel , 'u universal a carc a imaginat-o.
va mai tulbura um ­
raUL Cti totuL de prada sa, nu - . Cel mai izbHor lucrll in toata legea ui Moise
. 'mal feroce carUla
nil legitime: asemcnea nUl ~l. .' d I este efortu! constant e a eontrance eremontile
. - un miel c sa-i distragCl atcn~la e
1 se arunea
pagine i de a separa poporul evreu de toale celc­
un om.

103
102
 CI\PlTOLUL 11

re sac-ri­
. bl'te' la articolu d e'p
lalte prin n u 'l r1 eose, 1
, . "I gener e ~l se . .
on­
DESPRE SACRIFICnLE lThli 1E

neil, ins·, p[I1'ase~te pflncl~~al al opoarelor; nU

fo nnE.' 3Z;1 1' ilulu} fundamc •
. '
dar 11 &1 'lntAre!7 tC (IJ
. c conformcaz a , < , 1 0 . sprime J'
0U111ai La t ului 113\IOna
risc~ll ea.
, a carac er . ' ' 0 eel' 1110­
U ex.lsta nlCI
"nevOle. . .. . :pecial Doctrina ubstituirii fUm: universal recunoseuta,
ca -<1Vca mel .tit legl'; ator, In
. , - d ace<;t ves d - . ge nu mai raminea niei 0 indoiahi asupra eficacitatii
ni p'·l.scn"l , '.' - sa nu pretin a sm., ,.
T re chlar £11.1C3, . , ' , tit de genCl..11 Ci
sacrificiilor. corespunziHoare importantei ictime­
dl,; pun lea '_ . u<' ucoseblta . I 0 . e lor; rt 'ash indoitil pdinVi, intemeiata. inceou­
o ere<1int,.a atl t 0.::" rte adinci. Daccl u ~
. ;- 'ba rJdaclOl faa fi 111eo\1­ UJ'ile sale, al' dl'naturata de foqa ee perve1'tea totu •
trebUic .'a al , t rio d ce ar
, ceva real l?i mlS e , ozaiea? Cum aU 1I dat na~terc~ cumplitd superstitii a sncrificiilor umn­
tiaz'-l in lcgea m , 11'. Dege btl ii spunea l'a iUll :1 omului ca l1-avea
insu~i Dumneze . teri spi1'ituale pnn
nu - . .. 1 'deea unCI rena~ ' t ' prctH­ ni i un dr>p ac:;upra s('menului Salt, confirmind zil·,
a)'uns anheH a 1 , '0 toate tim-pUT I e ,,1 ,
s-o il ales I "ltl'U a- b­ nie accst Iucru prit ofrand a singe ui de animale pcn­
singc? De ce . . sti divinitatea, pet , , re­ tru rdscump<lJ:Jn'a ('Clui al omului; zadarnic omenia
tindeni, pentl'u a em. e minia, 0 cel'e1110~lC! ?
, f orurile saLl a- :Jbat ' . de sentiment. ~i mil" fir as<'iJ dudeau 0 fortii noua urgumentelor
\II1C av . <:.i respll1S<l _ r4iunii: in fa unei dogme SU jugiHoare, ratiulle,)
ndata de ra 1unc '( C3L1Za secreta, 0
coma < _ l.t a cauta 0
c

n.iminea la fel de neputincioas~ ca sentimentul.

'l'1'ebuie neapa1'
Am dari sa put m de minti istoria, atunci rind
caUZrli \) 'Ina de for~a,
ell n prczintA ac s abominabil 0 icd practieat peste
at in lume, dar, spre 'u~inccl speriC'i nan, imic
nu e mai incontestabil; ina ~i fjctiunile poeziei il
atcsta:

Cind slngele sou curge ~i-l sorb tilrini t' r

Trimis de zei, un jUlger rasurul pc altare,
\7oios sa zba.te vintul, Anima departarea.
105
 viC sau politidi ~i se spunea: Ce inseamna viata lLnui
, ' L ' sole$te 7TUlrel1 ,
'inovat sau a unui dU$771an?
I 'I1l.!Lgete UChlde ~ In 0 pume C1'istaline

In zare, tlir1llUL gem~ su s, de de ta sine, Dupa toa ' probabjlita~ile, primele 'dime um ­
' 'Urt se-aprtn e an fost vinovati condamnati de ege; oat.e popoa­
$i jlucara dIn rug J d chis pe fieeare
certLL es ' , I 1'e1e aveau aceea~i convingere ca a dl'uizilor ref ­
Tiiwt de f11 I ger, f'tta lui oroare.
e-ntlire 'tc elL S U rindu-se Ia Cezar: supliciul celor vi novati era ceva
N(' umple, n ccrs
, ote sau su foarte pUiwt dit initiitii, Anticii cTcdcau ca oriee cri­
I carea un 1 , 0 ma capitaJa comisi'l intr-un stat lega atiunea i rc'i
mai! pentr P e . ' fete nevl1l a-
Ce ,stngele n , , .. 1d
, n VOle e menu vinovatul era consacrat saU jertfit zeilar, pentru ea
in Tazbol ef _ . treb cum ..Itt aJun
prin seurgerea singelui au sa e dezlege am e in-
<
te' Ioca- 0 d't" arna u)0, . 1. aturnt ca
d ViU' <It! ll'1
, e ptie'l I ce a ? S deJTlon­ u~i elt ~i ~ra.
'ISC'I""1CnCa cone , '. Hoare eroare, -3 .•
'~ 'unga 1a accast1l lng roz ,1 gm a 5ubstituirll, a1 Se ede de aiei de cc CU\'ll'ltul consacrat (SACER)
sa a) 1 ,'n de 1[1 uO ~ om
t 'red cil. tolU 1 , h' . lnnascut 10 era folosit in limba latina ~i pentro bine !?i pentru
stra .' ( ,'_ e de netagaduit !?1 c tal , a a uza\ 10­ faU de ce acela!?i cuvint in greac- inseamna 1?1 e
( "Irel ae e\ ar f 1 bin , d't?) .I'lr de cal e
~ VOf­
<
(d'ICi ,'um \-,1' 1,(Od
1 ' , Uc
nn ' fiiod di OInu1. a SLI sfinl ~i ce e profan; de ce cuvintul anatema insemna,
s de asemeni, In acela~i imp, ce-i este ferit Dam
r-un mod rednt c e p : ,~pt.b efoar ca. Paate t ~a:
bi eu eX<.lCcl "tate'
< ,
nu ace ,- abuzczc de e. l' <'lulca , nuluj ca dar ~i ce e predat razbuniirii sal.; in sii'
.. ign o[(>7' ;, (', d \'Ciru sa sa
• ' duc+ie
<,
a 0 SI'wa+ie ~
ca­ ~it, u Ce se pune $i In greaca, ~i In latina ca un
sa , t 0 falsa I n , , om sau un Jucru au fost de-sacrati (au fast ispa!?iti),
s' _ extinda, pfln r-
term en prin care "e inteJ gea cn GU fost spalati d
re -i e stra,ina, d - sO f'1' me .'"tl elus 1a ratiicirea n­
S pare eli OUd o
• biectivelor de 1a car 0
un pacat. Cuvintul de-sucrat (apwre) pare ontrar
.• ~' 'll1portan~a 0 teaz a analogiei: 0 ureche neinstruita ar cere re-sfintire Sall
cnUor: mal lntl\. , Se spunea; ce con
a
m " doMrtatil anatem , tJ un ora~, un re-sanctificare, da croarea e numai aparent.a, iar
trebUla l1l ~t'- l't:eoza 0 arma 0,
- tin d ~e su 'd e de ase- expresia foarte exacUi, Sjintit inseamna in lirobile
Hll urn daca ,~S lua in cons l erar , t
are StlVeran cIllur, . e . s aIla u doua ca~-
L 'ecru ceea e e incredintat Divinitiitii, indifercnl
m , . ' snPciaUi In. car d 1 gea 1­ 1I1 ce cali tate, d venind astfel legat; in a~ fel Incit
menea, Sltua~l t-"- (' d 'ja sacrificate e e
,. de \rietimc uman , upliciu1 de-sjinte$te, riiscumpiira sau dezleaga, ta­
gorn en Dor­
, roetulul Eug tu1 ca 0 absolutiune r Jigioasa,
<1. "Tf urilof apari,1l1e
I 'I'rnduc ~
107
cc,f'U,

106
 " XII table decrcteaz a moal~tea. g,mt (lintre seriitorii latini s-a complckut sa reamin­
intI lcglle dl11 cc\e _ f' fintit)\ adica Jert- t as .;' aceasta inonimic ~i mai am de re-marcat eli
ESTO (sa Ie s ~ ,
elQ spun: SACER . "'i mai cored, consa­ Homer, intr-un lor din lJiada, redci ideea de du~man
tit, sau, pen t ru . ne expnma "
"(
'iguro vorbin, e­
d d prin aecca de strain, jar comenta orul. l1e auage
aat; fiindc'- vinovalul nu .era, atcl1\ia asupra acestei cxpresii.
't prin cxecu\lE:'. . 1
conSI crat d ci . ~ ]Jentrtl Jemczl- CV ­Sc: p; r c;) ace-asta fn aI, inducii ('xplidi per ('t't
Atunc). -U1u.1 B'<'''I'\ca
loX.
.'ie
. .
roelg<1 . d' .- pent·u ca­
- univ rs..-;Jitatea unei practici detestabile; {'Cl 0 explica
• ..1 t feminc .'>'e~·u), ,1 1('· •
1'WG. (pl0 uevo 0 l ' t'" consacrate, dil.H11 ace­ foarte bine omene~Le. fiindca nu aun niccli ri ne­
. L
lllCjllrde e care s
int 'ca men .'- . pe e alta nevll1o­ . gandu-se (!?i cum ar pu ea unul simt cit de cit a­
'. . d 0 parte cn rna,

p(l:)1 Idee. e. . ' a sint sfintite.

murit <i-I nege?) aqiunea 1'<1ului care a d gradat
va~ia' i una ~1 alta, inS , 't En hVp]Jron, un
totul.
l' dialog u1 lui Platon Dum,l lui 0 ~l<'UZ3- Aceasta n-ar putea "vea ici 0 puter asupra
. due-a in fata tribuna u _
barbat, gala sa a .' 'ba ~i:i-!?i enunt;e tatLll, omului dac5 i-a preznta eroarea izolatll. Lucrul
tie oribila. deoarece ~I [\ .VOI f 1 mitind 0 crima sau nid nu-" posibil, fiinde;l croarc;l nu inseamna nimie.
" .:" tUle~tl t c co ~ \
scuza asHel: "~Pdf d _ ... , _ linistit iar ce (e Facind abstractie dCl orice . lee anteeendenta, eel cc
, . '11 sa tt ali:lSCa ~, d-
15.s1ndl-l pe cnmll, _ - . 01
!-" Ur1narc~ e uoar s,
a absolve .
toto aLa , r fi propus sa fie uris un altul, pcntru a-~i fne' zeii
sustinc acuZtl\Lll _. a vinOVQttLLtLt fl •
favol abili, drept raspuns <If Ii fost omoril, sall in­
ropria sa pe rsoana 1 p~ c~ fo~"tc bine modul de ('hIS ca nebun; tn~1 Ull ued ph ('<It lnlotc!c(1una lIe In
t cxpnma
A.cC'st frag me1
',u
' . t pune de \ie­ n ad val' p nlru <l riita 0 e1'o('\r0. A b.iga d 'lea­
, ' r e dintr-Un anuml .
gindire antlC, ca, . ' t al celor vee I. rn, accasta, meditind mili al $ ilSupra . ag'inismului
dere, face cinste unulUI ,~lmf':nd patrun~i d rin­ Co'ir scinteiaza tic aele 'aruri, dar toat sin dClll1­
". 0 mcnu H t •
Din. e f enc e, ,.....l ore~punzuto:lre 11It­ turat l?i schim t; al>lfel incit sint -ntru to ul de
, . ~f' sacTLjlculo '
eipiul eftCaclta.n ' vat la du!?man nu . cord eu arel filosof ce a spus ca Ido/atria J'a 0 tj­
. t'
ortantei t'lC tme
lo d 1 dVI 0 evine ino\"3;
t r faetie. Sa privim mai indcaproapc: om ved a di
, . as' orice u:'i)11an
mai e'a declt n p,. . "tl'a-on dcyine du.;. n printr ideile cLlc mai aiurit , mai lipsitc E:' ~jne
." onc... • ,
i tot lin ncferl(1 re, .' A.ces\' ingrozl Jr ~ u mai 'troe ; printrc practicile cele miJi monstTll­
, ' d' vlctlme. . ,
atunci cind 1('V01C , iat"i de ce HOSTI. oase c au dezonorat speria mana. e una pe car
. . binr ('unoscu.' . 1
drept pubh e prea.
- . dlt~man ~1
'stl'(li1 eel mal e e­
'
sa n-o putem elibera de diu (de in De-a fost dat
, I , ' insealUnd ~I • '(
-In latl":-\
109
108
 sa $tim .ere aceasta favoare), pen ru a arata dup· putrejacti t '
, , eona consoJatoar "
aceea cD. ce mm ramine e divin, asentzm.en£ului <...,_ 't' . e :;;J mcontestabilii ~
Dcci, oameoii au fast condu i catre cump ita " ~ In apare In mi'l I
anLlce sub forma Un ' ceu tenebrelor
roar sacrificiilor umane de egradarea lor $i de orie sacrifie-iu real S~persti~ii sIngeroase; :;;i CUm
reitateu innascutii, de necesitatea ei satisfaceri, de m Or t'f'
J lcarc~ au uf ' t , Orlce act1une
en' t '
One olice
rev rsibili atea merilelor 1?i de s lbstituirea chinu­ • enn a voluntara '
varat cedate m0rti1o P I' , pot Ii cu ade­
Hal' ispa~itoare. talitate d .' 0 ltelsmu1, derutat b
e ane c remInisce t " Cll ru­
Franta! In piidw-ile Ie ea a 8inuit multa vreme, sa. ~Ingele uman pentTll n , ~a~l :;;1 dcna~rate, var­
7n
"Oric gal atins de 0 boala grava sau supus pri­ UCl~J prizonieri in J'ur 1 l$t~rea mortllor. Erau
mejdiilor r'·zboiului. sacrifica oameni sa promitea n' ,. u ormmtel D
leru !ipseau, i~i raspindeau " o. aca prizo­
sa-i sacrifice, eoarcc rrcc!"a c;i zcii nu utcau fi aceast.j CI1ldc1 iud"'+ . slIlgcle gladiatorii
tf~enle dcveni.nd .
1mbunati i aid ca iat; (mui am putea fi raseum.­ ce-o practicc1u P"imind " 0 meserIc, iar cci
I

parata altfe! dedt rin viata altuia, $acrificii!·. cxe­ putea Ii a. imiint eu eel :;;~e num,e (Btlstiarii) c'
cutat de Druizi CU mina lor, S-,lU transformat in reee eTau destinati a ~i Va O~mem e Tilg, c1coa­
ins i utH publice $i legale; cine! JipSf'l.lU vinovaiii. ertlU rilor, In fine d ~ l' - rsa smgele In jurul rug'U
, aea Ipseau ~' . , ­
auu$i la supliciu inocC>!1tii. UnH umpleau cu oameni norociti, Veneau f . ~ pnzonlerii :;;i ace~ti ne­
~.' ernel care,In0 p f'd
ii anumile .,tatui uriao;;c n c zeilor or, pe are Ie Lo~l sfi:;;iau obr ... 1 i:l ceIol' II table
, aj11, CU scopul d f' ,
acopereau eU crcngi hidioi1se: Ie d'ldea.u foe iar car
. Zmaginea unor a crt'f"zCli ('. e a 0 . erz ruguriZor ma ..
oarneilli picreau"n lijlocul fJik3l'ilorCll , Sacrificillr mjernului cum yl ~ satisfac pe zeii
'
1\fai e nevoi '<1
Spunea Varron a ~t-nd
s-a mentinut in Galia, ca $i in alte parr, pina 18 " J ra I u-le singe.

instaurarea cre$tinismului: n-au incetat dedt in pre­ de caliaginezi

.
~mmtIm ?e
au canaanaenJ? M ' t
tyrieni, de fenicie li

.
zen a lui i ' u disparut pentru totdeauna In fata lui mm ca la Atcm " , . al rebuie sporn£,_
P' ' a, m tlrnpurile sal d
Se ajunsese a crede ca nu se put.ea imp~ora pentru JactJeau anua] aces!£, s. ".. ~e glorie, se

un cap c1edt cu pretu altui cap. ~i asta nu e to : ~rnenintata jcrtfea gal'? 3 C,nflCI1? C~ Roma cind era

, 1. cme n <:t1e
cum oricc adcvclr Se aWl ~i trchuie sa se afle in Pa­ U-l rnai putin inutil sa. m ' y~ aceste ucruri?

ginism, dar, a~a cum .ocmai am sus, intr-o stare e ormintele regilor sa I en lO~am biceiul ea pe

o~ti sa fie jertfir d u a.e marilor conducdtOri de

1 De Bello Gallte , VI, 16.
itori. 1 Ul?maru, Sau chia' o[iteri<:l· y ser-
110
HI
 tatea
de ani.0 me
t' d e ani; a t ' oameni timp de trei mii
rez
Can am ajuns in America, 1n sla r 1;-Hu se<'olullti
< 1 .' -lea, am gabit 3<'01 aC eil!ii ("redin~a.
liar mult $tiu ca, In timpuril '
mai ferOC€, prco~ilor e 'icani trebui, s.- 1i se :lduel terioare egii, omenirea mal ,ult ,sau mai pu\in ul­
pin a douaz ed de mii (' 'idime an\.lal; ell s"i faca decata, iI ing-iduit . I' w:f'on m< tar decil preju
rj Ii '
, ) 1 1 ( > 1 omene~ti L
< In OCUlre
ost dele. dedarau la intimp arc dlZho' ul1tli po­ un om pltismuit d'
• • 111 unt snu al at' 'f' '
por 0 r~car('. iar 1a npvoie i~i sacri fi <lU propdi co­ msu, au durat 'fa
"m
d
e seea[ .
. acn lolle reale
'
pii. S crHicatorul dc<:,piC' pieptul vidimei ~i-i ele
smul­ I
a monn . ' sotilor 1 '
or pcrslsta si a:zj
' tar eel al femello!'
ge:l 'nim3 inci.l vic .1arele prC'o ~torl'ea s'ng pe Ace t straniu saclificiu e ~ , ,.
gura idolu1ui, iar prC'o\ii inca\. c to\ii cam,'a ('l'­ Yoga' rugaciunii rostit d ~e~te Pttnmedha­
arunca - fljeari i s e e ~cmel.e in<tint de a sc
spune anca2pa E.-: '
10 jertfi\i. e ementelc, sufletul' " , 3 InVOC" z ii,
I " ~I con\~tnnta sa 1'" tl .
con...<;tlznta m.ea f" _ ' S IlglO ' zaT W
pater rbis! ,LI martora ca it '
Imbrati~jnd
, ' ' , . 0 · '
-i trup _ " rmez pe oiltZ meu!
11 ",de neias tantum? . ' ' u In 011jlocul fF ,- '1
In nou: satya' sat r ac,m or, triga
d
adeviir) , , y a . satya! (acC'st cuvint ins('amn~l
Solis nc-a dflruit Ul monument '11 nC stor ri­
at
bi e credin\e, hansmi\lnclu-ll - disrur<;ul adrcs de Focul
, ruguI'Ul es t e aprins d f
1agiscatzin lui CotC'l in timpu1 !i \crii vl,st.ilului aproplatii rud[l. <:i to t, e IU sau de cea m<li
~p3ninl
•mtr-o tare) und y a aceste g
,rOWVIJ se
-"
etrcl'
la Tla<;(<ll<1 £1 nIL pl!tC'Oll, 1l spunea el, a-.,i ee 0 mare cnm:- ,- "
l'ahmanul supe' t T a . i:i U('IZI 0 vi:ieu in
lmagin 117 .c;<lcrijiCllt der·aro t daca 1111 mUTC'U eel b, 15 J~lOS nu ind - '
puti-
Cze
om pentTU salt'orca celo !(.
11 .
rLa Vlennii care-l devora, r<Jzne~te sa maar
1n Peru, W\l1 l&i :lcrHica propn opii, AceasUi Guv mul din Ben al d '. •
nentlniE', prcnlm ~i (' a
numiirul femeilo . g" ormd sa cunoasciJ, in 1803
antropofagi i aU facut in­ r ImpJl1Se de ' , '
pe rugul soiHor lor fl _ sup rshtle barbari.l
conjurul globUl u l. dezonorind ambde continentr '
Chiar ~i as '11:1 cu oata autoritatea armelo !?i a
mil pe an, ' a a at ca era eel pUiin de trei

~tiin\ i noastr e , am utut eradi a in 11 (.1la funest' rn aprili 1802, e e oU'l< soin" ale lui Am '['1'
ung regentul d' T '
anJore au .
C 5 une vcchca lege a acestei Vtri, evan~helia
prejudecaUi a sncrifici i lor Ull1ane? ul so~uluj lor Rel t
III
,< <:Irs Impreuna cu tru­
. a area acestui sacr'f' . produce
1 IClU
ndustan ? Sacrificarea unlli om IesfatCi It>ini­
ului 8 - Istorle :;1 m sonel"1e 113

112
 . - ' ~ile
y facute . cu, tcpa
i materna, Ia fel ~I In er­
darmce ruganlln
groaza: a fost za <" :-
ultima siirbiitoare indiana finuta in insula 8al1go
al lare dragoste fillaia ~dore"te sa~ zcze de auto-­ fn deeemb1'ie 180 Jf(l.
' , guvern co n u . . , . '1U
ventla unUl " lrocit<lte: femC'] Am fi, oat, j piHti Sa PUnern: df> e ngte u,
ntal.e pen t ru a impledlca acea a
f stapin absolut fn aCria tara, pOate prit'i la toate acestl
ast de neclintit. ' , , I" pnn t re l""nle de ]'05 ale po 1'01'1 jara Sa jacii ordine? Poate eii plinge pe ntguri
po 'ului se face lll, mo,
J (,->,-,

Tn unele provrnCll deslul de obi$nuit Jegdmintul

ut.arc sa cut;trc avo re
dar de Ce nu Ie stinge? Guvernul a aplicat ordine
'. d ca se ob~me c severe, masuri aspre sau exeeufii, dar de ce? !ntot­
~mucid(>rll. a, , C' ce Sc leaga pnn
. a t_
deauna nUmai pentru a-$i miiri au apiira PUterea,
.d Iilor loculw e1 d'
din partea 1 0 , ' . d reau se arul1\<1 10­
niciOdatii pentru a reprinw acele cumplite biceitlri.
. ' t ,,' obtm Ce-$l o .
el de juranun ,1 , si uat in lUll t'1, -n • 8-a1' spune cii raceal jilosOjiei a stins in inima s
't CalabyatTava, . t' e
b··un loc numl' , erma d a. TJ-rgul anual Ce Sf' ,m aeea sete de ordine ee 0 ereazii cele mai 11lal'i schim­
tr nul'il TaptI $1 t sau zcce asemenea sa­ M,ri in ciuda obstaeolelor; sau ca despotismul natitl­
' 1 c de obiee' rna or o~,
,ICO 0 rsti~ll nzlor libere, eel mai teribil dint1'e toate, dis 1'etuie~e
mUlt selavii ca sii-~i dea osteneala sii-i faea
rifit-it inspil'atc de supe f ' . indiana n3$te ge­
d t - ind 0 emele .~ . pTea
mai bUrn,
De fiecare a a , _ 1 ]'ertfcascJ zelyel
zel~
d' . trebUle sa- .
meni, pe unul 111:
Gonza, aruncindu-l)~ I g, Gan e' uneori, acestei 1\1i se pare, -nsii, e;l ar trebw facem
Sa ~i
0 PI'
)
"1 s-Int )'ertfite $i feme_!. ingaduie sUPUnere mai onorabil<i -Si prin aceasta mai plauzi_
bUa: anurne ca
r India, Ce a~jl a tatal iitrin ~i incapab,il
d
l<iudaw, "legea e a solut imposibil S inlJingi preju­
nului sa-$i arunCe ill ap T";- aduv;'l oblt­
c.Iecata incapiitinatil a hindlL$ilor ~'i
ca, incerci Q

aboli cu jorta cruntele obiceiuri, nu TeU$e$ti decit so.

sa-~i mal aslgure e
.' xistenta. mara " .
h'lU1' sau' sc oieril sacrillru
7~n
~at;{l sa- ard- pc rugu_ .sOy~ . 'itului distrugerll, I r
I .. , compromiti autolitatea jarij nic! Un rezulta
J
pentru ceilalti.
' an penlru imblmzlrca Spll f ._ 7.€ului silu
m _ lUi vremc ('1<
o femei stearpa lU H\sindu-l prada fiarelor Ma tn1minta 0 problema.: oare sacrificiile < troce

copilul tacma adus pc lume" aruncind -1 in apele c'1re ne re olta, pe bun - dreptate, Sa nu fie deIoC'

