Sunteți pe pagina 1din 28

Constantin Trandafir

t6!/1'53fj6
• Cb'NSTANTIN TRANDAFIR

Adevdrnt, despre Bacovia s-a scris mult. in special du~ al


doilea rlizboi mondial. Bazele exegezei au fost puse, insA., mai
inainte. Sintezele, monografiile, studiile, eseuri le, receptarea in
general, s-au imboga,\it odatA cu accesul masi.., a1 poeziei in sfera
lecturii. EI. yorba unora, un marginalizat a devenit un biruitor. A DINAMICA RECEPTARII

trnit ~i a exprimat un ,.s~it continuu" , dar Nichita Stdncscu visa


la un studiu intitulat Bacovia invingdtonll. tn planul crea~ie i . de
bu~ searn.I. Caci crea~a, c bioc ~ti ut. supravictu i e~le :fi-~i
transform! creatoruJ in invin ~tor. Bacovia. cum yom vedca,
corespunde perfect o rizontuJui nostru de ~eptare. Sun! scmnc eli o trecere in revistll. - mevitabi l sumara - a reaqiilo r crilici i in
tol in GaJaxia Bacovia ne reg!isim ~i in timpul care vine. De accea lcg:11ud cu poezia lui Bacovia nu-i deloc supcrOuA, pentru ca,
..DosaruI" Bacovia r.\mane descrns. negrc~ it . dinamica receptMii confinna dinamica valorii ~i, in ultimA
instant!. cxprim:1 hol!inlt modemitatea. Avand de-a face cu 0 mare
poezie, e nonnal ea ea 51 provoace Btitudmi diverse, iar din
NOld. Citltcle din opera lui Bacovia sun! preluate din edi\ia G. dialectica acestor opinu sa rezulte adev:1ratul chip. complex ~i
Bacovia, Opere, .$criitori Rom!ni", Editura Minerva. B~. profund, a l bacovianismului . Neindoielnic, ni se impune 0 opera
1978, prefa~d.., note bibliografice de M ihail Petroveanu. text plurivalenta in rotunjimea ej indestruclibila, in monotonia ei
stabilit, variante de Cornelia Bote:z. fundamentalll Acul barometrului critic a oscilal in func~ie de
contrariile specifice aC~1ci complexit!l\i escnlialc; ..monocord".
,.reverberant", ,,senum", _convenlional", •.simulant" ( •.manicrist",
,..artificial"), ,.rudimental''', •.rafinat", "scnt'imentat'. "nntiscntimen­
tal", ,,eminescian", "macedonslcian", ,.c1asicizant", ,,simbolist", "de­
cadent", ..expresionist", ..existentialist" etc. Este. intr-adcvar, de
identificat in poeziB lui Bacovia 0 sintezA de smceritate ~i anificiu,
de spontaneitate ~i fil~, 0 regie a •.scenariilor", Men franchetca.,.
in ordinc estetidl, 51 iasa vat!lmata cu ccva. ApelW la mai multe
conventii, dar iscind ~i 0 naturaJete incomparabil:1, Bacavia se
situeaz:1 in categaria poelilor modemi care resuscitii deopotrivl!i
simplitatea originad ~i memoria livrescli a faptului de delibernre
artiSlica.
Oar 51 recapitulllm pcnlru a vedca cum se pronWlta. exegeza,
respeclfuld oarecum a online cronologic:1, pcntru a obscrva evalu\ia
trascului receptArii, reiternrile , constantcle, modificArile inregistrate
in timp.
~ac~onski ~i gruparea de la LjterafOntl iI intimpi.nli cu
entuzlasm .
I. MacedonsJci Ii face dedan\ii de arOC1iW"IC fi eons.idenlJC:: .~hi cit de mull Ie
,i
iubesc i~ ~icsc micile tale poezii. dar care sunt tnsa man poemc;". Enna;iUfn
care ....a culmin.1 cu raimoasa cpigraml din 19 16'
Poc:te, -acum, pc fiunle
Por1i rnindn: nori de l.!Iur.
CAei singu:r. pin! &$lUi,
Om PluMb fkut~ aur.
..Epigrama mi-a Bcul-() la B~I, Tn bemla Jubilf!U1lf. In 1916. tndali
dup.l. aparilia \"OlumuJui Plumb", m1nurisq:1C Bacovill Intr-un U.lefVlU dat lui
Vuilc Netea, in Y,..,meo. IIf 701, &nu l XV, 1943.
10 CONSTANTIN TRANDAPUt
p()EZlA LUI BACOVlA II
Pontifu1 iI numqle "print aJ poeziei", la aparilia volumului
Plumb, in 1916. iI considerti simQolist .,sUpeljOf lui "-~rIOJif\e;" .. ..bizar nu se g~~ sA fie original 'ii de aceca scapi de picalU!
ca Mallf1!le" (sid), •.str!lucit poet de exceptie in literalUra banali~tii . Rcveniml," mar 'pe Iarg, in 1924, asupra poeziei lui
romana." . Nu la fe l de inclintat se aratA O vid Densusianu. Pentru Bacovia, N. Davidescu deslu~te $i alte insU!iiri ale acesteia, care
el. Plumbu/lui Bacovia S-at aOa intr-un cere al verust~ii. In plus, o difcrentiazll in context ~i -i creeaz!l. ,,noutalea unica": •.spontanei·
redundan\¢, ariunie. Wl\or involuntar, simplificari. ineficacitatc. tn tate neobiVluitit", un .,cadru cu desa.v~ire specific", capacitalea
orice caz.. un debut ratar. Mai comprehenslv este Ion Vinea. intr-un "vrAjiloreasc!" de a pUI.smui simboluri din eel rnai simplu material
comentariu cu accente (lOtlizante despre spapul ~i atmosfera poetic. de a transfigura •.annonia clarn a in!flecrualismului" (sic!).
bacoV'ian.!i: tavernA, parcuri, ploi, toamna, amurg, II1stcli, d~rere dar $i erisp1\ri\e ,.senzatiilor supmmchcate' . Inteligentul $i sensi­
(,.nemotivata" !). infr.mgere ••.renun{a.rea bruscA' la co~tiinIA' . !?i bilul B. Fundoianu it trece pc B acovia printre in.i\iatorii revolu\iei
Felix Aderca., in ace l~i an, 1916, remarca •.monocromia" acestei liricii roman~ti in secolul aJ XX-lea. Atmosfem ~i starea poetic!\
poezii, "persisten\3 intr~ c uJoare", cum spune ~i Bacovia. bacovianA sunt descrise cu special! piunmdere. AutoruJui Plumbu·
prccwn $i sentimentul dureros a1 mortii, ~i caracteruJ monocord aJ lui, ca $i ..personajelc" salc. sufer! dc ,.acornatopsic" (vedc .,numai
discursului. Felix Aderca merge mai departe $i identificA un substral violet"). ame! .,scheleric" $i, totodata, morbid: .,Sim,i hoituriJe
ex.istenliui: ,,De filosofie nu poole fi vorba deocamdat1. dupll cum putrezite prin $3l1turi $i presim~ vid, cu infiomre. fennentat"i3
pe 0 sin~ coardA nu se poole executa 0 simfonie ... P~tul e to~i mol1ii". Bacovia g!.se¥e sensurilc existenlei ,,.wind peste Iimbaj 'ii
aproape de fwldamentele vielii, clMite pe moarte' . Tn 192 1,
Adcrca e pc deplio edifieat ea "Bacovia e un poet extraordinar de
notind pero!ptiile mecanic". Ne allAm in f~ unui poet
mono tonici, agoniei ~ i al discursu1 ui parca incoerent $i flirli sens .
,1
mare ~i nOll in literarura romfinA". ~i moriveazA aceasta icrarhi2are:
densitatea expresiei, noutatea viziunii autumna1e ~i phunburii ea lntelVine in discu\ic .,i un prozalor, Cezar Petrescu. punand ciitevn
stare de spirit, arderea mocnitl ca intr-un autodafe, 0 sensibilitate acccnte denmc de retinul. Acesta aI1: convingerea ca. se a fli in fa~
"cop'lqit! ~ cople~itoare". unui "poet de marc ~i discret talent" . ..un poet de atmosfer;1", ,.a1
tn~ de la primele cuvinte in leglUurn cu volumul Plumb. s-a deznadejdilor provinciale", asemAnator cu Veria.ine, dar cu 0 chu-a
bagat de seam! ~ s-a pus in eviden\<'i ..caracteru1 straniu, original identitate propric, a carui poezie est/! deopotrivl ,,modema ~i
~ i patrunzato...• a1 poez.iei lui Bacovia. Pentru N. Davidescu,
sinecritatea este /a calite maitress~ II acestei poezii, dar in emisia I . N. o.videscu, G. /Jocqv;Q• .. Plumb H, In Asp«k # dirc:qi/likrOn, I, BIICUI"Cfti,
,JTlonocorda" sunt concentratc .•JTli~ elemcntare ale vietu impul­ Edltun .. v~ Romlnc:ucIM, 192 1.
siv manifestate pcin deosebitclc strig!te de durere". Nu se cauUl nici 2. "Towl, in -=eastI poc:zie, care: n~ impnunutt., ca mij\oc: de expri ~
un efect literar (plrerea aceasta ~i-o va schimba N. Davidescu). eJementcle conc::me p dispuate aJc celei mai «Ilidieoc: ~ii, este de f"apt purt
absttKlie. imaginarl. creap.c: Sbltuari a unei intense viqJ. o=:bnk". tn continuare:
poetuJ noteazli donr scwt, p recis. eu nervii incordali, impresiile.
"Poezia ~ deS.t.virllLi in 5pe\1, atlnge rareori perl"ectiunea rormal.l a poe:citl
Sinceritatea constituic insu.,i sccretul originalit'1lii poetului, care niei c::lasice. Ea se pte2ind. de obic::c:i CU IOate ~vaJelile, st4npciik. eo1wik, absurdilili le
inerc:nte ncdcsIvArtirii lum ii de 5ClTlatiC din can: purc::edc :P JP"l ~ Iinde.
I. F"tJcJiQ , an . I , 1916, nt.7, I ianuarie, p. 7.
Armonia c::Iarit a intelectualismului (I), B.urill din armoniouc: linii Iar&i. mlnuite
2 "1M,U fl0u4, marrie 1916.
de 0 voin\! de di!Ciplinti sprc 0 binc hotltita fmaJitate, race Ioc: JlJturilor criJpll.IC,
scunelor notuIe de detalii iwlate, lipete lor tnttet!iate de lU&hi ~ ale senupilor
3 ,1., Plumb, ecru] apasA pel) $i e;os ,i e murdar ca WI tavan de taveml. Pam/ri,

