Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
t6!/1'53fj6
• Cb'NSTANTIN TRANDAFIR
,i
plo i, dutni nemotivate. Toemnl. •• 1mw-gu1 cm~iu a lkvenil sezon (_.) Volumul
supnincAml te, pe p lan ul obosil a1 nervilor. forma. prin ac::euta, nu BIce dedc sa
Ie ~ mai bine fondului, mlrind c::aracferuJ de sinc::criUlIc: anistic::a a poeziei
PIIlInb e Ban din not3{lWU $I erlmpeic dczolate. SWIne de via\.! sanaJoasA ca nipe
lui Bac::ovia'. (kpecl(' II dir«(ti 1iter(Jn, II, Bucutetti, Edillln "Viallo Rom1neuca",
liJmurii plnzc pu1n'de de conille ~. ~i tristqea vagi. dc:¥ geoerall, e pc
api ...btcnnl. (...) Tocul ajuni C: .. 0 Tnfiln~ deplin1, Ia un gIIpll de: cuvinle,
3. " Citeodaltl ins.! vorbck n-au nic; un stnS ~ n-au nid In\C1eic:Je. C\Jvintcle
flra rosl, la 0 rmun~ bruxt de c:onpiin~ ..." (Ton Vinea, _ PIumb ~ tk G 8QCOlIkJ ,
CUIJ ~ (X)II.tur ~ flrA COflPiinlA - ti scapi Tnlelesuri multe, liindd n.....u nici unuJ,
in C'ronko, Bueurqti. an. II, nr. 57. 13 mattie 1916). .
fi scapt un lnteles dutm:Js ca sc:min\C1e c::azuee potted din mo.r1c:a fiuc::tu..lw". ~i
4. ~i mai dep.rte; ,..Baeovia are ekmenfUi cturero. aJ moqei fi.in\lnd ca 0 coIoan1.
lncI: ,.Bac::ovia serle flrt de prisos.. .ticl Brt 1itc:nturt. ldeile Ie uociazJ dupI un
In aanju. E alaruri, nwnai la deli pafi. de: cea mai ~ poezjo:" (" Plumb - Ik G.
plan aJ kIr; lipsa de aten~ Ie VI"CI confimt. Bac::oviI Inc::c:I:cul de a fi stIpin po:
8oa:MQ. in NOtIlI roMs,,, rom4l14. martic:, 1916. Rl!pUblical in o",tnlNpi crill«,
aine, pc ceo:a c::e simile P o:oea c::e saie". PatdI s-c situ. pc sine: lntT~ SlUe
BUCI.II"qli. Editun Mmerva. 1983). irnpondcnbU..i ~ preleult (G. BDeovkl, in ~W!pQ. 13 mai 1921,lafi. RepubIic::aI
In lmaguli # C/b1I', Edtwra Minerva. ~. 1980).
12 CONSTAN11N TRANOAFlR pOEZlA LU I BACOVlA 13
rorruineasca·.J. ~i Adnan Maniu g!se$te d ncutmea poeziei lUI ~j, yom vedea, 0 vor combale ma.i loti exegelii bacovieni care vor
Bacavia sUi in sinceritatca ei absolutJ. ~j in monotoRia ei ... urrna. ba cruar ~i E. lovinescu se .,revizuj~" ~ial. De$:i
polivalentA...Poet al poetilo(' este numit Bacovia. "purtAlor de n-8 crent poezia de atmosfera, Bacovia a dus-o la ultimele
tWbW'lltoan: tainc". a carui poezie se caracterizeazli prin ..patetism", consccinle. fhiI. sA producA ,,0 muzicA". accasta fiind redusA 13
sinceritate, rafinamenl, prin capacitatC8 de a exprima profunzimi "cAteva note de sumb~ simplicitate", Cu toate acestca, ,,0 astfel de
,In cuvinte cat de putinc", de a crea un acord unic "tnlnspus pc dispozi\ie sufleteasc<i e prin esen\A muzieal~ i s-ar pulea t!igadui
diferite octave..2, realitatea primara; 10 ea
salutam poote cot
wntai IicArire de
COMfjin,d (5. m,) a materiei ce se insuflele~te" . At exista, deci. W1
•
instinct artistic ,i mai puPIl 0 co~tiinlA artisticli. tn 1928, critieul
concede eli e)Ust!i 0 atmosfern bacovian.!!. care define~te ins~i
DuJXI cum sc vede. cei care s-au aplcea! primii asupra poeziei bacovianismu1: ,,0 atmos fe~ de eopl~itoarc dezolare. de toamtll
lui Bacavia sunt ei i~it>i, intai de toole, poeti- prozatori (excep
tiindu-I pc Aderca), ins.§. ell aplccarea, specific modcrnl. spre cu ploi putrede, eu arbon cangrenali, limitat!i inu-un peisagiu de
aUloreflec\ie ~i ref1ec~e privitoare la aeNI creator. Critica profesio mahala de o~ provincial. intre cimitir ~i abator, co cllsu\eJe
scufundate in noroaie eteme. cu grtidina publicll m~ill1. cu
nista. nu-~i spune cuvar\luJ pan' in 1922, cand E. Lovinescu se
melancolia calerincilor ~ bucurla panoramelor. in care (princese
pronun\oli. in s~it. despre Bacavia. Dar., 53 nu uitAm, aceasta criticl ofteaz! mecanie in racle de sticHb); ~i in aceast.!i atmosfer.i. de plumb,
"de specialitate" el'3. slab reprezentnlA in primele dou.1 decemi ale
o stare sufleteascA identic!: 0 abrutizare de alcool, 0 deplina.
secolu1ui at XX-lea: Gherea nu mai scria, G. fhr.1.ileanu, eel rnai
~aniru:e suf1ct~ prin obsesia mol\ii ~i a neantului. W1 vag
reputat, nu 3VCa, cum se zice, o~ pe.ntru 0 astfel de poezic. niei sentunentabsm lxulal ... • .
narie Chendi. nki N. lorga. ruci Bogdan-Duic!. tOli refractari
Abia dupa luarea de cuvaru a lui E. Lovi.neseu, incepand cu
innoirilor poetice cOnlempomne; Mihail Dragomirescu se indelcl
nieea aproape exclusiv cu ~n\8 IiteratuJij.. ~i eu "estetica anu1 J922. Bacovia intra. in co~in~ litel<lli. in mi~area pro
integrala.... o. Caracostca nu se tntereseazA special de critica in act. priU-ZIs! a roocii, prin a beia genera~e postmaiorescian4 ~i prin
Paul Zarifopol era in Germania ~ eAnd se intoarce in 1ttd. scrie alte concieie critice. Mai mull decat atat, apar noi ..argumente"
eseistic.! vioaie. sc: ocup;l cu preca.dere de seriitori str!ini. Ion bacoviene, volumele Sciinlei golbene (1926). Cu \<'Oi ( 1930),
TrivaJe moore chiar in anul apariliei Plumbului. ComedH in fond (1936). Stanle burgheu (J 946). Dc:$i poetul s-a
Prin unnare, primuJ euviml eu rnai mare greutatc in etta ce exprimat deplin in primuJ volum, oricum per.;pectiva se lArge~te ~i
priv~e •. bacovianismul
h
iI are, in aceasta. faza tranzilorie, E. se adance~e. Astfel, Perpessicius, scriind despre Sciintei go/bene,
lovinescu (pc eare primul monograf al lui Bacovia. Mihail se refctii 1a toatll poezia lill Bacovia de panli atunci. tn afam de
Petroveanu, it amintqte door in treaca.t). Pentru criticul de la simplitatea .,horalianl1" , p recurn ~i de •.acel suras de prim!vara
Sburt'ltorul situalia pare darn, fhm a incerca 0 ierarh.i7.art valorie! furat4", autoruJ Menlillnilor entice intui~te esenta bacovianismului
a poez.iei bacoviene: Baeovia "de n-a creat p;>ezia de atmosferA, 3 ~ cum s-a relewt ea inca din Plumb, anume realizarea de mare
intrebuin\8t-() cu inUUurarea atat de eompleUI. a oricArui artifieiu subtilitate artistic1 ~i imaginea unui poel damnat, al ..dezn!dejdilor
poetic tneat s-a confundat eu ca" . Simbolismul "elementat" al
acestei poczii at consta dintr-o ••ci~tezie imobila.....,profWld I. E. l...cvifIC:!CU, Bacovla, in Critic~. lX, Bucureil'i, 1923. Rcprodw. Tn Scrl~rl I,
animalica.... Bn\ urmA de splntualitate . Desigur, teza este eronatA 81.lCUtqti, Editura Minerva. 1969.•.Nicaieri DU !Ie pone nW lulbwltoue problema
"J)Oerici de atmo:Srerb ca ... Bacova Cclc doua note stndmk ale ~Iui de
I. ..Poe-04la lui BacoVIa c modema fI romincasca prin atmosfera. NICiodati pc cad, hi mijlocul uoei ~ sinistre de loamnl, ~ CU $Ig~~ 0
tnste\e:J ~Ior provindale ell m~ ploi de loamnA, ell dczo1area petSajClor fi aanosferb. DU f~ ~ 0 muzid.. (...) A1m05fen lese din ilml18na
cu sooontalca ipCClr~ a wbdor tom1oqtL nu $I'" ga.sic un acccnl mai tragic" aenatulor, a ~ilor, a expceski poctioc Ji din ~irea lor monoronA; obtc:si.a
rm GdNIiretl, anullll, nr. 5, 1923). <II ehiar tmpresia UDCI in1al$ltA{i ti PWfurWlIli. Ia care SPlOlCic mobile nu ajung.
2. ..Aceasu cane (PlUMb, D. m.) to ceIc pptczccl de pIl&1l1l, a ~ 0 poczie Poetia SCI m.:Iuce, astfd. nu nwnai Ia un nlhili$m in1electual.. cI ti UlluJ eI1C(1C; cum
noul. fitmintal.l din pcnonaIllale 1'1 din de:madc)de,.lipsit1 de zaura oriCl\rci ambl\1I CIno\Iunea el rudimentart ~ Diei 0 IcgllUrl ell ana pnvh.a ca l.1li artl(ICIU, cu.ttu.I
p detertOCiunl". $i dc:spfe cadcn~ vusuriloc ..kganan:a specifIC baoovianJ are h.covian ~ I1UU muh 0 ~ impom.... \lDei IrtmllUn satume de eI1cusm.
striden\ll aripilor de plumb to can; se nlpu$tqle vlnruJ ~ pc:SIe (are innegrqtc PnII jocuJ tuoos:ul al dczausruIui ce hnptnge pc ~ spre pnnuliviSm".
sifli'rillllea (in Ml$C41"f!fJ III~, anul U, nr. 36-37, 1925).