'I apitoare on f t 'JUne sau macar necesare in Indic? Cu ajutorul aces-

au asan or r d' ceste crUZl11U att 0

. C l mai multe m a ' , La
Gangelw, e e . _ prezenta unOT eUTopem,
omi C ClL solemmtate, m , I Es Gis
C If'utta, by Ihe students of Fort William Bengal,
1802, l_,

ll-t s·
us
 'ta unui sot s afra il
ine nu CUnoa~te sc1avi de neer zut a femeilo
' "
tei singeroase insbtutu J
" 1a I ' r t tot ce Ie pri­
P 'b'!- ot! dor sa e ~l ,
aza incoruph I 3 a , b -1"lor a crimclor I Atena unde erau supuse unei interminabile tu
ve~te, Tn tara revo te 0 ',~ timpla dacii femeile n-ar
I I r a rilz unar l
tele; unde. 1 moartea unuj parint care nu las.
abjeete !?l' 0 bs c. Ul'e , ce s-a "d 10
'rdu prm .
moar ea decIt 0 fiiea rnaritata, cea mai apropiata ru a c
a 'I nt 11m1 e le t 1 mortului avea dreptul S-o ia de la sotul ei ~i <1 ~i-o
s<'i-~i mo~­
vea matena me I '1 ea deci drep U
1 ') al" 'Co( ea 11
so~ilOl' 10 ~'dLlC'd e (' ; -.;- rl'cdem a legisla orii elm , fae-a SOpe: unde un t puten lase nevasta
tenil'e ol'icJrui ins ales de 1 drept uccesor ctc,?
e
dobindi un altul, SCI
vecmme 'U totl nl~t
, ' e amem
'..
mmuna~l,
, ' t' 11-3U 3vut
ea unal' asem nea ine nu ~tie cit de aspre sint legiJe romane fata
' 't ntru lns.aurar , Je fcroei? ar ('rede, avind in edere opini fnte­
n otive intemew e pe . ;- slea s-au stabilit prm
d chlar ('3 ace , rneietorilor ele popoare rata. e al do ilea sex, C'a toti
uzantc? Sa ere em
Llne?
T t,- legislatia antici'i dlspre-
Oil a \ _ 1 fusesera 1a ~coala lui HYPP0crat, eare-1 ereclea rau
In insa~i esenta a, Femeia, spune el, e perversii prin
mijloacc pur UJTI<, :l - Ie contro1caza,
tuic~teemel 'J € ,• clcgrac eaza,,
~
oprimea Zi mat m
. ult sau mai putm,
I ' Manu e apwata
'. . fire: predispozi(iile sale trelnde reprimate zilnic,
aItfel se dezvo to in toate direc/tile Ca ramurile nnui
t 1 S);ll in tmeret~
' 1n legea U1 '.
Femew, se spunc . d
'l' 'w e so 11~ ,U arbore. Daca sO(:ul lipse$te, parintii nu sint de a.iuns
de tatd sou ir COPt~) I' , 'n n'ici Hn caz n lL i sa
' - I batrme e, t 1 e pen.tru Cl 0 piizi: e nevoie de un prieten a clirui zel
$i de fall sou a 'd t- Ternpercwwntu n. sii nu fie orbit de simpatie,
' de indepl?n pn a. " _ .. d
ct/t'tne stare a " i r i i (ipsa capacltata a a Intr-un uVint, toate egi latiile i-au luat pr(>­

cau~ii
'I
'fa
."
init
),
nestatornlClU f , '
l ' perversHatea n
atu ralii care carae­
mai rnult sau mai pupn severe fmpotriva fe

itl bi tot tLmpu ,~t

te '
•
1 vor lns ralna,
t _' in ciuda Whiror
.. rneilor; chiar o$j azi el sint scI ave prin Alcorar ~i

.....
'.... eaza emelle e
prevederilol' imagmabt " l c, d tlpa~ SClLr t tl'mp de s011l animale de povara in iobagie: nUrnai Evanghelia

Ie-a ridicat la nivelU1 barbatului fikfn u- e rnai

lor, c ile sa nu din vede:epiard~l bune; num.:Ji ea a proelamat drepturile femeii insti­
Platon propune c 1g v I _ acest art- tUindu-le in inima ei, ca un instrument aC'tiv ~i
t, Fiindca, (aea
femcilc ni" un momen ',.': 1.... n mai sint jumii­ plin de f°rta, pentru bine Ca o$i pentru rau, Lasap,
col nll e concepu c
t u grlJa e,-,
,
.
'It. C"tl cit depo$esc Jll intr- tara cre~tina, sa sliibeasea. p' ~ 1a un unct
' ci mal mu ~l • 'j
inDuen legit diVine, dfn u-se, in consecinta. mai
tate din omel1lre, "virtuoase deat not,
multi libertate fernei' ~i Yeti vedea curfnd cum
mlitatea C/.l a t1Ot sint mal ptltzn