,i
plo i, dutni nemotivate. Toemnl. •• 1mw-gu1 cm~iu a lkvenil sezon (_.) Volumul
supnincAml te, pe p lan ul obosil a1 nervilor. forma. prin ac::euta, nu BIce dedc sa
Ie ~ mai bine fondului, mlrind c::aracferuJ de sinc::criUlIc: anistic::a a poeziei
PIIlInb e Ban din not3{lWU $I erlmpeic dczolate. SWIne de via\.! sanaJoasA ca nipe

lui Bac::ovia'. (kpecl(' II dir«(ti 1iter(Jn, II, Bucutetti, Edillln "Viallo Rom1neuca",
liJmurii plnzc pu1n'de de conille ~. ~i tristqea vagi. dc:¥ geoerall, e pc

192., Pocill d-lui BocollkJ).


aliI de insinuami, de qatwL UDeOri cnavarea surdi sc: continuJ ca un fir de

api ...btcnnl. (...) Tocul ajuni C: .. 0 Tnfiln~ deplin1, Ia un gIIpll de: cuvinle,
3. " Citeodaltl ins.! vorbck n-au nic; un stnS ~ n-au nid In\C1eic:Je. C\Jvintcle
flra rosl, la 0 rmun~ bruxt de c:onpiin~ ..." (Ton Vinea, _ PIumb ~ tk G 8QCOlIkJ ,
CUIJ ~ (X)II.tur ~ flrA COflPiinlA - ti scapi Tnlelesuri multe, liindd n.....u nici unuJ,
in C'ronko, Bueurqti. an. II, nr. 57. 13 mattie 1916). .
fi scapt un lnteles dutm:Js ca sc:min\C1e c::azuee potted din mo.r1c:a fiuc::tu..lw". ~i
4. ~i mai dep.rte; ,..Baeovia are ekmenfUi cturero. aJ moqei fi.in\lnd ca 0 coIoan1.

lncI: ,.Bac::ovia serle flrt de prisos.. .ticl Brt 1itc:nturt. ldeile Ie uociazJ dupI un
In aanju. E alaruri, nwnai la deli pafi. de: cea mai ~ poezjo:" (" Plumb - Ik G.
plan aJ kIr; lipsa de aten~ Ie VI"CI confimt. Bac::oviI Inc::c:I:cul de a fi stIpin po:
8oa:MQ. in NOtIlI roMs,,, rom4l14. martic:, 1916. Rl!pUblical in o",tnlNpi crill«,
aine, pc ceo:a c::e simile P o:oea c::e saie". PatdI s-c situ. pc sine: lntT~ SlUe
BUCI.II"qli. Editun Mmerva. 1983). irnpondcnbU..i ~ preleult (G. BDeovkl, in ~W!pQ. 13 mai 1921,lafi. RepubIic::aI
In lmaguli # C/b1I', Edtwra Minerva. ~. 1980).
12 CONSTAN11N TRANOAFlR pOEZlA LU I BACOVlA 13
rorruineasca·.J. ~i Adnan Maniu g!se$te d ncutmea poeziei lUI ~j, yom vedea, 0 vor combale ma.i loti exegelii bacovieni care vor
Bacavia sUi in sinceritatca ei absolutJ. ~j in monotoRia ei ... urrna. ba cruar ~i E. lovinescu se .,revizuj~" ~ial. De$:i
polivalentA...Poet al poetilo(' este numit Bacovia. "purtAlor de n-8 crent poezia de atmosfera, Bacovia a dus-o la ultimele
tWbW'lltoan: tainc". a carui poezie se caracterizeazli prin ..patetism", consccinle. fhiI. sA producA ,,0 muzicA". accasta fiind redusA 13
sinceritate, rafinamenl, prin capacitatC8 de a exprima profunzimi "cAteva note de sumb~ simplicitate", Cu toate acestca, ,,0 astfel de
,In cuvinte cat de putinc", de a crea un acord unic "tnlnspus pc dispozi\ie sufleteasc<i e prin esen\A muzieal~ i s-ar pulea t!igadui
diferite octave..2, realitatea primara; 10 ea
salutam poote cot
wntai IicArire de
COMfjin,d (5. m,) a materiei ce se insuflele~te" . At exista, deci. W1