N
2. Ibidem,
2, ~ Strcinu. G. &covio: " Plumb",In Pogfnl J~ criticd lilerarll, EdifUB
aiei: •.Poeme1e baeoviene. lCUI1e, starice, descriptive, fltt mij loace plastice
sun~ .." ,_ ......
doosebile. open.u ilJuprI: poe(ilot pin obsesje. adicl de aeau 0 atmosfm sugestivl,
3. VenlflCDlill roman4 modentd, E. 1', L. ~i, 1966 Mai depcte, I t SlInIie
de: 0 putere ncobi$l'luill. BIIcovia clnta pc 0 coatdIr unicl un clntec limplu de ja}e, ~pn fapnUui c! BIIcovia ... cinw demlla'ea spirirulul, declinuJ naruni ~
a ~ui, _ inllemperiei, _ ~ provinciale, a mansmutuj prevcstitol'" " rnta~ spre btologicul suferind in riunuri dezartkulalt, tvknhe ti demenwe.
de mo-te. cInlcC mOlloc:onl. ~ de,compus artistic in note}e componenle, poale care nu pc IIItcevJI doci! automali$mul unei v~ procOZCliflCle"M. ()ar In ~
00 rezista, dar care Nate ca .we. OJ 0 ooosrmtill pasivitale, isdr ItIri sunctqd COI\SWa chiar gcruul poerutui care, CD mijto.cele 1If#1 (_ ~i caku lale). a
echivaknte", PIItUI sa CfC'e7Je imprt:Sia uoei lumi &construi le.
16 CONSTANTIN TRANDAFIR
POEZIA LUI BACOVIA
17
critic. pomind de 1a realilatea de rapt. dar ~i de la un impuls a l
conuadic~ici, enun~ arhicunoscuta fraz3 co valoare de postulat: mireluciditate ~ demeo\li, obses.ia erotid ~i thanatld. elc. Apoi •
•.poezia lui G. Bacovia a fost socotita., in chip curios, ca hpsil1 de ajunge la concluzia,justA, eli toate acestca. oneal de sinlplu ~i chiar
orice artificiu poetic, ca 0 poezie simpl4, flrn m~~g (E. stangaci ar fi exprimate• •.soot ~i semncle neindoioase alc lucidi~tii
Lovinescu, A. Maniu), ~i loemai artificiul Ie ~tc ~i-I fonneaz1l. lui artisticc". cA intr-adevAr co~in\3 wnanll sufen'I in poezia lui
in defmiti... valoarea" . Interesant e cA G. Calinescu i~ i dezice Bacovia 0 pn'Ibu~itt in patologic, dar ,.numai 0 inlcligcnta artistica
propria-i afinnatie. din 1930, pri n care respinge ..cercetarca prin o poate surprinde in in~i confuzele ei dezagrcg1iri" . Criticul se
zone teoretice a pocziei. ca is cazui lui G. Oacovia, poet inocent
de orice r~tii n\A artistic<1' . Dar imag,inca unui BaeDvia al
angajeaz:'l. sA puna in e~dcn~. cu exemplificliri. tocmni ..procedeele
lucide ale scri itorulw" . Tudor Vianu, ca de obicd, echi librat ~i
"conventicl" creatoore impune 0 now in\elegere a poctului. 'in exact, dccelea.z11 doull faze ale poeziei bacovicne: una in care poetul
spirituJ propri u aJ poeziCI sale. DupA ce semnaleaza. modelele .,npare mai cstet, rnai livresc, mai dependent de modelc" ~i alta in
(simbolismul. in general, T raian Demetrescu., Baudelaire, Roden care el "dorc.~ sli noteze SCIlZati01 sa nemijlocit1l, ingenull ~i
bach, Verlaine, JuJes Lafargue, Rollinat), G. CAlinescu c.ltammeazA dureroas!". Construire ~i deconstruire. ar spune cercct!ltorul struc•
..poza" bacovianA (mdi 0 meo(hme care va face cariem; va fi 0 turii liricii modeme, Hugo Friedrich. T. Vianu scric despre poezia
apriga. controvers! pe lema mimare-autenticitate).•.poza", adicl lui Bacovia tot eu ocazia edit!rii volumului Opere, in 1944, ca ~i
tocmai ceea ce reprezinl1 afi!Udinea sa., moduJ propriu de a crea. Pompiliu Constantinescu. Bacovia ar contraziee premisa flauber.
cAei el, artistu/ (ars-artis: indema.nare, abilitate, talent) &covia este tianll eu privirc 101 anonimiz3rea autorului, a ipostaZei lui umane:
..un ilustntlor aJ proprici sale lumi. un creator de contwuri ~i gesturi pc el iI gllsim in intregime in opera sa, care cstc "un documcnl
proprii'''. ..poule", •.simula{iile'· fae pane din acest ,.scenariu". G. psihologie, ·de pozi\ie nefalsificata a ooui suflet ulceral, sucombfu1d
ClJinescu n~te citeva din aceste •.simulatii": poetul stii singur wb greutatca de a exista". ~i tOlu!ioi, poezia sa recurgc la ,.nlljloace
in cavou, prin pare apar fantome ~i trece 0 pasire ..cu peoe aIbc, deliberate". Bacovia, contmu.ll T . Vianu, face parte din prima
pene negre"; plan$.e ~ i r3dc: !W'C8Stic. ride ...moos", ~e promO(ie de simboli¢. prin colaborarea 13 reviSCcle maeedonsldenc.
singuratic prin pusUlle piClC, intd in casa iubitei ~i-i cere sa came Dar rnai cu seam! se ~..A de lalUm dccadenu ~i se las!
un mall funebru, se duce toamna in grMim ~i se intinde ca un contaminat de poe.zia cminescianA., nu ins! in dicliune scntlmcnlalll.
mort pc masa pMasil<'l etc. Alta .,pou" ~ de •.retorica inloacsa.... Mai crede T. Vianu ca prima fm a poczici bacovicne e mult mai
de ,.sBnnarea pW la aparenta. anarhie a solemnit1lti-i.. ; simulaml legatti de livresc. e a unui poet •.mai estet", mai dependent de
discon tinuit1llii~ a fi losotruii, a declaraliei absurdc cu aparmta de modele. Dura momentul genern.li2mii WlCi sin~ure irnpresii. Ichnica
p rofunditate... in tot cazul, poetul \'rea, cu m ultli ingenUJtate, sl1 fie bacovian! tmde cane individuali2area impreslilor ~i, in fine, ctitrc
original chlar ~i prin desele schimtmi de moduri poetice. notatia senzatici ncmijlocite, ingcnua ~i dure.-oasA: ..Tendinta de a
lnilial, pc pozitia contestArii intentiei de transfigutare artistica Zllgttlvi tablouri simctrice, construite, ra\ionaJizale, estc d~itA
in poezia lui Bacovia se situeaza. ~i Pompiliu Constantinescu: acurn. ( ...) Forma se dezorganizeaza. in aceastli aspira\ic cli~
.,oezagregarea individualitli{ii umane sub aspectele cele mai vilale, imediat, 3$3 incat nu 0 dat1l asistMll Ia fningerea ritmului...' .
intre care iubirca dcline primu] loc, il constituie lema fundamenlall1. Bacovia e un poet de notatie scripticll., can: simuleazA naivitate.ca.
JipsiUi. de rctorism patetic, flra cld!cini ideologice'j>rs..anizat1l numai penfro a sugera lipsa de artificiu in exprimarea emoliei directe. tn
pe d ispozi~i fizioJogice ~ i asociatii macabre' . In tot cazul, fcluJ suprareali¥ilor. se praetica reproducerea vorbirii imeme,
..organizarea" aceasta apare destu1 de ciudatA. Dar Pomp iJj~ imcdiatitatca sentirnentuJui. care inseamnJl respingcrea rigidita.tii
Constantinescu revine asupra poezici bacoviene. intr-un text inedit
~i asupra afumatici sale. Mai inlAi, face 0 succmt1l ~ i O1gm descriere I. 1bJd~m...Dar onunde d. Baoovia c:ste lIn1ologic, inlchgenll Sf: artI5lJct c viditJ
fI proSj)C\i.mea c ~ CllI ~ acum douI dcI;:Icnii. clod • IpAruI in tina ~
a universului poetic bacovian : simbolismul C5enliaJ, tragismul, modcm.l : • .dar universul ~ menI, orici! de restriM I f rl, C$&C alii de ongmal,
w
,.minus-vitalitatea", peisajul sordid, solitudinea maniacal.\, oscilalia pnn i~ singulantlltca IUI• .w de pcnooal.ln expresic fI .tit de luad in mlellFJ~
lui 1UtISbCa, prin care~ surprindc ~ irdI an: IOalc atributdc valorUor
I. O. CIlinc8CU, ISlorio f/lnvtw-i/ de 10 oripl pdlf4 ill prttent. Fwldatia pcnlru JII'lCc", ,Ja care: DC vorn adresa, ~ 1Otdcauna~. Exoelcml Ullaprcure, dIt
Litennurt fI AJ1l, 8~, 1941, p. 627. nu ,.puncrul cd maJ cvohw :ll inloe:lcgc:rii lui 8acovil in cnlJel Ul!Crbehd", •
2. Idem. 1930, in U/~ E. P. L, Bucurqti, 1967. p. 4 11. CUm alXIc Gheorahe Grigurcu. Aa:asa ii Ipir\inc lUI O. CIlIDCaCU fI dI..ar lui T
3. Pompihu COIWant1nacu. Opne ,I QUIorl, Editura AlICOfa, 8uc:urqti. 1928. Vianu.
4. Idem, G. 8at:vw:l: .. Operr ~, In Scrieri, I, EPL. 8ucwqtI, 1967, JIP. 155-16). 2. Tudor Vianu, Bocov.u j" N'/ie dejill;'..d , in I-1gun "formr " ' _ , £Altura
Cua ~Iclor, Buctrrqli. 1946.