116
117
aceasUi no iJ.:'i ~i emotionantii libertatc egenereaza
rate de Iegi fnJrico~atoarc ca ce e uin InUia. S-a hi _
intr-o lipsa de uviint~i ru~inoLlsa. lc vor deveni
_at aucsea lJlindete hindu~ilor dar sa nu eadem
instrumentele funeste Ie unci corupti' gener<Jle ee
m mare: in afara au tori tii tii .ar a spus BEAT!
~~~S, .u C'xist - oameni blirzzi. Pot fi ingiiduitori,
va atinge in scurt timp partile vitale ale Statolui.
Accst< va decadea, ia putreziciunea, -nUns5 a 0
tZ~ll.Zl, Ia~l, dar niciodatt bfinzi. ~uI poate Ii crud
gangrenti, a pro VOCe ru~ine ~i oroare.
chlar s intimpUi destul de de., dar un m bUn '
n ture ~i un persan, prezcnti la un a1 euro­
niciodal.il. India l1e oferCt In privUl(:a asta u foart~
pean, eredeau eel viseaza: pentro ei, comportamen­
bun cxemp]u. 1ndepcndent d atrociUitlle p care
tul emeHor era e neinteles:
1 - m CIUlt, ce oc de pe amfnt e '''zut mai rnulte
cruzimi?
Sotii $i pretutindenea 1'egine, .
Iar noi, carc Pc'ilim de oroa1'e numai Ja ideea
Libere fiirii-a fi dezonorate $i credincioase fiirii-a ft
, eonstrinse, ~CTifir'iilor umnne ~i a antropofagiei, CUm am putea
fl, atlt dl~ n}j ~i dl' ingrati ineit sa nu rl'cuno;'l~tem
Nu-$i datorau deloe irtutea frieU.
a datonln1 A('C'ste sentiment doar egli iulJirii ('e

Ei , insa , nu cunose legea cc acc ascmenea agi­ n:- .~egh '<tt in('~ din leagan? 0 atiune i us Lra ,

tatie ~i lnc.ilceala posibile. Chiar ~i cea care n-o r s­

aJu~.sd ~]<l c:el mcil nalt grad de civiliza~ie ~. buna­

C'U~lInta, a indriiznit nu de mult, intr-lll1 acces de

dehr ~cil'ii egal in istorie, sa suspcnde formal aceasta

pecta Ji datoreaza libcrtatea. Dad la acest punet ar

fi posibil sa existe mai muLt sau mni put in, a~ Sptille
lege ~l ('f:'-C1m'uzut? Cit ai clipi din oc-hi, moravuri

C<l femeile slnt ai indator ie ecit 10i Crc~tinis­

mului. Respingerea sclaviei (d sfiintaUi incetul
de-al~ irochezi]or ~i algonkinilo ; legile sfint(' ale

~i iura gTe~ oriund actioneaz~ liber) e legata mai

~t~li' cideat In picioare; inge nevinovat

ales d· ele: ~tiind prea bine cat d u~or se inspira i­

(;~Jrgln~ pe- ('~afo;lcJele riispindite in toata Franta;
dul, se urmClre~te ca acar nimeni sa nu aib[ drep­
b~batl on. Ullnt! ~i pudrind capete in fngerate ~i
chI ar Iemel eu gill'l e minjite de singe omenes
tul de a-I impune.
i lata omul .~(Jtural.' ",:sta nu pentru cli -JT' purta
I fine, nici un legislator nu trebuic s5 ·te ur­
n 1 g~nnCnll de nestm ai adevaru ui 1?i virtutii:
matoarea maxima: Mai inainte de a 7'cnunta Ia Evan­
U~e?tunle sale in n()~tcre sint imprescriptibile, dar,
fara fecundare divina, ace~ti genneni nu or lncolti
ghelie, trebuie ea femeile sa. fie inchise sau impova­
118
U9
mcw at<i ';:IU l vor produce decit fiin\e dubioase
sa. se ascundii. pa..truzeci de secole, dar de cind a in
_,I p rlLuloas . , ' ceput pcntru om 0 naua erJ, rima aceas --ar mai
:\ SOSlt timpul sci tragem din cole mal mcon c ­
t bile faple istorice 0 concluzie asemenCrl. av .lI., cu~ G~ndjndu-ne a raul produs de false Ie
religu, Set 0 btnecuvintam ~i sa 0 Imbniti~m cu
') lim dinlr-Q C"xp rienta d> patru seeo C ca" P' ­
tutindeni un e ade amtu Dumnezeu 71U va .h Ct­
~rd~~r: ,pe ,cea adevaraUI, prIn care se explk ~i
nOst'l1 ~. slujit 'ill virtILtea unei revelatii precise,
J~Sll,flca Jnstinctul religios a1 fiin~ei umane, eliberind
suntlrea univel'sal;i rorile i pacate1c ce 0 inti­
nwl v sacrifica intotdeauna pe om ~i adesea il nau, reinnoin fata piimintului.
va devora,
Ll,lc!'(:,tiu, dup;1 ce n poveste~tc sacrifidul lfigc­
INTR-ATIT POATE INDRE TA RELIGIA RAUL!
nici drept 0 istorisire autentidl, se in\elege, iiindca
avea ne oie de ea), strign Cll un aer victorias:
_ Daca nu mJ in~eJ, cam atI aJ' fi e zis, lara a
lntr-atit religia oate zlimisli ran! patrunde maj mult I tema, despr originea ascunsa
a saerificiilor, a ceJo umane lndeosebi, ce au com­
Vail el nu vedea decIt abuzurile, a fel e to~
?ra~is Inlreaga familie uman;'i, a1' acum, nu ered
urma~ii s<'li infinit mal utin sCllzabili decit -I. El
nu ~l ia (';j' excesul sacrificiilor umane, a~a abomi­
mutll ca, la incheierea acestui apitol, i'i arcit in
Ce fel. ~ a~re('iat fiJasofia modern - acela!$i . ubiect.
n bil rum em, disp{trea in fat relelor produse de
, Mal II1aJ.11.tc u rene ta serios, in minie it] vine
nelegluirea absoluta. Nu ~ti(l :au nu voia sa .vad~
Idcea vulgara a nui omflgiu sau;} U1U' fel de dar
Cil nu poate xista a reJigie in intrcgim falsa; ca
f<1cut Divinit5tii. Zeii sint binejaciitorii nO$tri (da
cea a tuturor popoarelor civilizatc, a~a cum se a~a
tores bonorum): P firesc sa le oferim. primele road
ea in cpoea i care seria, onstituia trainici~ .edifl­
a,le bunu7'ilor primite de la ei: de aici, Iibatiile antice
ciului politic ~j ca ideile lui Epicur, sUbmlru~d-o,
:;;1 Ofran~~ prime or roade CU C3re incepeau esele,
erau exact pe pune ul de a submina ('u aceea~l 10­ ExpliClJ1d Vel' ullui Homer:
vitUl'a v chea c:onstituti a Ramei, inlocuind-o cu 0
Din cele de pe m,asa, in !liki'iri QTunca primifiil >
crunta ~i nesfir.$itJ Liranie, , t
Heyne ede in acest bicei originea acr-indiloI':
"Anticii, spune eI, 1 ofereau zeiior 0 p~lrle din hrana'
Noi insd fericiti posesori ai adeviiruJul, nu
comite:n criJ~a de a a contest. Dumnezeu a binevoit
Jor, din care nu lipsea arnea animaJeJor: sacrijiciul,
120
121
 privit a tfel, nu are nimic uluitor tl . 1n treac'il fie
Hump, in indecenta . ] .
spus, ltimele euvinle do edesc cil aCeS indiviu abil giei> adoptii <t('ee" ' .. a storle natu'ralii. a reli­
-edea in mod confuz in ideea gcnerahi sacrifi­ , ..';1 paz I pc eu H d .
neaza in anie1'a sa' U . ,~nc, a1' 0 tnven'_
ciu ceva mai profund c1edt simpla ofranda, iar ace lin (ar; 1 or cn S1- i d'~. , n ,Sacn[lclU e ""
I'
.. vnSI"d erat Cil
pu et de vedere '1 uluia" . "arule~tl r.ev· lu" D
bl.lle ('8 ace ]u('l"U s.- : 1 umnezeu, Ire-
Intr-aclevar, nu e vorba uoar e un dar, de Daca wlid Sc a d ~ 1'U ~al ~ata i fo1osit Ie 0 "
ofrand ii, e primele rOOde, inLr-w cuvint, de un , r e, c1 C<.I e hchid •
<lea e LU1 ani a J . ' e asat sit rurgii'
impl act de magicre l?i rccuno~tinVI, ofent, da a m, UCIS. Tn lipsa ."" ~.
bun omul .". - . {unUl mlJlot' mai
oe putem expnma as el, S1./zeranitiitii "vine; daci:i t I!;l Imagmeaz'j ea "'. .
f C bine 1 ' D (pnonumd -I?I l'RU •.
ar Ii fost a~a} oarnenii ar fi luat d 1a macelar e<:"ir­ Ul umnezeu' cred ' •
mod l~i oat dovnd' d ' e a macar in acest
J urile ce trebuia puse pe altare: s-ar fi m,"lrginit sa I ragostea!;" d .
animat; ~i astfeJ u
L

". I a oratla de care

repel in public, eu pompa cuvcnita, d('ee~i erc­ 'I " J r cernIc/a noastrx ,
1 UZloncaza c,1-1 fn~ala D a mercenara Se
monie cu care-si incepeau mcsel aeas<l. in~eIal pe sine". umnezeu dupa ce s-
E vorba de singe; nu de jertfirea propriu-zisa, Toata 1ifna ~.
_ \ aSt.<1 nu expIiC'a msli " ,
e a explica pentnl ce oamenii de prctutindeni l?i Chlar problem;) rna' dificilii $i 1lI:n1 , ba face
din toale Limpurilc au ajlUls la acee<l~i concluzie ~i coPat subi ctuJ; lUin '<1' pe VOltaire I-a preo­
aJlUrne di nu ofranda de carne (a se rctine asta) avea lUi ('a 0 certitudine el ~ eea gcneralc'i <:I sacrificiu_
virtu~i expiatoar folosit.oarc mului, ci scurgerea f l' ell"j e umane. J e m!crosat in sPecial d e sacn­.
singelui: .lid e problema ~i ea u se lasa recunos­
. ,!n temple nu se ved a s "

cu.Ul 1a prima vederc" ghUll, frigClrj gra~-r" " . pune eI, dcclt men­
Nu numai ('8 sil('rificiile nu erau cicio. 0 simp15 '-<1,-, cu tlLcd
IlIngi de fier • lingurz·'" bU't'"
I' C3 ane, iurculite
(,."tindere oCrandelor de roade arse la inceputu - " '
t nI grasune ,,' t t .,.1 po Druce '
urc' lOare man. pen­
mes i, dar ni ' acesLeil n-ClU fost, c i se poat de .,.1 0 Ce poa te inspir d .
To'ul ontribuia 1a er a ezgas ~! oroare.

limpede, lccit un fel cI sacrificii reduse, <l" cum 'r1.lZimi rnoravu '1 P pe~area aceste' asprimi . j

noi am pu ea transpune in easele noastre unele cerc­ n or ('are 1 a j " .

!Jf" OaIneni s5 S3c:riI" I' - m~ms pma 1a Urmc1
manU religioase exeC'utate (' fast in biserica. C . Ice (I oamenl - ~ .
{'Opli. SacrificilIc J"nch- "f' " , ' pmij ~l proprii
Cil toata lumea e de acord, oricit de putin ne-am da JZI ~lCI msa d
It atit au fost d ' • , e care am vor­
osleneala sa reflectam 1a acest lucru. , e 0 suUl de a . .
I-am Inloeui t pe , I ' n mal ill f"ozi toare:
mace an eu calai".
122
 Fara in oiala, oltaire n- pus 1n via\Z lui pi­ 1 ' 1, d'l etata de un t 1'l'b unal leg't'
oamen· A

gl nnterioare promulg t 11m, m aza unci

dOTul iut _ 11 lemplu antic ~i nici din gravuri n-a te fi vitata in eu t.'-1 : solemn, exceutie ce pu­
t' ~ no:;. mta de ca "~d '
cunos asemenea edifidi, tli moment c credea una. de 0 .'ula. de " . ~ UZa e flecare vic­
roacel ane ~i 0 buca­
cu
'. ~ aTe e<'lt tE'rjbill1
ca temp1ul ea atare arala a . . on mal mgro"'ito d'
nt' egl1llre a 110r p"" +.
tarie, De altfel, n-a bagat e seama en loate acel b
ra~ek
.
IJn\1 Ce-~I
lneinsc de fl:-1 .~' 1
• I
. aZVJf cnu c.opi ul pc
c Cell 1 <l C lUI M I h
gratar, frigari, furculi\e, linguri sau polonice:?i e Ir! Ci1:j r:-U '. ' I oo('! cump!"
e
~tlmcnt(' de dreptate .
d 1 • , < ! lcu.e a mmtii ci Ii i 1
atltca alte instrurnente 1a kl tle inspaimintiitoar sint
moda !?i az·. fara a weo mama sau nevast1 de

d ,P rdf'r oricijror
~l.e :u:;;1I1e, Furia antireU
maceiar od de bucatar sa fie ispitita s5-~i una ('Opiii

glOasil. i1 (Uce pln' v

, ,1 acol0 melt l' f"'

1a frigare sau sa-i arunce in oaUi. ricine i~i cia sea­

sp ndlde iradc I1U ., S w;ltul acestei

i~lOC'llit pc mace/ali ~~1 c~:i ex~ct ce spun" I-am

1
mel ca duritate,1 rezu1tatiJ. din obilciu1 de a varsa singe

de arum, leo ec poate ce mult sa ~ureze cuI-are snU

ca nu \"orbise dedt d ' Zlce e1. Era eonvins
cutare crima nU va duc ruciodatii 1a sacrifiearea
uitind fraz<l desp eS~l.·e.. acrificiul de animale
. rc saenfl('ul d '
terl, C'e rast (re '" puna e e oameni: . altmin­
sistematica a omu1ui, De allfe1, nu putem citi fara a-I ,.
a ne mir expresia pIna la urrna folo sWi de Voltaire, rau rcotii dil " t' h' pe mllcclilfl dilililor?
E""
1e-~I ueil1eau Seme
n° .
ca ~i cum sacrificiile uma c n-a1' fi fost dec1t rezul­
dl11C ltat,
nIl cu 0 sal>ie sac' v . "

tori" I elin m i l ' d Cl. .JU ec"l ­

la, mal putin ('(Hal"
tntu1 tlrz a sa('rWciilor de animale practicale de noaslrc car . ° '
eeol : nimic mai fats, Totdeauna ~i prewtindeni,
•• lIf ' ­
iu In vlrtutea unei legi? C-I tnmlt In moartc
cut
unde adevaratul Dumnezeu 11.- fost cunos i ado­ b. Sa revenim, 111Sa,
• ­ 1 subiect· ni .
rat, omul a fost oat jertrfl' cde mal vcchi monumente led. a~a cum ~lm v'izuL d : mlC nu e mai ~u-
ale 'storiei 0 atestil. ba chiar ~i egenda, ce ou re­ Voltair penlru" (." eclt C3UZa j vocalil de
<l t'XpllC3 orig' .
buie totu!?i respins<'i, i~i Uilura marturia. PentrU a , , _ . ~ c e ClJuns pc tr .
nl'. Bunul sim
t
d' mea s:I(Tlfidilor uma­
•
e
1amuri acest important fen omen nu ajung ,a se aceastft
, incereare n - d oved'1t n .u a (emol1stra
~
<a in
e
~ltc1te sao e 0 a ev<1ra ~
0"

recurga 1 cut ite de bucataTic $i fUTCUtit elL oada mu urma e perspica

antichita~ii. ta cunoa~tcre a mului. i a
tunga,
Partea espre incruzitie, en care se inc eic no .
pare ~ intr-un acccs e delir. Haiua '!
fi scris . , pe Con .IlIac ~i sa vede
In fine l sa- ascultam
fum ii cx.plica el ongl11ea . acrificiilor u mane pre­m
Cum sa fie executarea legaHi unui num mic de
125
124
 CAPLTOLUL IJl
r fericirea 'intreg u ui
. l ' sa"u inviitl'icel care, s P
tlUSu UI sa• e lase tnva.
• "tat
. . il TEORIA CRE$TIN A DESPRE SACRIFICU
popor, 11.- rul . s Ie adreseze zetlor r.u g =
J

Nu s-a multumtt -rut cii irebute sa

, . ' t I) ~ale; a cre- ,
eiuntle $t fa9a~um~:e i inehipuia eil e plac foal te
c of ere lucrtm a. -~ i OATlIEJ 1 ... '
t f rude, a 7H1nale , .' J ,ml1. c un Care a evAr nu se aWi in paginism?
mu i .... ." C;1 aces pasa) e l:
E [oad·, adev;-lrat C'l exisUi mai multi zet ~l mai
M1 voi fet! sa spun ' CI existJ un
e "D nului nU cre <
mul~i stapilli a/)solutl, alit 111. er cit ~i pe pamint,
copil, ~ ti, slaVa am" '. C mizerabila U~L1-
. - d ..- Cil Sd- sene. ."' iar noi r buic sa nazaim 1a bunavointa ~i 1a pro­
opIl atIt e leU f .. i' noastra SpCClC.
· t pC'ntr ne erIC
rin\ii. Cit. d·Ispre . . . tului sau cc mai Ires
r c tectia acesto' ze',
Cita ra 1m . potriva' InstlJlC
. . .;- 'pun in ('CO' mas • 'ur:' Dar toOt am de .:Ide 'arat e di nu-i decit un sin­
·
s' mai sacl'u! r nJ,I C. '
impOSlbll.
"
a . . t"
con!)tiin~cl &i Slln~- ~ur Jupi -er, leu] suprem, eel dlntii, eel mare; pe ­
. . dill' <.1('1, jn 11111.(, . -le sonificare' ('ea mai buna a legilor naturale ce e
Te\loltil. Can ae. . 1 mai Odloase a
d' tras;:it.urllc' ce C depa~e te pe toate celelalte, hiar divine: acel cineva
mi tde: C u 1a 111

cestui odios scriitor.

('are n-arc nimic dcas\lpra lui; zeu nu umai Dum­
nezeu, ci IN TOTALITATE DUMNEZEU; motarul
uni crsului, piirintele, n'ge!e, impiiratul; zeu! zeilor
!?i at oamenilor: tatJ.l alotputemic.
E drepl ca Jupiter nu putea fi adorat urn se
eu ine decit impreuna ('I) Pallas =?i Junona; cultul
acestor trci pateri facea parte din natura sa indi
izibila,
B adevarat ca, da('a judeciim ell illtclepciune e­
s}>r DumnezctL, inc(>Ulllul celo prezente i iitoare
'. i de pre Domnu DtL'rnn€zeu, piirintele inceputului
~i aL cauzei, vom intelege am cit ii e 71lgiiduit celui
m.ai bine inzestrat de La natura ant.
127
 E adevii.rat en Platon, autorul relor de mai sus, E adcvara t ca
n-iJr utea fi coreetCit dccH ell res ect, atunri ind brozl·e. eii se hrancsc u nee r '
~I a,
III alta par . pun€.': Marele J'ege fUn in mi('zul 111­ E adeviirat C '.
a' a erOll, ('<1 r .
crllri or, iar toate lLCTurile fiind fucILte pentrll I. menlre, intem into '. au blOC1lleriiat
dr \. TlL md b"
cad el e rcatorul eeloT bune, al doi/PQ rege stu in eptuJ s5 fie declara.I' . eo~e I $1 /pgislatorii ~
1<' ...J < t zel PrJ . "
ijloeul eelui de al oilca rind de ucruri, iar a , ~ev<jrat cJ ;jtu . . n autalitatert 1<'giUm'
trebu' . _ ' n ('1 r-m<.1 1I (
tr ilea in mijlocu eellli de al trellea, ceea ce totu:;i le Sil Jncerce S.1 . d orn e bOlnav'
u - I se U
C: eu blind t .
C1 .
lV2nte ell t .
nil tre lIie ii se eric mai impede, pentTu ca, i C(1­ . PU ere de irzriu'. f' dul P 'Jr
tU~1 ni . Tlr(> f· "'1 s­
Z111 cil serislLl s-a pierde pe maTe sau pe uscat, el r
un mijlo<' al ed" .' . ( a neglijeze to-
e l-<Ir gasi sa nu inteleage/. nimic.
E ad varat ('.. eli .ICln e1 materia]e.
foar~- . d me cm;:z • ' .
E adcvarat ca ,/\/incTm • je~it din apul ui Ju­ I.e apropiate. I lVmatia sint ru

]Jlter. E a cvJrat Cil, a 'Ilceput, Verl1ts ie~isc elil E adevilrat <'a ze"
Oa '. It S-au i'l"e t
menIl dre fj s· .. za Uneorj 1n m"~.
<.l ,'; a s-a intars aeola pe !aata perioada potopului
T • .,.
t , I r d ,::11 h cia '-'-"d eu
Pentru a ('ereeta' < d all venit nn n::· •
rind tottll era numai 0 apii fara margini, c{l a ,dar­ c crJnW]e Dce1' l~\. tJ'nnmt
E adev,lrat e Ora~I oameni.

mit pe fundul marii; dar c 0 mare eroarf" sci auau­ ca In g neral, Jupite
.'
a PDpaarele ~i

. _ ol·i.l·~clc .,u patroni .

gam d'\ ca a ie~it e acolo. mai apai, sub Jnfa~i!?area In a ' T execut<l a u1' I
ceaSt~1 ]ume prl.11· . t tn tIme de !ucru .
unci parumbite, dcvcnit,\ ves iUi in tot Oricntul. E In errnedj 1 '. r
adevarat e. "' u SPZT"2telol"
, adevarat ca j'jeulrt: am l'li are spiritlll au forte f_ a mse~I clemen t 1 .
. ,suIt conduse c '. P, care sint ni~tc
ciila lzito ~i initiator care il canuurc prin misterele nltati. "' a!)J lmperiil , d e unele dh'i-
icti' . E adevara t di r ' ..
E 'ldevarat cii llereule IlU ate urea in O/imp slat p mC1.pIi pOpOQ I .
. C'U Dumnezeul ui Ab h re 0/' !>lnt ch('rna~i <l
~i sii se cas~torcasdi aco) c Hebe, decit dupa ce zel af pa- ~ ra am de
nuntului slnt '. ) oar ce putemicii
a istrus prin foc, pc muntele Eta, tot ce avea ome­ a Teele ':ll rmportant" d •
• .1 eClt De 'ine
nesc In el. E adcv·rat ins;:; . •
p'~_
E ildevarat cii NeptlLn Ie porun<:e~te t'inWTlloT !\j nl' Cl. Unu] nu '''', 1 Ca
. "nnw:e l-j a .
rui se pa<lte compara c t ('e~ti zel,
m{ ri/ !Ii ca Ie inspira frid'i. fapte sa se apropie d u Danmu1 ~i ale ca­
9 - ton
e ae 0nmul'
Ul,
128 e $1 masoncr1e
 . . aseroanator lui, Atunci dnd uzii temniceri ai lui Ludovic a1
prinde WrolC . I-lea, prizonier la TempI, i-au refuzat Un brici,
Fiind di er nu eu Dumn ezeu insU~l n-are
'·' 1 i Dl1mnezeu , . t1 servitorul sau credincios, care ne-a relatat istoria
di prin I re f til U ai el face rninUIll . u­ aeelei lungi ~i ingrozitoare captivitati i- spu:
eg al ~i, tic altre~, num i Ctl Paginisro u1 n ~-a P 1Il Sire, infii1i,~ati-vii La conventia napionaLii cu barba
D . cum sa nu crez . tit de unlvers~ ..
Cl,. prive~te ldcea, a , ~ minttL1rn
aceasta 7nare J ca sa. vada poporul cum sinteti
tut In~ela n c: saerificiilo f , adlca a l"za eu
tratat.
i rundamenta a, a sc on putea rca 1 ,

Regele i-a ra. puns: EU U TREBUIE SA STIR­

~ .?
e Jeamu1 omene vea neVOle ,
pri.n smg . _ 'ogele de care a ,
NESC INTERESUL ASUPRA SOARTEI MELE.
~ at e inseam na Sl t banui profl1n Zl ­
a de"ar . f" ta pu ea te Oar ee se petrecea in inima aceea atH de
< • dindu-~l no" t .. ? CU toa
Ce 0111, gm . . ubirii repar a or11. i para, alit de supusa, atit de pregatita.? e da im­
. didcrU ~l cea a • d ai mult sau a
mea reCllIlO')Cln , tura plresia eel augustul marth- se teme s'- nu fie sal­
acestea. oric popor, '"l,turisea ~i nevoia ~1 na vat de la acrificiu, sau ea victima sa nu fie ai
pu 1
r n dar. ea~derea , ma amenilor , E put in desavir Wi: ce aeceptare! ~i ce n-ar fi me­
reroediUlUl. rtine tu Ufor 0 ritat!
til credin\a apa 'r , conform spe-
Aceas • raeticarea 1, " • Ii Referitar 1 acest punct, in sprijinul teori i ~i
s-a modillcat doar tn, ~'ll cultelor : princlPIU1, ms,' a1 traditiei. s-ar putea invocH experienta; schim­
. po are or ~l < d 'cord c eii­
cif cul ul po . ' Toat5. lumea e e a a1 uno r barlI cele mai fericite petrecute in cadrul natiu­
ramine a .acela~l. ,. a sacrificiului o~u~~~, 10 fa­ nilor sint aproape intotdcauna obtinute eu pretul
den'a nllracUloas , rtfes c divlOl ta~u unor singeroase catastrofc, a1 diror vietime Gint
., t
'r
e ne ,lIlOva t e ce se JC pus cel ro ai mare fiinte nevinovate. Singele Lucretiei '-a 'zgonit pe
fun'r . t totdeauna S-3 .' accept­
oarea CUlva. n " celui drept pun Tar uini, iar eel a1 Virginiei pe Decemviri. Atune'
ofcrta C SIne a dup- ce-a ~P dnd e infrunta doua partide lntr-o revo utie ~i
rc\ pe Seneca,. 11\
f int i' de aceca, . m I vi.r fort1s eu de '0 parte ad victime de pret s poat paria '"
Tca su er'r_ ' paT Deo dtgnu " lQUE
celeb fraza: Ecce 'tu.s adaug a imediat ilC t par tid va sfir~i prin a invinge, in ponda tu­
ortuna compoSt , luror aparentelor contrari·.
ma1(l f VIT
Sl ET PROVOC . Daca istoria familiilor ar Ii la fel d cunoscuta
E,' et non est 'e­ en eea a statelor, ea ne-ar oferi 0 multime de b­
_ . . ' diis DOM]
- ~t simills tit! t~vv '8)
I Non, tPs. LX~~' .
cund1L m opera tua 13&

130
 calE'c d lrcroaSa, 0 cereeteaza, se pllriIica i face
1 1' gen' am pu tea esc oped , de
nsupr. s, forturi e ;)1' a se trano;mite m nirii,
0; rva\ii tie aee a'i ' _ traditie slot cele cc-nU

pl1 .
da 'i'", fnmili ile eu 0 lLlnd~a, .• ra-zboi. Un ntic pentru " obtine pina 1a urma avoarea d a putc,~
' I f ') I VI7.\ restiwi Ceql ce n-a fllrat 1.
picrdut eei mnl mU \., sint suficientc pentrll
Aceste Vlctune , . truite Cr{'~tinismul, ins':-I, ate<,tind 1ogma, nu 0 ex­
ar Ii spus' " . 1 Persoane mal Ins .
, 'nt 5i pentn\ mfcrn . . da viata pnn pica, 1'1 plI~in m mod public, :;;i ve-dcm eel nida­
pdTrI ~ 1 drep carc-$l .
t une: omu~ , 0 inile secrete ale acestei tcorii i-au preocupat mult
i1 pu c< . n a posterttate" .'
~(\crificill vet avea 0 tu 9 . bil de medlta\JE', e primii initiati ai re~tini$mului.
, b' ect inepUlza - . Origem" indeosebi, a meditat indelung asupra
lar rd.lbo iu1 , su 1 ' d - sub 0 aWi infJ\l­
. 1 celasl a var,. t subiectului. arcrea sa era binp cunoscuta: ,Sin­
',Ir llemonc;tra $1 e a 'me ' .1L1 a ne ar'lta c
cum aC S­
. ana de s1nt una J d 0 violen\a gel cur~ i timplll alvarului n-a fost de folos
~r', < d " te into t eauna • :1
bil flage pe e se$ .. , . 't atunci cml numai oamenilor, ci ~i ingerilor, astrelor ~i tuturor
t en . F ell lCHle, lOCI ,
'guroS ropor\lOna a , . k singe. -- Smc elor create: ;l<;til nu-l va mira pe eel cc-:?i amin­
n • '.- e 'il excc'> l tc!?te cuvi tele sl1ntulu' Pavel: fo t voia lui
buzcaz a de rlmCl. .
.l a . iSs103. . ' Dumnezeu sa impace toate lucrurile prin eel ce
d1H]uinc non Jlt Tem 1n ContlOr no, este
'.. , ' cum s-<: spu'> t t principint vietU, prinml nascut dintre mor/i resta­
MintUlrc,l, ::1$<1 t' pur'ik "'i peste 0
- T tonte nD ~ - . biltmd pacea prin singele riispindit pe "uce, am
o idee uni erS a 1a. n , 'lnovatul putea plati
. erea ca ne'" . .S penbru cele de pc ptimint, dt 1i pe71Jtru el dir
n ex,i~tat convmg . . et provocavit); CrC$tl11l ­
cntru vinovat (ut!que Sl t.. . 1 " <:i multe altel cer". lar ac:i toate flipturile se tinguie, confo1 )
P t t aceas d
mul iosa, a corec:::l.
It... '"(
f... ... +'\nu1 seama a e ideilor profunde ale accluia~j apos 0), de ce sa nu