instinct artistic ,i mai puPIl 0 co~tiinlA artisticli. tn 1928, critieul
concede eli e)Ust!i 0 atmosfern bacovian.!!. care define~te ins~i
DuJXI cum sc vede. cei care s-au aplcea! primii asupra poeziei bacovianismu1: ,,0 atmos fe~ de eopl~itoarc dezolare. de toamtll
lui Bacavia sunt ei i~it>i, intai de toole, poeti- prozatori (excep­
tiindu-I pc Aderca), ins.§. ell aplccarea, specific modcrnl. spre cu ploi putrede, eu arbon cangrenali, limitat!i inu-un peisagiu de
aUloreflec\ie ~i ref1ec~e privitoare la aeNI creator. Critica profesio­ mahala de o~ provincial. intre cimitir ~i abator, co cllsu\eJe
scufundate in noroaie eteme. cu grtidina publicll m~ill1. cu
nista. nu-~i spune cuvar\luJ pan' in 1922, cand E. Lovinescu se
melancolia calerincilor ~ bucurla panoramelor. in care (princese
pronun\oli. in s~it. despre Bacavia. Dar., 53 nu uitAm, aceasta criticl ofteaz! mecanie in racle de sticHb); ~i in aceast.!i atmosfer.i. de plumb,
"de specialitate" el'3. slab reprezentnlA in primele dou.1 decemi ale
o stare sufleteascA identic!: 0 abrutizare de alcool, 0 deplina.
secolu1ui at XX-lea: Gherea nu mai scria, G. fhr.1.ileanu, eel rnai
~aniru:e suf1ct~ prin obsesia mol\ii ~i a neantului. W1 vag
reputat, nu 3VCa, cum se zice, o~ pe.ntru 0 astfel de poezic. niei sentunentabsm lxulal ... • .
narie Chendi. nki N. lorga. ruci Bogdan-Duic!. tOli refractari
Abia dupa luarea de cuvaru a lui E. Lovi.neseu, incepand cu
innoirilor poetice cOnlempomne; Mihail Dragomirescu se indelcl­
nieea aproape exclusiv cu ~n\8 IiteratuJij.. ~i eu "estetica anu1 J922. Bacovia intra. in co~in~ litel<lli. in mi~area pro­
integrala.... o. Caracostca nu se tntereseazA special de critica in act. priU-ZIs! a roocii, prin a beia genera~e postmaiorescian4 ~i prin
Paul Zarifopol era in Germania ~ eAnd se intoarce in 1ttd. scrie alte concieie critice. Mai mull decat atat, apar noi ..argumente"
eseistic.! vioaie. sc: ocup;l cu preca.dere de seriitori str!ini. Ion bacoviene, volumele Sciinlei golbene (1926). Cu \<'Oi ( 1930),
TrivaJe moore chiar in anul apariliei Plumbului. ComedH in fond (1936). Stanle burgheu (J 946). Dc:$i poetul s-a
Prin unnare, primuJ euviml eu rnai mare greutatc in etta ce exprimat deplin in primuJ volum, oricum per.;pectiva se lArge~te ~i
priv~e •. bacovianismul
h
iI are, in aceasta. faza tranzilorie, E. se adance~e. Astfel, Perpessicius, scriind despre Sciintei go/bene,
lovinescu (pc eare primul monograf al lui Bacovia. Mihail se refctii 1a toatll poezia lill Bacovia de panli atunci. tn afam de
Petroveanu, it amintqte door in treaca.t). Pentru criticul de la simplitatea .,horalianl1" , p recurn ~i de •.acel suras de prim!vara
Sburt'ltorul situalia pare darn, fhm a incerca 0 ierarh.i7.art valorie! furat4", autoruJ Menlillnilor entice intui~te esenta bacovianismului
a poez.iei bacoviene: Baeovia "de n-a creat p;>ezia de atmosferA, 3 ~ cum s-a relewt ea inca din Plumb, anume realizarea de mare
intrebuin\8t-() cu inUUurarea atat de eompleUI. a oricArui artifieiu subtilitate artistic1 ~i imaginea unui poel damnat, al ..dezn!dejdilor
poetic tneat s-a confundat eu ca" . Simbolismul "elementat" al
acestei poczii at consta dintr-o ••ci~tezie imobila.....,profWld I. E. l...cvifIC:!CU, Bacovla, in Critic~. lX, Bucureil'i, 1923. Rcprodw. Tn Scrl~rl I,
animalica.... Bn\ urmA de splntualitate . Desigur, teza este eronatA 81.lCUtqti, Editura Minerva. 1969.•.Nicaieri DU !Ie pone nW lulbwltoue problema
"J)Oerici de atmo:Srerb ca ... Bacova Cclc doua note stndmk ale ~Iui de
I. ..Poe-04la lui BacoVIa c modema fI romincasca prin atmosfera. NICiodati pc cad, hi mijlocul uoei ~ sinistre de loamnl, ~ CU $Ig~~ 0
tnste\e:J ~Ior provindale ell m~ ploi de loamnA, ell dczo1area petSajClor fi aanosferb. DU f~ ~ 0 muzid.. (...) A1m05fen lese din ilml18na
cu sooontalca ipCClr~ a wbdor tom1oqtL nu $I'" ga.sic un acccnl mai tragic" aenatulor, a ~ilor, a expceski poctioc Ji din ~irea lor monoronA; obtc:si.a
rm GdNIiretl, anullll, nr. 5, 1923). <II ehiar tmpresia UDCI in1al$ltA{i ti PWfurWlIli. Ia care SPlOlCic mobile nu ajung.
2. ..Aceasu cane (PlUMb, D. m.) to ceIc pptczccl de pIl&1l1l, a ~ 0 poczie Poetia SCI m.:Iuce, astfd. nu nwnai Ia un nlhili$m in1electual.. cI ti UlluJ eI1C(1C; cum
noul. fitmintal.l din pcnonaIllale 1'1 din de:madc)de,.lipsit1 de zaura oriCl\rci ambl\1I CIno\Iunea el rudimentart ~ Diei 0 IcgllUrl ell ana pnvh.a ca l.1li artl(ICIU, cu.ttu.I
p detertOCiunl". $i dc:spfe cadcn~ vusuriloc ..kganan:a specifIC baoovianJ are h.covian ~ I1UU muh 0 ~ impom.... \lDei IrtmllUn satume de eI1cusm.
striden\ll aripilor de plumb to can; se nlpu$tqle vlnruJ ~ pc:SIe (are innegrqtc PnII jocuJ tuoos:ul al dczausruIui ce hnptnge pc ~ spre pnnuliviSm".
sifli'rillllea (in Ml$C41"f!fJ III~, anul U, nr. 36-37, 1925).
N

2.. E. Lovinescu. G. BocoviD, in IstoriD /i/WQrurd r(}"f4~ (Oft_POlY""! II ,


3. E. Lovinetcu: G &Jcovi,g, flI eritia. VII, ~. Edllun AI"IOOfa, 1921. £voI"(ID por-id I,rlu, Bueure:Jri. EdifUn AOOOfa, 1928.
14 CONSTANTIN TRANDAflR pOEZlA LUI BACOVlA IS
amare", a unui •.mucenic a l propriuJui sau destin implacabil" l. poe~ de dupa. primul r.1zboi mondial. De retinut ca ~n
Simplitatea, discl'e\ia. senzatia de ,.geologie misterioasA" ..dau Cioculescu aflml!' to~i...prezenta unui artist lucid". chiar de p
mAsura acestui mare artist, 1a care fuziunea dintre vibratie su­ ,~ intelectualitatc in notarea unor stm..a1ii sau impresii poeticc" ,
fleteascA ~i e"presie e absolutA". ~ i cnticul exemplificli din be l~ug E curios cum poez.ii ,Jipsite de compozi1ie" , Bra rn.ijloace plastice
densitatea, simplitatea (naturale~ea) , sarcasmuJ, rezonantele aceslor deoscbite denoUi, tOI ~i, evidenta Mei ,
vernuri incrustale pard in piatra, Cll dalta. tn interprctarea lui In strtlnsll leglltucl cu teza ,,sinceritalii" dcpline, se dec~azA
Perpessicius, ~i a doua culegere, Scaflfei galbene, conIine, in disputa intre ideea lipsei de artii $i cea a con$tiinlei estetice, care,
continuitatea valoridi a celor din Plumb, poczie de confidcnte anticipand, se va intensifica paru'l. la a deveni laiunorivul ..bAUiliei
dramatice. de ..dezn3dejdi aurumnale", de "intim1l. esen~a muzical!, pentru Bacovia". Pc linie lovinescianl, cvident. ~i Vladimir Streinu
ce se impWle suflcrului de tirania melodiiJor simple", c:f dezolante are convingerea - mult prea ferma. - cli (aclorol deliberat li~te
ecouri provinc ia1e, cu acorduri c1egiace de •.hannonidl' . La randul co desav~ ire <lin poezia bacovianll care se manifesUi ca simplu
s!u.. $erban Cioculcscu realiuntii 0 privire de ansamblu 3SUpra ,,act de adaptare, ea in ordinea vegetalli. sau, cel mai adcsea. ca in
liricii bacovieoe. Cll prilejul apatitici volumului de poe:zii in 1934, fenomene de geolTOpism ale univcrsului inert", E drept cll punctuJ
care include cele trc:i c ulegeri aparute anterior. Sublilul critic de pomire se a11a: in cotI¥iin~, dar de aici lreCe in o rganic ~i
pAuunde, mai departe, in anorganic, in mineral. in sensul ..demiteni
apmciazA originalitatea vemuilor din Plumb. care aduc ,,0 nota
spiritului $i at regresului moral", E un caz rae de "ocolire din instinct
now" in poezia rom3neasc!. ,,0 noUi elemental'!, de dezagregare a oricllrui artificiu de ajungere artistic!": ,Jubire, instinct. mn itate:
suflete3SCA, ~ descompunere. imp us1 simplu., f~te, cu caracter trepte care coboara pe Bacovia din sufletesc uman in fiziologia
de fatalitate' , E. observa criricul. 0 poezie monocorda, M
tigurape deosebiUi. irnpunindu-se doar repeti\ia, obsedant!., capaci.
animal!, .P': de aici. in traiuJ orb 01 materiei, aJ primordial.itApi
concrete' . Vladimir Stremu nU-$i schimbll opinia niei mai tfirziu,
tatea de materializare iqiUi din comun ~i de a crea senz.ati,a dupll 28 de ani. El continua: s1:!. cread! ca poez.ta bacoviana: este " un
regresiunii ,,spre originile confuze ale viC1ii", Poczia a.ceasta ~i fel de cmanape biologiell, plasma care zv5cne$te scun $; diocolo
concentreazA atentia asupra unui obiect ~ se revolt!., in aparen\1 de ~ce formll de via~ organizatA. deci dincolo de cOR$tiin\8 de
monotoD, impotriva autornatismului sufletesc, Poet "elementar", al sine' . ~i to~i. consirnte criticul, Bacovia "e~'te un poet unic in
,.subco~cntuJ ui", aJ ,,impresiiior organice", cu 0 excep(ionalA literatura noa.strn ~i. dad. nu ne-ar fi teamA de zcnemeaua anoni.m!
putere de sugestie, Bacovia, crede ~ Cioculescu, n-ar fi in a cititorului romin, am afinna ell este un poet unic chiar in cadre
stare sa h<lnsgreseze demlldejdea provincial!. ..sa.
smulga univer· mai largi decal acelea ale literaturii noastre", Este indiscutabil c!
sului, din alternants periodiell a anotimpuriJor, sensul final al a-i nega lui Bacovia coRfliin\8 creatoa.re, inseamna a-i nega
minfii", ~i to~i. prin divinatie, prin fo!,\<\ obscurl a rostirij, Bacovia modemitatea, in ultim3 instan13, vaJoarca,
a creat 0 mare poczie care a avut un efect contagios asupI3 multor Controversa pe aceastA lemA, a ,.naivitalii" versus artefact
(,,aItificiu") inccpe s1i se ascuta adam cu PUIlCtuJ de vedcre
dllinescian <lin Is/oria Iiteraturii romane de fa origin; pan4 fn
I. Perpessicius, G. V, BDCOvlD: .. Saintei golben~", In Mnl/iwrl criti~, sma I.
prezent ( 1941), care va dobandi, in timp, ~-jg de cauzll, Marcie
EdilWll Casa ~cJor, BucW'efli. 1928. Tn oonrinuare: •.5ufcrin\:lllui Baoovia tnsl