pOEZ.IA LUI BACOVIA
18 CONSTANTIN lltANDAFlR 19
fonnei. ttigMuirea artei literate in~i . Explica~ia nceasta pare a fi jalnica. de rntare ~ banaljtale. amI de depArute de zona elcrurilor
cea mai justA dintre tOOle. orchestrale maJlllnneene" . Tristelea bacoviantl line de dczordinea
existential1\., cstc ontologicli. De sceea e resorbilA p3n4 la impresia
•
de anulare. ~i, absenteazA concemplatia, bucuria poetului in accul
crealo r , ~ntru cA ".JlU ~i-a savural lehnica ~i n-a trait in misiunea
tn 1939. Al. Piru PWlC in subsidiar altcmativa spontaneilcte I desAvaquii e.j". eu toate acestea, poeziei lui Bacovia, mnd
~tiin\8 scrierii literare, sugerand cA e3 se subin\cle~e daca este decorativll. ii corespunde imperios anificH decorative. Arc IOIW;ii (ca
eviden\iat simbolismullui Bacavia., ~ind ell aceastJ. ml~are Iiterarli orice poezie aUlenlica. s-ar pulea zice) 0 pudoare enigmalicli, un
rtprezint1i 0 con.$tiinld noud, artistica, 0 transfonnare a liricii, care Ulefabil ce emanli din zonele abscure. Lirismul bacovian, in
inscanul;'i. pl1trunderea in cele mai misterioase aooncimi ale sufletu~ substanl3 lui •.sentimenIaM", e imbibat de arome eminesciene. De
lui ~i ale spiritului, dtci, odat3 cu simbolismui, cele mai im4 fapt, nu uitll sa. precizeze Ion Negoiteseu, e rnai degraba. 0 sarocie
preslonante muta\ii s-au produs in legliturn cu Idua repre;;entard. semimenlalA, impinsa spre .....senilitate". Autenticitatea desAvaqitA
Prin urmarc, tinArul crilic sc consacrn relatiei lui Bacovia eu iniLltun'!. orlce artificiu, me~tc~ugul se dizolvli in naturale!e. ~i cu
decadenlismul, in ~a mai mare mllSw! ell Rollinat. dar in ~Iigul tonic acestea., serle negro pe alb despre ,,ar1ificiilc literelor'~ .JocuJ
poetului nostru, fiindca. ceea ce 13. francez apace •• trivial" ~i consoanelor ~i vocalelo"", despre ..tehnica aUlt de subtilA' . Con
"cxpozitiv". cu singura ratiWle de a exprima thanatofilia, la poetul fiuntarea spontaneitate I artificiu. autenlicitate I pozll COnlin~ sa.
roman CSlc esen\A muzicall1. Dar nu ncaplirat prin scufundare in fie nodul gordian aJ comentariilor bacoviene. uneori chiar la unul
subcon~tient. pentru a se dcbarasa de logic!, ~ cum crede AI. ~i aceJ~i exeget.
Piru: ••Expresie a unci simple naluciri, poezia desfllcutA de logtc:11,
incearcA ~ sugerczc vietuirca in afara evidentelor prin excluderea •
4. Ibidem: _Uot questlOll: a quoi tienl i'llIl'l1il qu ' C)(tf'(:e sur Bacovia CCI abime '. MalCI UliN."SCu. In Aspec'~ lilaure, E. P. 1.., BUC'UIe.,<tIi, 1965.
de 13 mon? Nom IOU$, d'ordin~ Ia fuyonJ eomme I.a misere supmnc:. Quand 13 2. /bUkm.
moI't t$I Ie danger supmnt, dil Kirlcepard. on ~ ttl 13 VIe; mais quand on
dkoo~ Ie danger plus lmible encon:;. on ~ en I.a mort. C'tSf Ie cas de 3. VielOt Fciea. Boaniu, in DiD/agurl de:Jprr J1MZ~, E. P. L.. B\JCUI'e$li, 1965.
BaeoYla. Ie cas Iypique: du dbspoir - C' tSf Ia ~ <ana.ladic ., Ia mortlt, b 4. NkolllC Manolc:scu, Preful" la Bac:ov>a: Plumb. Ii P. L, col. an, BUCW'CfIi.
plus u:mble d tomnme COfIrrotiicM qu'all CTlfan~ I'existenc:c ct q ui consistc ' %6.
JUSfCmeI'II 4 ne pouvoir' pas mounr"". S. Idem. G 8acO\iII. in lActurl (nj'ulele. E. P. L . B~ 1966. pp. 85-86.
24 CONSTANflN TRANDAFIR pOElJA LUI IJACOVIA 25
Leo Spitzer. Bacovia conc~ cu Arghezi. Blaga, Barbu in ceca ce constiluie inscmncle valorii Tn accla.lj:i an, 1971 , Marian
perccp\ia lui ca un contonporan cu anxicCl\ilc noastre, cu con~iinl.U Popa i~i oricnteaza analil3. asupra obsesjei oocoviene, care estc cea
noastra. estctid. Autorul mooografiei zAbc)\Ie$te, intr-un capitol a alien1rii omului in univcrs. obscsic cu caracter purificatOf" ~i de
special (BfUX)'l-UJ ast4ZJ), asuprn omului tragic in viziune modema. sulizare a realitatii lumii ~ i individului. In acest lei, prin obsesia
cu exemplifidiri din Kafka, Beckett. Camus, Sartre, Cioran ~i Cll 0 neantu lui, se impunc analogia Bacovia - Arghez.i, eu dcosebirea cl
extinsa cxpunere a conceptiei lui Jean Marie Domenach privitoare pOClul Cuvinfelor p<Jtril'ile "dialoghem eu un transcedent antropo
la tra$icul modem. Cu aces! context se confruntl1 poezia lui morfizal, ~i totu~i IIllanglbil", pc. eaUi vrcme ~tul Plumbului nu
Bacovl3: "Un poet al cului s~iat. ~i. in sfem acestuia, WI poet a1 are putcrca figudrii lransceden\ei. tn privinta mfluen~elor, Bacovia
eului de exccp\ie. nu mal este legat de timpul lui literar. dedit de Ie prive~tc oarecum indiferenl, nculm!. fhr.'l. angajamente estetice
cpoca modem! care a alungat cui. de neolo unde parea sacrosanct. sau afcctive, ca pe 0 swnll de instrumente. tn plus, oriclt de sponlaIl,
din lirieA? Bacovia., rnmanand dependent de simboli~li prin limbaJ dar in spiritul ilteraluni modeme, la Bacovia discursul cste supus
~i p rin con~ inta eului, se dcpArt.eaz1i net de ei. intrucit submineazA discontinuitA\ii. fr.1nturilor, dislocJ.riJor'l rupturilor. Automatismele
preSligiul intangibilei instan\e ( ... ) Teroarea in rata lumii convulsive seamAna. cu eelc din Icanul absurdului . Pulin mai tirziu., Marian
se conjug! la Bacovia cu incLina\ia de anonimizare. de anulan: a Popa revine asupra subiectuJui Bacovia din perspectiva ,,hilaristicii",
fiilllei, prin retragerea din sp.a\iu ~i limp, prin refugiu! In perifcrie. care impune 0 corectare a imagmii incet3tenite a unui poet v.l.zut
in odliiJe minuscule. in pivni\c. pc cfunpuri acoperite de zApada... exciusiv in iIXlStadl tragidi, G. ClIinescu sesizasc deja "bufoneria",
sau in epocile preistorice. pierdute, Poet satWTlian, sumbru ~i ehinuil. ,,rlisul sarcastic" ti il1SW}i Bacovia vorbe¥c de •.riisul amar", rflsul
indoit de sine, B~covia se manifestA prin impulsurile proprii ,,hidos", Marian Popa persevereazt\ in analiza derizoriului. a
litcraturii modeme" . Dc acwn ineolo, aceastJ afiliere la modemi· comiculUl funcbm. a grotescului. a ironici. IIltrorluciindu-1 pc poetul
tate a lUI Bacovia, ori contcstarea ci rna; timidA, lllobilizca.7..'\ nostru in tradi\ia tipului fool, din Antichitalc, Evul Mcdiu !ji panA
excge-lll.. Ia Tril>1.'\Jl Corbierc ~i Soren Kirkegaard. Asurnarea grimasei. a
Laurentiu Ulici nu se aliniazli la multe din "locurilc comune" gesticula\iei bufon~ tine mai cu seamti de aliludinea modemA:
ale criticii. In primuJ rand. contest! faima poctului in actualitatc, ..Discursul bacovian cameterizeaz:1 ipc;maza modcrn4 a unui clown
dimpouivA pla.s.fuldu-I intr-un con de umbra. Apoi, observA 0 devenil slmbol totalizalor aJ fondi\lci omen~ ~i unicul actor 31
involu\ie vaJoricJ. a pocziei sale, de la un volum 13 altul, pJ.na. 13 unw etem spcctacol ~tesc" .
ex ten~. ~i incJ.. ,.Bacovia n-a avot niciodatl 0 ~iin~ tn anil 70 BacoVia atinge COla eta mai inaJta a receptArii. Este
esteticA' , ceca ce inseamnA 0 imprevizibila intoarcere a discursului Cilll esle comenta!, mru mult parca de oricare nit scriitor roman.
critic la prima fazi a receptarii acesaci poezii. tn fme. simbolismul Nu se pot rt:\IOC, in aceste pagini, dedit celc rna; fecunde hWi de
nu ar constitui decal un puncl de plccare ditre upresionismul sAu covin!. lall\, Florin MiMilescu stlirule asuprn .Jirismului mascar'.
instinctiv. "pur": ,,Aunosfera Plumbului nu e deloc wi aspect al Poetul nu sc spove-ck~le. mai degraba .$0 Rscundc", ..disociindu-sc
fonnci; ea tine de 0 pozitie ex.istco\iaJA diferita de a simboh¥ilor de cui Silu cmpine: ..Liri<mlUl oocovian ocol~tc in mod predilect
oricntata sprc centrul realit3\ii printr-Q zvaenire anlipozitivistA ~i expresia dllectA a sentimentu lui printr~ proiectic a eului profund
printr-un exces de sensibilitate deformatoare, ca in pcisajclc ti a SUirilor lui dominante, a obsesii lor' ·3 . Sal.8nisniul bacovian in1m
suferinde ale lui George Rouault. Bacovia c sin~'\lfU1 nostru in 3ten\ia l>"J>CCial:i a lui Mircea Anghcicscu. Faustie. poetul acceptA
expresionist. Mai mult decal Blaga, vreu sA spun mal adcvArat ~i un pact cu diavolul. cu prelul renunl-'1ni 101 identitatea sa banala, 101
mai pur, intruc31 nu avea ~ ~ nu-i ~ pc Rouault t i pc conditia sa wn3n1i de (muritor», ~tigiindu-~i puterea de a se
Klee. pc Ensor lj:i pc Kandinsky, ~i niei doctnnele lor, lnocen{a it comuni~a, de a se cxprima adicJ., picrde pulerea de a comunica cu
salvi de 1a epigonism. in sc5"b iI adanci, Ia epuizarea mijloacelor, ceila1li' , lntr-un dens cseu, Nicolae BalotA semnaleazA. prezenta
mtr-Q Sleril! imitare de sine . Cum se vcdc. ne aflam intr-o now tuJ~toare a lui Eminescu in \eSlltum poeziei bacoviene. Se face
cd a interpretAr1i poezici oocoviene, IllOCar cJ., dintr-un noncon·
formism de inteles, i se neag3 percnitatea.. in ultimA instan\3. toc:mai I Manan ropa, AfoJeI~ II u:empl~. al!tm crifU:t!, Editur3 Eminescu, Bucurqtl.