• hve 1111U1 U I- •
de C<:Ire, chia n~g~ 'Su' imperiul acestei legt fie mingiiate? Marel .' sfintul potrivnic a lUl
. t dov'zj hotantoare. .1 asta despre el) Orig ne ne eonfirmd ea, la inc:'('putul lui de a
nl~ t ( 1 e nu creue .
d 'l ine I omU <irep ce . de oddul ~au pe -lea seeol al Biscricii, In.:li cireul;) 0 parere accep­
. aproplC
incearc[l totU~l sa se ta cil mintuirea apartinea atit ccrului cit .~. pa­
. . V' injernis !erracque
parenti (JUV. Sat. mint,/[ui, iar sfintul Crisostom era sigut' ca acelal?i
I Sl.iff L'1U n t IS peccato sClcI'ificiu, ontinuat pin'- 1 sfir!jit I timpurilor ~i
rat
11l. 0 7 ) . . jacerit ... si posue 1.0), pr~
2 Qui iniqutlO tl'111: non
en L07lgact'IHn (Is. LJ.l~,. i'icat
. am vldebtt serr: c iarta nlCl tlIl p , Quae non rapui, tunc eISolvcbam (Ps. [,X\'ITT, ).
ommaTll:. 5,1.1 'rg erc de l7lge, nu
3 Foro . eu

(F.... r, lX. 20)·

1 ..

132
ce e rat zilnic e preotti legl"t'1 m1,
. avea efect asu­
ipotcz.1 pluralit<'lpi lumilor, de teama ca a sa nu
pra intregului univ~Ts. . . 'uni privea Origene zdruncine dogma mintuirii; dup- ei, ar trebui sa
n adrul aceste~ :a.rg1 VIZlostolUl ne dec1 J" el creuem ca muI, caIatorind in spatiul afJat deasu­
efectu marelui sacnfl':lU. t."APde misterele ccr~ti,
ar
. - ceasta teone ~me , pra tristei sale Janet, stingherit faU intre Marte
insu~l ca. a spunc' E,'U nece saT ca Ceca ce COn.<;tl­ ~i Venus, e singura fiinta inteligenta a istemUlui,
tunci cm ne . _.
'm.arnne a ce OT ce
I Te$ti so. .fie ]Jurifieat iar elelalte planet sint oa globuri Zipsite e
tuia door 0 t
. .
~.
de animale; cele eel e~ t .
. t' -n ine avcau
• t;
ia c1
t ~i de il'/tmusete, aru/1cate in spatiu ue Crea­
prln singe " i deosebite dec-it prune e. Gm­ tor wn tlistractie, cn un jucator de bile. u, spiri­
nevoie de utctime rna .. . d'.- a sferelor tUl uman -C) avut niciodata parte de gindire
. . intregu lumt, a lca
diti-va Ia ISp ~lrea . . vedeti de cite vic­ ai meschina! Dcmocrit spune odinioani fntr-o
t' t tre i infenoare, ~l
cere~ I, eres
time aveau nev01C. . . . ., J "
Mielul insa, a putut singur anvorbir cele ra: 0, Prietene, fere~l -te sa sub­
• .. 1u mi etc apreciezi in mod nedemn in min tea ta natura care
,; inlilture pacate e mtregn .~ alltor,
... . O' e:l ios un mare e aLIt d mareatii. oi, cei Ce traim In sinw lumi­
D altfel, e!3) nge~, . m.ai S'1Lblimi teo­ nH i putem contempla 1a stn1lucire< ~ inteJjgen~]
si unul dmtre ce~ .
un mare om. . .ct t:; Biserico eu 1 mte­ suprema, in ocul acelei fa se fnfati~arj a nattlrii,
.\ au pus In eVI cn"" "] .
ZOgl t care ' . ! d cUn scrierJle saB'e, n-oarn avC' nici 0 scuza claca nll ne-am s]uji de

0 u~~,
t . sa apar !lecarc I n
leg.
pentru mIne e des u sa t 1 • dec1am impreuna u 1­ <lcest <;fat. S,\ nu sUbapreciem 1amentabil Fiinta

infinitH, pUllin limite ridicole puterii ~i iubirii

.<,erica roma nki:

sale. EXj. ta ceva mai .<;igur dedt propozitia: tot1Ll

• . marea si astrele ehiar, a fast dellt prin $i pentru suprema inteligentii?

$i piimmttL J $1 , > ill te prin aeest

Poat fi un sistem planetar altceva decit un sistem
Preetl $i toate fiint e1e sint sp a sfnge.
de in teligente, ia fJecare planeta in parte poate fi
altceva ecit locul de Ij:edere al uneia din aceste
I "'ceasta privintcl, nu a- pot mira in ajuns fuZ~l familli? Ce au in comun materia ~. Dumnezell?
ciudatele SCfUpU e ale anumito teologi care re (
U
Pulberea cunOQ$te?l Daci! ]oclIitorii nItor planete
nu slnt vinovati urn sfntem oi, n-au nevoie de
-- I Bossuet, Pre.f sur I'explication de l'. poc., num.
XXVII, XXIX.
I NlLmqlJ.icZ con!itebitur Ubz p4lvis? (ps. XXIX, 10).
134
135
 , • Ie e ""i lor,
il~ir('mcdiu, Jar d~c
.
d
ci climpotnva,
')C
' (: ar, acestor tcoIogl
nC' f' . e,
care
Ju cale
orbeam 1c-o f1
. ne-;l, salvat n-are. ceaptJ. aceste minunlltii ~i
ine are e tu[ii agerim
tn
'~'co ~.
- t rea saeri 1C1U , mult mal de rninte ca so. e p(i md<i?1 E nevoie de cercet.jJ
oaln; c, pu pina 1a luna? O:,gene Altoml C'OnsidcI"abil pentr a-ti lonna 0 idee, chi im
100'\ <s,<so n.' ai 'ntelegator emd "'-ce. i scald
p'ltrUI1Z~Jtor ~l . 'dar singele vlchme
perf('cUi, despre legea in vidutea careia ac'este J.
f
l- ba Iernsallm, tegorij de iC(ime ii purificc'\ pe e' penLru Car . . €
s a (J tic i of 1'5, " S-fl' dOh a se Jegd d F'iint- Un . iTT' ._
ulliverslti. _ e sa pu icc tot ce
lacrll de ('ru7.imc dn e1e sint date pcntru salv _
'u c tleloe de parer.
i1C~,~. ... LI e
h stiune:
el "pentruHn
orbi dcspre 'etima
a, tos ~1. pentru a fde• rea o,Jmenilor, Ills' un spirit sUperior ~i
iguros !jtie
1'gii ierlarii Jala de ~u ',o,t in!eUgenla uman~,
sa respingJ obieqiile ridiC3te impotriv J"Ovidf>n_
tei, fara a PUnt> tott~i in pericol cete mai mari se­
"*
. 1 un adevtlr c
e. ..
epa d ,"t un om desavl1'$1 ,
teeva ee, , . in crete: gfndirea lui D Imnezeu (' cit S poate de Pt"O­
r tn:bui nmlle a
in-. a~at sa JU . d ece bincle,
, ~
. 'ul i care sa Ie

uril mi~care d e tran fer

1 ra funda ~i
greu de eXPli.cat: mUIte [iill~
slabe ClU afL:tt
d ep in asta Ocazie. didere; in fin., <'um la toate
t a puna pnntr-o p d-m intekpciwlea eel.or
~ te~
r , coman a ZlS' POpoarele a existat Un nwnar re de .:J1Tleni ceo
"D "I vunllui, No, despre caro sflntul !oon a S-au fncredinfat 0 unbr mortii entru, alvarea co
F.S\VIR$ITI. Ace 11 eel ce 7'idlca paca,
. . mielul ~lLl
Jato. t 'spii~irc conorm
, ' Dumnezell. f ,'\Dumltor muna, cum aT fi, de Pilda, in cazul epidemiiloI' de
.. :l slujit drep 1 " punindu-sc mor­ oJuma, jar, """J b ncr; 01 ",c"'(or .'rtf;"; de sen ,

I"mn ... '.' Ie unive"u!u., su 'rindu-ne d"'pre care sfln'uJ Pavel a lasat 0 atit de ("'moos,l

legi mistor~o.,o ~'ru oamen; ,i ruseum p: adelne­ lTJal'Llirie (Fil., IV, 13), fiind recuno ut ('hiar pe baz

iii di 'ublre pc . ,r tie 1 cel ce ne-

I "'ingelc sau, v tel SCdp udJor d. edt!' credindosuJ C!emen, !rebutca

",tr
II
n1 21_pnn
' " s e1'an 1)Ln,- duti prin . paca"
_ , m""rele
.. Ca eel ce se simte tentat Sa hult:asca mistere ce de­

' t si C<irllla Jl alar. rea IZ3ta rl

"gen r ~ It' O1intuin pa~esc inteleger(','l obi~nuitJ
a spiritu1ui uman sii

?rpla~i
D", la inluJrC'i! ". c '-j'OI
'€
saoriliciu, ,
Or'gen. rece la ce
iqorate, dar ce 1" d , .. e ajungJ sa recunoas('J
asemiinator , , " in marti!i ceva in mod diJerit
m
le-am p u .ea, spun.' time m 1 i se alatura

---
spune e, . d. cui
'O~ii martiJ'i CC .!?l-au "C€l cc omoara . '. un animal eninos .. " m<.?ritJ,
principiu, ,/\1
I
'u '"
e1
VIC
gener
j 1'e[(>1' Ii!nde este
,
_n~teLepttLl care a 'On­ n gre~it, 1'ecuno~tinta
tuturor celor ca.rora acest ani_
i i ~ing c: dar
I Osea, Xl V, 10.
36

r:n
m.'in~i ca Y~~:r
le-ar fi daunat
y

eva asema '.. a.

P~
nu era UC1S:
S intflmpUi:i
, ' , , sa- tim con­

distrugc putenle ra~­

<>:1r­ cre~tinii
IungaUi. au refuzat 11 se atinga e earnea
jertfita, de teama comuniunii,
tea prea sfintilor mar In, C ea un minunat sprijin 10
ldeea universa1a a comuniunii prin singe, de~i
otu~i ~j
t
filciitoare, . , ~I' a duce mul ora ate fi nwult.u , -u .
.ciata in aplicarea sa, era dreaptii profe­
virtutea Hnei for~(> c(' nu _po '. nu se deosebesc deci tica 1 origine, ca ~i eea din care deriva.
' d I Ie perf(',--~Iune
- i I ri de mmtuue ,-.+'
C Ie doua e u Din p1anuri1e d neinteles ale iUbirij atotputer_
rin nafura or, ('
i doa plin ra U
, puterca fadonlor, e­
'R
sfir~itu1
nice face parte i perpetuarea, Plna 1a 1u­
' r zu1tat . dup{1 valoare ~l,
1 t voi reamlOh ec
s-a spu in on­
_ El
~i mii ~ubl'edei
priI1 mijloaee eu mult deasupra noas­
feritor la nC'cas a, d' . _ o;:i ea uman:.l. e tre inte/ig ote, a cestui acrwciu of rit realment
' , . (' inenta Ivma"( _ ~
t'or/l1!'l despre In . I'> , form. asemandtoarc, o singura datJ P€'ntI-u mintuirea menirii Deoarec
Pot diferi t1~C'1t. ea ~ e . , fi dim nsiunil carnea' desPilrtca pc om de eel', DlJmneze a 1uat
T'U
mereu 1 fc J. or , CI't d deoseblte ar Irup de carne pcntru a s uni cu omul prin ceea
(' ii desp5r~('il; dar inc<l ere,1 pre putin pen t1'U 0
ar, , . tl ell cea mm, f 1'umoasa din-
Sa rnl' itilO1 term~nln utea fi abso vit de­ nernasurat<1 bu.natate mlrull tind 0 nemiisurata d
trc analogi I . .. Omu vl.J1ova nu ta fac1nd eC'l d 'lega _ gradare. A.ceast<i C;jrnc divinizati1 ~i 'ontinuu jert­

. :. "-a imaginaL grc~lt ca

el 'ctimclor' aces y . fit.;). e rezentata omului sub orma exterioara a

it pri sing e VI
tu '1' e I nnUClJ ;;1 • a hranei sale privi1egiatc' jar C'e! ('e Va ,'ejuZQ Sa mo.­
l' < e\l r concl ler <I'tutin
zeii dadeau fuga re
'tl en 'lil1de singe1e C'ttrge .
,. rimii no~tri doctOr!
A~a
niT/,ce din ea nn v mai tn'ii J . CUm CUvi'ntu1, care

pe altan~, 1u<:'rU
P e care mel • in ardinea mul.eri<llci a lucrurilor nu e decit 0 suiUi

_ " 1a 'indul lor, ca

" 1 eTC.'ada, ('onvm~l, . eal de ondulatii circulare provocatp in aer, semana_

nu Iuzau sa- . de eurge slnge1e r

ingerii veneau I. n grabii 01'1 un toare In toate p 1anurile imaginabile eu ce e ce apa

a~a
,
la SUprafata apei loviw intr-un punet: eum ClC'est
al unci victime autentlce, . idei espre natura si
inta a acelora~l va CUvint, spun, ajunge, in foatJ mistrioa' S inte­
Ca conse , ., priveau ea pe e m-ita e, la oric w'eche atinsa 1n fiecarc punet de
eficacitatea sacn'f1~1, .. or ant lell rmplLl si slngele VLcl
.'. •
rni~care,
t uidul ill a~ tot esen corpora/A a ce­
misterios ~l co nume~te
' munLUnea eLL • 'fi 'u
du ," ei un adaos 1a sacrl C1 lUi ce se cuvtnt, stra10cind din eentru a ot­
mei. Aceasta adue~a~ ~ ~(l incH, vreme inde­
:?l. 1a unita1e ehglOasa, as e
1 Adhaereat viscer'ous meis", ut in me nOn rem _
71 'at s('clel'um macula (Liturgie de la messe),
138

139
pu crmClel, ailat. pretutindeni, inlr'- inlrcg in fi
care gurii ~i Se multiplicQ 1<1. infinit farii a se diviza.
Mai rapid dedt fulgcrul ~i mai ctiv deC'lt tri'.isnetul,
singelc eandl"ic piilrunde nW.Tuntaiele t'inovute pen­
tm a Ie soarb necur£ltcniil. E ajung pina 1<1
limitele wcunoscute al ace-stor doua pu 0ri i1'ccon­
ciliauil unite1, unde imboldurile inimii~ se izbesc lie
judecata ~i 0 ulbura. "Avcm tot dreptu sa ne mi
ram 'd omul a1' putca S~ sc ridice pina 1a Dumn ­
ze , dar, iata, 0 alta minWle! DlImnezeu e 1
CObo~lr;1 pina om. ~i asla nu e des u1: pentre a
Ii cit mai aproape de creatura sa. iubiUl, el patrunde
Core pondenta diPlomati('i!

in 071 , care devine un tempIlI locult de DivinitateU3

Fard inuoi' 'j c 0 minune de neintele , dar in acc­
l~~i limp intim plauzibila, C satisface ra iunea stri­
ind-a. TU existll nicaien in toata lume.a spirituala
o mai magni fica analogic, 0 proportie mai izbitoare
de 'nteni-ii .'i de mijloace, de erect. i cauza, de rJu
~. de leac. Nimic nu demonstrwza intr-un mod mai
demn UP Dunmezeu Cf'ca ce omul a rccunoscut chi r
maintc sa-~i ri dat eama de ea: degradarea sa com­
pletii, reversibilitatca valorilor ncvinova\iei platind
pentru vinovat ~i mlnttLirea in 'inge.

I [].Wl ue ad dil)i~io7lP.m animae et spiritus (Hebr., I " I!).

In cntwnes cordis (Ibid).
1 Miraris homines ad Deo ire? Deu.s a homines'
nit; (mo (quod pTOp1'ius esC) 1 HO n. 'ES VENl'l' ( n
Epbt. IV). In unoquoquc vivorum. bonorum. (QUI 5
DEUS INCF.RTUM EST) habitat Deus (id. Epl::.t., XLI).

140
 Fragment dintr-o scrisoare adresata
regelui Sardiniei dupa batalia de la Austerlitz
(Ineeputa 1a sfir~itullui decem rie 1805 ~i
tenninata la 31 ianuarie 1806)

Deja inainte batalie, Bonaparte inea foarte

mult sa ia contact imparatul exandru; ~i f"­
euse in acest sens propuneri pc care am avut on08­
re sa Ie aduc la uno~tin a lVfajestiitii Voastre prin­
tr-o cornnnicare separata, deoareee rna tern cA mul­
titudinea problernclor sa nu-mi faca relatarea 11­
fuza.
Dupa lupta. aghiotantul sau, Savary, mesager 1
primelor propuneri. s-a du lin nou a im lira pen­
tru a-i cere 0 intrevcdere. Ympiiratul nu considefa
momentul ca potrivit penLru a accepta oferta; ii
spuse lui Savary ca-l va trimite pe printul ierre de
Dolgoruky, cu care conducatorul natiunii franceze
putea vorbi ea ~i co insu$i imparatul. Bonaparte 1-a
primit pc print in plin dmp, ineonjurat de gardA.
La apropierea rusului, Napoleon, eu un emn i01­
rativ, imperial ehiar, i~' mdeparta garda. Yncepu
di cu~ia. Prin~l Ii spuse (' stapinul sau nu in~­
legea care eTa obiectul lntrevederii propusc. "Pa­
cea", raspunse Bonaparte; lIeu nu inteleg de ce stA­
pinul vostru nu vrea sa se intl1neasca eu minE', nu-i
1<l3
('cr decit sn-l va ~i sa-I intind 0 fila alba semnata:
Napoleon, pc care sa scrie cl insu!ii condi\iile pacii«:
Printre . rbele <)('('stea frumoa e se amesteca ~l
pu in<l trufie: ii zisc (';1 de~: inpinglitoruL a trehui
su dicteze conditiilc, totlL~I ... etc. Printul Dolgo­
ruky r raspunse Cd, intentiile M~Jjcsl;j~ii Salc Impe­
riale fiind c.unoscut • ea nu socotea necesara 0 1l1­
tr v ere. Unii Cl azut i aC€ste den, rstili a1 lui
Bonaparte 0 earcana fntinsa Imparatului Rusici, pen­
tr~ <:1-1 angaja in vreo actiunc grabWi. au aptul
de a-~i oferi 3-<-'ar placer a c in ziarele franceze
sa se sene c{ im ~ratul Rusiei s-a us La c L al
frrmcezilor. Cre Cd Bonaparte intentiona ."1 pro­
'rite de pe urm 'intr~vederii, dad! ea ar Ii fost Llcor­
uat': nimlC mai firesc; lar mai ere ~i ca era sin­
cer in prhin\a con itiilor ce-ar fi putut fi propuse ...
Nu md mdoics<: nki 0 clipa <'i l s-ar fi dU5 c1 in­
su~i la jmparatul Rusi-ci sau c.<.1 n-ar fi facut bucu­
ros jumatate din drum. Aceastii r prezentat i intra
in planuri e sale ,i in mod sigur nu s-ar fi suparat
55 inchci In 1'-0 maniera sigura ~i onorabilc1. m­
para ul n-a dorit, insa convorb]r(' i nid sa fadi
In imprejurarca data ?lta propunere. Pe deasupra,
priniul e eel ma' potri it pntru a-i adresa cuvlntul
ferjcitului uzurpator. in re ci nu exisfa ni . a adve ­
SIt<Jtel: e carad r, e imprejurar. !X1.U de natiune.
Puterea lu' i\lexandru, calit<Wle personalc ~i 10i'­
litatea puri5rii :lIe fae 0 mare impresie asupra spi­
c lL' al or linulu' Sfinlul-Spirit, pre~edinte al adunarii
114
r ritului irancezilor $i in special asupr celui a1 lui
Bonaparte care ii nispunde u metode ea a1 re~ti.
avary i-a spus Imparatului, dupa ~tfilie, lucruri
cJintre cclc mai deli ate, printrc aitel cii franc 'Zlt
nu i-au pierdut nici 0 clipii. din ochi pe czmpl.ll de
blitaie, a schimbase de doua oli alul, iQr in Nl­
tare moment $i in utarc oc ciiUire un cal murg
(adevari.lt salt nu, ceva mal phlcut nu se putea spune).
S&lra, imparntul !>-a int:ilnit pc drum c ~apt OD­
~eri francez' luati prizonier·. pe are '-a pus jmectiat
in libert.ate, iar Bonaparte, atin5 In onoarea sa, a
liberat toti pJizonierii. Lucrul c igur in ce pri­
v~te ofii rii, aT -R~ putea jura c;''j LIe politetea o,,q
s-au ucurat, a~a cum se vorbe1;te, ~i soldatii.
o pierdere a curtii Ecaterinci a II-a. S1rogonoff
Ciitre regele Sardiniei
31 octombrie/12 noiembri 1811
Sir ,
r 27 septE'mbric/~ octombrie curten Ecaterinei
a II-a n inc( tat sa mai rie ce-a fost prin moarte.1 con­
telui Alc"Xandru . trogonofI, mare ~ambelan, (va­
145
de arte frumoase etc" mort Ia 'irsta de ~apt 2(>d !ii
~aple de an' dupa 0 scurta suferinta, Lasa in urma
Sd two (Jon de rub e !'enia ~i 3 ml ioane datorH, ­
b Qllrj, m dali', curiozitati de tot felul, mobili r ine'i­
timabil. 1n 'far.:! 'nvitatiilor deosebite, in fiecare du­
minica av a patruzeci, cincizeci de persoLl 10 lil rna,,·!.
Eca erina a II-a ii spunea can clui de alkenslein,
('in i -<:I prezentat pe ontcle StrogonoH: DomnlLle
ronte, tJi-l prezint pe contele trogonojf, care de
patr'1.lzeci de ani face tot ce oate pentnl a se ruina,
fliro., rCll{ieasco. lnsii, Plna la urma. ' r('u~i t totu.<;i,
iasindu-i mul~me de Incurcaturi unicuJui S<1 fiu,
1\ inc ,pu prin.:l fi senator, apoi adjunct al minis­
ruIui de interne, dupa aceca ca itan de caza('i colo­
nel de grenadil'ri, aghio anl general i.1 1vIajl..'st..'itii
Sale Tmpcriak', tOClte aces ea inainte d a mplini
tn.'izC'ci ,i :lplt, d' :.ni, Cu umilinVi 0 rOT pI' M j('­
tatea Voaslra sa-:?i imaginezc un pre~edjnte 'U m
avocat gvnc 'ul j If,iti~ind -. J ncu~tepl ate in uni­
forma dl' l"'~.:lr, cu sabia I~ ,old: ,ici, lC'; ,;pecl l'(ll
nu mai mirel p nimeni. iar 'lea Biseri :, prezent I
distinctie, s-ar fi fiicut ~i pisco, C:.t '5<i <>c dic::trez ,
La ' ntL'll' S rogonoii am fost rimit eu c a mai
m.llL :11 Ibili';ltL, De (ond ~jnt \' " "il '. l,lC';od
nu Ill-a Hzut intrlnd la 1 faril ,1 XI lame It
poate e mi(':ll ~ 0, dragul mell nden! ')i s:) m;:] im­
brdti~eze din toata inima, aterina, care I run s­
tea, 11 acceptas. printr intimi i ,5i; ~li<l 1n<;,"l foal'te
bin ,- 01'<1 :Iepnrte k a Ii POI ri vit pen TU lU1 om
de ~tat: niciodata nu i-a Ingiiduit sa in parte In aia­
cerile5rii. ii'C' mijloclll s('coJului [recut tr"iisc
multa "\ rpmp J I Pdris. lind JTOtluscse irlp-. "j" rrf'('­
ventase .ocieliltea filosofilor d0<;pr (u· Po\ l..'S l'.l
n.Jtf' '.,j n ..: \.'rutc ,o.ia So, c1C'Sparti ;1 d· mult de el,
triiia ~' mai trclie~te inca, fard nki 0 fCft:>o ~i, eu on
ale barbat, caruin i-a daruit copli; la l"indul sa , ~i
1 dUCCLl 0 viat'i cit se pO~-tte de lib€>r'i
Ern UI mare protector al artelor ~i a tineri or,
PL'iiunc<l, idc a sa fixa, era [ltedrala 'otre-Dame
din Cazan, C S-<l c Jctit aki Cll mari rheltuieli pe
10 cuI II"'] ~t;jtLJi idiciltc de Pf'tru 1 ul ~j de care
oricilrui ')at mai r5s;lrit din PiemOl,lt '-.l[' fj fost r _'
ine, Imparat Jl ac.tu~l este Solomon al acestui tem­
piu; Davi '-a fust Pa.vel 1. Mi S-il spus ('<I, atunci
~,111 a fast intrc'b,lt cum dore~t(' sJ fil' catedrnJa, ar
11 raspuns: Cite ceVa dm Sfintul Petru $i cite ceva
d~n Santa Maria Maggiore din Ronta, Ar Ii greu set
al mill mult gWit, 1 5-1'11.1 ariHat 11 ~tit cit pJanuri
~i chi .3 semnat unu pe care-l ~tiu, insa au apu­
ruL ma'inatiilc' 1.."0nt('J ' Stro-'o off (-<1 impus pe f­
narul arhitect Varanikin, foarle lcga de el !ii trecind
pel fat1 drcpt fiul SHU . lnl':lturat nu ~ ill cum, toate
proicctck prczentat' de 'rai ',ia tinilru1ui Vara­
i 'n, dl'~i nu ri jic.3se In \'i:'l '1 lui 0 Cl~J, i <;-a in­
cr:edintat lurTarea, sub conclucerea protectorului s<lu,
Cme, chiar ncbun Wnd, r indrazni In noi sa in­
10'
IH
 (> investi cu el . In momentul acel "I d ­
eapil l.U 0 baz.iEdt"? Aiei, acesi lLlcru nu midi pe ni­ p'I'50anl . ('ont le d R a 1 etmeau trei
meni, ru~ut se angajeaz" la rice, fro-a nici a stinje­
.. " e omanzoff p , ­
rakin :';1 conte e e Stro ,nntul AleXls Ku­
neala. Planul fiind acceptat ~i exeeu~ia jne~ put.1, . le­ mul'- erne Je el U .' gono~1 care nu s-a bucurat
. nIh mll ce "
xand 'll, llin respect pentru memoria tatalui sau, n-a vreme i (5-1) aduu at) _ . - c unUia d multn
mCli aSl:ultnt nici 0 obie("~ie ~i locrarea a fast tcr­ vastul <1U p"'l ... t g ,callca lntestinala grav<1 tn
• co n • nu f'XlS ' ' .
lninatil, 'inu ontelc de Stroganoff intervine u una macal' un pat stab'!, d a nle! un dormitor, 'ci
lmpegn n m~Hpomenlt: nUIDe construc~ia biseric d' onnea ca v ii .
sus t d e rlmpan' ro~! pe lm
1,
Ivan sau e un pat in"
mea ~i, intr-adevar, chiar era n lui. data, eind uveu m;ezau ici colo du .. Ie, pe care i-I
pa cum ii dicta f te'
~
onoarea . n-l avea pe lmparat amasa, i.i spuse ,
mera w1dc donnise in tim ' Zl. Dir ­
acestuia intr-un. moment de enluziasm: "in srir, it, i dus }n _ .. pul ultl1J1el bali, pus sa
sire. nLl l1Hll 3ve111 cvoie de ta\entc strfune: lavern • I r un SC<.JW1 (1.1 rotile ..." ,
pe toate'l. La care, tmparatul ii raspuns c : A~ ,l:nd
tablouri, allituraUi -b ' . , ' pma .. a galena de
1 hotecu' 0 ..
mcapere urii'\~il,
lu.cruril , d(l~i-mi dn de I\ofadera !ii it intinse pah3I'ul,
splendid decorata $i d :
~un ~ pnmca
Print i~i. bat.e joe in nod deschis de toate aceste
c ajunse aco!o mer obicei." d
' se Sel pnveasca un tabi .
pro tii 1 n\ionalisle ~i poate
u1 a ('are lucra
I onversa+ia un ul e1' t'
menl .. s5i ,,' ... au, 0 COPIC
rall c5 nu-i destul de ill
' '{I 1$1 spuse parerea
C t ra mereu a - P .
. d cc:a$l. unea sa i se ci­
De altfe , biserica e 0 irnbinar e de gre~eli ar lite<'­
s. teasca diverse lu
erUrI e plld- - tr .
tonice ~i lull prea midi pentru 0 eapital ca sankt­
a allitoria lui Ana h '_ I a, In -0 21, iJ. ascultat
ea rie il ruga pe e arSlS . 11 26 0 c t am b' ne/8 noiem­
Pete.rsburg ul ; impresioneaza insa ri [rumuset b receptorul fiu ui sau
matedalelor ce n-au gal ~i rin unele detaUi care pc unul dintre priet ' ' un francez, $i
dote ceva' au 'nt em, pe nume Moravieff sa-i
erpretat la do ,- ..' '
o roman~, fara sa 5 Ua VOCI ~l
onoreaza talentl1l rusesr'. , I
onoH
Ziua ;)!itc tatu ue bietu cant de Strog osi ' _ Iaveci
in sljr~it. tn 15/ 27 septembrie 0 tirnosirc ras uoasa aplaudindu-i eu pu~r;l~e c~nd -au v~zut pe bolnav
a ~ cum
atiunn 0 naTe tie oam ni; ajunse ~i curtca: contel de
Dupa cite fl ost "'natos

Strogonoff Ii prezenta cheile imparatului. iar a :sW

va momen te I-a ch
i- strins mina s .' , e,m~ pc Moravieff ~i.
t
., punmdu-l: Nel gwrni tuoi fel" '
Ii inmina cliploma de consitier privat actual cla..;a cordatt dl me, A oi .' tct 11.­
lntii. Este 1 rna' inalt grad civil, egal u 1arul
de SilO de inrrederc' PSiI ~u spuse. secretarului ~i omului
. plecl, deoarece miine e 0 zi
marc~t1 ~-j e foarte rar. De obicci numai eancel
149

10\8