nu se rcz.olvl niei In lamcntalii elcjiace. nki in sarirt vencmcntl. Intre pcisaje de


t. Il:ndnn, Nic.i rrW mull. rtici rnai putin. erilicul nu eUllOa¥t ..,un poet OJ mai
iamI sau moine. de I06mnIl ti lntrc primAveri rimidc. sc: Inchcagl 0 poezie de
mare mtiestric de transpurlere in cWoare fi in sunct, cu 0 pmI VOII ralusl, diu
suspinc intime, de ooulii durcrouc " adde.....
de _t4ta eficien\1 ca BacoviaM.

2. Ibidem,
2, ~ Strcinu. G. &covio: " Plumb",In Pogfnl J~ criticd lilerarll, EdifUB

1, ~ Cioculc«:U. G. BtJCOvID: POD.i1, in Adevdnt/, nr, 16, 28 aprilie 193-4,


Fundatiilor. BUCUll:1ti, 1938. Un •.strigM visttrar' ~ pottia lui o.coYia: ..Directia

reprodu, in hpet:J~ Irrice conremporane. Bucurqri, Casa ~leJor, 1942. ~i to(


c:oborilO8re catre primordialiwe Ie obIigl Ii tncalce limita n;1eri(w'I a ~

aiei: •.Poeme1e baeoviene. lCUI1e, starice, descriptive, fltt mij loace plastice
sun~ .." ,_ ......