1971
I. Ibidem. pp. -'Ll--'LL. 2. Mem. Hrlurnli(u oocul'iutuJ, in Forma ('(1 j/('lormur~, &litun Emiocscu.
2. Lauteflliu. Ulici. ~ &.:rJvi4. in R«:un. Edil\lta Cartea Rom"neuc~ OUo;Ul"e~. 1975, I"' 67.
tlllCUl"qli, 1971. p . 67. 3. Flonl1 M,halil:liCll, L,,"i$nrul mascot, ill , llenc.'U, nr. 9/ 1971.
3. IbUlem. pp. 321 - 322. 4. M,~ca Al1l!-hdcscu. in Rc.';slo de islOllt lllt'Orit 11Ic.>rarJ. I1r. 2, 1972.
POEZlA WI BACOVlA 27
26 CONSTAN11N TItANDAFlR
o scurtl ~i penctrantli parnlcl4, co accent pe tema plwului: ..Vaielul goluJui afcctiv)"I, .. lmpasibilitate absolut.'\", ..anafeeliv", ,.pulsalic
pare obiectivat c.a in clasicul (tSunt lacrimae rerum)), Un Bacovia dureros-obieetiva". ..distan~", ,.schematism", ..dcpcrsonaJizare
clasic? Nu, ~ indoiala, Dar un BacOvla modem, constituindu-sc prin sarcasm", ironie •.rece ca 0 crustA". ,.limbaj aspru, parcimonios,
de bun;'!. m!!.SUm prin 3ntiromaniismuJ sliu", Rc\inpm: modcmitate hirsut", ..gcstidl. ~i mimieli scntimentaill" etc. elc. - iatli reactii care
~i antiromantism. ~i plansul en tilnguire cosmic3 . AI. Paleologu an.uleazll scmimenlal.ismul propriu.-zis. Aceslea ...)mpe~na l izeaza
explictl. a ltrel, favorabil, "invo lu~ia" de la Scdmei galbelle incoace. pnn ncade(Cn\A afeellva., pnn sufenn\3 amorB, viscernll\' . Demonw
Asemcnea lui Grigorescu din 3$3-numita "perioa~ al~" , .. Ia str3tiile sum perfeet aniculate. E drept dI. analiza criticuJu; depn~~te
Bacavia anemierea expresiei ~i reduclia ei In un soi de af:l2.ic, 13 0 sfem tezei asumate, realizSnd 0 deschidere in evantai cAue alte
inhibitie nproape de mutism, ~ cum ajunge in Stante burgheze, e dimensiuni ~ i sugcslii ale poeziei bacoviene: Thanatosul (obiectiv,
fire~tc). solitarismul. conven\ia (desigur) muziealli, simboHsmul,
de fapt rezuhatul unci emancipari" fa\!i de elemcntul decorului
simbolist.. ,'· Nu inscamn!i neap;'l.rnt 0 cre~tere valoriea, ci numai 0 intcrfcrente autohlone etc.
maxim;'!. dccantarc. 0 "despuicre extrema:" de mijloace ~i "efectc", Substan~iaJu l eseu al lui Ion Caraion, Bacovia, sfor$ilUI CO"w
,i"uII. dezvoltli ceea ce a fost nwnit ,,murind fhro incetare", In ciuda
al carei rezultat ..e pc de 0 parte vacuitatea ~i atonia manifesUrii
exteme, care niei nu rnai e propriu-zis expresie, ci se reduce la unui discu.rs marcat subiectiv, ..de poet', esle cxcelenl poten\3tA
ideen unui foarte mare poet - in primul rand, un poet al neanrului.
enun~, f r pc de aM parte acumuJarea nemaipomenil~ a depoz.itului al ..s~itului" care inso~le pennanenl ..inceputul". In cunoscuta
intern" . Poezia lui Bacovia se mi~ti in profunzime, nu in exlensie. dispulA ..spontaneitalc" sau ,,artificiu", Ion Caraion se sltueaz4 pc
En are greutatca plumbu1ui care se sedimenteazA. o pozi1ie de mijIoc, eel pu~in dcdarativ, AccepUl cil exist! la
In 1974, Gheorghe Grig~u realizeaz1l 0 sintezA avand ca Bncovia ~i ..plans programal,", .,recurs la artificiu poetic", dar
idee-piiOi antisentimentalismul lui Bacovia. A fost ~i incl1 mal desfidc nbsolutizarea conventici in dauon "sinceritli1ii", E vorba,
r.1sarc. din dnd in clnci, 0 neinlelegere cu privire la reaqia mai cucind.. de ..ambiguitale", cu aple<:are spre nUlenticitalc:
psihologicti a poctului. Un Bacovia ,,sentimental" dcscopcnra unii .,l3ncovia nu va inceta niciodata a fi pana la un ponet sincer. dupd
citltori, profcsionj~li sau nu, atat 1.a gradul acuitli~ii intuitive, dit ~i cum nu va renun\3 101a1 s!-~i reflectc ~i sl1-~i filtreze de Ia un punel
Ia acc1a al mtenlionalit..'I~ii. Abundenta lacrimilor (plansul) justificti Iehnic incolo acwnu1arile sezoriale, ideile scnslbile, acultd\ile inutile.
indcob~te 0 atitudine scntimcntalti, e, intr-adevM~ Wnlarc3 fizica a Vom dezvolta, intr-o rnAsurn., acea.stA - sa spW'lcm - ambigultalc
unui sentiment care leaga con~inwle intre ele, lfl~ 1a Baeovia 0 bacovianA. poote singwa importana, celelnl ~ - aproximativ, pUlinc
asemcnea "umanizare" impliciU1 se rezolva artistic. nu .sentimental. - fiind nwnai arborescen1ele sale, lnerentc" , ~i tOl~i, pe parcurs,
In pnmul cind, func~ioncazA intUll'Ca existcntiala ~i abia in subsidiar inchna balan~ sincerilA~ii: "Nu exista. disonan\ll, nu exista priso,i'
aClionea.zll. factorul psihologie al imagina\ici. lnterescazlL, de bWlti nu exist! fard. Rcglarea anifieiului - iat1i artificiu1 lui Bacovia' ,
scamti, consccinW1e eSletiee ale viziunii E posibil sti imre in Cal prive~lc .,fondul" poeziei baeovicnc, cl tine de 0 slruetun'i
diseu\ic, eu folos, ~i perspcctiva traglcA, ~i aspirnlia e!l.trc un ideal ,.3Slcnied", de 0 inlcrionlalc conflietuaJ!I., anxioasti, dcfinita plnd la
coleeliv, Dar Bacovia I1U eade in eroarea lui - s.'I zitcm - Verla inc I. Oheorgh.e Grigun:u, Boco';a. un Qntist!llfimental. &hrura A1batros. 8ucurq1i.
de a renunta 1:1 originaJilate in cfu;iligul une-i comunic.w .,mnanc..... 1974, p, 8.
Gheorghe Grigurcu ajunge, in mod nomlal, la concluzia c!l. lOtl/lla 2. Idl'm, p. IS. In conLiDuare; ..Ccea ce f'i\minc dsn presupusclc .f«le lie poetulul
Bacovia, dar mai ales acea "minor.l muzicaliwlc oarba, cer,;ind e ilIIn de: n~, IIhca rniduul loco Cultiv1uta «rICrV11oot maJadivi n:~1Ii
compasiwlc", nu-i decal 0 punere in seellA, 0 "pozA de damnar', petltnJ ~vi. un mlJloc !k • inJocui matma sentunmtlll, lnadecvatl, cu
Scntimcntu1 e numai un "colorant", •.un fard", altminleri stllrile lnscmnele unui oomponamenl, oonfesiunea neionl.l. C\I 0 m1rturie .. indil'llCUll.
poetului SUn! ..incolorc. halucinante": •.Nicicind scntimcntul nu Suspect4ndu-se pc ,sIne, I'eSpmgind once ex})ibitie conventional-senlimental3,
devine \CSut al accstei poezii atat de lucid-estctice (ceea ee nu e RlIHc:ctu1 Iiric: SCI obieaiveaz:l, sc recomaoda dttp! un «cU». ceca cc it scutqte de
tot una cu arrifjciuJ, did ne intiimpin! 0 sufenn\! a con~tiinlei lui analiu, reducindu- I la obtiv\ia simpla a rdaUrii. (...) Om 51mbohsmul care i....
Oret'll un program fi un eadro, poezia bacovian15e desracc cu un lest sobru pclltru
ce 0 nu~te; ((greaua mizantropie» semruficl1 ecua~ia ~nsibil!l a • inn in nwena in~i • patetieului. pentru a suren III un mod nesentuncntal,
obiectIV".