 Conlrar obiceiului, sel'viciul funebru 11-3 avut 10
II. bi<';cl'i'''l 'evski, c' In catedrala Cazan. Conte1e
(t:ru'c W'!' t lunu, iar Imparatul (care e suveran
pontif) a <ll'l'{·pL1t. Noua biserica fund pe acel~i
drun eu cealalt-i, convoiul n-:l fost nevoit sa eo­
ledscci, fn timpul slujbei, mortul, Imbdkat u cele
mill frUI1l03Se haine. este expus in sicriul deschis.
pe ('strad,l, avin deasupra, sustJnul1i. de patru
stiIpi, 0 magnifica acoperc'itoar din catifea stacojie bo­
ga impoc1obilil eu ornamente de aur: Biseri~a gre~e~
nu folo C$t ('uloar a eagra la funeraln. Oblcel
( 1 care slnt d cor.L upfi sluJbi'i ~i m i inainte
ca rUplJ <;:1 fie :leoped ~i dus 1a loc-ul de inhumare,
toat 'udelc, lncepJl1cJ eu ('Ie mai apropiatc, iar apoi
prict ~nii un:'- pc estrClda ~i sarota m1na sau pieptul
11101" ului: se nume:?le ultimul n'imas bun. E 0 cere­
m Ili' Coarte imprcsionanta, DUPii Bceea, se aeopera
sicriul si totul se termina, Am fast deci, impre1..1illi cu
ioart putinc persoane, sa.-mi iau ramas bun de la
bietul conte. Nu ed cil i s- mai i'ntimplat ceva
asemilnii.tor unui ministru strain; ante €' itta a adus
~i e acela!?i omaglu mortului, dar el e rus, casatorit
eu 0 ru<;oaiC'a $i mare-maestro 1a curte: eu totul
alteeva. Regul dupa care rna can uc eu, sire, in
as fe d razuri, este de a nu 0 lua inaintea ohic iu­
rilor d de a e respect .
NU ('.red ca inmormintarea unei persoane parti­
C'ularc mai Cllsese onoraUi vreodata de 0 asemenea
152
multim : imens,J prom nailil Nevsld era ticsitJ de oa­
meni ~i mi S-a spus chiar "Ia funerallile Ecatcrinei
a II-a n-a fast atita lume. Era bun, popular :;;i farea
o mare risipa. Cu cl se sfir$e~te ceea ce se nume$Le
veChea CllTte nl<;;1 PO'lte c:- familia ut nu era dintre
ccle mai vech.i :;;i n-ar Ii putut ofeli dovezile oastre
genealogic obi$nllite, dell' in t,1ra aeC'3 'ta doua cu­
vinle inseamn totul; pamint i grade; sa mal adau­
am Inrurnrile ('u marile familii ~i 0 magnific in­
trebuintar a nei bogatii imense: nu lipse,? c nimic.
Impiiratul ~. imparateasa au venit, In timp ce er.1
expus, Sa salute trupul !Ii sa asiste la rug' ciuni, dar
nu imprcuna. Imparatul a sasH In clipa dnd convo­
iuI urma sa porneascci. Tmparilteas fusese u duu'i
sau trei zile mai Inaiote. AceastJ simpla 'zitii nu e
deloe neobi!;:nuita aiei, dar, daca nu rna insel rea
tare, familia spera 'n Imparatul sa insoteas~ sicriul
pma fa bjs( rica. Mul~i sInt do ;Jreastii paron;>; in
rna prive~te, ered en Imparatul a refuzJt <!eeast&
onoarc cuiv care nu era dec1.t mar senior, Ideile
sale, pe care Ie cunose fOClrte bine, precum o$i mo­
dul de a proceda in te ocazii nu-mi mai lasti
aprOn Je njd '0 Indoialci in <. ce,1stii flVln a.
S-a vorbit ca, in lipa dnd sicriul cobol' scar
palatului Strogonoff, a fost vazuta a gclinii alba tre-­
dnd. prin alaiul [unebru, S-<1 spus ca aceasta gaina
ar II fost sufletul conte1ui, cei reaparus la cUnitirul
Nevski :;;i ea Se ransiormase brusc Intr-un fluture
1S3
 . zbur~se atlt e insistent ~\ In jurul C'­ multe J povesti t, sin t ce obi~nui t 111 aceas ta
una~
.
care
.'
<'
f t bligat ... -1 alung. Am os
r t nra. ~i-a ajuns armata in ziua de 29 ~i imcdiat a
mt'U mClt am os 0
P ulUl ' . Inu It'1n gl"""':; ~\. ('urn isi lIH'IIIpULe
, I- • •
on1onat 0 noua dispun 'r' a trupe or, primiW cu
.In t re a t , DIal U-i ....... ,
-
• '

as' res­
1\1 . Sl ... te· oastra dadi era a e aral Ii.Ua.
'.-.;0­
L
.
lmClJrlc c ru~', dCO.1H'CC era mai C'onforrna cu tra­
~l 3Je 1-<' ( ,
d .- I ''''ISt'\
f j tanl as a mal t. '" < iliile lor. Luati harta. domnule n e, i cautatj
Ping d tol Ideen, 1In d
Oo

.
tT' -\ rilspuns ea er - am Slgur e a u orii~(>]ul MO;<li. k J, nou;'izl'('j ~i nOU;"l de erste sl.ld­
multe supers I,ll. . . vc te ill.ltun"l n
-' - '. • 1 (e pn :? . . ' VE'St cll' J lose-ova, in viT ful unui unghi destul de asct.l­
fi ,[zut lid 0 gama, tar II . d
'm'lc di 1 cauza extremel I. urmte e i forrnnt ell iul Moscov ; la zCC'E' verste nai sus,
puteam spune 111 , d
lu ru drl'pt altul printre illltJ ';l ::mmc. pe m, luI or pt al I'll/lui, se aflii satul Borodino, prea
a u un
nclnsemnat ('a il fie trecut pc hartJ dar care tocmai
~i-a do Inuit un nume n muriLor.
Printlll nV('<l in fata satuI, ia inaintea lui inca
Dupa batalia de la Moscova un IrW, f]uen n.l Moscovei; f1ancul sau drept se
sprijine:l pe duJ .ar a dat numele fostei apitale
a imperiului: despr flancul sting, ii spunea c oar el
.litre conteLe de Front (?) MajestA\ii Sale Imperial in -0 relatare din 3 sep­
14 sept.embrie tembric ca e cam in aer, dar CIl. indeminal'e poate fi

r de m, domnulc onte, cn imi oi inchei aid :r S1l.S~inut; intr-a ['var. I-a 111 Uirit cu itcva fortifi­
catii; aceasta latl/ra clin stinga era cornancIata de prin­
. a tla eveniment foarOO Importante ma
scnsoare , tul Bagration; il1 'patele lui se aflau eneralii Tut­
bliga s5 reiau pann.. .tal' in noaptea de 20 ko f :;;i runte de Strogonoff, iar mai jos au fost rin­
Inainte de a pleca eapl~, ... sale' duite miJitiilf' din Moscova. rintu Kutu<:off ascUl1­
21 august printu1 Kutusoff -;I spus opel ~,
spre, .. d t-' atut ma- s se 10 pjdure, dar numui d 0 singuni part, ti­
Ne 1)0111 r€rcde( je1'ici.1i, sau meto (l a,~.. Dom­ lena ~i un mar(' numar de trope; centrul armatei
. h'" lacrimi a cerul sprl)ffiU
tiinii 'I U e 11 I n , a 'u ocupa inal imile din fata piriului, in spate, printul
. ' 'putea omnule ront, a ceea ce v sc "
1
nu Ul. -ill )_ t . ,t cu restul scrisoru avea 0 coloana de apte corpuri ~i toata garda. La
acum sa vi se para a nepo fl\l ar fi cIr apta se afla virultorii.
r
"tfel tIe contraste, despre are
me1e. a '
155
 In 3 septembri , KutusofI 1nsotit d icoana fa­
ratoare de minuni de la Smolensk, s-a prezentat
laintea .oldatilor 1ii Ie-a spus: Fratilor. intre u'.­
man 5i o1"Q.~td sfint (Moseova) nu va aflati dedt voi.
Din toate p<trtile ost<l$ii pornira ~ strige: Vom muri
cu ta(ii Gcolo 1Lnde ne-ai a$€zat. In timpul acestei
tre eri in l-evisUi, easupra capului printului aparu
in zbor n vLJltur; eJ i$i coase paUiria $i n saluta,
. (\ 'C totl din jur incepura sa strige Ural In 5 sep­
t mbri0, dupa ewn era de a$ epiat, fu atacat flancul
ing; dup<l 0 lWlgi.l $i inver$unat<1 lupta. printul Ba.­
gratio ie$i invingil.tor 1ii captura chiar ~aisprezec
tunuri. A doua zi trecu la hal' uieli. 1nS.3 abia 7 sep­
temb:ie III 'iu' swbilitr. d Providenta pentnl una
dintre ('('Ie n1.:li memorabile batiilii date vreodata.
F'rancezii . -au napustit asupra aripii din stinga i
asupra ce ltmIu', dar ;lU intilnit ru!;ii care se indrep­
tm ~prc ei. lancul din cIrca ta al franeezHor, dupa
('um va da i seama, pr('cum $i Ce din stlnga 31 rU­
silor '-at ramas inactive, rezultind de [iiei atacuri
pi z~e ~i 0 oar care harababura.
. Lupta.. sau mal ine zi macdu, < tnceput 1~
orel patru imineata. i -c 111cet.'lt rlrcit 1.'.1 ea­
derea noptii. Dinspre partea rl1~ilor trageau 1 ~oo de
iese de ,lrtilerie; poate eli vi sc ar e agerat, dar
atunei 'nd i-a spus opt sute lui mai lndreptati
sJ $tie acest lueru, I mi-a zis rizind: dublati. Sigur
e ca artileria a fost formidabila ~i ca a servit ('1.1
15
o leribi~a. preclzl.C'. apoleo spusesc cu incapii\ina­
r~ sa bPICa: Ort toatli armata mea va pieri aici, ol'i
vo/, rastu:na ~l~ncul sting; de partea lor, ru~ii decla­
rau: Mllrtm atCl I. totii $i nu vei trece. Aee$tia din
urm~ a~ ei. tigat pariul lor extraonlinar eu pretul
a trelzeCI de mii d ieti, eu toate ca nu VOl' sa mar­
turis ascii numarol mor~i1or. Sustinilld ca inamicu
<l\ eSe pierderi eel putin de doua od mai milri. Lup­
tele s-au dat . rp la corp, aceea$i baterie fiind Cll­
cerita $i reluata chiar $i de rind ori, (a1' pini! la
urm~ . ravura ruseasr'lj a 1nvins: Irancezii au fost
respm 1 douasprezecc v rste $i Ii s-au luat treizeci
?e ,t~.uri. A fast rkmiti ~1pte generalj rll:,;i $i Rusia
J~~l m P rSOr'lna printuJui Bagralion: un glante i-a
J)jh'uns adinc in pirior. Transportat la Ioscova el
va marturisi $i in scris: Nil ,~tiu de nu t'O trdn;; .'It!
nu .•<:e taie piciorll.l. Chiar clilC'"l va r salvato lU va
mm putea lua p..1.rte 1<1 campanie, ccea cc e tf> 0 mure
nenorocire pentru C'el e n apropiat al lui S'.1"orov,
are. mul :- experientii ~j e idolatrizat de soldati Dir
J':~Jmcntul de vlnJtori ai garzii au fast uci$i S3U ra­
ntti clouiiz (j ~. <1oi de of iter'. Dintre fran('czi au fost
l~ati pUiinj prizonierj. invcqun rpa nccrll(j'nd p
I1Imeni. Domnule conte. red ca yeti citi eu int re~
o scurt·- p' t ] ~ .. - d
. ?
~ e. lS a C11s<) e n om de spiri untli prie­
tell a] ~l~ III tlmp I! bcHaliei: iat-o; .. uni 26 ("til nou).
. I?ltalerl ch stiune de eroism; ieri, inCc'iierare
nemsemt11lta; a7.'i, inde$Lar intr eroi. Pc1mintul se
157
 to ria. Imecliat, am ost invitati In UI1 Te Deum, muW
zguduie pina la optsprezece verste. Francezii aU fo:>
atacati in f1ancu1 lor drept, pe cind 50 ilfhu in mJr-i
nu aflast·rd incil nimic. !mp,1ratul I-a ffkut pe prin­
WI K_ tusoff l11ar('~al ~i i-a dLll"1.lit 100 000 de ruble'
spre f1ancu1 ostru sting, dar all 1lac:al ~i 0i put 1'­
nle, Nild<1jduiesc in Dumnez<, :'ii in ,it('jii no~tri $1 sotia <;1 ;j primit portrdul: amhC'lt- daruri int Ie'
(,;J Illiine vom rim' ordinul lie ll1'1in 1arl'; despre am<.l­
pltLS ultra 01 ol\orurilor. ImpilrahJl i-a dat ~i prin­
~ului Bi.H~riltiun 100 OQe ((' 1 uhiC', i'lf" fi carui <;01(11
nuntele ilitar. Yeti fi informa mm bin de ahi.
Eu oat s5 vil spun C'a in prima zi de "cunoa~tere a car ,I lupta la 30rodino cite:; ruhl',
Del.III'\ accasta. tlomnulc C'onte, nu prote fi in­
pozHiei, f5cuta de rinWl Kutusoff, dpd<;lIpra cap 1­
lui <;ilu < planat un vuHur; £'1 1-'j sa II " iar trup' dcajun s;lrhiHoriUi. Ea a ost cia a ell 0 ravw';J
de elita a strigat: Ura! Cind se bat fonnnii trebuie 111;11 pres us de 01 i'f' clo~iu impotri'a du~manului
inyoc ti gurii" .• emn, t . mted din StraslJo trg), omenirii ~i PC'1l tnl tot ea cc c durabil in lame:
religi , indcpcndenta ~i C'iviIiz.1(ie. • iccare om $i in­
func'~ion r AI corpul diplomatiC' al arm;J,t<>i
deosebi fie<'ilre european c1atoreazii vii mul'llmiri c ­
Vd cia i seam.:t, domnule conte, e5 11 SP Un03$
lor can all ci~tigat-o. Totu~i, dacil Excelent<l VO.1S­
exact num,lru ortilor, dar, pen tru a - face 0
t~a ~1-ar intreba care esle <?xact si uatia, m-a~ f 'ri
idee despre aceastEI biitali , ajunge sa vil I'f,produc
su raspun altfel ded marturisindu-v,i ca nu'tw.
pusc]c cdor care all privit-o Indcaproapc, A~a um
Opmio/t<' , regina del mondo, c regina J.Tlai ales b
a\i V~zut, unul spun ;J paml71LHl .~e zg1Lduia cale de
l'd;:l oi 'Ii mai <:l10s d<? dnd arm e de foc i-au f<1cut
optspr zece ve ste; un ofi er C'ombatant aiirma ca
pc oameni gali.
Preisic71-Eylau f1Lsese un joe dp copi', pe Unga Bo­
1ar eu un plumb fixJt intr-un tub de ni~te pro ti
rodino. Un of ite', general cI mar merit, pc care-l
Un soldnt Oill"CCarc pO;lt ucidc un crou.
runos cleclara: Cei ce atL Vo.zut areastii biitdlie $.i-atl
I
Putin bitJlii sint pierdu1 fi7ic. oi tnge i, U
facut 0 idee despre inferno
trag: ce avantaj exist<1 intre noi? De ,IHf I, cine poate
oLlplca d 10 spre 1 s ,·ptembrip a ost ingrozi­
~ti numarul morlilar? Batal.iile se pierd aproape in
toare pentru Imparat $i pent eei din prr=:1jma sa'
totdp" una moralice~l;('; adcw'ir<ltul inving;,tor, ca ~i
priml.I1 curiel' a1 prin~ului Kutusoff ii i 1 orma e d
r1 ul in ins (' cp] C', C'fPd Cd c invingator S.. .I U in­
pre i 1CEp, U batilliei, doll' nll ~tidU nimic c1espre 5 le­
\ in . Batalioanel care inainteaz8 ~tiu eli exista mai
ces. 1n fin~. 10 dimineai:l ziki de 11, 7iu~ Tmparatului
putini morti de parte<l 10 ? Cdc ('are e retrag !? iu
(fericita coincidcn\a!), sosi ~i curicr111 cc anun\:a vi ­
1S9
15
r.) au mai molti? Batiilia dc 1 Austerlitz, data in
Moravia. a fost pierduta patm zile mai tirziu la
r
ce' .
ai aC"~aI ~arc ?~I'te In membrii militiilor MOSCOV<.i
Ujhely, in Ungaria, pe pa ru file d hirth~. eel de <iror oVClrd~l de arme ClU fliet:t dlja minUni. '
lCl Pultu'>k $i de la Preisieh- ylau aU fost d tigate in In sp ranta de a fldresa in curl'n
t Excelentei VOJS-
re un supUmC'nt de ve$ti bune a
toatii putcr1? cuvinl ului, dar cauze pur morale au resp l ' rag Sa primeascii
ec uoasa mea considerati cfc.
,.nulat camplet aceste victorii. lar mai inainte, Ja
tarengo, nu $-a pierdttt 0 /Jatiilie cl$tigata, C I un
inefabil tnlent? 1naintc d ariee, a1' trebui afiat e
imnresie a las."'lt. batalia de la Boro ino in inimile ce­ Retragerea din Rusia
or doua pflrW. R lsul ~i-o fi SPUS) sine: Fmncezul
n!l-mi ].:lQ(l e rczista? Dar ceHihl1t -0 Ii gindit: Sa Sankt- etersburg, 8120 nOlem . b' rJe 1812
ie oare adet'arat? Accnst, c intrebare.1. insa numai
fi inu.il Sa vel mai impovarez eu 1.
timpu 0 poatc 1'('zo1\'<1. Daen c suiletul francezilor faptelor mai deoscbite pelreeute d . mu trmca
sc IIpropj(' do;)r dcscurajm'ca, sint piC'rduti, dar daca tra .. I . e a mccputul re-
g.erll III Bonaparte. eca mai remareabila n avut
nu 'e dau batuti I?i pol sa -naintezc, vom mai e­ Ioc In 27 octom ric (8 . b'
PIa t O\x.,· a Iuat 2 d t nOJem ne), rind gencralul
d a mult nenorodri, Evenirn nleic ne-au ezvilluit .
n marc ~i 1l1grozitor secrel, eel aJ inferioritatii mall CJ eel pe car' 1 t ' , 10. francezi. In 01'­
~.' e unun de
1 C' c rII111l nll pot arM'\ de it
notlstre numericc; c mare, domnule conte ~i sa dca rezu t~telc. In in('Jierarea e 1a Winsma d'22 c
Domnul ('a a sa ~eadii. Totu:')i, ImpAratul pl<:'ltca 111 tombrlC' (stit 'echi), -a luat 1000 m. .oe~

ianuarie 042000 de oameni. Unde sin ac ~tia? Am Irancczi, Maiorul de Beckcndorf 11 de prtzonl n

a interce ta ~ '. avu norocul e

'orbit des re asta eu ru~i instI'l1i~i dar -a ~tiut p doua sen son ale vice-regelu' Ital" "
<i-mi raspunda. Marcl' dUt'e ~ spus-o deschis, ba
trc Berth' 1 " I J 1 Cil-
L 1:1', mparatul rl Us Sa fie tiparitc' Ie aV

C1iar a rcpetat: La ce ne lUje$te aceasta mare ic­ Ur aces tel relatari, pcntru ca Excelenta Sa 'do a-I

ante de . ront.~ d' _ mnu

torie? Sa. nIL mai auem armata. In gura lui ceasta

tl' nd u-1e Dm
.
1
s e lstrezc, macar In trcacat Cl'­
' ,
afirmatic e ciudaUi, Prin~ul Kutusoff a folosit do . t. d '. • e: relese 0 adevc1ra ta agonie militara.
cite un batalion de la ficca1'e egimcnt; ii ramin m~l ~~-a ,evar, mfnngerea vice-regelui s-( prod us a
a 7L Lupta avut lac p I
multe corpUTi intacte, "ntre ltcle garda, pI' cum l?i lenskului lin ~ sat 1 ' .e mllJ'e e drum al Sma-
I g U Sapntino, intre Dorogoburg ~i
160
11 - lstorJ(! liJ masonerle
161
 3000 de prizo ­ rUl?ii detin 70000 de pJizonieri, 246 piese de artileri
francezii all pier d u t mCI
OO

. eomp etc ~i ai trebuie 1uate in a1<.'u1 eele ciizute

Du~ovscina: . 0 mare nllmar de oamenl,
nieri, G2 d ~l1un ~l 11. pe nimeni. La sfir~itul 1Il apa sa Ingropatc; din sCl'isoarea vice-rege1ui re­
d cazaCl CC nu eru\Gu " iese a numiirui 101' c mam, eel (1 sold ilor mor?
CI~1 PI t v vorbe~t(' (,1 ~I cum aI
• 0

.
ullimului ~iu bu1etln, a 0\ ginerel~li EUgCll. care, in lupUi.. din cauza bolilor sau a internperiilor, se
"gur de apturar(':) ­ ridicii pina 1a 100 000. Nu cred ca de n ilru:l a
rsoan'i incomoda.. ~. ea
o

fl <:Iproap 51 .
in acest az ar d~velll. 0 pe d <alta rte. ontele Smolensk ii nlmln lui Napolean mai ult de 130 000
e preferabil S<:"I fte UCIS, e, e < 0 "'<>lii Saint- de oameni, ia in acest Him or(;l~ mai ar in. jor
o •
a -a lnv1l1S pe mal e'l'"
" 0

Je 50000. In C'C prive~te artileria, ~tiut

de Wlttgcnstem tocn: 0 t a In timp ce va $('riarn: gl'eu
. . to" am pTlmlt veS e
Cyr ~I Ie I. 't .. 1naintea ae ') el
t 0
eu cit a mai ramas; mi S-a . pus eli 1- aUllia de la
ave'] deC! m11n,
detalij nll o m '
L
-lnehis deoarec un Borodino avcn cite 2000 de piese de fjecare par :
, ' , ' drumtll nU cr ' , d~i nu sint milital'. asia mi se pare absurd, totu~i
uilim 10VltUIl, d' dou:- mii de s01<.1:1\i din
grup
d. intarirc format 111
_ t din
a
Una a 3Juns pi
, 'M nu rna pot pronunt.:1; aeum imi dau ~i mai puti
garda franceza, pleea f' t incereuit de searna ce se poate obiecta buietineior francezc care
Smolen k dar aeolo a o~ dedarau 500 de piese de fiecare parte. Iau ea sigur
aproapc d e ' " 'sa' se p
o 1 ff-Denisoff ~l 0 19aL' .
ca, indreptindu-se spre Mo<;cova, J\'apoleon lasase
gent' 'alul conle r ~ . C uza aee.,to· d zastrc ~I
d ea ell eel. 60 de of1~en. afla a
1 inci1pi'\\jnarea flgJ a
. 'd­ urma aproapc toMe piesele sale de pozitie, ce llr­
a eelor e vol' urma e to ut niciodatli scama de mea7.a a ajunge 1a Smolensk. De dnd au meeput
'B apart£' care 11- ~111 , necazurile sale, a pierdut cel putin 30 d unuri;
a 1m o n · tere fae minuni cit timp
, . un sfat· asemenea carac . fi­ dad Ii mni acordam tot atitn de fieeare calibru ~i
lCl • ' • To dadi noroeul se lOtoarce,
. U vlntul In pupa, 111 Set , zastre inealcul<l­ pc tot drwnul pirui 1< Vilna, e multo Ce-i de fa cut,
e... tara poate provoea e insa, u piesele de pozitie in Citzul unei retrag .
rea lor rell'ae
,0

bil Generalil s a i l ,
- r spusesera: .. lfe " u puteti
0
- S·
I
salv
nu I-a pu­ grabite? $i Wide sint caii? Scrisoarea vice-r gelui
. . 'r . d artHena ; nllntC
armat<l declt saer! ICln . t ~i artileri . Ce dovcde~te cii in doua zile a pip-rit 1 22 Slarea
. a va pierd ~l arma a
0

tut eonVloge C , ( , 'i t lueruri absolut sigure: a francezilor nu se poat exprirna: se povestesc lu­
va seriu in eontlnume sn , ~' 0 artile­ erun ee te due cu gin u1 la asediul Ierusalimului,
o _ . ill 390 000 c oamCI1l .. 1 ,
111cepu razbOl cu "r '1 pentru aeest razbOl all Toata lumea vorbe:;; ca ar fi mincat carne omeneas­
ri ria~5.; oar pfeg~ ~fl e ,_ clipa dnd va. seriu ca. Se dau m,igur3ri di au fost vazuti frigind un
cos tat doua sule de Imlioane, in
11· 16:t
162
 ta, pQ.rintii mei VOl" ii fericiti Sa vi-o restituie U
on ; rei pU~in, toate relatarile. sense sau vel' ale, co­ exemplu, insa, nu e decit un exemp u S
omul - f f
t' n
.• -ar pu ea ea
'ndd in afirma~ia cn. au fost vazu~i francczi apleca\i Sc loSt dintr-o famili bum!, Toti smt de
asupra unui stirv de cal -i devorindu-l eu poWi. A acord asupra faphl1ui ca prizonierii nu se pling de
fost fa('ut prizonie un veteran Ce purta pc mineca. ~~a~dan~ullor. Unul dintre 0i zieea eei. lIe prea am­
galoanele pliate, semn e distinc\ie pentru chi scr­ bltios , 0 ]udceata delo S0V ra,
vicii, p31iicipant la toate campaniile lui Bonapar e. E lucfu dovedit arum ca Moscova eel p t' .
cea rna' c, U In II
'ndusiv cea Liin Egipt. f:ii care mai multe zile traise • mare parte, a fost incen iaW doar de ru "
eu putina carne de morUiciune, iar de doua, trei zile SHit
. JndoieJ I' '11'1al . ~l'-II pnvlI1ia
,. alatului P t k' ~I,
slOgur 'Y' e ros ,
nu mincase ninDe. A fost dus 1n 1<1\<1 lui Demidoil, a ,Crlma dlre~ta de acest gen ce . sc poate re­
n om foarte bogat ce inrolase un regiment p c e1­ pro~a
K r tneontcstabll
. I lui apoleon e d'IS t"lugerca
tuiala sa ~i activa ca voluntar. Deoarcce tocmai se .rem mulUl, rest daca rU1?ii ~i-a dat fo 1 ' ­
:ervea mas , i-a spus prizonierului francez ca. -e pltala d' .I? d'lsperare, erima li revinp, indir cta catot
poate a~eza sa manine-, La veLierea veselei, <I vinuri­ feroeclUl lOvadator. '
lor, a felurilor fine de minearc, ictul franeez a fost ~ impOSi~i1 ~e 'flat unde S0 afJa acest modem
euprins dintr-o data de un tremur, neineereat eu si­ ttila, Se banUlc1iite di s-a oprit Ia Smolensk- 1
guran\H niciodata in fa\u du~manulL1i - deetu foa­ ~7~ az, e p~ rdut: E In stem.' sa mai -[aca $i 0 'ast.­
mei, de<;igur - apoi a spus: E posibiL C(I. un fi~er d b' g~ ~ ale dupa toate celelalt . Cea n profnrulrii
rtLs sii-mi fad! onOQ1'ea a ma invita La aceasta mintt­ t e IserlCl e~te eea mai grosolana: cum - junn:'H 11
natii musil, dupa toate ororile eomi 'e de noi 1:11. pinu­ r-un sat, blSerica era transformata 1"n graJ:cJ '
m:- F " _ ' S.IU
turHe Imparatului? M-am interesat de la 0 mul\ime atce ane, r.naruntaICl animHlelor ucise rau aUr
de martori oeLl ari asupra sblrii 10rale a rizonieri­ tna b' (' peste . '1coanele sfintilor . ' C s <- an' a~a ('ewl
lor, cu care n se :)tie ce e de Hicut: am primit di- r ute sa-tl fi pier ut de to
stY ' t lar
unu SlD1 . aeea )
Terse ra pun')uri. Unii mi-au spus cii e au obraznici _ a cjomportar , independent de acat CSl~ l'" exee~
!ii mai ale,; ea nu cereau niciodata nimic. Altii au zis ma p us d clin" partea cUlva ' care a aratat '3t1t. intelegere:,
contrariul. Unei doamnc, cuno~tinta de a mea, ee-' P~a e religla mahomedana,
ofcrise unui rizonier 0 bancnotii a bastr'" (cinci ru­ A~um do~ua zite, monseniorul mare-duee a ple­
ble), acesta i-a uec1arat: Doamnii, 0 accept $i va ffl,uL­ ca a se alatur e o~ t1f1J ' . .!)1
, trece drcpt sigura ~ in:,a
tumese foarte mutt; daea va dtLceti vreodutii in Fran­
165
164
 nat. imp de mai multe zile, tot felul de obiecte in­
.! piiratul il va urma .In de aproap> · Se pare eli e_ cendiare. jar taranilor li s-a spu~ ca se construia U1I
en m . . mf ACUHl 0 luna
dore te a-I face tnartorul unUl nu " . ,.. balon care l,a dbtruga dintr-o singura uvitllrll intrC8­
" ~.. an fast avertiza~i sa nc fncem baga)ele, dupa
,J ce ... I a armata rancC'za. Inainte de a plcca, cJomnul onlp