doosebile. open.u ilJuprI: poe(ilot pin obsesje. adicl de aeau 0 atmosfm sugestivl,
3. VenlflCDlill roman4 modentd, E. 1', L. ~i, 1966 Mai depcte, I t SlInIie
de: 0 putere ncobi$l'luill. BIIcovia clnta pc 0 coatdIr unicl un clntec limplu de ja}e, ~pn fapnUui c! BIIcovia ... cinw demlla'ea spirirulul, declinuJ naruni ~
a ~ui, _ inllemperiei, _ ~ provinciale, a mansmutuj prevcstitol'" " rnta~ spre btologicul suferind in riunuri dezartkulalt, tvknhe ti demenwe.
de mo-te. cInlcC mOlloc:onl. ~ de,compus artistic in note}e componenle, poale care nu pc IIItcevJI doci! automali$mul unei v~ procOZCliflCle"M. ()ar In ~
00 rezista, dar care Nate ca .we. OJ 0 ooosrmtill pasivitale, isdr ItIri sunctqd COI\SWa chiar gcruul poerutui care, CD mijto.cele 1If#1 (_ ~i caku lale). a
echivaknte", PIItUI sa CfC'e7Je imprt:Sia uoei lumi &construi le.
16 CONSTANTIN TRANDAFIR
POEZIA LUI BACOVIA
17
critic. pomind de 1a realilatea de rapt. dar ~i de la un impuls a l
conuadic~ici, enun~ arhicunoscuta fraz3 co valoare de postulat: mireluciditate ~ demeo\li, obses.ia erotid ~i thanatld. elc. Apoi •
•.poezia lui G. Bacovia a fost socotita., in chip curios, ca hpsil1 de ajunge la concluzia,justA, eli toate acestca. oneal de sinlplu ~i chiar
orice artificiu poetic, ca 0 poezie simpl4, flrn m~~g (E. stangaci ar fi exprimate• •.soot ~i semncle neindoioase alc lucidi~tii
Lovinescu, A. Maniu), ~i loemai artificiul Ie ~tc ~i-I fonneaz1l. lui artisticc". cA intr-adevAr co~in\3 wnanll sufen'I in poezia lui
in defmiti... valoarea" . Interesant e cA G. Calinescu i~ i dezice Bacovia 0 pn'Ibu~itt in patologic, dar ,.numai 0 inlcligcnta artistica
propria-i afinnatie. din 1930, pri n care respinge ..cercetarca prin o poate surprinde in in~i confuzele ei dezagrcg1iri" . Criticul se
zone teoretice a pocziei. ca is cazui lui G. Oacovia, poet inocent
de orice r~tii n\A artistic<1' . Dar imag,inca unui BaeDvia al
angajeaz:'l. sA puna in e~dcn~. cu exemplificliri. tocmni ..procedeele
lucide ale scri itorulw" . Tudor Vianu, ca de obicd, echi librat ~i
"conventicl" creatoore impune 0 now in\elegere a poctului. 'in exact, dccelea.z11 doull faze ale poeziei bacovicne: una in care poetul
spirituJ propri u aJ poeziCI sale. DupA ce semnaleaza. modelele .,npare mai cstet, rnai livresc, mai dependent de modelc" ~i alta in
(simbolismul. in general, T raian Demetrescu., Baudelaire, Roden­ care el "dorc.~ sli noteze SCIlZati01 sa nemijlocit1l, ingenull ~i
bach, Verlaine, JuJes Lafargue, Rollinat), G. CAlinescu c.ltammeazA dureroas!". Construire ~i deconstruire. ar spune cercct!ltorul struc•
..poza" bacovianA (mdi 0 meo(hme care va face cariem; va fi 0 turii liricii modeme, Hugo Friedrich. T. Vianu scric despre poezia
apriga. controvers! pe lema mimare-autenticitate).•.poza", adicl lui Bacovia tot eu ocazia edit!rii volumului Opere, in 1944, ca ~i
tocmai ceea ce reprezinl1 afi!Udinea sa., moduJ propriu de a crea. Pompiliu Constantinescu. Bacovia ar contraziee premisa flauber.
cAei el, artistu/ (ars-artis: indema.nare, abilitate, talent) &covia este tianll eu privirc 101 anonimiz3rea autorului, a ipostaZei lui umane:
..un ilustntlor aJ proprici sale lumi. un creator de contwuri ~i gesturi pc el iI gllsim in intregime in opera sa, care cstc "un documcnl
proprii'''. ..poule", •.simula{iile'· fae pane din acest ,.scenariu". G. psihologie, ·de pozi\ie nefalsificata a ooui suflet ulceral, sucombfu1d
ClJinescu n~te citeva din aceste •.simulatii": poetul stii singur wb greutatca de a exista". ~i tOlu!ioi, poezia sa recurgc la ,.nlljloace
in cavou, prin pare apar fantome ~i trece 0 pasire ..cu peoe aIbc, deliberate". Bacovia, contmu.ll T . Vianu, face parte din prima
pene negre"; plan$.e ~ i r3dc: !W'C8Stic. ride ...moos", ~e promO(ie de simboli¢. prin colaborarea 13 reviSCcle maeedonsldenc.
singuratic prin pusUlle piClC, intd in casa iubitei ~i-i cere sa came Dar rnai cu seam! se ~..A de lalUm dccadenu ~i se las!
un mall funebru, se duce toamna in grMim ~i se intinde ca un contaminat de poe.zia cminescianA., nu ins! in dicliune scntlmcnlalll.
mort pc masa pMasil<'l etc. Alta .,pou" ~ de •.retorica inloacsa.... Mai crede T. Vianu ca prima fm a poczici bacovicne e mult mai
de ,.sBnnarea pW la aparenta. anarhie a solemnit1lti-i.. ; simulaml legatti de livresc. e a unui poet •.mai estet", mai dependent de
discon tinuit1llii~ a fi losotruii, a declaraliei absurdc cu aparmta de modele. Dura momentul genern.li2mii WlCi sin~ure irnpresii. Ichnica
p rofunditate... in tot cazul, poetul \'rea, cu m ultli ingenUJtate, sl1 fie bacovian! tmde cane individuali2area impreslilor ~i, in fine, ctitrc
original chlar ~i prin desele schimtmi de moduri poetice. notatia senzatici ncmijlocite, ingcnua ~i dure.-oasA: ..Tendinta de a