I. N;.;olac Bal~ GE'OI'ge IJowyia' ..Aud materlil planganJ", in Um(lnlt4fi.
1. Ion Canion, BDc:n'ia, sf'artiflll rnnnnuv, Edltun Cat1ca Rom1neuc:i. BUCUw
E£hlun EmulCSai, DIlC~i, 1973. pp. 363 _ )64. rqtI. 19n, p, 9_
2. AI. Paltoqu, Geniul 0[/l:1l'i. In Slm/"/ prtJ~. EdinmJ Canea RomJnca5cl. 4, Id~... , p. 157.
9uc\lJqd, 1974, p. 41 ~ 42
28 CONSTANTIN TRANDAFIR pOEZlA LVI BACOVlA 29
18 am cu primcJc ~j emblcmaticelc sale lexlc poetice (17la num!lr), ciudatA virtuOZltatC.. I . Ambivalenta i¥i spune cuvMtul: un ,,artlzan
care ..rezuma comple! ceca ce avea s!I. insemne ~i s..'\ cuprin~ in al unor strofe cizclate ani in ~i"" recurge non$8iant la Wl .Jcxic
genere poezia bacoviana", anume. 0 ..impietrire" eu mult inainte lejer", desuet piinA la fadoare. Ironia, nu totdeaW1a inten\iona\1l.
de a incepe inlemperiile medlUJuj ambian!: "Componentc[c dis deviaz4 adeseori in burlesc. anticipfuld pe poe\ii ironici modemi. ~i
trugerii lUI ltepU1tc ii emu clare. ca intr-un inventar, Ie in~irase o afinnape-surprizli: baeovianismul ar fi de~it ast1izi de moder·
elocvenl, locuiau in sine ca 0 falalilatc. Nimcni nu-I pUlea cunoa~e niUllea plurivalcntli a poez.iei bacoviene. De ce nu am accepta
mai bine decal sc cun~lea el singur. Solitudinca, demen~. rJsul imbogl'i\irea conotativA :l bacovianismului eu accastli modcmitatc
absurd. alcoolul, lrCmurul, SlIsplciunca, spasmcle $i exdtabilitatea plurivaJentll? ,.ArIA anahoretA" (Gottfried Benn) este serisul lui
erotic1\. un oarccare sadism dcghizal, macabrul, iritabilit:llca, i01agi
napa calasU'ofica, mca, rlXa{ia in idcea de moarte, impietririlc, Bacovia, cu obsesiile lui, cu relua.rile ~i ~JefuinJc nccontcnite, p<i.no'i
Ia cscn\ializ.are, asemenca lui Branc~i in sculptura, ascmenea lui
reactia la zgomotc. inlennilenla goan!! dupa ocrotire, dupll. 0 patrie
randra Ia ~i ell IOfinni~\ilc lui, infinnitl'ili pronunlabiJe oricand. MaJlanne in poezie. InterpretAri fulguranle produce Dinu FlamAnd
ascunse mereu ~i mcreu cal mai nsiduu. avcrtismcntul noptii, al in legatur.1 cu influen\a simbolistll. eu •.revolu\in eopcmicanli"
bolii. al extenuArii ~i abandonului formascr.1 detaliile discursului sAu produsa prin simbolism (..treeerca de Ia reprezentarea anlrOpocen·
liric, fuscsera inca din 1898-1899 elcmcnlele frecvente ale acestci tric!l a eului spre un heterocentnsm de factum modemA, dj.
poezii despre care tot rnai c~ insisten\A se va spune ulterior d s-a zolvanUi").1o leglitunl eu degradarea tragicului, ell regimul menip·
confundat cu biogrnfia lui" . Acestea sunt lernelc, rTlOtivele ~I peic. eu "organizarea 5paliului;' etc.
atitudinile fundament.a.le ale poeziei bacoviene. djn o.rice Wlghi am o cercc~ in ..tunelul adine" 81 lirismului bacovian ,inte~tc
privi . ..CorolaruJ" aceSlOra CSIC ins~i •.s~ilul permanent pe care Daniel Dimitriu cu consistentui sAu studiu din 1981, Bacovia.
Imea bacoviam l-a Ilustrnt, al~turi de continuulul s~jt al WlCI Criticul. un expert in comeotarea poeziei in gcnernJ, ataeD. subieclUl
agonii. care nu Illni inccteaz.a" . Acestca sunt •.puncte de foc'· . eu 0 dczinvoltura bine st!panitA. Bacovia ii 3parc e3 un "poet ram
•.suspme din Styx" - in tOlul ..0 idee care se chenma bacovianism". 'Ioic" , adicl un poet nliscut dintr-un impuls dcclru-at eonven\ional .
Altfel spus, modemul Bacovia se dezice de spontaneitatea. nevino-
•
vatA., de acel ingenium cxaltat de estetica romanticll. dar. eaz rnr.
~ refuzA ~i vointa de a cre3. Singura voin~ ar fi aceen de
o InfT"Oducere in opera lui Bacovia, laconieli ~i plinll de miez complicitate cu un interlocutor care este el ins~i, prin dedublare:
(mu/tum in pan/o). alc1itui~e Dinu FI~d. mai mull un eseu ..Dubis identitate detenninll extraordinarn supraveghere a euvfmtu·
decat ceen cc presupune nceasta colectie n Editurii Minerva. Un hti. de unde disciplina lui drasticA.. ehiar atunei c!nd face auzitc
eseu care lenteazta sa verifice modemitatea polivalent1i a unel opere vaiete ~i slltpMi catastrofale. PoeruJ ~tie cit de nc:interesanta ii cste
cu mijJooce mooeme de interprctarc. l~j inccard putcrile un limbaj propria viata ~ ca a~ i~i trecc confesiunea. mult in wma conven\iei
critic de oarcee culoare structurnlisto-stilistico-semiotica. Adverbe. artistice, de Wlde ~i paradoxul care face din Bacovia nu n.ymai eel
copute, predicate (eJiptice). structurn compozitionai1l. substrativc. rnai profund poet interbelic. dar ~i eel rna; conven\ional'-. Faplul
alinnta cuvinteJor. nlcgorizarc. pcrifra.zA. oximoron. hipcrurbanism. ca Bacovia concepe poczia ca un moment al biograficulUl. iJ
energie asociativl\ etc. - incepc. cum !>C vcde. un nou fel de a aborda situe32l1 printre ini\ialorii acestui proccdcu care va dp;'ita amploare
poezia lui BaeoVJa. eu prcclz.area d nu se ajWlge In fastidiosul in poetica postmodemistA. Nu 0 spune in acc~ti tenncn i Daniel
"tehnicism" al unor astfel de abo~ri care au invadat. prin Dimitriu, dar intui\ia, justll.., cllt:re acest trascu tnmite, mai ales ca
mimctism. critica noost:l'ti din anii 70-80. Am spus cii avcm de-a poeruJ nu face aJtceva deeM sA rronscn·e, ca in poeziile tipic
face cu un eseu. Tot acum incoJ\c~tc .,moda" dec1an~i comen· ocazionale. lmil! rea1itatea, ~i anwne realitatea eea mai bannlii,
tariilor pomind de In un text (fragmem) tutelar. A~ sc intfunplli ~i anociina ~i to~i misterioasa (nu s-a vorbit de un fantastic aI
in cazul de fa~: poeziB Plumb sL'im~te lcctura, iar mobilul cstc banalita,ii?). In sprijinul aeestei reproduceri sunl compuse versuri
ambiguita/ca tipie poeuca. upic bacQvianll: •.Dincolo de necesara vait plate. rareon rcsimtindu-se supravegherea. pomirea caloftla.
ambiguitatc, pe care poczia inccputului de secol 0 propovliduia in De la notatia .,.reaIista". Bacovia trec;:c printr-un Ueprt:Sabil proc:es
trom din cele mai fWllez.iste. Baeovia se inP.1\i~aza inca din aeeasUi. :se artificializare. proces indus de 0 ..con¥iintA esterizanta". Cnpi.
prima poezie cu 0 anwmta mablHtalc pe care eI 0 trnnsfonna in I. Dinu FLimAnd, Imroducrrr In oputI lui G. IJocovlu, EdJNra MII-.erva. 8ue.,
1979. p. 7.
I. Idem . pp. 21-24 2. Daniel Dimlmu, 8uaJl1D. Edmu:l Junimea, Ill$i, 1981. p. IS.
30 CONSTANTIN TRANOARR
pOEZlA LUI DACOVIA JI
lolul £ 111 ononim dczvoltA ideea de insignjfian~ sub crut sunt puse nll toi-a strigat in nici un fel decizia de a inova, dar $i-a dliltlllt
lwnea ~i cui poetic. Textul bacovian at" fi un ,jumal al anonimaru
hu" despre un altef ego "fieriv" care ~i unna.~te propria existen\1 versurile, de cel~ mai mu.lte ori, astf~ 1 ~cat ~ ~mene ~ldinafal11
leit cu ale poet1lor unamm accepta{l. mv5\atl m $CQa15 . Avem
en pc un specfacol. $i tot~i, 8acovia are voin\<! ~i puterea de a se de-8 face, deci, cu un a~'Qngtrrdist. dar unul •.soliW'" $i cwnpltat,
dela~ de biografic, rcaclioneazA .,artistic", are con~tiin\£l litera
dc~ind, astfel, iconoclastia avangardelor $i dobSndind. prin fO!\i1
turizArii. Evident, de 31Ci decurg "orizonturile livre~ti.. in care se creatoare, 0 mai Jarga recuno~tere ~ i un mai hotlirilt statui de
mj~a. poe.ua bacovian!. "primele iubiri" (Alecsandri. Enunescu.
inovator. Nu a avut (<vanitatea de em) sau, dad a 3Vllt-o, $i-a
Macedonski) ~i decelate mal cu sellITlll "in ~j dincolo de simbolism" ,
tAinuil-o foarte bine. S-a vrut un ,,solitat" <•.singur... nC~liut de
Astfel, se produc "variatiuni pe teme date", cele mai multc nimeni") ~i a devenit faimos, de 0 popularitate trnimca. Dumitru
simboliste, care ajunJ?,. prin prelucrnn, reduc1;ll. filtr.lri. artificii, 13
Micu in\elege $i faptul ca Bacovia "imiUl" pentru a defonna :5i
,,innoiri" care dctcnninA •• fi~r:l" hacovianismului. pcnuu a crea viziuni personale, mai mUlt. pentru a ..deliteraturiza",
!ntr-un eseu impresionist • in stilul sAu. fervent, Lucian Raicu pentru a produce chiar ,,aliteratW"ll.'·, aticipiind pe Kafka, Artaud.,
disociazli inlre ..timidu''', ..timorntul", ,,neajutoratul" Bacovia $i Beckett, Camus. Michaux ~. c. I. Si, inca, eI parodi37.A (voluntar),
poc"Zia sa "infinit cutezAtoare, nebun~e de curajoasa.. de sfidli mlmeazli "naivitatea", 'in felul tabfourilor lui Soutine, Modigliani,
Dare". de dispretuilOOl'C fata de lot ce ,tim ~ ne imagiIWn cc este
Marc ChagaU. Pu~ i-a mai r.1maS exegetului sli pronunte cuvSntul
poczia. Poarte aproapc de a se prtl.bu~i in non-poezie, chiar in •.p05lrnodemism·'!