[e 1m -ratul ~i lc face pe a e sa e. . Rostop 'n a deschis inchisorile ~i a uaL Cll 1 oalc
. 'j SpU1? e S~l ,rczi? Tn 3~lept..al"ei. a :eea .ce
e .L' , sa respiram. Sm pompele, ce a cc c destul de limpede; la f I de limp de
~e ate int{mw la , nc temem ,1 . ]" 'a ste ca locuinta sa a fost crutata si n-Ll picrdut ici
. at
ob1igat h3 inchf'I, dar 1\rm 0 '
arC C l'PC~(' se or as
d nului
-, 1" a in totueauna om macar 0 cart. Faptul e fiil'a chivoc. DaC'ii ne in­
putin ~leptalc. XI as. " '" rile
dim bine, lui Napoleol nu-i eonven a ~a ea foe
'onte Ie F ant libcrtatea de a su rima ~Ul s~n50
Clcestui supE:1rb ora~ ~i a facut tot posibilul Cc s·-l
1 tot (' <.'onsidera. supe rtl uu sau mal putIn . l: e­
salveze, inutil ins'-, d oar ce incendiatorii respectau
me e " I'
s r, impreuna Cll omagllie mE' c. eu strictete ordinc1l.~ primite, ajuta~i fiind ~i lie into
ra~ul a ars rara 1n trerupcre clin 5 pina 1n 7, iar
din 10000 de case (printre C<lre 800 de palate) n-all
mai nimas dedt vreo 2 000, Napoleon a pus sa ic
Incendierea Moscovei ex cutati nu ~tiu in e mod, 0 ~umedenic de nJ~i,
ale diror caclavr- au fost expusc purtind inscrip\ia
incendiatori; a mai executat de asemenea ~i mul~i
CCitre 7'egelc Sardiniei
solda~i, dar totul a fast in udar. Mil indoiesc 00, de
(Fragment) la incendierea Romei de catre Nero, s-a mai azut
Sankt-Petersburg, 20 octombrie 1812 ceva asemaniHor, Martorii oculari n gasesc cu inle
ntru a descrie pirjolul. E de a'uns sf Vi.- spun c.l
t f ot avea onoarea e a 0 .m~ t"II n~a pc Ma­ . d la optzeci I?i patru de verste istan\a Se putea
. n solut sigur <:'1 incenuicrca Moscov'J
InsE', v clea dar acea splendoare livicltl reflecta Ii de nori
) staten ... a, a ' 1't' .. cum in marile incendii ~i ca un naturalist german ata~at
., ' opel' r\.1~ilor, datorala po 1 lell ­
C'stc m ntreglme , . , cazul C"\ intTa linga contele Alexis Rammo sky ii scri:J en Ia
' promova ideca ea mamlcul, 111 ' .< ..
PI1 e . ' .' boga\.il n­ l'incisprezece v€«'ste departare se putea citi fara efor ,
.In 1Oh('"~\" .~L'a- ntl ga..,easdi hrana !}l 111('1 f . I'
L, .
in puterea noptH, la trista lumina a vilviHiiii. Repet
tr-un ~at, oar:te aproap de eapitala. '-uu con C~l
16,
1
 ca paguhclc sint incalculabilc, dar Rusia ~i poate j~­
trpaga Iume au fost saIvatC' prin acest mare sacn­
ficiu. Inalnte de a paras' OI'a~ul, contck de Rosto ­
kin a 'mis dupa doi detinuti: unul rllS, a cHrui
nume 1mi scapa, fuscse com'ins sa tradudi il rusa
prodamati francez" unde ara nunt4t<1 sosirea
lui apolcon, care il coplc9ise de binefac ri pc omul
nostru pe remea dnd acesb i~j F cus educatia
intr- n colcgiu parizi,m. Up,'j um c 'cde, marele
actor tin bine Ce face. CcliiIalt, un r1nume Mouton,
francc-z, ~inUSC' i~tc cuvintari instigatoar . Plimu­
lui Rostopkir i-a spus: Sinteti un neLeghdt, 1Ln tra-
ii~OT nedemn de a fi edepsit ell nuttl[ $i iberia,
a$a cmn I, i pedepse~te patria tri'idatorii; '0 VOL da
pe mlna razl.mniirii poporului. Imediat, mlll tim a,
avertizatfl sau nu, Dumnczeu . tieo, I-a strapuns ell
mii d lovituri pe acest nenol'oeit 9i i-a tlrit de pi­
cioarc pe stTi"tzi adavrul insing rat. Lui Mouton, gu­
vernatot"ul i-a tis: Sinteti vinovat dar vLi iert; mcr­
geti la ai vo~tri ~i povestiti- c cum sint ratati a~L~
tradiitorii. Evident, aceasta judecat2' avea scopul 5a-l
5cnsibilizczc pe franc zi; prima 0 inIamie de eel
mai inalt grad, la Ie . intlcparlati'i de civilizatie c'
putul lui Procust sau taurul ui Pllal e ri~~ ~o~tcl~
Rostopkin c cumn' tul prin~esei Alexis Galll~u) ~l
prieten intim a fami ici Golovin; de~i freeventf'z
asiduu cele doua case. uncle sint primit eu mult
prietenie, observ til de mai bine de 0 lunn nu sc
168
mai pomcne~te nimic dcspre el, de nciertat, intr-ade­
Val'. sub acest aspect.
Dcoarece undevc chiar compJttiotu mel! sfintul
Fr:mcisc din S<Jl ~ s fe-rca s5-1 faca pc; dia~ol mai
~c1u d it c, trebuie sJ mfuturises(' ea apoleon il
mcerc,lt tot posibilul ea sci cvite depil~irl'a masurii.
A ~ ~s pe~Clnal prin spitale !? I J-a ,"orbit ranitilor
rU~l ~11l dOnn(il de a Ie aline suf rinta; nu ra, Ins<1,
InueaJuns Cc ascultat. In C'e privc~t) jailll, fn afara
d~ .laptul Cel fusesc fa vorizat del incendil I apoleon
nlC} ~u l-ar Ii putu impicdica, JlCoLlrecc ra Uria!?il
pmda ell care-Z?i mOmise armata ::;i n-avea <lite mij­
loace de a pI' 'veoi 0 r voWI. Distrllg rea Kr mlinu­
J~' e nllmai opera sa. Expl ;.:ia <l fost ingro7.itoare;
ilJunge sa va pun cd a [acut sJ se prabWieasca clo­
P.otul de Ia Veliki-Ivan. Clopotnita a timas in pi­
Cloare<, la fel ~i eatec1rala, dar numai pentru if mi­
nele n-au xplodat, fie ea crau c cf cte, fie ca fitil121e
all fost Uiiate dintr-o fcrlciUj utezant-<l de ca rc
azaci; eel puiin a.. a 111i S-a u~, dar u nu :In
foarte eonvin .
La intrarea lor 1n ora~, frallcezii au trimis 0 pa­
trulfi de protec~i(;, formata din cind oameni, In ~_
tedrala catolkc1 Sflntul Ludovic; e singura ('<lr' J
I st crutata ~i a slujiL de adJpost entru mul i oa­
meni ~i lucruri. Intrcag:l prco irnc 1'usft disparuse
eu x h " ,
e cePt,a unUl .·mgur prco , care I-a int1' -but IX'
parollUl catoJic dacc1-1 sf;Jtui Sa tina slujba. Acestn
 ochii, jcfuiti de zdrentede Iuate ca sa se
il incurajii pUn de insufletire, alia incit preotul etc, In nici 0 limba nu te aeopere te.,
D' se poa reda acest s ectacol
merse sa. ceara permisiunea ob\inuta imediat ­
_ c 0 _.mle e ori enoroeIre ' celUI' ce a provocat atila'
de a oficia serviciul divino 5- rug t pentru Imparat
iaJ'l C'U ocazia zilei sale de na~tere, a cintal un Te
lngrozltoare
plus b b ncfericire ' chiar d aea- -a dont-o'
. il
fum -n mijlocul flacarilor; 0 ac~iune frumo
asa , insa , r ccul acrificat n-avea pret d
Isaac e salvat!
'
' ar sc pare ca
c singura. Ea dovede~te, dupa atilea allele, ca dir­
Peste tot, lumea SCI -nil' aba' Und N
zenia co~tiin\ei indrcptat ita intot eauna ~l pre­ Unii spun eEi . f . . e e apolcon?
lucru " ,I.e d U~l:, dar nimie l1tl dovede~te acest
utindcni.
Intercsant de remarcat cii pe ling[l 0 annata de :Minsk, Cl ulmpotrlVa
. . De 1a oSl1'ea ' amiralului la
ur . un slDgur om ar trece eu g1'Cu • f' '
40000 e oamen' n-' fost' tali at macar un sing momemul l ' . a J SOSlt
preot sau vr<.>lll1 insemn oar 'care d' cult, ceca so emn al razbunJrii divin ? i ' ,
s' lnchid pachetu fani ' ml vIDe greu
cred cn nu se intimpV nici la popoarcle pag'ine. L.'l • a avea un raspuns d
pr vazuL Clcest Iucru ' ' ar am
Moscova nici un francez n-a intrat Tn blserid'i in sigur ~i inevitahil: l::a~ed -tam .cr:-z~t intotdeauna
elc ~ase sjptamini de ocupat ie (lfara de (luc 00­ al a Iml lJpsec:.t' 0'
5-a1' inti'mp a , ered eel- e d e datona ' mea '{,- c, . nce
l.<tbil) cind !iase fiteri iacind parte in familii ale
pana sa lucreze ca '1 nu as " sa-ml pun
vechi' nobilim' franceze. R stul parea sa nLl aiba unul dintre 1 . <, D1mlC nespus dcspre
VI' '0 idee despre religie; unii. din cite s-au re­ cc e mal man evenimentc ale lumii,

i
latat, ar fi spw;: Ce inseamna Dumnezelt? Ce vret sa , Acesta cste adevarul referitor I M

at Jestatea Sa s ' oseova: M'­

splmet ? iudat c ca par a nu fj renunt la botez, de i ' poate eonsldera ca i cum ar Ii fost
i
nu se ~tic de ce, Toti copiE nascuti- i aceste ~s zabWi atA. i I-am aflat
. de la c'lUton'tatea cea mai irecu­
SClptJmini Ruost clu~i a bisc.rici !ii bolezati. ~ Sel ana ub pecetea celui . .
deoarece .. t eb . men stnct secret
Vo' renunta acum 1a stilul de rclatare prozaic in alCl rUle sa spu' • f '
e tot1l1, de i '.' I ca rancezii 11 jactLt
favoarea eelui poetic, incercind 'il dL'SCriU primel ~ amenll Cll Judecata nu se I . - ,
anei, :;.asc zile, Toate pivni\c1c pnibll~ite in acel~i e aceast1i jonglcrie poUtiea. asa 1I1~la\1
timp; 0 ultimc de tilhari dezU'lOtui\i fii rurio~i: Tapoleon
a avu 1 ' i-a dai 6000 d ru bi e unUl' rus (Ia. e1
singe curgind p srraz.i, am stecat eu vin !i' rachiu;
uce: ~~It:te. d _ a Ie aecepta) pcniru a desprind
du~manii sc ucit! - tre ei 1I mij10cul flacarilor; ne­ flXnta In VJrfu bisericii Veliki-Ivan, dusa lCl
norod i . r~i pri case; al ii fugind unde e eau eu

1,0
 . t of 'u Ml. S-cl
" d a t drept sigur~i in[ormaWa .
Paris C<l r '. acest om ntit de josmc
;- I "iva p:l.l de ]a tum, _ . . . . ,;­ eClSlV, in puterilo care pl'ezintii 0 amenin\:are pen­
tru indepen enta altora. I-au oprit p Attila ~i p
ca, a el\
curajos _
a fost praLlat d tilhari , f;lfI.i $;"-1 m,l! 1 <1­
minn 0 copeicn. Sarazini in Europa. Apoi au atacat SelO1iluna in Asi
~i in Africa; au intemeiat imperiu fr'lllCe7. Ie
Cons antinopol !?i un aItUI la Ierusalim. lntr-atit au
impresionat intregul Orient, meit ~i aeum europeni_
Rolul Frantei lor U se mai spune acolo franc·, iar Tasso num 'a
armata cre~tinii it papalo franco. Ce putere mare era
Austric sub Carol al V-lea! Parea ca s indreapt<1
Dup[! tot cit ne-;,l fLieu t Fran~:.J 'J sd~fe:i~ , ~c n:~ direct spre monarhia njversala. Franta nU-i ra
t 1 c~rc ne-ar n cpar c ('gala niei pe dcparte; cu toate acestea, sub rancisc r,
~i Europa, senti men u ,
•
. fi . 1~clator
;;rc" des(u d fjrcsc; totW;\l, cl ~r 11 , Intr-o lupc 1 ineeput inegala, I?i-a stopat marea
.r .' propovaduit<1 de ztt a n 1 I.ncoac pare rivala; eurind, Impr un;! cu Richelieu al sau, ~i-a
U U

JUr . l,j"v:iril . sal Val .ea (; posibilCi door

XlOma tii ea 11 i cioel CltU: J
mal, "" < L reluat sUperioritat a; la inceputul secolului al
ri n Prllnia. . ," ana- XVIII-lea, de~j total lipsiUi de armatJ ~i d bogatii,
Dncil ii lufim. u~nul .cite un~~t~~:~;:~~o;l~ ne­ umilitii d]iar de marile infringed, rell.5e~te sii 0 Im­
liZ~1I11, <.l3e;! mcdltam asupra. 1 lntreb5.m de parta in daul; in fine, la inceputul sccolului nostru
inteles de care e P c
lina istOrJL or, ne
j-' xereitata dE'! ei a distrus intr-atit echilibrul ineii ne iI1trebam daea~i
- st soi dl suprema \1e va rnai reveni vreodata. Un ingur gind n poat
ee Se kaga ace' . 'bil LIe negat. DRt
asupra altor popoare,. fapt ~I~~~:I n~a cum e, sa v _ Iini~ti: acela Cel franc(!zuIui, excelent Cuceritor, ii lip­
f oonLl c-"l situatia tr bUIC acccp C 'sla se~te talentul de a pastra ce-a ob1inut; el . i-a ierdut
lJ
del cce roloase
. se t tr;tg tI e ale"i , tleoarccc nu Xl
intotdeauna teritorille indepartale cu aceea~i U~lI­
nid un 'emn Cel - .
;- S ar schimb c va.
dOlla privilegii ell
rin~ Cll care Ie-a dobindit; de aie', lnsc'i, ~i pind la
nadejdea de a-I umili ~i deposeda e multo Poate ea
Y

Fra cezll au mal 1I .scama

" . . jt". md o' ,
.
. I eel de '1 mtra a a ~ll c n-a fost veac .in care nii sa nu se fi min it ca au
totul xet?p\lOnn L~: '.. i c 1 de a Ii desemlh.'I
strivit sau imbucaUitit Franta. Cite speran~ nu S-ilU
.
d . u w.s:J. pe I1lmel1l la <':1 ~ • utm
decan Providen\a_ sa_ 10\,. easca,_ ai ult sau ma] p t
cheltuit, in aceasta privinta, In inceputul ultim Ilui
172 secol! Totul ducea 1a concluzi' ca ele Se vor llnplini,

li3
. , osi rancezl,, C hl'''r
u dintre CHi mai inte ep~iJ
1,1 numcr' , " l. plarda
. _ curaJu'C , u toate acestea. , 0, Aiei, se manifesta 0 marCl nemultumir impotriv<I
mccpuser(.l Si.Hi , I' 't'-' tro ul Spamel miralului Cjciagoff care, venind de la Minsk unde
b~
' " > - il ctrecut mt -0 C Ipl , 0

fusese ncuzat de a fl ajuns prea tirziu, a fi putut

e revenca sB ur onl'I 01,. 'ar t(>ritoriul franccz sc mCirea
schlrn1),He
se spune, sa-l oprea cii ~i S'~ - prindii p Napoleo
substantial. F "'pu1'zaUi 'm u accasta ocazie S-clU ridicat impotriva lui to\i du._
'in momentul de la,a,- f - Cl• nd r'ln til C"luni
manU, pc care nef richile sale c.lsnicc ~i favorurile
" •
< clnd
• atr sa Ctr1CI
tOllse a putin. Maj _
J
apoleon pierdut, 1 , P <:1 reputatia sa, e acordate de Imp·orat, ji mai
.. oamen1 precum 'i •.•
sute de • mn ,." d' nou • spec ula/I'l" tat Sa a 1<'isat sci-i soape intr-un grup 1'est1'in :
, asupra sUiblrtl .
fjresc sa se faca 111 _ n termi at cu supremutHt Planul. e ratat, dar n cu intentia de a-i aduce 0
Frant ei ~i sa se sperc ca s-, . ca si alt'­ critic- mare~alUlui i niciodat'" nu i-a aratat vreun
d ta s Val' m~ la acum, .
a; ceO Ce ere a s . 'le ecine semn de emultumire, fie cii realmente n-are nic.
o vina, fie eel cl are. ca Intotdeauna, aceea~i influentJ
.' . tAt mai rau pentru puten
dat.a ~1 a £1 ClI a 1 '. aceasta za­
('('-51 VOl' fi facut planurl, bazlndu-se
asUpra ImparatuluJ, fie cii maestrul dore~te sa-~i
arnica spcrantil. sustin,i lucrarea. Dupu. mine, trupele ruse$ti n sint
i'ntrecute de nimeni in lume in privinta valorii ~i
impetuozWitii atacului. Rcferitor la ea numim
manevn2, Ie crC'd ceva mai in lIrma ~i ma indoi sc
Dupa Berezina Ca apoleoll a dezmintit ac asta parerC'. Bonaparte
a trecut Berezina la 29 noiembrie ( til nou) In pro­
piere e ora~elul tudianka ~i )~i continua mal1iu!
ankt-Pet sbuI'g, 17 '29 decem rie 1812 aSUpra Vilnei. urmarit i Mrtuit tot timpul de tru­
parte a Be- pele ruse~ti, C sa ajung direct 1a fecte, -a~ spune
L-am 1.:'isat pe Napoleo d cealalti'l
t " de oameni ca, de la Berezina ]a Vilna inclusiv, inamicul a lTl.:li
rIului 1-, costa lnll
rezinei. Traversare, , de la Moscova, Abia aju pierdut in jur de 30 00 d oameni ~i 400 piese de
~i aproapc toa til pI ada d' _ se distl'uga podul, I artileri Pare sigur c<1 Napoleon n-a intrat il Vilna,
1 1 dr pt at or In sa
pc rna u e.' < rna la cafe a raspuns: It ci doar in suburbii. In rest, parerile nu mai coincid
S-a art tat ce lasas~ In _ r
ma intereseazo. ii$tw! Sa scope
. cum pot, Fermedltor! dnd e vorba de drumul precis pe care a apucat-o ~i
masurile de prevederc luate Ca sa-~i salveze propri'
174
os
persoanu. Toti cad Insa e acord ca, indeptlrtindu-se
I
i ;os-au
de Bna, nu mal avea linga I, e persoane de
ineredare, dec1t pe ginerc1e sau, viccregel e . pc Mural
~i p Berthier; ca era imbracat. intr-un {rae simpl ,
Carel. nid 0 distinc\i; a, climpot1'iva, Eugen era in
are tinut~i:;;i a intreaga suita se reduce, la 15
lancieri i 11 solda~i din garda napolitana, Ju-mi
iau rilspundcrca pentru nici U1 ul dintrc aceste dc­
talii i, altfel, in marile cvenimente, importante
ramin mas Ile ~i rezultalele. .r ici pe depart n ~i-ar
ii inc Jipuit irancezii a rUl?ii se or napusti nsu 1'a
Vilne' eu 0 astfel d repcziciune. Intr- asemenea
rnasura S-clU jn~elat, incit aU Juat ava garcia rusa
drept ariergarda franccz<1, care nid nu mai cxista.
iar un aghiotant al lui Davoust, trimis in recunoa~­
tel' S-Cl trezit luat prizonier, Graba accasta e £oarte
bin~vcnita, deoarQCc franeez" n-au mai avut timp sil
olniUi dezordine sa s;" dea foe la vreun m' gazil1,
RU!iii au gasit In Vilna 0 eantitate uria~a de provizii
de tot felu. rm5.rirea a continuat pin';i 1 Kovno
pc iemen, iar intre timp au mai fo t luaii 6000 de
prizonieri ~i capturatc 22 de tunuri, n~. 2 ~ a~~ ,urn
s-a spus la curte. Grodno e ocupat; r~ll mar~alUle~c
spre Van;ovia l?i Koenigsberg 1?i, Hindca nu se ~t1~
inca ce hotarire a lunt Napok'On, ce va face eu cel
Clproape 1 r.oo de oameni, dezb1'acati ~. flaminzi ,t',
care a l.recut ieme.nul, trebwe sa rna oprese al 1­
tn 25 iunie intrase in Rusia cu 480 000 de oamero;
176
~d ~e ~ea
a~turat.inca,100000; a dat foe sau a pus
Illil'
[?c fostel capItal, dupa 'e a tr;lbatut c
:n:"mg~.tOl~ unensul spa\iu ce-l desparte de granitfl;
a !nspaJmmtat Rusia ~i Europa; I-a obligat pe condu­
~,jto,rul Im~en'iu1ui sa ne <t\'ertizeze cii nu' irnt a
In ~J?uranta Ii! Sankt-Petersburg ~i <t pregatit in mod
puulJc ransJ:ortnrea a tot ce prezenta 0 valoare; a
~c.l~; cu ~I femei, copU, meseria~i de tot fdul p ntru
il lJ1~c~~Ja 0 'oloni franeeza: i!ii aminase inlrarea
public' In '. :Jnkt-Pctershtlrg pentru primJvara ii­
toare;, era slgur e,i, ,. tc.: - iar pc 10 c.locembri
aecla~1 an, adicu dupa trei Juni de la intrarea In
Moscova, a ie!iit din Una a un bandit plitit 1;-ar,l.­
• 'f- ~
J e ,
)?111, ~l ~ra s~ld:ti. S-a in~elat totalment ~i, totu~i,
gmdlse bmc; lata marele fenomen ce nu va ii "­
od t- ~ d . . ruCl
, a a m €aJuns de admIral. La nefericitcle confc­
l'l11te de la Erfurth i Tilsitt era eonvins, pf€la bine
de ascendentul sau asupra Imparatului. fnainte d~
f incept'
il ultitnul razboi spunca'. ,,-'
E un eopl'l', V
"11 a l.
_.
ac. S pllI~g~ lacrimi de sInge', Aeela$i luCfu I-a
m~1 .spus ~l Jntr-o scrisoarc, cijzutii in riginn in
n;Jlrul lmparalului. El e eel ce-a pIins lacrimi de
sl.ng~ congelat, dar cine i-ar Ii spus-o? lata cum a
gmdlt: 1. Gcniul meu 11 strive~te pe cal nl lui Ale­
:andru, nu '3 indrazni sa mi se opuna; 2. Voi intre­
rup n egoClen "1 e rintr- n atac nea~teptnt si-l v .
fae -. . d
< e S<1- 1 pHIr a capul; 3, Voi izol£1 unul sau
~ 01
ai
7
mlllte d1l1 orpuril de armata jmpra~tiate eu atita
12 - !storie ~I masonerll! 177
 lipsa de pn~ved ere pun cspil~iu
, de rna' hilW .1 Ie' opt 1
I apol on: claca asculta sfatul gqner< lilor sai dt' ,I
sule de v- ste ~l l'
o .' l' 'oi J 'ICC' sil tllspaf;l (·u uepo2ltC' e
'. ._ -1', 'I e ell nu intra m e[l, ci de a s indrepta, 111 C('i) rnai mar
lor Cll ot,' 4 , a Duo singura _ mdre 1>dld Ie, c< I' ,
, ,. ,'_ graha asupra marqalu!ui, 1a Kaluga, Se ispriivca c
'
1111 pnu~ 'tit u
. ,I, lllnt,' ·tl va uCc' II , (Till Jndrl,I "
1'.11.
o. '_
Rusin, udcc1 avem in edere inf rioritatea binC'cunos_
oi oferi t~1r~lnilor
cUlcl it lnarC'!?alului ~i dezorganizarea atll t (' m<lre d
'
)oluluI; ,- T -,
,J, LA: ,
hbl'rt;llc<!, 1(1 I' I
"0'

vOltll Sl' va l.( 'nera'1" z ,(' , I, rin~ I Bagr.ll!' n llml

fIZll­e a1'matpi sale, mdt, dup~ bcit~Hia de la Borodino, exis­
bt <ue nar~lay tie Tolly, nU VOl' m~l pU,tC.l n~~lI tau l.'i 000 de 'eiuito1'i flsup1'a carora, PJJl~l la urm~i,
' fast n voit Sa ragJ; il1tr-o scrisoarc confid~tiala,
o < t'u "I,to.. III1C1ca - '111 RllSI'"
. u, CR rl'l1ltmul'nJ, pc
Jon ,I011, J.), 1'1 un unCi ld,:lllu., 1 Ii ,in. cJreap _;) G! "3
de care am cuno~tinta, Kutusoff selia: "Armata mea
i.I me ~( ,Ie ~c Ca sa- i sdlveze capitahl, ru~iI VOl'. de
imi face llld multe necazuri dedt du.!?manuI", N _
m,ll s(urt" -
l 't'I" )(, care 0 VOl' plClue, 11
,'"I ' lOll, igu', avtntl
pol on, insc1, u dorit sli intre in Moscova. Trei mo­
o )d Cl I 'I <
' 'tatea •
lor Incon t cs tabil:l , a cavale­
111 vc'c. c're j 1L fenon C sa popu­ tive il puteau determina: o1'goJiul. posibilitatea j _
rit. i III peCla . I' 0- Moscova,
cu numeroasa . bogata, fului :?i pacea, pe care credea ca 0 poate cum para
' ' d " n1'li numeroasa ~i mal alci mni U~or, dill' nimic n-a fost a.;;a cuni a crezut.
ati e, (' ~pn n e C:d, ~ auuCC! dcstule bogatii pen­ l'l mai l11ult -<1 surprins abscnta orica . forme
Ilobilimc elm IU111C, Iml v " " Ellro ei: 9, Dacd
tru a inch "ia cuc.:eriren Ruslece~~l ~ Cll mine ~i voi de autoritate, A. u teptat trel zi e delcgatii cc nu mai
' ,'1' urm;' PU Izbu!esc, can . apareau, Spre m<Jre Sd m11'a1' . - Unde siot aLJtori­
plnol d . ,'1" luaUl m par ,
. F1ecare din accste prOp021~1l, " taj:ilc? - Nu exisW. -5i guvernatorul? _. plecat
face pac(', _ , feci dcmonstratlve I,
e plauzibila; imp1'eu 1C1 ~ar per, I p'-ratul a spu .
dupll ce a deschis inchisorile ~i a lua eu el porn eIc,
. d 10 crom e m a - Dar Senatul? A dispiirur ~j c1. _ Unde sint
totu!?i. toalc I-au 10 u~, "'1 de la Erfurth:
Imi amintesc unul tim c.hscurslIll e , ea am in, ofij.arii infcriori, civilii .;;i militarii, dcrul. ai-mani

peste carti r? Cu totii sint dcpaM,t',

~
" ,"-/ i crscv renta face totHI, eU pnn u'
1<1, 1U_.:O : 'cdi c'-I-mi amint.csc lectiile sale. 0­ Pilla 1a unnii, ce,J 1I1"li importa c1 P rsoana n
'Ins; °
' , 11 . popor s-au JCrlllCd .
c. • t Id Iel , Cuvinte ca Mosco\'la S-a dov rut a fj dirceLorul unui 0 felin t,
bllmw ~I '"
ozitc, contn Will,
'l' nu exprima tolu1;
,"
c, " ' _ di­
n-a voit sa-i pa1'aseascii pc sarmanii opji, L-au
~utat, I-au .l'mbracat " ]-Cl prezentat lUi apoleon,
im u t:cntl! C'
' participare llU ,de d]UnS, s
ni i C !lilr ce c e .,
) ' t sall masuril. Mosco\
ruit f <11' I 1'1m
1 I-a 1crdut pc
p
eu aC'ea<; t< s tr<11 uci loare escortJ a ill tra j n mar c1
pitaUi. Abs n~a orieilrei autoritc"Jj.i ii facea extrem
12'
179
tl dificili:i comuniearea eu popu1'1c tia e "care 11 u se
e ',', trim is tle1cgati rill, alele dm Jur pen­ iar, intre timp mal'c~a u i~i organiza armata; a fa­
pUlea Jp~l. a _ l' 'c.:te C"i put 'au cut rost de 60 000 de foarLe buni recru!i a plasat in
" t pe taranJ en era Inl·f , <
Urma lUi Lot ati~ia (de care niei n-a avut nevoie) :?i
'.
tru a-I mUl.' 3
' 'U mcnnc1c, ca
.' olul va< [j IJl<.lti t cle" dar tar,JIlIJ
~i-a
' _ •
\ emIneJsaera clell'g tii, de!?l. rU~I", Fir'- "-I proeurat 0 ambulanta format;i din 30000 de cal.
"ac.luca
b ' m­,_
~ <Tn< acela~i timp, a Inee> pu foeu " TrelUle Din aeest moment, eehilibrul a fost rupL ~i apoleon
.
mi(- ' a­a
" , t', fJ i<;Jri 'IU aI'S Ilorocu UI
n-a mai reu~il sa-l readuea la ee- fost, de~i intU­
mi'irlUl'lSl'SC: nces (' . '. J I hi \ cUi n....ar fi pu- nise 50000 de oamen! pe drumuJ sliu spr Orcin.
I
pO on,
Richeli 'U sf lwt (C de <
" l' "t r 1n ciud.l , cVldcn.~el,
1lOallO,
, , t'
P<irc~ sigur eii, vazind, i fine, ell oc 1ii, prilpastia
din fat-a lUi, Juase hOUirirea de a-~i parasi linia dc
' 'taecVdmaI
_ , , I ' f' d ' a ('()mjSl(~ mlhtara
.. _
tut mvel'
- pus sa flc JUlled,1 ( ' . ,..
~tl apo C'o~ a
U '-lZ"'C'l de nCllOl OC1~, n