lnilial, pc pozitia contestArii intentiei de transfigutare artistica Zllgttlvi tablouri simctrice, construite, ra\ionaJizale, estc d~itA
in poezia lui Bacovia se situeaza. ~i Pompiliu Constantinescu: acurn. ( ...) Forma se dezorganizeaza. in aceastli aspira\ic cli~
.,oezagregarea individualitli{ii umane sub aspectele cele mai vilale, imediat, 3$3 incat nu 0 dat1l asistMll Ia fningerea ritmului...' .
intre care iubirca dcline primu] loc, il constituie lema fundamenlall1. Bacovia e un poet de notatie scripticll., can: simuleazA naivitate.ca.
JipsiUi. de rctorism patetic, flra cld!cini ideologice'j>rs..anizat1l numai penfro a sugera lipsa de artificiu in exprimarea emoliei directe. tn
pe d ispozi~i fizioJogice ~ i asociatii macabre' . In tot cazul, fcluJ suprareali¥ilor. se praetica reproducerea vorbirii imeme,
..organizarea" aceasta apare destu1 de ciudatA. Dar Pomp iJj~ imcdiatitatca sentirnentuJui. care inseamnJl respingcrea rigidita.tii
Constantinescu revine asupra poezici bacoviene. intr-un text inedit
~i asupra afumatici sale. Mai inlAi, face 0 succmt1l ~ i O1gm descriere I. 1bJd~m...Dar onunde d. Baoovia c:ste lIn1ologic, inlchgenll Sf: artI5lJct c viditJ
fI proSj)C\i.mea c ~ CllI ~ acum douI dcI;:Icnii. clod • IpAruI in tina ~
a universului poetic bacovian : simbolismul C5enliaJ, tragismul, modcm.l : • .dar universul ~ menI, orici! de restriM I f rl, C$&C alii de ongmal,
w

,.minus-vitalitatea", peisajul sordid, solitudinea maniacal.\, oscilalia pnn i~ singulantlltca IUI• .w de pcnooal.ln expresic fI .tit de luad in mlellFJ~
lui 1UtISbCa, prin care~ surprindc ~ irdI an: IOalc atributdc valorUor
I. O. CIlinc8CU, ISlorio f/lnvtw-i/ de 10 oripl pdlf4 ill prttent. Fwldatia pcnlru JII'lCc", ,Ja care: DC vorn adresa, ~ 1Otdcauna~. Exoelcml Ullaprcure, dIt
Litennurt fI AJ1l, 8~, 1941, p. 627. nu ,.puncrul cd maJ cvohw :ll inloe:lcgc:rii lui 8acovil in cnlJel Ul!Crbehd", •
2. Idem. 1930, in U/~ E. P. L, Bucurqti, 1967. p. 4 11. CUm alXIc Gheorahe Grigurcu. Aa:asa ii Ipir\inc lUI O. CIlIDCaCU fI dI..ar lui T
3. Pompihu COIWant1nacu. Opne ,I QUIorl, Editura AlICOfa, 8uc:urqti. 1928. Vianu.
4. Idem, G. 8at:vw:l: .. Operr ~, In Scrieri, I, EPL. 8ucwqtI, 1967, JIP. 155-16). 2. Tudor Vianu, Bocov.u j" N'/ie dejill;'..d , in I-1gun "formr " ' _ , £Altura
Cua ~Iclor, Buctrrqli. 1946.
pOEZ.IA LUI BACOVIA
18 CONSTANTIN lltANDAFlR 19

fonnei. ttigMuirea artei literate in~i . Explica~ia nceasta pare a fi jalnica. de rntare ~ banaljtale. amI de depArute de zona elcrurilor
cea mai justA dintre tOOle. orchestrale maJlllnneene" . Tristelea bacoviantl line de dczordinea
existential1\., cstc ontologicli. De sceea e resorbilA p3n4 la impresia

de anulare. ~i, absenteazA concemplatia, bucuria poetului in accul
crealo r , ~ntru cA ".JlU ~i-a savural lehnica ~i n-a trait in misiunea
tn 1939. Al. Piru PWlC in subsidiar altcmativa spontaneilcte I desAvaquii e.j". eu toate acestea, poeziei lui Bacovia, mnd
~tiin\8 scrierii literare, sugerand cA e3 se subin\cle~e daca este decorativll. ii corespunde imperios anificH decorative. Arc IOIW;ii (ca
eviden\iat simbolismullui Bacavia., ~ind ell aceastJ. ml~are Iiterarli orice poezie aUlenlica. s-ar pulea zice) 0 pudoare enigmalicli, un
rtprezint1i 0 con.$tiinld noud, artistica, 0 transfonnare a liricii, care Ulefabil ce emanli din zonele abscure. Lirismul bacovian, in
inscanul;'i. pl1trunderea in cele mai misterioase aooncimi ale sufletu~ substanl3 lui •.sentimenIaM", e imbibat de arome eminesciene. De
lui ~i ale spiritului, dtci, odat3 cu simbolismui, cele mai im4 fapt, nu uitll sa. precizeze Ion Negoiteseu, e rnai degraba. 0 sarocie
preslonante muta\ii s-au produs in legliturn cu Idua repre;;entard. semimenlalA, impinsa spre .....senilitate". Autenticitatea desAvaqitA
Prin urmarc, tinArul crilic sc consacrn relatiei lui Bacovia eu iniLltun'!. orlce artificiu, me~tc~ugul se dizolvli in naturale!e. ~i cu
decadenlismul, in ~a mai mare mllSw! ell Rollinat. dar in ~Iigul tonic acestea., serle negro pe alb despre ,,ar1ificiilc literelor'~ .JocuJ
poetului nostru, fiindca. ceea ce 13. francez apace •• trivial" ~i consoanelor ~i vocalelo"", despre ..tehnica aUlt de subtilA' . Con­
"cxpozitiv". cu singura ratiWle de a exprima thanatofilia, la poetul fiuntarea spontaneitate I artificiu. autenlicitate I pozll COnlin~ sa.
roman CSlc esen\A muzicall1. Dar nu ncaplirat prin scufundare in fie nodul gordian aJ comentariilor bacoviene. uneori chiar la unul
subcon~tient. pentru a se dcbarasa de logic!, ~ cum crede AI. ~i aceJ~i exeget.
Piru: ••Expresie a unci simple naluciri, poezia desfllcutA de logtc:11,
incearcA ~ sugerczc vietuirca in afara evidentelor prin excluderea •