ridicol, versurile acestui uimitor poet rezistA, ba chiar dobandesc 0 eu studiul Alexandrei lndri~ Alternative baCO\1·ene, se avan·
putcre mim.culoasl. Eseistul continua, in "psalmii" sa.i pentru sew ~i mai mull pc f.i~ul cercetMii poeziei lui Bacovia din
Bacovia. sa sene despre inadecvarea criticii imerbelice fa{a de perspcctiva .,.noii critici", f3ra. excese, dar cu foarte bW1C !"C".wltale
ambivalen\tl O1cestei poezii (•.stfing.1!.cia bacoviana" allituri de for· aliit in ceea ce priv~1e specificltatea aceslei structuri, cat ~i in
mulari "de efigic". comprimatc pam 101 abolirea cuvantulUl. ~ pcivinta unui sincronism al receptarii. AUloorea plttunde in ,"timi·
bog.6tia scrnnificativ1l, sl1lbiciunea care ascunde 0 ,.(011<\ tiranica'·. tatea operei bacoviene indeosebi cu mijloacele anahzei structurale,
•.isterii" ~i ,.n~", pl5nsul ~i tisul, acwnulare prin pierdere, un pomind de 101 m!crolexte, simboluri. sinta~'lle scmn! ficativc. Re
.,invingAtor" ,,acest invins prcdcstinar' etc.). Relevarea contradiqi· curge $i la analiza stilistica. pc care a expcnmcntat-o $i ahMata cu
ilor textualc gencreaw contradictiile criticii inse$i. ~i mai serie efecte remarcabile. Apcland la aplicarea conceptului de ,.metonim~
Lucian Raicu desprc rezistenta in limp a aces!ei ..puteri" (pros· texluala". se demonstreaza ca aceastA opera estc trnver.;atli de
PCtime3 intactli. in pofida diseontinuitlitilor rcceptarii), desprc adcvlrate linii de fOr1<\ care asigum coeziunea intent;'l a ceca ce
singur.ltalC3 poetului, de fiintll sustrasa. oricM'or obligatii, dar $i aUl(),'uea nume~te ,,noosfera bacoviana" ~i-i dczvaluie tensiunile
oricliror bueurii comune, despre unicitatca lui; despre tristele, sale alternative. Ne~teptat, in nlsdiseutata altemativa ingcnui
dczolare, dar $i jubilalic (in felul s..'\u); dcspre un p lans incll.rcal "de talc-regie subtila, pri9rita!e i se aco..-dl primei variantc. Flira a intra
pozilivA clectricita!e $i chiar dc un sens al placerii, al elibernrii ..... in detalii. e de v1'lzut ca Alexandra indric$ demonslrcazli exislen\<'l
elc. DC$i nu face parte din gencratia rnai tin3r;1. de critici. Dumitru unui poet de 0 modemit.·lIe izbitoare. tn cele mai valoroasc poczii
Micu realizeatil 0 inlerpretare a poezici bacoviene nea....<>teptat de bacovienc se rema.rcA negarea Iitcraturii vechi ~i adoptarca ,,rnodelu·
noW!.. tn arta poctului este descifmta 0 "artli a disimulruii artei", lui de scriitur;\ expresionistA, incoerenUL exclamauVI1, nervoasA·'.
care revolulioneazA poezia noastrlL ..imitand" pe Emineseu. ..Noul" (in vial!, in artii) presupune alteritale.'l: ,,0, clind va fi un
Macedonski, Traian Dcmetrescu. ~tefan PeticA, George CQ$buc, $t. cantec de .'lite primavcri?!": ,,Privind in general poezia bacoviana
O. losif etc., ca sa ne limit!m nwnai Ja •.modelele" romane$ti. ,,Nu putem aflIlTla cj, in punctul de coliziune dinlTe discunoul simbolisl
exisUi in literatura romana un poet modernist mai cwninte, $i tocmai bazat pe circularitate (metafore circulare. refrene etc. CD expresii ale
aparenta lui cwnintenie e moduJ unei actiuni dinamitardc. Spre ~eorespondentelom !]i d!scursul expresionist baza! pc rupfllrll (fraze
~tA deosebire de t~ ceilalti avangardi$ti, Bacovia nu numai c3
Inlrerupte. cuvin!e disparate. exclamatii. melonimii CIC., exprcsii ale
I. Lucian Raicu, fm;ng4IDn1I (BGcV\'IQ). in vol. Cairo de aCUf. Editura Cana unei rrniri existentiale exacerbate), se produce 0 ~ - 0 uvertura
Romineasd. Bue.• 1982 ..•Cum de n-ar cMea in «maniefb cilleY. care obseTvl
cJ Iwnea I~ este creat'. W1ui demlurg obosIl ,i repe!1tiv pinlb exaspente, Oumllru Micu.. SoIi/fl~t avangardm, in MQtkrnismu/ romdIMK. &liN...
lipsit de lmaai~e. ~ el inJUft 13 ~ U23lC., lntr-un cuvinl (ca ~ MU"len... Bue., 1984. pp. 227-228.
poenU inslqi) LI fNUfiwtJ '! (•.) MlllIensmui poetic ~·aao DU e 0 cuI¢!. ci wmareI
2. Id~"" Nu SPUI"Ie: cuvAnrul cu pncma. daf af1fTl'l1 ~icat d In •.apoemele
~t11 metafmcll lw:ov!ene'· (pp. 17-18).
baeovient sunl preli~c ..pncnci poruce din zilde noatre" . .wet dll1 anii 80.
POEZlA LUI BI\COVlA
CONSTANTIN TRANDAFIR 3S
34
sale, Bacovia nu a Ilsat pres multe date ~autobiografice). confesive. Incepand CO Comeda in fond. contintcind cu Stanle burgheze,
leOretice. Nici memorialistica Agathei Grigorescu Bacavia nu
expliCl mecanismul genetativ 81 acestci mari poezii. Marturiile sunt
in~i poeziile sale, care, cwn am rnai anat, se instituie, teate, intr-o
,i
precum ,i in postume, opineazA Ion Simut. ca ~i Ion Bogdan Lefler,
ca ~i Mircea CArtArescu mai l1rz..iu. ca a1ti cititori mai recenli ~
lui Bacovia, pottul se preteazj la ,,0 poslbilillcctun'l postmodema" .
adev1l.rata. •.poetic!". Bacovia este crestoNI unui ,,nou stH", carac
In una dmtJ'e cele mai bune CilIii cqnsacrate lui Bacovia, 1994,
terizat printr-un eu neutru, ,,minersl" (Vladimir Streinu). prin Bacowa. Ruprura de utopia romantic4". V. Fanache SCI axew pc
inauziunea in poezie a prozaismului, a derizoriului, a asocia\Jilor ceca ce anun\A in tidu: ruptura de iluzie. de himera romanticA prin
incoerente. a impreSiitor instantanee, prin naturalete, deperso faptul cll accast.A poezic inlCrzice orlce remediu (spaliul omrie,
nalizare••!ealism", pM implicarea temci sociale la ruvelul inlTatel( cosmicitatea, istoria. eroizarca). Sutpine pe Iwnc se instalew
(Uiui. Lui Dan C. Mihlilescu poetics bacovianl i i apare ea un ,.golul", ,.nimicul", grata eoudianl, "plwnbul", ploaia, v!owl,
moartea. Cercetarea va1orificA, tntr-o ingcruoasll sintezA, ~igurile
..nesBl1it ritual de autoexon::~". prin care se creeazl ,,0 dinamicA ex.egezci anterioate, introducind accente personaJe privitoare la
vizionarA unicl Tn felul ei" . Solirudinea esen\iall a eului poetic .,geometria textului" bacovian. la erotica.. la .,nesf1.r$ita iamA a
este "un SiaM ontologie ridicat la nivel de CUD08.$lCre". Eseul ironici". la ,.intJ'ebarea inghititll de l!cere" etc. Textul bacovian
criticului se structureazA pe BCeastA perspectiv! ontologie! in stare dcscrie un cere, 0 rotire care se deschide .,mizantrop ,i avar"', urrnatA
sa ajungd 18 straturile de adAncime erin care ..iAuntricui se de 0 rAtAcirc in ..provincia pustic" ~i. in fine, de 0 intoarccre in
ipostaziaza", SpatiHe ~i senza\iile, hiperdilatate, sunl, apoi, ,.regi casa-sicriu (tochiderea cercului), sugerind amurgul, iminen\8 nean
zate" eu obstina\ie .•,Autoexorci.zarea prin covirlirea spa\iului, prin tului. rnoartca. C4derea cste 0 suprateml a poezici bacoviene, prilej
ap!Sare ~i aneantizare, este, la Bacovia, Wl princip'iu antiromantic". pcntru cercetlltor de a-i aprofunda dimensiunea "dccadenra" ~i
Morbidul se opune naturii hipervitale a romantictlor, comunl fund ..expresionista" (implicit existenpall). ,.tnfll\ifIriJe cAderii" sum
numai lentoarea viziunii ha1ucinatorii. Oinamica bacoviana. este muhiple: plinsul materiei ~i plAnsul omului, spa~ul "decor de
marcatA de sleirea progresivl. a vitalititii ~i. totodatA, vine dinspre doliu", timpul ..decazur' (cAderea in timp ~i cAderea din timp),
vidull!untric. ~i, privind lumta bacovian! din "orizonrul intrcblrii", exhibarea , . banalizarea tragieului etc. lnterpretarea lui V. Fanache,
criticul 0 "vcde" sub semnul sus~nsiei, ncdetenninArii care ar fi dc~i se menline in liniile excgezei tradiponalc, pune in mi ~ °
ca1itatea fundamental! a ex.isten~1 ~i a gindirii poctice. "fntreblirile" energic care plaseazA ,,monotonia" liric ii bacoviene intr-o actuali.