,'t' umit i de d inel'ndlaton ~l
. • d li
opera iuni, devenih} mai mult decit hazardaUi fn Ur­
() < ,,- . 1 <:i <Jc eestla m ep ­ rna mancvre10r decisive al contelui de ittgenstein
l sau zcee umtr•e el,
, '
;- 'te S-a jnc~lpatinat, to­
t (c.,
asupra Poloc -u1ui ~i Wi ltebsk-uIui, ea sa SE' arunce
,
a eXt:cukl 0 ,...
nisera n i~te ordmo melr ptatt,' . I cJistra sa 10­ asupra guberniilor Tula ~i Kalug<'l, bogatc !Ii fertile.
tu.'}i sil '<.1minu in eapitaJa cllslrusu, I 1 fne Oar De aiei, ataeul din 24 oetombric asupra Iocalitiitii

' r ' :1 faeu, de <:leolo

cuiascci la Krem III ~I 5.
. 'lcca.<;Ul mmtc Jl1terna d.
'r
bu e I .
, F ') robabi! Maloiaroslave~ (guberniLt Moscova), despre are nu

ce sc petrcecLt I n . , .. •. cl cii mare!i'll­ S-a vorbiL prca mult, deoarece 1a inceput nu s(' 1'e<1­

' . 'oclat: (oluJ. nil cle

c5 nu vom ~tl ICI
v

. t 1U dcgca Ji1 l1Llpea ba­ 1izase c5 era eel mai inalt punct a1 unci paraboJe ce

lul-prjn~ de Smolensk numl I ' , _ , pu~in

unna sa-~i schimbe sensul. Ni e Spun chiar ca

t · d N'lpol on ceQ, ec nu
irina, qi-a bJ tu Joe e '_ , ' ul I' "'1' fl' n1spuns
/uscse un /als atac' dar, aea Se da un faJs atac, nu

1 cru' e'i n c a dCVdra ;- t c,'I JJl'un -" ea <:j

5e ~arjeazii de opt r' 1 rind. P1na a urmii,
. , -" lrufa~ cum se spun
'f fost

e luliaH alit.' de . taJOs U'

~~d
a e,1m potl'l'V;-'" spuses, di I,

nevoit . a dea inapoi ~i, in cest moment, ineepe

cum am sellS ,1 C , - , ,. raspundere tlr­ un !'iiI' de nenol'oeiti, considerate de mine fara gal.

I(Llt usoff nU-$i pttlea ClSlLma mel 0 f era ~ii Ca sa gasese ceva asemanator trebuic sa rna due CLl

. . - t o t c putea ace .
mind ordlneLe primIte: ell t . A~TEPTARE SA NU ginduJ 1a fnfIing Tea sarazinilor de catre Carol-Mar_
;rimTRit~~~I~~e7's~~~i~~ul vUl;ea!), u grr ~li-e ~ tel, Ja hunilo' de Clovis ~i AetiUs, a cim brilor ~i
teutonilor de Marius; se poate ajunge ~i plna la
C mbY5et, dar ara a re~i 0 eomparatie perfecta. 1n
1
,- fiu de <lcord eu aceasta presu punCTC
_
" Oneum,
M cova a a
spoleon a pctrccu t trelzeel
. '.~l ptdL'Zlle os ,
cinei Juni, au mai bine zis in trei, am viizut disp _
1
181
 on ins di 1ajcstatca Voastra v' cili ell intcres 0
d oam 'ni, 1500 iese

scrisoare e -i va tin loc tie toat ; e <. c 13 fraLele

r1'n,11.I 0 )'UI11U tute ue milion ft ' C toale I ' le , to ate

)aga)e
de artilenl:, G000 ~e 0 l~ertl, t tlusesera ~i lot meu .. avi r i am a1es-o d oarece scnsu de un
b "'\i' lmens e martor ocular ~i strain de orice exagcrar .
.
echipaJ lc~ ~ a I" Mi
CQ 1uasera frane
ezll .
;-n.
,
0
spus (ii, in r-U regl-
' "0 solJati, parte,
.
"Vilna, !)j21 <.!ccembrie. Nu pot siHi fae 0 de­
, " <lprOXU11HtlV;) , scriere a riHatoriei facute, Ca avre e francezilor aco­
ment d <lZaCl e t' S-all vindut berline
t de 84 de duca~\. 2­
Iiecaru 1t't L1 ros , '~cute de Breguct l perii drumul carl', de 1 Moscova pina a groniVj (in
i ceasur .<l ' •
jur de opt sutc de verste), arata c un neintrcrupt
eU 50 de ru e... t' , S'l dcpi1~esc once
, f 'n+de omcnc~ I, 1D , d 1 ctmp de bataie. In apropierea satelor, majoritatea ar­
de ruble, U en ~ 1 ' <:'1 ind e vorba e
, t' ' u las"l OC, c llar .., " ta;
se, spectacolu! devine $i mai ingrozitor. Tnlpuri e sint
imclglO 3 \1 ' ~l n ,
declt 1:1 ml d,
'1'- Cei 111m on a ~
,
mai crud d l1~man, . ' Irm unui r"zbOl inl<intuite, iar in mu! te loculi uncle eferiei~i' se aclu­
t'- nenoroC1re, In l < •
sint ovi\i de accas d 'n )'ertlcle rele mm nasera in case. au (Irs fiindeD n-au mai aVlIt putarea
r f c\ia e a face 1 .
&:'1 iasa. m vazut caSe ell cite cincizeei de cadavre
are a ea sa IS a , 1 t' ticii sale. In ce ma pn­
revolt1i.toarc Ull capltol a dC u nll le-a spus oa­ la un loc, iar printr Ie trei, patru oameni inca vii,
;- 'dodata Dum neze
v

..
v~e, ere<.! ea m , ACE'STA SiNT EU, FranC€!Zll uespuia~i piru'i la cama$t pe un fri de minus 15
menilor mal rLlSp " , '" lCC1t'·
' . " <:.i Iltime fo un. rt
grade. Unul mi-a pus: Domnu!e, coale i-rna de
· d ce1e m melIl.., (,1
au dal Jova d a e . Ita niciodata ue <Iici sau uddeti-ma; mil numesc Normand e F ageac,
, , 'bdr'e nu s-au leVO .
ue euraj ~l rei 'eell,puterc are om ul in fa\a fierul u'
u1 ,
; ­ sint oiiter ca :;;1 voi. Nu-mi sUite" in putere s~l-l ajut.
necrez ut !), d nr.l: '.1 t 1a un loc? Au lSPU­ l-am dat hainc, dar n~avcom nki 0 posibilitate 55-1
.' [rigU\Ul auunn e .. u
a {OanlCI ~l a .. \ . 300 000 d oaTTICnJ a cap; am fost ncvoit sa- las in loeUl acela oribi!.
, , predat eU mll e, , . . ' d . pma
rllt ~l -ell f t £acut i priZOnlE.'rl ~1 W?1 Un onte Berzetti din Tarin mi-a pu ea sintem
mit; 200 000 ~u ?~ 1 000 de tunurL eapwrate d rude ~i mi-a cerut ajutor. Am trimis imediat un cal
1a grani~a eu lbena, t colos'\1 La MoSCO '3: ,i un cazac sa-l ia, dar grupul de prizonieri plecase
'01' al atui un monu)l1cn 'te '0 apa chiar
rU~I. ' t o aU arunca 1 eja' n !?tiu ce s-a intimplat ell e (il caut peste
a1 e "'00 II fast Illg p3ro :' t acest spectacol de
. . ce au vazu .. tot). Oriunde $i pe toate d.rumurile intilne$ti astId
de franccZl. ('1 . _ xprim e . Unul sene.
- sc cuvmte sa sc e l l e nenorociti ce se mai tiriisc inca, muriod de foamc
nproape nU gase t pe cadavre. lar a l .
~ sute e vers c ~"t i de !rig; marele lor numur face sa nu ata fi luati
A meTS d oHa • d . t e cadavre etc.."]lJl
. t at ;n V ilna trectn prm r
11m tTl r • 8:1

1 2
 a timp ~i eei mai multi mor in drum spre tabara r<::ltie eu eel uman i ' ~
, 1'1 Se filce rau C'
de prizonieri. La ved rea fiediruia dintre ei rna due a holaril'ea sa I 'd'~ . _ ,Iuvernul luase
e <'11 il, numar ca e . d
gI clul 1a diabolicul ce i-a adus in acest fu:ll de e­ de mult f l' neVOle c lemne ~i
Imp. n mal mUHe parioj •
norocire" . manifeste bol' d t , I ' au neeput sa e
'criso;! ea atinge 0 chestiune durcroasu ~j <illUme 1 es LI d perrell oas - t'
O<1('ss<) cium continua s' f _ ,.I,n lmp Ce a
impo ibilitatea de a da ajutor. Imagina~i-va un pus­ ne ajutc! a aea avagll. Domnul sa
tiu, undE1 nu se va ecit cadavre, lupi, corbi ~i z'­
lmparatuJ. sosit In iln .
pada; ael?asta e s.cena de 13 Moseov. pinii In fron­ nou), dCdar. <' . ~ 11~ 22 deecmbric (st1l
12ra 'i imcni u poate rae nimie. Prizonierul n a Ita 1Il Vla(.u 'b'
aeol .1 care a Io t ma t J . sa on Uul spee­
moare de frig ~i de foam ~i e ueis de dildura $i generaJul cont d r.or. n:e(ltat, I-a insarcinat pc
hrana. onseniorul mare-duce Constantin a dus el c e ,unt-Pnest ofit f
mare valoare (in serviei Dl RUSiei . er r- ncez de
insu~i pc eitiva intre ace~t" neferiei i in propriile turor prizoniclilor P t . ) ' Cll mspectarea tu­
en ru a a n Ii
sal buciitarii, dind ordin sii fie cit mal binc ingri­ Un r;.'iu, ei dimpotrl'v'"; '~f' . . se fae nici
Sci Ie ClJutat1 P' ..
jiti posibiI: la prime- c inguri de supa urea, Tr~iind , 0,

t~n fi salvati 1ns.:1 C'eiJalti? Sint . n~Jl \lor pu-

de doua luni 11i ee a eu morltlciuni de animale $i Cine ~tie c1aca m<'icar do'- ' . pe .pu ill 200 000.
chiar de oamen! (asupra ace~tlli pllnet nu mai ... ta vor reve ea eaminele? uazeCJ sau trOlzeri e mii i~i
niei 0 in Joial{l) , ei Illai mulii dintrc ei faspfnd sc Multe nume distinsc <:j fl "
o duhoare am de dczgu tatoare, incit trci sau patru tele Ifr d d . " -au a at aWl sfjr~itul. Co _

Q Noallies hi t .

pcrsoane Slnt de ajuns pentr ea in casa respecti a Nenchdtel (Berthicr)

1•
f' ag ? ant al prmtului de

,a ost UCIS a Bel' .

s<:i nu SC' ma' poata intra. Uria!?ul numijr de cada re U1 s-a gasH portl' tuj t'. ZIna. supra
a atras pina ~i atentia gu crnulu': 1., Moscova, pu­ SOt1el sale I a · ' •
nef ricitului tinar p.-tru - ..- m Vuzut, In ele
u nseSe In cut' '
turi e aflate pe linga fi 'care casii sin ticsile de C,1­ hidoasa semilun" - ' . Ie >l formase 0
• < In Josul lmag' .. E
davrc de franc zi. S-a ordonat sa Ii astupate u I?I <;:apte dp a ' . . illJJ. 1 avea douazeci
ru lar sofIa'
diverse materiale ~i definitiv desfHntate, eu conditia '1 'r -
, " t sa are OUclzeci In ti
E era UCI sub dra clul 1 ' B . mp ee
sa se sape altele. Comlsarii guvernul i au numiira mill mic (contel AI' Ul. onaparte, fratcle sau
la Borouino $i in imprcjurimi 42000 Ie adavre d incoa e pentru eca ;X1S). ~ug~se din Franta ,,' "('nea
cai 1,'i dacii e gind~ti ca asta nU-i nimie in compa­ d ~. e alcr SCI treaca in An Ii,
un e sa lneerce sa .i l ' v g a,
-fj uJ ac;ca in VI' un tel stapf

185
 ul, pe LudovlC. < 1 'Vlli-lea, - Unttl va Ii prins,
de ·ictoric. Doresc
. L' va da dmmul. inima. sper acest lueru din toata
iar eelwla t I se , S I periali'i i1 da t mii de
La ilna, MaJestate3 . ~ .
b . t t' i dl' mClrlnlml .
n: , P intul de Smo­
, Ce va face Austria? mpclratul Va £i pari lte sau
do 'eli rl una a ( . I ' Gheorghe SUVeran? Ce VOr fae francczii? Mil gindesc In un
., . 1 cordun < 1 Sfw t II 1Il
ensk a pnmlt mare. . uri or militare. Seniorilor partie! epubJican ce n-a murit; la un artid consti­
un nee pLus ultra a1 onor il am itat tutul; sa tutional, format din citiva ambitio9i, eva pune mina
'1 pLL<;' Domn Or
polonez C-3 .,. tr t. s r Ca de aeum pe cOPiJ ca sa domneasca printr-o rcgenta; 1a un pnr­
burete1€1 ste eeu, _.
tr cern U sr- .tul aeC's t €I. fr""e e relata 111 mal tid regalist etc, Ce va face Anglicl care Sej teme de
inainte, , , '. . Ir~l Rusia, slujindu-s de ea, ~i are i.ntC'resul ca ceic
u ...
anii obligati ';i SpunCl
I ' urn in a suver ,
multe fe un; c ,
f 0 a
,
mal
'b'
me
dedt tii avem douc'i eorowle, ale Frantei ~i. Spaniei, sa nu apartina
asemenea r<.\z€,
. .. u Ie re tam, ce
1 putin in cazurilC' dnd
, ' . c 1 ia~i amilii? Cc va face Spania care, in ci
datona Sd n 't rWtrsonal sau nu sin tern foarte sigtir . piltru ani de revolutie n-a produs in .- un adevarat
nu e-am aUZl 1:'~1' • face? ToaUi Iu­ talent in mat.ed' de organizare miJitara sau ei iF
d aDa apo1eon 91 C V •
n C b '" cest lucru I'-a r ux n gnsi ( un raspuns. ~ a carei eonstitU\ie m e decit 0 trea a de avocati?
mea Se intrea <1 a . Hill ca se In-
T. merge In lCIllI, a Ar Ii 0 cutezant;l sa faei profeii' aSUpra unor
Unul spune a va . It' va ca a pornit direr evenimente c urmei:lz;j a Ii decise de <JUtea jnten~se
"nca Uni i efed dH~i a
Dresda 13r acme
~i pasiuni imbina C' ~i pusc in joe. Cel mai probabi1
c
dr apta spfe '.
la Paris. Nimic nu e 19ur 1 :. irnposibil.
. ta dar asta ml se pare Iucru e eJ RevolU!ia v, merge m ' dCpJr e ca -5i pJnii
jnjgheba armCl (, _ ingrozitoarc acurn. adic'- farii ea strainii sci 50 poatii impliC<l Jl1
' a dupu 0 asemenE".a
Cine- va mill urm~ ' i t" dolju. S" luiim mod eUcient; cit francczii vor avea mult de suIerit,
-? F t, "I Germama
.. n I .
catastrofa.
1
ran\,l'(.
f"l-nrj;' au pi nt nproapc
, 8000. E In­
, Q~a cum e ~i dr pt, dar VOl' estabili Bourbonii J
in calcu.1 oa 0 II'" " .
.. .- . Yperientil francl:z<l.
"._ Cum sc va mal f'ranta ~i ill Spania, iar pc Papa I Roma; chiar dacil
treaga ~tllnt·l ~l C. _ f' -it vom v e. Ii Se iau sa Ii se smulg prin izbindil posesiUni in­
' '1 go ? etc. - In s lr~ ,
urnple acest ~_fl 1 . ueschis diplomatiei d,lcf! ea tinse, nu VOl' fi privati, totu~i, de 0 mare cr(.'~tere a
lata un Clmp larg, . D mnilor a. I teritorillluL
in~eleapta, La Yln 1 (;,
Impiratu a spus. 0
d' - sintem demni
•
Spun ~i u ca pretorul rom ,Paret. iitorul va
- .
mvms; cum e ncvoie sa dove 1m ea
I
precia aceste ipoteze.
186
187
 Un balla curtea 'faruluo
favorabiUt ~j per onaW, arc t1cseori nevoie d filo­
sofie. Doamnel din corpul diplomatic au dat dovada
.S ankt-Petersburg, 5/17 ianuari 1817 in ultima vreme de :-Ima rate'k'rc i leat ntie, inert
imagina(.ia lor ~i chiar ceft a sotilor lor r putea,
Domnule cant , fan1 0 )rCa mare vino iitiCi, sil vadii aicj intentia, De
altiel, 5111l l1cvoit, Jomnulc conte, sii vii adu la
f
In
- ' " unului (stll vechi; 13, stil nou.) aU
'
rima Zl
U t <Ie Ex­ cunostintii obs rvatia car~ e posibil sii vii fi scilpat,
• ..,' bi nuite, binecunoseu e
ClvUl lac I stJVIW\l 0 ~ , ofidnla iar CLI toat.1 importanla a, absorbit flind de trebunle
celen~nb OdSn<;eat I P'll.1t de brna ~i supeu
° t ,-, dimineatn, eremon! " curentc cii sotii]e de ambasadori a uneori fiiee care
ra,
la marc e , _ . nu poL [i total separa e til' nJ<lmelc lor, a~a cum se
scar. '1. m '. 'd~O£> trebuie sa ven
c J'L'; astfcJ, So intJrnpla ci.i, fonrt fir sc ~i in \'irtu­
I
'
la Ermltagl. 'Ca Sd- -tl l
POtl ace 1 L"-, _ unic ill ,

accastcJ adull<1rc c ,
U O'lmpn1
, red en e ceva
. l' 'din acest tea descendentei, cle participi1, pLl1ii la n C10ume
. t c un f 1 <.Ie satw na La ~l.
~i
• pUn t, In Ol1orurilc aeordate mamelor: nu . deloe
Europa, De fap I _ 1" "('Jrdii () corf'cta blOC'
punct Jc "ec ~ Ie,
. I ... · !mpm"lhl lI'h. irn,posibil Ca sotin Un ui tril11is extraor inHr sa stC<l
In picioan.' lingJ. [iiea unui ambasador are e a~cznta,
. 0, 'n palatul su­
o - 0 t·- C Gccnsta ocaZH':, 1
• ,
gin Ita Importan iJ, ,. t 't. st:.1rile: taranul 11 In-
l Ose amestccu 0.1 e , ,.1 Asta face sii-ti inghetc singele in inCl. Doamncl
cranu u . t' t apro ..11 d'"\ 0st'-lpini te wtl a trateaza acest punet de <.ir pt pUbli eu 0 profunzirne
ghiontc~te, ~c pnn 'I ~ ., place enoml asta ~i ar• in­U
, •

. -- dl""rr1' poporLl Ul 11 In fata cdrcia noi sintem ni:;;tc opu. AI' £i inutil sa-i

el, JJ a
semnn sa- .7 I eunosti
LJ ,
" pre putlD e
• Imparat ea sa n spun Excel n~ei Voastre ca, acestc probJeme impol'

f " convins cn- 1"1' ncm ' ta- placerca lor 0

. ames- tante neintercsind sexu! nostru, am fost amabil cn

LI Anul trecut, doamncI e no astre S-aU expus, reruL de obicei. Fiiccle ambasadorului sUilea ir picioare,

. . uli' ~il cn in ac~t an au ia 0 oarecare clistan~ e mama lor, ' $ezaW, a~a tum

tecindu-sc lD m lme, a l' "'loanele Erml­ e firesc.

- tepte SLlpCU 1 u
permisiunea sa a!? 1 -duit [ara problerne, ti­ Un personaj carc m-a distTat tcriui] fost un neL..
tage-ului, ceca ce 11 s- nga ! " 0 data am on08­ .!rustor din Ca!?mir, sosi! aici eu () gramada de 1jaluri,
• d ecare pond re. nca , .
chet<l avm oar
ti Excelentcl 0
. V astra a aici ml dup<i CUm mi-a spus; impingindu_ c ca ~i eeilalp,
rea sa atra aten. a •. t d a conjunctura a 'ljuns pinii la noi; daea poti, trcbui sil in tri in
nistrul stram, .' daea- nU e SUS~lOU
pielea unui levantin flat in fata unui asemC'llea
188
189
spcetaeol; ere<! ca-I ia drcpt 0 n<:ilucirc. Vorbea u
nu in~('leg pre,t bine cum e execulatij acea~ta deco­
noi c' i cum I-am . in elE'S ee spune; cinu Majes­
l"cqil', dar e m.:lgnificc.i. La masa mini~trilor au lUdt
tat-a Sa Imparciteasa, striHucitoare d gra\ic ~i di ­
parte aproclpe ~dizeC'i ue persoan . Ll11p'-ratul a facut
mante, O11-a facu onoarea <.1- 1· adresa vintul, ca~­
lur J c·\ de obicei, udresind cuvinte pUn c amabl­
mirianul, int -un xces de admira\ic, continua sa \'01'­ ,
litate fiului meu, mmglir lu-I din spate; dnd a trecut
beasca eU voce tare privind-o pc 5uvcrana; en.:d
pri f<l~<l llodstni, relr.igincJu- e, a binevoit i.I repet...:l
t:hial', dac·- rna gindes In atitutlinc3 ',1 ~i I LliT c­
e pare OQrr. rail ell tlll(irut pleacli. SoOn med "
tia rivirii a i se (ldres . Ce spune? m~. intreba M ­
avut ~i i.l p'lrt' de curtt'nj lpremJ, i:ldmirindu-l
jestatea Sa Impariltea5a, Doamnd, sint sigtLr de cec't
mult pe 1l11pi.iratu! Ru iei C,ln\ la ace t gen de fes­
ce spun€, dar n-a$ putea sa vii talmiicesc. A;; ii dat
1ivila~i, <:unod~le ·oarte bi!1e arta d a disimuia su­
oricit <;ll rna an I pentru 0 cIipa in minit'a aeelui om.
eranul. Folos ~te to ul d zinvoltura i formulele
UI alt personaj, eu totul diferit, aflat a ba , era fai­ obi~nuite 111 lumen buna; 1 are 07WQTea de a Ji pl'e­
mosul Ternii Gheorghi (Gheorgh eel Blestemat),
zentat lnei doamne; 1'OOga sa ,fie SClLzat; spune: Imi
n ~ef 'care a faeut sa se vorbeasca aUta despre
permiteti, la fel d' binc CCI orieare altuJ. C doam
1; ~i-a ucis taml, mama sa onorindu- ell epitetul
nel
I ' , in_.sp 'cia],
. e n umai nobi!. In fond, a.)a ~' tre-
e blestemaL dupu ace a exccrabila rima; apoi, pen­
)Ule, cae) lntr-adcYar Un g€/Ilti om. ceca cc nu-i
aUt de W~Ol" pc cIt S-ar cred0: puLereil are lntotdeauna
tru a-I meri W:l l?i ai mult, !? -a omorit fratel , spin­
zurindu-l Cll miiniie lui, informa\ii de\inute de mine lllult;j bunJvoin~.
e la 0 sursa serioasa; era 11 spectacol strani . 1mi
M-am mai uitat 0 data, in strJ Ucirc.:.l miiIor ut;' fJ­
spuneam cil gunoiul usulman roduce aceste plant
clii, la tablourile \"'lzute ~i admiratC' de atitea ori la lu­
strainc .t:uropei.
mina zilci; m-.:'lm desp·lrtit e un preol tie In Carlo
lluminatia s<ilii de la ErmiiagCf ceva nou, inven­
Maratta carUia i-,llll eerut de cin sint aid de 0 suki
tat tie un iUllian p care Excelenta Voastra nu-l (U­
d ori binecuvint.arca, fara <;;1 intelc,f{ de ce se io­
noa te: nu se vecle oid 0 lumina, toa e smt a~ezate
capiitin' sa nu intindJ mind. In fine, domnule conte
Il1cl~r'~lu piia~trilo ~i al rnamentelor formate din
am ie~it dil rotond,j Jd mi zu noptii, spunindu-mi
tuburi dl' sticlil, ucrat il interior in spiral a, in
eu 0 \ i stringerc d in1mii' E pent/'lL ultim.a oar-a.
fel incit lumina. stri.ibatindu-le, sa dea ochiului ill ­
o ul . e intristt'az;-i intotucduna la ace t euvInt; e
presia unei str51uciri intlreptat' permanenL in 1I; o copilarie de C~1rc Ill! se pOtlte uC'z\)it.rn.
190
191
 Dup<1 cur e, cele rnai frumaas serbiirj au lac
la ambasadorul Angliei, un reprezentant demn de
bagatia i d~ putC'rcLl tftrii a1 carei trimis e. J , He­
care marti da L n bal untie siat invitati tor cei "n­
dn:ptatiti. P ntn unii dintre nai, 1a astfe1 de intru­
njri, Slip ul nu e obligatoriu; aid eu totu1 altfel:
un b de 0 uta de bi1etc presupune un upeu eu
. ut·- de tacimur·. Acest lux majorC'atii extrcm de
mult chcltuielilc orici.irei case, de 1a negustor pina
a umbasnJor. data pe siiptamlnH, n ilard C theart
mal organiz az{ 0 intilnin' eu mult mili putin numc­ Consideratii asupra Frantei

rOas{l, dill' mai pl<iclItJ, marginita aproape numai Ia

corpu tli[J1omatic, .. i mde s face muzica de cab'
loamn 'le ~i dornni~o:1rel(' talcntate' dpartillinJ aces-
t~i ChSL'.
DOl1ll1ul ambasadar a1 Frante' procetleaza exact
invcrs; la el -au < vut lac niciodatci serbari. E chiar
dczaproba , dar cred cJ are motive: se a03 in doli .
~ Dc altfcl, mil tern C' nk" nu intclege ae st.J
:lr~ .
 Caracterul fatal al Revolopei franceze
(1797)

,Cum e posibil (s sene peste tot) cn vinova~ii

ei mai mari sa triumie pretutindeni in lume! Un
rpgicid oribil are parte de tot sucresul la care spe­
rau ce I-au comis! Monarhia a amori-it in toata
Europ'! DU$manii sai l~i giisesc alia\i pina ~i pe
ironuri! C -lor n'ii Ie rel1~e~tl:: totul! Ei i~i realizeaza
cele m . colosalc plnnuri in vrcme ce tabara eclor
buni e urmaritii de ghinion ~i ridicol In tot ce m­
tr prinde! Fidelitatea e harWitii peste tot in Europa!
Cci aflati in frunte statelor gre~esc in mod con­
stant! Marii generali sint urnilili'l etc.
1· irc1?te ca e a~i:l, fiindca prima condi~ie ;} unei
revolutii deeretaie e en tot e-ar fi putut-o preveni
sii nu existe, iar celor ce vor s-o lmpiedice sa nu Ie
reu~easca nimic. iciodata, fnsa, ordinea nu e ai
evidenUi. nid Providenta mai palpabilii atunci
cind actiunea superioara se substituie celei a omu­
lui ~i intervine singura: e eea ee ved in acest
moment.
Faptul eel mai izbitor in Revolu~ia francezii e
acea foriii puterniea trece peste toate obstaco­
lele. Virtejul ei ia co sine, ca pe un pai, tot ce-i

13· 195
 opune putere omeneasciL nlmeni nu i-a stinjenit
nepedepsit mersul. Puritatea motivelor a ilustrnt
obstacolul, dar tit; iar fort pizma!1a, mergind [ara
abatere spre ~elul sau ii arunca in urma sa deo 0­
triva P<' Charette, Dumouriez sau Drouet.
s- n>marcat a Revolu\ia francczJ ii conduce
pe oam ni mLli mul dedt 0 condue' ci pc ea, Obscr­
va~ia e ci: sc poate de corC'ctii $i, de~i poate Ii apli­
caUi, mai mult au mai putin, la oate marilc r vo­
lU\ii.. n-3 fast niciodata mai ineontestabilti ("3 aCllm.
Chiar ~i celcratii care par sa 0 dirij 7.e n-au
ajlms acolo llect ca simple instrumcnte ~i, cum in­
(' p ,;J itXi pretentia 5-0 dominc, se pr{lbll~esc in
mod in am, Ini~iatorii r pub icii au reu~i fiira voie
,i rari'l sa ~lie Ce lac, minati de evenimenk: un plan
faeut dinaintc n-ar fi reu~it.
Ro pspierre, Colla snu Barcre nu s-au gIncUt
niciodet.: s5 instaurez guvernul evo!utionar ~i re­
imu! terorii: au fast condu. i pe nesimtite la aces­
tea c imprejurari; a!?a eva nu 50 V~l mai lntilni
Bai"ba~i total medioeri exercitau asupra unei natiuni
vinovale eel mai ingrozito despotism mentionat
vreodat;l in istorie ,j sint igur eel erau eei mai ului~i
oamel1J din regat de puterea 10 "
1ns[l, eXi.lct in C'lipLJ dnd ace~ti lirani etestabili
u dcpa~i miisura de crime necesar acelci faze .
rcvo]utiei, au fost rasturnati de 0 paUi de vint. Uria, 1
putere l'C facea a trcmure Fran~a .i Europa n-a
196
tim~t pie t primului ai~e !?i, cum 0 revolu~ie crimi­
n~li1 n-c1v~a nimi~ maret, nid august, rovidenta.
VI ut a prJ/na lOVltura s-o dea septernbri$tti1 pentr-u
ea urepta ea Insa~j sa fie 'nfama,
1 e miri-1Tn adescil ca oameni Ii siti de 'aloa1'(>' u
ju~p<:a He\'o!utia francczii mai hine dee-It cej de!
pr~, ~an?; ci crezusera in a u putcre, 111 timp ce