obicctu1ui" . Am putea spune cli intervine in "coneen" 0 voce


OC8..$teptat de viguroasA. dacA ea n-ar fi r!rnas muM vreme lmediat in perioada postbelicll, poc~ii conrinui'l sa. aiM intdietate
"inedltli". E vorba de Simion Stolnieu care, mai mult sau rnai PU\in in admiratia fa~ de. poezia bacovianll *i
in actul de reconsidcrare
surprinz:ltor, it include pc: Bacovia in categoria poc\ilor "eu cane", a ei: Mihai Beniuc, Eugen Jebeleanu, Maria Ban~. A. E. Baconsky,
leltr-e, oli. rnai simplu; a poe\ilor culp. care implica. emar erudi\ia. Petre Stoica; ~i vor continua COllSlantn Duzea, Ion Carnion, Radu
E cam mull spus, iar Simion Stolnicu se ref~ indeosebi la calit!itiJe Omeci, Sl Aug. Doin~ Horia Zilieru, Nichila StAnescu, Victor
stilului ooeovian: conccntmre3 ma'(inU..••lehnica expreslei eliplice", Felea, Actnan P1\.unescu. Ei. poetii, impun cultul bacovian, de cele
patctismul bine dirijaL Apoi, poetul-eseist st1lruie nu atit asupra mal multe ori la modul simpatetic. ExcunuJ critic preia initiativa
,.rcgistrului intclectual", eftt asupra ,,registrului sentimental". ceca cu 0 ingeniozitate temperatA ~i cu 0 specifica profunzime, di n
ce pare 0 contrazicere. CAci, indiscutabil. Bacovia este un antisen· p.1cate, inlr-o prima fa.z.ll., cu multe sechele sociologizante.
timcntal ~i aici i sc poatc atribui calificarea de ,.po~", awcll de Ion JVitner serle, in 1949. despre Universul poetic 01 III/ G.
adaptarea unci atiNdini premeditate, cum ar fi demonismul baude­ Bocovio • intr-o gril:l strident sociolo$icll. Nimic din ceen ce eSle
lairean . ..Poza" apar\ine de 0 ..esteticA", ..ca un tTuct artificial al specific anei, in coordonatele ei speclfice, nu interesew. Tonali­
eului luptfind (<prin sine» in contra ((golulub~. disperArii de a exista. latea sumbr.'l. a poeziei bacoviene estc efectul societatii crude ~i
contra narurii in~lAtoarc". Poetul cautA efeele/e, provocalor, reg!­ nedreple. Cu aeeasta poez.ie. s-ar putca reconstitui istoria unor
zeazil, masdfs artifici;, procedeazli ,,metod;c", ca inlr-o ars ~i tulburi, nicidccum structura legitim! a unui .,univers poetic".
combj"atoria . Luica aceasta CSIC imaginea unei reaJita~ stricte. in care imaginaruJ
1ntr-un substantial studiu din 1945. Ion Negoi\cscu pledeazll artistic nu ~ nici un rol. Unneaz.a. 0 serie dc cercetMl marcale de
pentru naturale\ea bacovian1\., care ar acopen pana la suprimare I. Ion N~llcseu, Por.,ia lui BQCQ\~. tn Rn'lSla Cwr:uIJII UIWIlr, nr. 6. 1945;
m~te~gul: "Dadl la Mnllanne artificiosul lehnic i~i cree<lZll republica! in ScriJlori modD7f/. Edirura palIN Luen.!\d, 1966.
motivele incAntArii, care sun! toemai un maniensm de virtuoz. In 2. Ibidem . ..Nici unu1 din CUvinlC nu C IllLlti~ IICOf - Ias.I un \lid i~bi~ tOIllC
Bocovia tehnica e roaba stllrilor emotive. copl~itoore in mizerin lo r comribuie Ia decor, intnl dcp.Jm in zidirea lui, nu fn mall!fi.J.htatea cAmoas1, plasuct.,
AI. PIN, M . RcJlilftll $1 G. Buro..w. in Rl'j1l':Xe sf inl~/e. Edltun. Sensul C:I in Iligestla imall:rWI. VJIiA, muzicall. confimllnd Ilmbolismul lui Bacoyia. ( .. )
RomAoeso.:, CtaIoYIl. 1974. p. :!02. o 1d/",c4 0.101 fk .fllblikJ (I. m~ C. T.) fi ad! de stapAna pe mijlO3Cele sale duce
Tn mod lira.: Ia joc:uJ inxtic aJ vizluniJo,".
2. Simian SIolmcu. art><:ai inedll. pubhca1 de Simloo Barbulescu in Almwwn..1
lilerof', 1982. pp. 17-20. 3. iQn Vilna'. In PasluMQIui Puvd KlW'«tlgIllIl, Editun de Stat. Buo;urepi, 1949.
r
CONSTANTIN TRANDAFlR POEZ1A LUI BACOVIA 21
20
1
perspectiva .•rnanustj", dar din ce in Ice cu mai mulCl deschidere po:m la Bacovia est!! fundamental 0 eroore·· . Mai face eriticul 0
~ Ire natum propne artei lui Bacovia . Genealogia simboh!.l.11 (cu dreap~ distinctic intre eroul eminescian (romantic) ~i eel bacovian
p red.dere a simbolismului ,.protestatar"') este refrenul majoritAtii (modem). Sufcrinta este elemcntul comun. numaJ ca pnmul 0
discu{lilor in perioada 1949-1965. Dar lOt acum incep sa se fadi uansc:ende, al (ioJlea a plaseaza in absurdul existen\ial. E 0
rereriri la modcmitatea poetului. ailic3 In ~irea simbolismului schlmbttre de planuri. de la gnoseologie la oDtologie. Anonimatu/
C3 expresle ,,antiburghczA". De plldi. G .. Munteanu iI trece pc defin~le erool bacovian (kafkian. cnmusian, bcckettian etc.): ,.Omul
3.l.l[~ Piumbillui in tftndul marllar elegiaci din liter.ttura univer­ singular, intr-un univers aI cumplitei monolonii ~i 31 abrutizarii
sal4 . Se invocll tot mai des cuvanrui "existen(A" l!i derivatui sliu (cum este acel a l lui Bacovia), i~i suport.'i singun'lt.1tca (j'u umilin\li,
"existenlialism", ea pe un destin implacabil, lipsi' ins! de once mlirc\ic·-. In ace l~i
Aceasta dtmensiune existenlialisUi a poeziei lui Bacovia in~ limp. Viclor Felca apasli. pc ,.profunda sinceritale a emotiei
in aten\13 specialll a primei ~i consacrate poetului. Foone bacoviene" , pc !ipsa orielrui ..artificiu", cu precizarea ctl poetul
interesant. volumul este sa:iS "in limba ~ Existence poerill.ue .,.n-n fosl lipsit de ceea ce se num~le !jtiin\A a versului, anA:
de Bacovia, 1958. ~I apartme Svetianci Matta. La rei de surpnn­ simbolismul a fosl 0 ~IA riguroas.'l. in aceasta. privin(.3"; "Numai
utaI', ea s1i nu spun ciudal., c faprul ca scricrea nu a fost mel( tmdusA ell 18 el m~e~ugu l dispare in natumle\c, ~i daca uncle procedee se
in limOO romfull. E un dcrncrs intcrpretativ bazat pc ontologie, mai ob~rvll '3 13 _intiii3 privire, .c!e nu f~ decal s1 sporeascA
bioe zis pc 0 viziunc kirkegaardianll asupra existenlei (La rna/odie incanmrea . Cat despre croui line oocovl3n, aeesta nU-1 alteeva
a la mort). Autonrea s~ie asupm unui poet •.proscris", lortural de dedil 0 viclimil a iadului burghez. a unci lumi "eronatc" ~ i un
pn:sennfficnrul mOl1ii (Uourir sans cesse). 0 intrebare obsedantli: denu\..'Uor aI ci. Mai nuan\al. ca de obicci, esle Nicolae Manolcscu:
cum se eKplidi accaslll propensiune clUre abisul TnOl1ii? E un caz ,,La Bacovia conceplcle se lopesc ea zahllnli in ceai, p3striindu::ii
IIplC de deznMejde cop lc.i~it~ . este ••boola de moarte" > existenta doar aroma sau guStu!. se resorb in substanta ~i a lirismului' .
ca sufenn"," de a muri . Pentru cA face pane dintre "martirii ~ i, inc!, mai dec is: •.Bacovia i~i eompune, ca Macedonski, 0 mascA,
existen\ei", in rand cu Kirkcgaard. ~tul nasbu este mai occidental i$i face din sufcrin\3 un Slil. 0 conven\ie, care e manierismul
decat oricare alt scriilor sud-est european. decaden!. Poetul se joacll pe sine, en M inulescu, dar nu spre a se
Cartca Svellanei Matta nu pare s.!I. fi fost eunoscuta la noi in disimula, ci spre a se expnmll. TranscrisA pur $i simplu, cn intr-un
VTemea aet."C3, sau, poote. nu trebuia 53 se dea de in\eles cll se ~tie Jum:li intim, suferin\-,1. lui ar fi mai degrabA incoerentli.. Ea are
de existenta ei . Cnllca noastrn mcrgea pc linia eomparaliei lui nevoie, spre a fi ce e, de 0 «(inlerpretare», nu oricwn. dar de una
Bacovia eu Eminescu $i eu simbol~tii , ori pc disputa mai veche plinil de gravitate $i de patetism. Bacovianismul e 0 haim de leatru.
privitoare 13 ecualin candoare absolutl-conven~ie. Matei CAlinescu. o po7l1 palelidl. a ncbuniei. poza. nu inseamna nCSlllceritate: nu e
de exemplu. estc partizanul neafec~. al sinceritlltii: •.A varbi de vorba de un r:lport intre aulor ca pcrsoana. reala $i poel. pcntTU ca
no i avcm In vedere numai pc poet. Dar reticitind pc Bncovia, nu
I. I..IeOl'gCUI ruxuo.linc1. La 1'ffti.1(V'rtl lui B«oYiQ, in Ga=CIQ Ii/aura, nr. 30 :p ascuhAm spovcdania unui dispcrat, ei luAm pane In 0 punere in
31 , 1956; Tcodor Vlraobei: PulfCft!! de rrpu iff studlerN lui /Ju.cmf4. In Trlbww, seen;}. poetul desprinzAndu- se pc fondul universului caruin i-a dat
nr. )5, 1961; Ov S Cmhmrulllccanu, introducere b edilill Scrim de O. Baeovia, viata ca personaj . Pe scrut: Bacovia eslC in poezic bacovian. Opera.,
Buc::ure~u. ESPLA, 1961 ; Cornel Rcgman' NI'CU/u/i1/1 80C0'1i4. in LucftJfl1n<I. nr, o dat'l. ce-$i n~le ereatorul, il impune insului biografie: tuiburlUor
25. 1963; DumitnJ Mit\!., in U'n'aturo ro.on6ltd (Il inupuruJ s«:Olulul XX. ButUrqti. e cd, voind intr-un r.ind s1 serie un roman 3ulobiografic, poctuJ
E. P L.. 1Q66 etc. trece ~ asupra erouJui s:lu, care nu mal e Bacovia. ci ...
2. G Munlcanu. in SIt-DUO, nt. 10. 1956.
bacovian' . $i mai sene N. Manolescu. in felul sAu incitant, aproapc
) , Svetlana MI'Ita, !ixis_ poiti~ de /kM:oviQ. ZUnch. Edllicn P. G.
conving!llor ehiar ~i cind nu are dreptalc, d~re ..eminescianismw",
KeIlCT-Wmll:l"llhur. 1958. E leU de doctonIl, c:alifleatl .,subtilWnTIC d $Ingulari