~ui unndreSC esen\3 tiin(cl, altfel decAt Arghezi ~i Htllderlin
(..10 noapte3 grozavl la cine voi bate?"). printr-o specificl tate stringent!. $i, eu caracteriz4ri memorabile: "Un satllmjan al
intoarcere in sine. Pe acel8.$i itincrar a1 revalorizArii pocziei genialitilril Il4ciae ar fi probabil formuJarea cea mai potrivil! de
bacoviene intr-o luminA cit mai apropiati nou! se inscrie ~i Ion sintetizate a identitA\ii poetului Bacovia" (p. 182). Iri 1982. Ion
SimU( in densa introducere la volumul Opere de G . Bacovia, 1994. Apetroaie seria desprc "cromatica radicalizatA" in poezia lui
Baeovia. Tot acum, istoricul literar observa ol>sesia poerului pentru
Iscusitul critic observa. cum in contexrul "expansiunjj" modemiste. acel "demon 81 analogiiJor" . scwnp lui MaUanne ~i pc care
cu radicale inovo\ii merg§.nd pW 13 anarhie, in prima juml!.tate 3 Baudelaire il decreta principiu fundamental al poeziei modeme:f1l$8
secolului al XX-lea, se afinnll, cu 0 ..simplitatc dczannantA" ,
Bacovia a cArui poczie va dovedi cA deline resurse nebAnuite, cum au Bcut pamasienii cu pic,tura. Sim bolijtii cu rnuzica etc.) . In
de~ind simbolismul, prin inciden\ele expresio niste ~i gennenii lpostaze ale poeticii bacoviene • din 1996, on Apetroaie pom~te
de la constatarea ca.. de~i Bacovia i~i declinA orice veleitate de
posunodemismului. ,,Limpezimea cristalinA" cu profunditAli in·
teoretician. ca. deza.rna.~te in latura rcflecliei explicite despre
sondabile constitllie nota definitorie a acestei poezii. Pentru a accede poezie, prin PU\lnatate , i simplism, to~i ridieA ,,pe:nuu un moment
la accstc profunzimi, Ion SimU\ propune analogia cu mosofia
cioranianA: ,,((Filosofi8)~ bacovianA arc ca obiect nu fiin\8, ci
nefiin\3, nu existen\<!. ci ncantul - d~i un tennen nu poote fi ~andit I. Ion Sirnllt. $ll/uf III.!mn/a bacovie",: "IIIi/OfPI~a/TrolitJ, prefl\A II Opu. de
G, 88COvia, EdJtuta f'undapei Culru.rale Romlne. 1994.
rnra. cela!al," (Exact!); ,.Bacovia ~i Cioran se intAlnesc pe tentoriul 2. V. Fanache, BacovltJ. Ruptllrv d, "'apIQ romtmtfCt1, Edhun Dacia, Cluj
nihilismului, ignorAndu-se reciproc". " Nihilome/ancolia" gloseazA NIIpoea, 1994,
despre melancolia bacoviana., provocat4 de starea psihc! deprimantA
a poetului predispus 1a totala tzOlare, apatie. arooctatc, mizantrOpie. 3. Ion Apetroaje. C'ro.orKrrim rvdiCXllktlltl: G. BacvvltJ, in Orfru " Arl.rltm;
Editunr, Junimea, lati, 1982.
4. Ion Apetrot.je, /po.I1(U. al, ponkll bocm~'"'' tn Uttrarwd ,; rtj1mvilale.
•. uan 1,;. MihliletCU. Naltu4 moantl CU ll" (lib ""8"'. In vol ,,,,~riJ. poeM. Editunr. Univmit.llii ..AIcxandN loan Cuza". ~, 1996.
Edlll... CaneI Rom1neaJCI, Bue. , 1988.
36 CONSTANTIN TRANDAFIR
,
fost tran~t.a. in favoarc3 "Iirismului voluntar" al poeticii bacovicne ...
o interprcl8.f psihnnalitidi. face Lucian Tamaris in cartea PlOnsul BACOVIENE
Doanne ~i hangiul.
Incrude aliunde,
Str.lzile-s ~c.
Incrude up, - c frig, iam!.
nu c de subordonare, ci de complementaritate. Incat, pe drept Greenberg: •.PostrnodC'misrrwl C$le nurnC'ic c:cl mai recenl, Sllb care prosrul gust
romercial ia C\I aWl IntC'gl'iwea anei. mimind un lIepiaooiSffilt IOfisticar'. Gh.
cuvant, se vorbe!fte de oplZccism in ipostazA: posunodemistA.. Cu Ctkiun: ,.MIC' OO\lunea de posf1rlodfimism nil mi-e nicl azi . impalic.L Oen\l~
preciz.area cA postmodemismul are 0 sfen1 de cuprindere mai largd, cC\'~ sccundar, CC"o'l dupl eeYII". Marcel Pop Corm$: _TonI! e postmodemism~ ...
I. OptzecIStUl AIC':undru M~: .'poqii gencn?eI 'SO poe fi subsumati
postrnodembmulul cto.r pm f()l'\:ll'ea lcnnC'nului ~ pin obnubilare:l csmlC'1
~lw klf poetIC. dar de: • ~ noM (b 1OBtC' niYelurile sale. dc:siaur.
'I
2. VeL $i Robert Scholes in Fobulotion olld MC'tuIICtio ll, 1979: Dan Grigorescu.
ModC'nfismtlPostmOdernisme: un processus de c:onrillllftifl Rlchanl ShllStennan.
La ruisot1 et I'esthitique entre modentite et post-wxiern{ti , in £uruls. Cuhien
inclusiv eel cuiNBI, dar nu punAncI xttlltul pc: dimensnQ'OC'a culruraLI • lumli) P roumOill.l d 'etudes littb-oires 1-2, Edltioos UnlvC'1'l, Buc.TC$1, 1995; Maid
prin toc:emaru de: 0 tID 1I/1.rms absurdului lumii InconjwfllOftl'e, de. luplll impotr'iYII CllJneseu. Cind 1~/e ole mot/0'1Iitdtii. EdilUnl UI1lYUJ, 8UCUte$U, 1995, unde
OItropid_ TocuJ pm (re)lducerea in cenb'U • UldividualitJItii. II pasoaoei. care postmoderrusmul C' c:onsidenl ca •.0 oou1 "fa\b • modem,U\u".
de-.'IDC Sistan de rcfenn\o\: de.ceca .vem de-. face cu cecil ee C'\I 1$ numi un nou 3. UJ cOIIdiliOll posrmodeT7lC'. Ed. Mmuit, Paris, 1979.
onrropocelllnlm (Antologfu poem geJlUOliei ·SO. Edirura VlaslC', 1993. p. 6).
120 CONSTANTIN TRANDAFIR. POEZIA l.UI BACOVlA 12 1
abuz a crcde cA existll 0 tipologie postffioocmli. ca manifcstarc a clemismul fiinlcaza., en ~ i optzecismul. in spatiul artislic romlinesc,
spiritului wnan in toatc timpurile. precum clasicismul, romantismul. di nu e numai " un mil cultuml", tectum in aceasta .,grila." se cere
realismul. De aceea s-a vorbit. Cll indreptl'i\irc, de un "om incen;;at.i1 acolo wuJc ~ ceva e cu putinlA, eh.iar dac! tenta\ia
postmodem". Cat pri~e poetica, sc aprox imeazll c5 once opcrn seamllna Fmva eu ,,proba labirimului'·. PararrazAnd pc Matei
bazatl pe un joe complex ~i bizar, pe 0 slructllrli ironicA ~~ Ca,linescu • se recomandA, in asemenea situalii, sa acceptam ca
metalingvistic1 poole fi 0 opcrn posmlodema. Ezitl'irite ~ i fluctua\ii1e ipotez.'i de luc ru d textele citite prin lentilil postmodemista trebuie
conceptuale se vad ~i in includcrea in aceast.'l rctorica a unor ~ eorcspundli unor conven{ii, tehnici ~i procedee strucrurnle !j:i
tcnwnle diferite, contrndictorii chiar: ..Arb pop ~i Ulccrea. cullUm stilistice rcclU'Cme, chiar dad'i. luatc scparat, implicatiile !Ji rezul
de masA ~ i dec0?Structivismul, Superman ~i Godot, imanenta $i talc\e lor estetice pot fi diferite, Bunooaru, ar fi, cred, util de v1zu1
indeterminarea ..... _ Ihab Hassan repune in d iscutie postmodemis in ce mAsurn poezia lui Bacovia ,.reactioneaza" III 0 astfel de
mul din ~tiva pluraiismuJui ~i tolerantei. ea 0 recuperare a solicitare. dad este d , ell adevli.rat, un anticipator a1 noii retorld,
stilurilor revolute . •,tndArnl spre viilor!'" cwn recomanda cineva. optzedst-postmodernistc. ,i incA unu! dintre cei mai recWlOSCuti,
Aceastli .,m.i~e bogatA ~i creatom'C" sc define~tc. to~i, pri" rup cwn sus\in poc:\ii care defil~ cu tablo ul lui ~i c3\iva dintre
"abandonarea vocatiei protopolirice a mai vechiuiui modernism" ~i exegC1ii lui Bacovia.
prin "cclipsa tuturor afectelor (adincime. anxiet.3tc, tcroare. ematii sa iucepem QI 0 parabo/il poslmooer"isI4: Bacovia recilit de
ale momenrului) care rnarcheaza. modemismul la apogeu"; ambclc Crisfian Popesar. Si sa pomim chiar de la poemul-eseu din Ana
trl\sAturi ar cond uce la un joe este,~. Ia 0 celebrare a superficialului Popescu, ir'ltirulat Cum l-a ucir George Bacovia pe Gheorghe
in toate intelesurile acestui cuvanr . POLrivil lui Guy Scarpetta,. s-ar Vasiliu.o meditatie in registru postmodem asupra idcntitalii marelui
pulea desl~i cateva ,,principii" ale postmodemismului: nedire poet. ~ti.ind c! Gheorghe Vasiliu esle numele adev!lmt, numele de
renlierea genurilor, reanimarea Wlor vcchi retorici. corupcrea botez a l lui Bacovia (pseudonimul ,.artistic"), pilda devine clam:
kitsch-ului prin e l insu~i, acceptare3 simulArii ~ i a artlficiului, ,.PseudQllimul este - in mintea mea - un simbol al modului de
respectul pentru a lteritate, dezavuarea etitismului ierorhic. Centrljl cxisten\4 al poetului din secolul nostru. Crcdin\3 modemista d un
de greutate i1 constituie staturul realitlllii in raport cu fic\iunea . cuvant nu este legat de realitatea pc care ar desemna--o ~i d este
John Barth, cu 0 simpalidl. modestie ~ cu un vag scepticism, crede mai important sa. exprime, sa sugereze decal sa comunice... are
3 se fi lansat •.nu in inventia unui substitut oarecare al modcrnis pcntru mine leglitura directli cu ceca ce este, in biogrnfi a poetiJor
mului, ci intr--o crealic veritabilA care sA-i succea<C1 ~i sll-I egalezc; modemi$ti, viala lor dedublata de poet ~ i de om, ruplllra inlre
etta ce asthi noi numim innritiv fiC1;iunea postmodemista, cu numclc real $i pseudonim" . Parabola pseudonimului sugcreaza CI
speran\3 cA intr--o zi va fi ~i ea consider-nil ca 0 litcraturA a ,,alegerea numelui neag3 diferenta uzuala lntre (<v1atlb) ~ i «operID>.