POhtlCI 111 C'tl expe.rienta nu reu iscr;i 5.:.l apreciezl
,,?rc('t. Con~ingcrea aeeas '<1 face parte integrantJ.
dIn .Revolut le , care nu putea izbindi ckcit prill in­
~er:sltatea ~i. energia spiri ului revolutionar sau, daca
Iml ' permls <.t ma xpr:ima astf , prin credinta In
ca. tfe} incit, oameni fara invatatun.i elU co~dtL'>
foarte binc cea ee ei numCau c:nn~l rcvollJtioTw.r'
:lU avut toak fndriiznelile farJ il sc temo de ~ con~
:I'rt-revolutie; au l11ers mere inaintl tlrli '~ se uite
~n urmil; 1 -<I r('u:;;it totu}, deoarccc 11 prau dccit
lr:strumenteJ Lmei forte care $tia mai multe dC'cif
(,~. N-au ~acut grcl1eli in carient io' rcvolutionaril,
dJn aceIn~1 mo iv pentru care flautistul ui V'luC'Jl1­
son nu ('oate note alsc2,
Torentul revolutionar a uat. pc rintl, ulferitc
dir 'ctii, iar personajde marcante :Jle Revolutiei m
.1. ut~rii masacrarii detinu lIor politicJ dm inchlsorlie
parJ;:,ene lnlre 2 'ii 6 septembrie 1792 (n. trad.),
••Ja~qucs de Vaucan on (1709--1782 mecanic france1:
al° carli automate, intarelul a flaut Iii' Ra~a au fust ee­
l e bre (n. trad.), •
191
 i-au dobindit ti u1 de putere ~i celebritate la care
pllteau ajun~e edt unnind cun;ul mom ntului; de
tndata au incercat s ~ -1 schimbe sou mac sa se
bat<.l )a el, lucrind prea mult pen I'U ei, nu dis­
arut din scenil ...
In fin ,c dt studiem ai bine neC'ste personaj ,
(' aUt de~C'operim la Ie ceva ce tine d pasi itate ~i
mecanicism. Nu am repeta niciodata indeajuns cn
nu oameni' contlue cvoluti,l, ei ea ii fo1ose~te pe
ci. E oarte bine spus ~ e<l merge de la sine. Prin
aceasta intelegcm di iciodaUi Divinitatea U S-3
aratat mai evident in Teun eveniment omen sr. 1ar
daca folose!?te iostrumentele cele mal josnice 0 £a('
pentru a peelepsi in vederea regeneriiril.
Revolutia a salvat Franta
Daca ne gindim bine, ajungem I, concluzia c,i
mi carea revolutionara, 0 data instaJata, Franta ~i
monar .a nu mai puteau fi . a1 vale decit de iaco­
inism.
Re ele n-il a 'ut nioo ata aliati ~i e destul tI
.mpedc di integritatea Frantei era amenintat'l Ie
oalitle. Cum Sa aei fata coalitiei? Prio ce mijloace
supranaturale sa anihilezi efortu eonspiratiei uro­
198
pene? J ·umai geniul infernaJ al lui Robespierre pu­
tea face aeeas a minune. Guvernul revo u\ionar inUi­
rea ~unctu franttzilor C'~i1indu-1 In singe' ii scotea
din minti pe so dati !?i Ie dubla fort 1 printr 0 dis­
p rare c-rincena !?i un dispret fata tic Yiata 'cin
('II tur .ar .a. OrOClr a e:;;ofoadelor, impingind -1 pe
c l<1\can la uJtimele limi ,aliment for\a xtcrio. ra
pe masura ce ea anihila ultima I' zistcnt; in inle­
rial'. Vieti e, ogJtii e, puterea, loat crall in mii­
nile puterii evolutionare; iar acest monslru I pu­
.erii, beat de sing!:' ~i de UCCCS, fenom n inspaimin­
. tor, nemaivilzut pinJ atunei ~i pc car . t u sigu­
rantA, nu- vom. mai vedca rreodat<1, era in acela~i
limp oped apsa groazniCi1 pentru frHncezi ~i sin­
gurul mijloc de a salva FrClnta.
C . an\Jmc ('ercau regali~tji atunei dn rec .1m3U
o C'ontra-r 'voJutic, a~a cum ;;i-o inchlpuiau ei, f<1­
('uta brusc ~j prill Iorta? Cereau ucerire Frantei,
impar irea sa, distrugerea iniluentei sale ~i injosirea
I' 1 lui siiu, a icii masacrc ce ar dura poatc trei se­
<'ole ea urmare a unei asemenea rupturi de chilibru.
Nepot.i.i no~tri, Insli, ciirora putin Ie va iisa de a 'este
suferin~e ~i VOl' uansa pc morminte e noa.: tre val'
ride d ignorant;a noaslr'- de arum; o' trecc u~or
ste excesele la care am fost artori, dar VOl' fi
pa trat integritatea celui mai frumos 7'egat dtt.pii
eel din cerun.
199
 De pre'distrugerca violenta a speciei umane
Din pacate, acel rege <11 Dahomey-ului, c:lin mijIo­
ru Africii, aVe;1 dreptate 'il ii spunea, nu de mult,
unLli engLez: DlLnme:.cn Q creat arcQ.'Ui llLme pen ru
ra:.boi; wure tiirile, marl san mlci, l-au practicat iTl
decllrsll ta pului, de$i din pUTlcte de vcder diferite,
lstoria 10 eue~le ca inlr-un anume s ns l'dzboiul
p stare;l obi~nuitu a g nului uman; ,sta inseanma ca
singel rebuie sJ curga eintrerupt pc glob, intt'-un
loc salt "Jlul. iar P<lC '(1 nu e decH un rcigaz pentru
oricc natiune.
, citeazJ inc:inta templului lui LiJJUS din im­
pul lui August, precum ~i anul 790 din vremea dom­
nici nizboinice a lui Charlemagnc, rind n-Cl Iua
parte 13 nici un riizboi. Sc aminLe9te 0 seuda peri­
oada dup<'i pacca de Ia Rys\vic'k, din (j!)7, ~1 0 ait:!
a fel d' scurta. dUp[1 pacca de la CarIowilz din 169
in ) -uU fost rflzboaiC', nu numai 111 Europ , <.Jar
hi"r in inlreag'\ lume cunoscut<1.
Aceste- cpoci, insa, n sint decjt ni~tc monWllen­
teo D all fe1 , ei e poate ~t: c(' se pctrcce este tot
in lumc in cutare sau cutare timp?
. ('colnl care ;.,(' ;.,fil·~c11tc a inC'l'pul, "n ru Fran­
a n un .izboi .rud, t rminat abia in 1714 prJl
tr~tatul de Ja Rasl.<ld . In J 7HJ, Frant;a declara • p ­
ruel un ri:.lzboi eJruia i-a pu capiH tratalul de la
200
Fill; din 1727. In 1733, alegerea regelui Poloniei (f
rcaprins [ocul nlzboiului, iar pacen S-a incheial ill
1736. DUPei patru ani fnccpe teribilu n17boi de su '_
e iune 1.1 tronu Alistrit'i, ee dureaz<.i f,ira intI" rupere
pi ,. 111 1748. Abia incepUSE'ld eei opt ani de pace
S'j vindec lclni Ie ceLar opt ani de razboi, cJnd am­
b*a Angliei obligii Fran~a sa punii mfna pI' armco
Razboiul dl' .$3ptC Ani c binc c·unoscut. Dupa cinci­
sprez c - an' de ini~te, '('volutia din America ao­
lrenea;>;;J iin nO\1 Franta intr-u '<izboi ale carui
(·onsccint· nu puteau fi prevehute nid de cea rna'
Juminala min e. II .1.782 5C spmneaza pdcea; ~ 0 e
ani mai tirzill inC'Cpc revolutia, C':I:1"(, m;li dureaza
inca ~i poate ea a co tat Franta pina 3c'wn trc' mi­
!ioane de oamen i.
A~adar, luind in considerare numai Franta, avem
palruzeci de ani de ruzboi din l10uiizeci ~i ~ase. 1.11'
dadi unl'1c l1at~!.!:li au avut 0 $oarta mai bun a, a1­
tel au fast ~i mai nefericite
II d. tul, ins.i, sci te pre~ti asUpra une' anu­
mil periO,H.!e S,-lU a ullui oc de pe glob; nee SJra
o scurl.:i privire i.lsupra lungului ,ir de rnasacre ce
pnteazii lOil! . P ginil. iSLOripi. ·om v ea razboiuJ.
['kind ncintrerupt ravagii, ca 0 ar;;it<:i continua, me­
reu in cre~tere. II rog pc c-ititor s, urmureas i:.- a­
c( a<;t<i e\'oc,m', inccpintl ell cl 'cIinul re ublidi ru­
man .
21)1
 Marius extermin" Intr-o bataUe doua sute de
riiscoale izbucnite 1 Constan inopol int morite
ii de imbri si teutoni. Mithridate udde ptzeci
patruzeei d mii pc.rsoane. Go ii cuceresc Mila­
de mii de romani, iar Sylla r omoara nouazeci de
no si masaereazJ trci sute mii de locuitori
'i de oameni intr- lupl; i Beotin, uncle ier e,
Totila omoara toat:- populatia din Tivoli ~i inca noua~
Ja rindul lui, zpce mil dp solda~i. Curin incep raz­
z:a c mil ind prada Roma. Aparc lahomed. Sa­
boaiele civile lIi proscrierile. Numni datorita 1 . Ce­
b.l a.. i o1'anul stnlbat doua reimi din glob. ara­
':ar au urit n milion de oam i pc dm mile cl
zmJI porn sc d la ufra Spre Guadalquivir ~i dis­
bMaie (maintea lui, aeeasta fun ta ('noare 0 avu~
trag din Ierne ii marele ora~ Syracusa; fntr-o singur­
. e~ Alexandru);. UglLs inehidc 0 clipa templul 1m
luptii ..navalci da :- linga onstantinopo pier treizeci
IanUJ, dar II redcschid pen 1'u s colC', rin instau­
de .mn d oameni, iar mtr-o bat<lJi lercstra, doua­
fClrca unui imperiu cicc:tiv. Citiva su'.' rani mal pa~­
zeel de mii. Pierderile acestea nu inscmnau nimie
nid as..' Statu . ti respire, [<ira ca, ' aC' a, iiz­
pentru sarazini, jar puhoiul e in jmpinat de geniu!
h(Jiul S;l incefeze d tot, iar sub buma Ti us pier
Iran.dlol' , in cimpia de la Tours, und fiul primului
~<.lS sUle de mii 1<.1 ascdiul Ierusalimu .uL um5rul
PeP.ll~ in mijlocuJ ,1 trei sute de mii de cadflvre, i~j
vi ~ilor omene ti dis ruse de armel· romarulol' e eu l~tiga epltetul ee i se mai aliHurc1 nlilllC ui ~i azi.
<l.l.!ev<.iraL insp<.iimmkltor. Tntl'· 235 ~i 470, Imperiu1
lS1~Ul ajllOs in Spaniil ase~te ki n du~man de
roman u prC'zintil d cit 0 Suc('l'siun d' mile 1urL
n.cl rfnt. Multa gJoric, m<1retie ~i maceluri. Lupta

Ineepin eu Constantin, ce mill rilzboaie. e ai ba­

~tre cl"e~tini ~i usu]mal1i dureazti ( e opt sute de

til Iii ! Lidnius pierd c10uclzeci de mii de oameni In

am. Multe c. editH i hia biltaJii costat doua­

Cibalis, treizeci ~i patru de mii Adrianopole ~i 0

zeci, treizeci pa nlZE~c:i, optzed de mii de victi

suLj e mii la Chrysopoli . Popoarc] din nord in­

Charlemagne urea pe tron ~i poarta razboaie
cep sa se i~te. raneii. go~ii. hunii, lombarzii, ~a­ jumatate de seeol. In fieeare an lotal"i'i~te in Ce part
nii vandalii etc, a t<l C'{I imperill ~i-l sfi~ie pe rmd.
a .uropei trimite moartea. Pretutindeni prezent ~i
Atila TCC Europa r foe ~i . abie Francezii fi
jnvmgator, trive~te pOpo.1.1"ele (Urn strivea czar
udd ai ine de doua suLe de rnii de oarneni lin ;1
b(irb~tii-fem~i din Asia. Normanzii 1eep un lung ~ir
de dlstrugen 1;ii de cruzimi care ne fac ~i arum sa
ChaIons; in anul urmMor, go ii il iae <1 su l:n
pierdere ~i mai mar , In mai putin de LU1 seeol, Rom~ r e-nfioram. Uria~ mO$tenire ;imase) e 1a Char]e­
. cuceritci si devastatii de trei ori; in timpul uncI
megne e risipit5.: ambitia 0 acopera singe, iar
202
 p.a. '" c-..
d.: v"'* !l dr tA.xw.kr 0 _lda In .... \l"'I......
....... . - t do. 1Jou~ UUr~ ' " _ .. "UPIHA­
Atal",- J.or In _ t nI,,11' l dI- dI6­
l«W .. ~ ("1 oemtnU .. Ucid lip l1'ft ~ . . . .
B.tt.c", '- \1'«1Ikr_ 0.....,...., i._ I S <'WI •
............ .. - . . . I ...... 1IIJ1ioan.... Iftotlooft 11_
pr - .....oll Carol III V·itool " F,a."" ...
- . loIiIttlI a ~ • Iiblp n - I,
S<>:!.,...-.; Iupta do- \.I Mohan. -.ftul \ 'elWf. _
!oWl" .1. Din \U!lbr.o unl1I mlllibt n q ....
....... _fttIonw ...... ~ . _
I:aU'Il ."Il"<n.' L'llht.,.. wmfaz;; Col",1\. fUdloIvl "...
rWJo.-; R.L:buIul I» T!lI'UK'l do- A"". 1'iIbo:ul ril
• F,.." ..... ~ in Ir!andll; ~'"' In ChMWll;
.... Inlulu. !'arl"""""',: od'l.onooo lUI ll~nl1e
.. 1II~11"6, ~ lui /t''''''r II IV. IN, • \l.atil'j 'itUVI••
till Carol I; J.... In Til' nna>lrt' ",,"oIu\1.o r,......Uo.
Ivlnd IolWqI orilllnl'
Nu \'01 Il'I< • mal ,I,..,.. Ml 1A u
. - - . 1 -.u " ... din.>.~ lui "lit ~
~ ~,nt" ~, dar" I» Int ""'?nl III 1ltl:p JllN
.. vi fltortn-i "''It UIII ... <let nt' l'IDbarilll fIIIl.I
-. ~ ~ '.lr1" prmblJt lIP
.... ......... "" .....,Illooo\loo 'ft1 ...., r.fl.
-.. dol 1,IdtiIuna elf, ~ A -... ~

:
:~~.... U"IIf
pee",,,
-
,to ('P~.
..... nil" upi
au """
•
ell
lid an

-
t "' ""'J'n"Jo4I _1noI,

-
cil • ".. llU PI'.
 borele poate plen; . . cine cllnoa~te' ~ . .
eu aUt c rna' ablmdent1i pe lU1 spa\iu mai re us, in relui UITh1n? Tot c t'
c ~Im
~' Ulsa, Ilmltele
Ci.I rna' t .
urbo­
a~ f' incH a JToximativ constanta. D.:rr, din imp relatiE' uneori u
o Illarc cre.,? ere
. ell' ea 1I1 TI1asc e i
' ,
in timp, s petree evenimente deosebite, care 0 fac S-a v'":zut in s eel'al '
III vee 11
h' repa bJ'POPUlatl I, lUll
.
sa ITCasC~l speetaculoS, cum a1' fi razbo 'ele puni , in Spania sub domina+J'a \ ara b~H Apr€"{"u lei'1 grece~ti b' ')i
trium'ratel£', victoriile lui Cczal', navalirea barba­ asupr razboiulw" . len 0 I::;nuite
, nu lJ1seamna ' .
rilor. cl'uciao c1e , razboaiele religioase, razboiul de
iii prea iste+ a s. t " . nITI11C; nu trebuie s'~
a!? II ea c d s'nt .. ,
succesiune di Spania, revolu\ia fT~lceza etc, Chiar

\ '
oame 11 C'll at'j I' • ', . 1 UCI~I mal mul i
, I e lmputme; za
dae<.1 ar ('xis LI tabele ale masacl'elor, a~ cum avem
mill-ul 1a fe ' 1 pentru mOffiC'n nu­
tabel tneteoroJogice, cine ~ti daca, dupa. citeva

, . cum, taind cren~(l ,

nlmine far'- ele I .t ,I e unUl rbore, a.C1:'sta
I ' ,mpOl ante smt urmal'ile R:i ' • d
a aCe<'a~l compara+ie
seeo e obscrva\ie, i-am d scoperi legile? BuUon a

~, obs el.yam ca . 11 ,mJnm ~ I'

oemonstrat c[ 0 mare parte <.lin animalc e desLinatJ C'eput inl.eresat . gt\l( lOaI" P'1­
nei mor\i violcnte. Daca ne aportal11 In fapte, dc­ inAl+inlea arb I ~al mult de fructiIica~i decH de
ore ill' e lli?f.e t- d
Ie, nu lcmnul sau f~unzel • ap a e I~ p1.'J.ntJ fJ ucte­
'1"""
monstra\ia poate fi extinsa !Ii 10m.
n plUS, nLl e sigur cH, "in gener , ac asta diS­ naturl'l' urn' ' Or, adevaratele l'oade ale
ime, artclc t'. .
truger io1enta e un rau ati d mare pe cit se Cl ­ <'OoC'eptiilc ina t ' t ' . ~ ll~tel~, manle iol\iati\'c,
e: macar face parte dintre relele cc intra intl'-Q s rtrea de '5Zboie,S:lrt~tlle barbate~ti tin mai ales de
rdin a 1ucrurilor, unde toW1 c vic ent ~i impotriva. dat- . ' ~ IC eli popoarele nu' ' .
naturi i , da cafe prodllC' compensa\ii. Mai intii, a la suprema marctie d
dupa lWlgl . _ ,
"
e care Slll capabl1e, decit
aJ~g ntcLO­

deoarec fiinta- umana ~i- pierdut vlag a datorit:i ,_ . _ I slIlgeloase razboaie. Astfe .
mole~lii, necredin\ei ~i a vidUol' degradante ce W'­ strClIuCIti'i pcrioada a G "
razboiulu' . Teelel a fost cea in tim ul
1, cea mal
meaza excesului de civiliza\i , ea mai poate fi , , 1 peloponezlae; secolul lui A P
rccalita decit in singe. lI-i deloc W?or de explicat 1medlat dura razboiul CIV . il 1;il. proscri ugust '. 'a urm.,t
de cc produce ri'izboiul efectc diferite in funC'\ie de cez a fast modelat de Li _. , cn, gemul fran
marH oam ' , ga ~1 1?lefUlt de Froncia: toli
circumstan\e Her-ite, DesLul de limpede e ci1 ome­ em aJ seeo u ui regi 'A ~
nire' peate fi considerata ca un arbor<~, iat netn­ mijlocul zguduirilor polit" ~el na s-~u nascut in
tea spune c);' 1 lee. tr-un cuvmt, s-ar PU­
ce at Ie 0 mma nevazuta, dar. care, adesea, se de'­
volta mai biDe upa aceasta opera\ie. In reali e, mite geniu. a mge e este ingfayam ","" ~ in tul plantei nu­

daca atingem de trunchi sau ii taiem virful, 'r­

201

20&
 =

Schi a imaginara a unei Tcstauratii

nelJlcrederea ue la cUscutii I?l m iferenta. Soldaiul,
daca l1U C Imb<11'biitat de ofiterul sau, devine ~i mai
La Bor eaux, a ante, a Lyon etc., sose~te ~ descurajat: liantul diseiplin i inca ('aza 0 Iovitura in­
" cu '("-tir a cil 'egele fost ree.: noscut la Pans; explicabW ~i ir 8culoasa care-l shibe te dinlr-o
('uller ' .<L " I ) a
co. a foctiune aareCOre (I sc cla snu I u nwne e ta, Unul i~i intoarce privirea spre plati rut regal
pr('lu~t pu erea $i dec ura cd a plistreaz<l in, nwnele care se apropie, iar cclalalt profita de moment pen­
rege I w:· • ca I - u t l·nll's
. UT' u'ier. UVC1'a t11LLtn. _care e tru a Ii din nou in rnijlocul iamiliei; nu se mai ('0­
'eptnt 'i cei peste lot s-a l.lrnomt cocarda alba. Zvo­ m1nda, nu se mai asculUi; unitatea a disparut.
f eu
Cu ora~enjj e aJ ceva: Se dUc, vin, se intilnes
0" Y _
n·u1 de 'llle atotslapini or $] incarcCI aceste ve$ I
mii de ircurnstan\.e unpuna . "toa. Ce'l < urma?
. , • Cn unii eu altii discuta; Iiecare so teme d eel dare
scl-i dau un tlvantaj re ubli 'ii, ii <If'ord rnaJorJtatc~, ar avea Ilcvoie; din cnuza nehotJririi, timpul trece,
b th·ar. i In corp de tl'UPC repub ic<ln . Prob~bll iar mil1utele 'int decisive: pretulinden' indnizneaJa
ca in prirnul moment aceste trupc vo: 1ua 0 atJtu~ stii fata In f<ltd eu prudenta; ceJui in vTrsta ii Jipse~te
dme revolutionarii, clflr chiar searel, m ~$te~t;rrN hotarirea, inr ('elui Unar ill sfaL pe de 0 par e, pin­
"
1l1e-1. se ' or dcta"a de 0 putcre care nu, mal plate$te. 'el de~te prirnejdia, pe de alta 0 anmistie sigura ~i pro­
babUe favoruri. Cum s<'l zj~ti? nde sint conduc8­
y ,

Orice Iqc CC' Btl :>e !Jucw'fj de ('Onslderatle, ~J •

-"i ciil Ioarte bint ~ ama dl' a<,tn, oriee s-ar spune, ~tle Lorii? Tn cine . .1 te .Jncrczi? Daca stai i a~teptj, nu-i
ply ci c11 primu1 care va stnga , 'T l'a/asCiL
-, -, 1~ gel.'' va nici un perkol, pe cind eca mal miea mi.\lcare peate
deveni un ~n;onaj impor <tnl; Dmoru! propn .11 ('on­ Ii 0 gre~eala ireparabila: in conc1uzie. tJ-ebuie Sa
tureaza CLI un penel seduc<itor jm<:lgtne~ U~UI genc­ rfunii in a~teptare. 2is i facllt; a doua ti, ins8, 0­
a1 al armJtclor Ma]f!statii ,'llie Prca (re,~tme~ ~trc,l­ se~te v stea ca un ora~ oarecare i-a deschis porti 1":
lucine! elf' mseml1 r, onorifiee ~i privind d' la .1~a1tl= Un moti v in plus a. nu s forteze lucrurile. Cm'fud
mea grandorjj sale pc acela , carc-1 con voeau < orumoara $(> aud en ~ti T(~a era fais ~,dar Ite doua ora~e,
- . , . l·t"te pl..ntru a-i cia ore .
me. Toot luind-o in serio, au at cxemplul, determinindu-I la
l;l lunlclp.l I u . . , . " 't nu
acestea smt atit de imple ~I atlt de, fIr . ti, .l~ 1. _ aceasta ~i pc primul care nu intentiona s-o faca. Gu­
OOt sc~pa nimanui: OIice ofit r 0 tie;~:- aICl. (on. VematOrul ora$olui de gamizoana i-a rezentat re­
~luzia Cil toti so susJ)e{'tcazii. unii pe altHo Teama 1/1 gelui cheile unulu.t sau OTQ$ , " E primm ofiter CP
a avut onoarea primeasca fntr-o dtadeM a re­
8
14 - TRtorJe ",I maSOllerl
gatului silu, Regele 1-'( Hicut pe Ioc m~c~a1 de Fran­
\a; un brl d emuritor i-a acopent )~azonul lL
71umerouse floTi de crin; numele sau r5mm~ ~ ~e­
t'ie eel mai grozav din rant a . Cu fiecarc cbpa ml!?­
(arc;) rcgalista devine mai puter je,l, l.<.Ir in scurt
limp nu 11ai aI" opozitie. TRAL'\SCA ~~GELE!
striga iubir-ea ~i credin \,a, in eu me.a uc ur~el; ~R~­
lA seA EGELE! 'uspuntl repubhcanul fatarmr m
culmea paimei. Ce mai conteaza? trigatul e ace-
I<l.!;i -- Iar regeJc sacI'U. ..
lata, ('onceta\en', eu s. fac contra-revol~~~I.~.
Dumnezctl, IUlnd asupra sa formal' a suveraJ).ll.a~l~:
ne avertizeazJ sa nu incredin~m nicio nla mll!timll
'legl'rC'<l tf1plnilor 5,1'. E1 n-o oloSei$t: 1 mm: i1e
mi$cari 'nre decid soarla imperii10r declt C3 un tn­
. trument pasiv. Mu1timea nu 0 iine cc vrea: en
acccplJ.l Iura sa a1 aga,
obilimea francezii ~i Revolupa
Un, di cgulHe Revo1utiei franceze este ca ~i~
an~ii 11-0 pot alaca dedt In de rimentu1 lor ~l a
sint totalmcnt exc1W?\ de la oriee ini\iativa. ...
111('[ de la primcle iluzii ale contra-revolu~eJ. :;;1
pina ILl jalnica actiune a ui Quiberon, ni.mic nu le-'
ZlO
r Ui$it, ba chiar s-a Intors impotriva or, u numai
dl nu realizeaza, dar tot ceea ce intreprind <11'­
cat de un sentiment al neputint j ~i al inutilului alit
de puternic, IncH, ina Ia urma, opinia publica s-a
ob~nuit sa-i. considere ni~te indclratnici apar 7 tori i
unui partid proso'is, ceea ee produce 0 impresie dp­
favorabila perc puta cn at<.Jre chiar ~i de prieteni.
Aceasta impresie H a surprincle re pu\in pe
cei ce ered ca principaJa caUZi] a Revolu\iei fran­
eze e degradarea moralil il nobilimii.
Domnul de Saint-Pierre observa undeva in lu­
erare-a sa Studii des pre natura CU, daea se compar
figurile nobiliJor francezi cu portre ele, pictate sau
sculptate, ale stramm;ilor lor, devin evident ca
acestc familii au degenerat. Asupra acestui pUllct ti
putem ae-orda mai multa crezare decit asupra relor
privind fuziunile polare sau rnfati~are pamintului.
In fiecar tara existi] un nnumit numar de fn­
milli ca l'Or, 1 -am putea spune CO-SlLverane, hiar
in monarhii, deoarece nobilimea in acest sistem de
guvernare nu e decit prelungire a suv Tani 7tii.
EJe smt depozitare ale focului sacru care se stinge
atunci dnd Inceteaza de a TIai fi neintinate.
 CUPRIN'

'1 abloLl ('ronolog ic :!l

fE'morin 3drr at ducl'lui de Druns \ick-Lulwbourg

M31'e-Ma('~(rll al Ma~onl'riei Sco~ien c stri'til­

I'especlare

Ori ,inilr 'rancma.suner)l' :j:!

- SU/J\'riol'ii lWCtllHl t uti 37

- T mpljprti :38

- 1\1 hlt'rele ,mtire 42

- RecruI,lr('rl 1011101' 54

- C remonii ~r [<'Filii 57

- Tnstruil'('01 l.:UVCl'l1 101' (;5

- LlrlireR hl'f'l'jcilor Gi

- Crc~tini'l11ul lran ct'lJt!cnt 'j)

- Conducer' a OrdinuJUI 76

- Refor (' I rOpll'( 80

- Jurl'lminlill IlldWJ11 . 8f)

C1arific"lre II privir(' 1:1 sacrificij !l9

- De<;pre "acrificli in genf'I':11 91

- D spre :'<Il'rificiil 11111,jne 105

- Teoria rc~tir,a despre sacrificii 127

Corr pondent.! dip)onWfil'ii. 1'1

- Fragment dintr-o 'crhoarc dresala regelui .sar­

diniei 143

213
 z

piC'rdC'j(, fI ll'tii Ecatcrinei il II-a Sll'ogono!. . l-l:i

- Dupa hil!aIL, de la .Moscova 15-1

J~ traJ;('fl.::t dIn Rusia iii I

- Tne 'nd ierea 1\!o<;eovei 1(jl,

- Holul Fran~ i
17_
DIIIYI Bl'n'l.inJ lil
- en hal 1.\ curle" Tc~ru!lIi 1116
Con\id"ra\ii u\upra Fran\l'j 1'13
- C \',Icll'ru! f;It.11 al H volu\H:i fl'ancezC' I\1J
- He,olllUiI a .<,a!v;:tl rr;m\a HI6
-- De...pre c!htru rea \ iolenla a ~peciei UllIanf' 20')
- Schi\<1 . a, mara a ur. e taura~ii 20a
olJilimf'a franceza ~l TIevolu\;a 210

ISBN 97J-96667-8-7

TIe actor: BEATRICE STANCIU

l'ehnoredacto : ERII<A ,DIOSZEGI

Bun <I~ ti":"11 ;;~ T.l9!J.j

:\pHn~l \99:;

<"0 . t IJl. r: fi,7-,

Tipartl! xecut;"][ sub cOmnndn

nr. 346/1994,
1a Irnpriml lil rle Vesl - Oradea,
sIr MaTc,al Ion l\nlone~cll, 1l' I ,'j
OM",-!
ISBN 973-96667 ·8· 7

seria
CELALALT

VEp£:., i\ Xvur-LEA

FRANCEZ

11Y~P'I1~ citiwri(or rMl-tceri bil1 ~per~l~

111a11JH!.!11 CI-t~IJ)S:lt\.1te ale \.1110r .scm!-OJ'! aJ

vrel11l1. SCrlerile acestea se CO'1SLltme

intr-I-t~I.cBre!lt oe {p,!loire antJ.-ilwl1il1ist

a Jamt 111 meDil e eterocllte ale

soeieui~i(or secrete ea pretJiitese

ibeo{ogia rom{ll1tic1- r,ri11 ~eI1~rea

al1tirariol1alis!"l\.1 I-ti} a."1111 Jogii qr

e..wtence ill: sorgll1te ll1eOleva a) i)\.111aLe

be gw.stlAllJel1~J'J-j.~vel1wr~
$1 fJel1trn
~1:Jec\.1lapile teoso[lce.

3.200 h