_ ...• .4
mnotnl Pseudonimul, care este "Iitemtura", contracareazl numcle real. care
cste ..viata". Modemitalea .,Iilemturizantl" cala sa "ucida" realitatea
•
anoslA - sursa de c:i.piiw.i a fi etiunii poslmodem iste. 'n sprijin~1
aceslui ,.ra\ionament", este Gitat un pasaj din interviul lui Bacovia ,
,.Nucleul istoric" 31 postmodemismului , 13 noi, in poezie, trebuic
care se refcrll la personajul Sensitif din proicctatuJ roman Dintr-un
ca.uta!. cum am mai spus. in optzecism care i!j:1 &Aseite, Ia r.indul
text com",,: .. Un priclen m-a sfll.tuit sA-I nwnesc Stan sau Bran,
lui, anll..'1:e<iente in ...$.lPtezec~ti .. (mai a les in "prozaismul" lui cu nume de oameni. Eu nu \fAd personajuJ meu decat in scns
Mircea Ivlnescu ~i in fabulatia Iudica. a lui Leomd Dimov), dar ~i
simbolic. Ascmeru m ie sau celorlal\i nameni, el trece printr-o serie
in ciiteva dimensiuni ".~iste". nu mai putin in reciclarea uoor de stan SlIflet~ ...". Comcntariul d'i. 13 iveal1i faplul c...'i numele
vesrigii ale rormclor trecute. Admil:1nd ca., intr-adevlir, postmo-
personajului. fiind asocial simbolului, este 0 conventie arbit:ran1 ~i,
I. 1hab Hassan. Spn un crJ#IUpf tk poslmotkrnism. ~ ttb\lel dm 1982. in consecinta. rupe legatura dircctll intre limbaj ~i reatitate.
;mlOkIptl Tn CtDnt! crilia. 1-2. 1986, p. 181 Pseudonimul ,,artistic" se afla la polul opus numelui real considcrat
2. Frmc:rie Jameson. in /"rrodwcn>e b I~ 1m J.-Fr LyoWd. TIle Posl
moMmlSlfl C(}N/irion, Minneapolis. 1984. l. Op t:fl .
3. Vd. CDiele crlrke, nr 1-2/1986. 2. OvidIU VenJq: Un~ poraOO/~ prutnwtknti.rre. Bacovlo relu par Crisrian
4 . UIOaIllrQ rrinnoirlL Ffc(iu~ pMllnodentd, Ilntologat in COllfle ("" ce, nr Popescu, in h'urt!si.r. nr. 1-21 1995.
cal s-a mentinul in sfcra imaginarului. a fictiwli i modeme. ci $i-a Copacii, pc stradl, ofteaza;
consotidat statum $i cand s-a situat pe aliniamcntele care due spre E tuse, e plinset.. e goL
cele mai imperioase experimente p:>etice, deschizind cru rodnice ~i-i frig. ~i bureaza..
poezici. Ceea ce apare, in versiunca unora. ca proces de devalori2are (Nervi d,. toamn4)
nu-i decal expresia lmui impuls dc:scoperitor de proaspele posi Bacovianismul. in toot! specificitatea lui, presupllOC ~i aceasta
biliUi~ ale exprimArii poetice. Nemu1tumit de impasul Iirnbajului. ..p['()7A... ca ~i incongruenta notatiilor.
poc:tul incearcA fClone\e ahui tip de ruscuno, sa. piamcze, cum se
spune, ..un semn mai nou", AboLirea ••literaturii" implica 0 intreaga Cum gMdul sta....
tiali:zare pfultlla fruntariile tdcerii. "Transcrierea" reaJit3.~Li . in versun Mai mult cu gemete
tOI mai directe ~i mai proz3tce, intoorce poezia la origini, in starea De faice dureri _.
Egnlitatc,
Adcseori
lcici tumultuoasc,
Culcat,
NoleZ
~
Viitorului intrevllzut. AI lumii zvon
SUof grade,
De \llJ1l now.
Soo'
- Capital moderal
Posturi de r.lsptmdere...
- Ono:lre intelectualilor,
lar cc va fi in viitor.
Nici" de data aceasta. ironia nu poale sa scapc unui oehi cat de - Deocamdata e sublim...
De oomcni, ~i de tine.
spune ca aproope intreaga poezie actuala. este •.autoscopW;a.".
(£go) ..Metapoezia" a dcvenit, daca DU exciusivistA, in to( cazul prec:um
p!tnitoare. Refercn tul predilect este propria literaritate, in limitele
De multe orl. poetul melodramatizcazA, tot parodic. evident, dintre liternlu rti ~i metaliteraturA. Con~in~ actului poetic, constiind
intr-un rei de exorcizare de-a-ndoaselea. Cu cal inainleazA in dintr--o necontenitA denun~ a resorturilo r textuale. caractcrizcaz;'l.
experimentelc sale poetice, ••pamomimelc", ,.mimodnunele" pla eel mai m ult noua art! poetica.
seazA tragismul existential sub acoperi~ul a1veoleJor arti2anale. Spuneam cindva cd Bacovia, poet "put', nU-$i expu ne
Potrivit principiu lui ambivalen~ei. comunicarea doban~. pe principiile escetice sau est~tice in chip cxplicit, ~ cum se
ling!!. 0 ,.energie Iclune!!.", ~i 0 maxima concentrare care linde de ob i~ui ~e eel PU\in de la Poe incoace, ci i~i materializeaza
la disloeare panll la ispita t!l.cerii. conceptia poetic!!. la nivclul .scriituni inse~i . Poezia lui i~i con ~i ne
•.figurn spiritului creato(', iar al doilea Bacovia se preocuplt tOI mai
•
mult de starea ei, ca intr--o palinodie, rcnuntand In proiectul
modernist de mai in ainte. Acum i~i str.lmuta. sistem ul de t:n1iri
A¥"dar, arta (poezia) revine In •.realismul" social care ii csle
intr-un sistem de comunicare .•esteticli". manifcsUI sau subince ntll.
funciar; revine, adiCll, la starea de odinioorll, din premooemitatc.
Poetul are lot mai mult disponibil itatea de a capta inuil11pUiri. Lwnea lui se zbate sa ias! din convenlie inlr-O existent3, al c&'ei
senza(ii, obiectc, fragmcnte din realitatea imediaUl. de a produce sens este convenlia in~i. T exlul ~i contextul decurg imperceptib il
lUlul din allul. De altfel. realitatea textua!li, referentialli ~i Butom
"texte" e laHindu-~i productii le cu 0 ironica dMnicie. Poezia i~ i
redobfutde ~tc chipul originar, acela de a fi lfi lirica. ~ i epien, ~i grava.,
ferentialA. marcheazA poezia bacovian.!l. de 1a bun inceput. Poetul
introduce, progresiv. discursul despre un rut discurs poetic: ,,Bacovia
~i ludicl, ~i modestIl.. lfi o rgolioasa...
Bacovia unneaz! traseul de Is indoiaIa cu privire la Iiriea este, in fe lul slu. un precursor al metodclor con~mporane a
oracularfl, la expurgarea total! a declaraliilor patetice. adoptfuld un v ariantelo r succes~ve, prin care textul, elatandu -~i di buiri le se afil1Tl!i
en p rod uctivitnte' .
ah mOO de abordare, mai directA, a vie\ii, pana la limita exhJbllrii
cinice a realulul anodin. Bineinteles, aceast!i manier.l ducc necesar
I. Rotand Bartbcs, Unbo.ru~ et _1a-/attgtlDp, in £.uai critiques, Seuil, paru.,
mente la deliricizare, in registru ludic, parodic, ironic ~i sarcastic. 1964, p. 106.
Excesului de sentimente ~i de "viziuni" i se opune abunclen\3 2. Akxandn Indnet, A llD7IDIivr~. Editwa Mincva. col. ,.Univcnitas"',
concretului, navsla maleriei, ~ presupune, de fapt, expansiWlC8 Buc::urqt1, 19&4, p. 81.
130 CONSTANTIN TRANDAFlR
POEZlA LUI BACOVlA 131
Mai intii, dintre strategiile intertcxtuale (aplecarea cltre inter·
actiunea cu ..textul wUven.al", jocul cu diferite registre stili stice). CAnd tinqtea rnA impl'CS031i
sA reamintim, pe $Curt. referin~le livre¢ mai cunoscute: am vUut ~i CJ"ed ciI. pacea rnA susline,
cwn poetuJ se las! "inspirat" de "duioase suspinc" ,,Din Eminescu, Un rai. plkere eSle vialS
Heine ~i Lenau" (Amurg); •.Dar in lugubrul sAlii pufneau in ris Nu are cwn a fi mai bille.
-Contagiul
(cum arCTede Barthes), Mai insc:amnll ~i porunC3 ludic! de a accede De aistul meu moral,
la impros~tate prill exercitii "in duJcele sril clasic", aflITJlaJ'"ea Stimate cititor,
minon:: cu lexle de o~ic indepArtat!, dar mai ales inseamnll, cum Dupl aile: cAl1i.
S-a spus cA daC! aT fi flk ut un pas mai hotArit cArre •.re-hi. Mi-am zis
•
Can: tine mult,
poseda., in scrumb, aceast! co~ inUi 11 scrisului pe care 0 pure in ~i-n iimba care 0 cunosc,
m~are cu cal inainteazl in rimp ~j co cat simte mai presanta nevola Sunt mu!te teme
c;1utArii unui ,,scmn mai nou, mai pozitiv", ~i anume cand are Cu fum"" vc:rsmc.lrii.
~i bucuroase
~i proiecte
lnteresante...
- Nici un minul
Pierdul degeaba. -
Poate cI ziua