"decadentismuJ" $i ,.scntimentalismui" lUi Bacovia. ParndoxaJ..


puk:hnrudmts K'I1SU corl!ICIipwn" .

4. Ibidem: _Uot questlOll: a quoi tienl i'llIl'l1il qu ' C)(tf'(:e sur Bacovia CCI abime '. MalCI UliN."SCu. In Aspec'~ lilaure, E. P. 1.., BUC'UIe.,<tIi, 1965.
de 13 mon? Nom IOU$, d'ordin~ Ia fuyonJ eomme I.a misere supmnc:. Quand 13 2. /bUkm.
moI't t$I Ie danger supmnt, dil Kirlcepard. on ~ ttl 13 VIe; mais quand on
dkoo~ Ie danger plus lmible encon:;. on ~ en I.a mort. C'tSf Ie cas de 3. VielOt Fciea. Boaniu, in DiD/agurl de:Jprr J1MZ~, E. P. L.. B\JCUI'e$li, 1965.
BaeoYla. Ie cas Iypique: du dbspoir - C' tSf Ia ~ <ana.ladic ., Ia mortlt, b 4. NkolllC Manolc:scu, Preful" la Bac:ov>a: Plumb. Ii P. L, col. an, BUCW'CfIi.
plus u:mble d tomnme COfIrrotiicM qu'all CTlfan~ I'existenc:c ct q ui consistc ' %6.
JUSfCmeI'II 4 ne pouvoir' pas mounr"". S. Idem. G 8acO\iII. in lActurl (nj'ulele. E. P. L . B~ 1966. pp. 85-86.
24 CONSTANflN TRANDAFIR pOElJA LUI IJACOVIA 25
Leo Spitzer. Bacovia conc~ cu Arghezi. Blaga, Barbu in ceca ce constiluie inscmncle valorii Tn accla.lj:i an, 1971 , Marian
perccp\ia lui ca un contonporan cu anxicCl\ilc noastre, cu con~iinl.U Popa i~i oricnteaza analil3. asupra obsesjei oocoviene, care estc cea
noastra. estctid. Autorul mooografiei zAbc)\Ie$te, intr-un capitol a alien1rii omului in univcrs. obscsic cu caracter purificatOf" ~i de
special (BfUX)'l-UJ ast4ZJ), asuprn omului tragic in viziune modema. sulizare a realitatii lumii ~ i individului. In acest lei, prin obsesia
cu exemplifidiri din Kafka, Beckett. Camus, Sartre, Cioran ~i Cll 0 neantu lui, se impunc analogia Bacovia - Arghez.i, eu dcosebirea cl
extinsa cxpunere a conceptiei lui Jean Marie Domenach privitoare pOClul Cuvinfelor p<Jtril'ile "dialoghem eu un transcedent antropo­
la tra$icul modem. Cu aces! context se confruntl1 poezia lui morfizal, ~i totu~i IIllanglbil", pc. eaUi vrcme ~tul Plumbului nu
Bacovl3: "Un poet al cului s~iat. ~i. in sfem acestuia, WI poet a1 are putcrca figudrii lransceden\ei. tn privinta mfluen~elor, Bacovia
eului de exccp\ie. nu mal este legat de timpul lui literar. dedit de Ie prive~tc oarecum indiferenl, nculm!. fhr.'l. angajamente estetice
cpoca modem! care a alungat cui. de neolo unde parea sacrosanct. sau afcctive, ca pe 0 swnll de instrumente. tn plus, oriclt de sponlaIl,
din lirieA? Bacovia., rnmanand dependent de simboli~li prin limbaJ dar in spiritul ilteraluni modeme, la Bacovia discursul cste supus
~i p rin con~ inta eului, se dcpArt.eaz1i net de ei. intrucit submineazA discontinuitA\ii. fr.1nturilor, dislocJ.riJor'l rupturilor. Automatismele
preSligiul intangibilei instan\e ( ... ) Teroarea in rata lumii convulsive seamAna. cu eelc din Icanul absurdului . Pulin mai tirziu., Marian
se conjug! la Bacovia cu incLina\ia de anonimizare. de anulan: a Popa revine asupra subiectuJui Bacovia din perspectiva ,,hilaristicii",
fiilllei, prin retragerea din sp.a\iu ~i limp, prin refugiu! In perifcrie. care impune 0 corectare a imagmii incet3tenite a unui poet v.l.zut
in odliiJe minuscule. in pivni\c. pc cfunpuri acoperite de zApada... exciusiv in iIXlStadl tragidi, G. ClIinescu sesizasc deja "bufoneria",
sau in epocile preistorice. pierdute, Poet satWTlian, sumbru ~i ehinuil. ,,rlisul sarcastic" ti il1SW}i Bacovia vorbe¥c de •.riisul amar", rflsul
indoit de sine, B~covia se manifestA prin impulsurile proprii ,,hidos", Marian Popa persevereazt\ in analiza derizoriului. a
litcraturii modeme" . Dc acwn ineolo, aceastJ afiliere la modemi· comiculUl funcbm. a grotescului. a ironici. IIltrorluciindu-1 pc poetul
tate a lUI Bacovia, ori contcstarea ci rna; timidA, lllobilizca.7..'\ nostru in tradi\ia tipului fool, din Antichitalc, Evul Mcdiu !ji panA
excge-lll.. Ia Tril>1.'\Jl Corbierc ~i Soren Kirkegaard. Asurnarea grimasei. a
Laurentiu Ulici nu se aliniazli la multe din "locurilc comune" gesticula\iei bufon~ tine mai cu seamti de aliludinea modemA:
ale criticii. In primuJ rand. contest! faima poctului in actualitatc, ..Discursul bacovian cameterizeaz:1 ipc;maza modcrn4 a unui clown
dimpouivA pla.s.fuldu-I intr-un con de umbra. Apoi, observA 0 devenil slmbol totalizalor aJ fondi\lci omen~ ~i unicul actor 31
involu\ie vaJoricJ. a pocziei sale, de la un volum 13 altul, pJ.na. 13 unw etem spcctacol ~tesc" .
ex ten~. ~i incJ.. ,.Bacovia n-a avot niciodatl 0 ~iin~ tn anil 70 BacoVia atinge COla eta mai inaJta a receptArii. Este
esteticA' , ceca ce inseamnA 0 imprevizibila intoarcere a discursului Cilll esle comenta!, mru mult parca de oricare nit scriitor roman.
critic la prima fazi a receptarii acesaci poezii. tn fme. simbolismul Nu se pot rt:\IOC, in aceste pagini, dedit celc rna; fecunde hWi de
nu ar constitui decal un puncl de plccare ditre upresionismul sAu covin!. lall\, Florin MiMilescu stlirule asuprn .Jirismului mascar'.
instinctiv. "pur": ,,Aunosfera Plumbului nu e deloc wi aspect al Poetul nu sc spove-ck~le. mai degraba .$0 Rscundc", ..disociindu-sc
fonnci; ea tine de 0 pozitie ex.istco\iaJA diferita de a simboh¥ilor ­ de cui Silu cmpine: ..Liri<mlUl oocovian ocol~tc in mod predilect
oricntata sprc centrul realit3\ii printr-Q zvaenire anlipozitivistA ~i expresia dllectA a sentimentu lui printr~ proiectic a eului profund
printr-un exces de sensibilitate deformatoare, ca in pcisajclc ti a SUirilor lui dominante, a obsesii lor' ·3 . Sal.8nisniul bacovian in1m
suferinde ale lui George Rouault. Bacovia c sin~'\lfU1 nostru in 3ten\ia l>"J>CCial:i a lui Mircea Anghcicscu. Faustie. poetul acceptA
expresionist. Mai mult decal Blaga, vreu sA spun mal adcvArat ~i un pact cu diavolul. cu prelul renunl-'1ni 101 identitatea sa banala, 101
mai pur, intruc31 nu avea ~ ~ nu-i ~ pc Rouault t i pc conditia sa wn3n1i de (muritor», ~tigiindu-~i puterea de a se
Klee. pc Ensor lj:i pc Kandinsky, ~i niei doctnnele lor, lnocen{a it comuni~a, de a se cxprima adicJ., picrde pulerea de a comunica cu
salvi de 1a epigonism. in sc5"b iI adanci, Ia epuizarea mijloacelor, ceila1li' , lntr-un dens cseu, Nicolae BalotA semnaleazA. prezenta
mtr-Q Sleril! imitare de sine . Cum se vcdc. ne aflam intr-o now tuJ~toare a lui Eminescu in \eSlltum poeziei bacoviene. Se face
cd a interpretAr1i poezici oocoviene, IllOCar cJ., dintr-un noncon·
formism de inteles, i se neag3 percnitatea.. in ultimA instan\3. toc:mai I Manan ropa, AfoJeI~ II u:empl~. al!tm crifU:t!, Editur3 Eminescu, Bucurqtl.
1971
I. Ibidem. pp. -'Ll--'LL. 2. Mem. Hrlurnli(u oocul'iutuJ, in Forma ('(1 j/('lormur~, &litun Emiocscu.
2. Lauteflliu. Ulici. ~ &.:rJvi4. in R«:un. Edil\lta Cartea Rom"neuc~ OUo;Ul"e~. 1975, I"' 67.
tlllCUl"qli, 1971. p . 67. 3. Flonl1 M,halil:liCll, L,,"i$nrul mascot, ill , llenc.'U, nr. 9/ 1971.
3. IbUlem. pp. 321 - 322. 4. M,~ca Al1l!-hdcscu. in Rc.';slo de islOllt lllt'Orit 11Ic.>rarJ. I1r. 2, 1972.
POEZlA WI BACOVlA 27
26 CONSTAN11N TItANDAFlR

o scurtl ~i penctrantli parnlcl4, co accent pe tema plwului: ..Vaielul goluJui afcctiv)"I, .. lmpasibilitate absolut.'\", ..anafeeliv", ,.pulsalic
pare obiectivat c.a in clasicul (tSunt lacrimae rerum)), Un Bacovia dureros-obieetiva". ..distan~", ,.schematism", ..dcpcrsonaJizare
clasic? Nu, ~ indoiala, Dar un BacOvla modem, constituindu-sc prin sarcasm", ironie •.rece ca 0 crustA". ,.limbaj aspru, parcimonios,
de bun;'!. m!!.SUm prin 3ntiromaniismuJ sliu", Rc\inpm: modcmitate hirsut", ..gcstidl. ~i mimieli scntimentaill" etc. elc. - iatli reactii care
~i antiromantism. ~i plansul en tilnguire cosmic3 . AI. Paleologu an.uleazll scmimenlal.ismul propriu.-zis. Aceslea ...)mpe~na l izeaza
explictl. a ltrel, favorabil, "invo lu~ia" de la Scdmei galbelle incoace. pnn ncade(Cn\A afeellva., pnn sufenn\3 amorB, viscernll\' . Demonw
Asemcnea lui Grigorescu din 3$3-numita "perioa~ al~" , .. Ia str3tiile sum perfeet aniculate. E drept dI. analiza criticuJu; depn~~te
Bacavia anemierea expresiei ~i reduclia ei In un soi de af:l2.ic, 13 0 sfem tezei asumate, realizSnd 0 deschidere in evantai cAue alte
inhibitie nproape de mutism, ~ cum ajunge in Stante burgheze, e dimensiuni ~ i sugcslii ale poeziei bacoviene: Thanatosul (obiectiv,
fire~tc). solitarismul. conven\ia (desigur) muziealli, simboHsmul,
de fapt rezuhatul unci emancipari" fa\!i de elemcntul decorului
simbolist.. ,'· Nu inscamn!i neap;'l.rnt 0 cre~tere valoriea, ci numai 0 intcrfcrente autohlone etc.
maxim;'!. dccantarc. 0 "despuicre extrema:" de mijloace ~i "efectc", Substan~iaJu l eseu al lui Ion Caraion, Bacovia, sfor$ilUI CO"w
,i"uII. dezvoltli ceea ce a fost nwnit ,,murind fhro incetare", In ciuda
al carei rezultat ..e pc de 0 parte vacuitatea ~i atonia manifesUrii
exteme, care niei nu rnai e propriu-zis expresie, ci se reduce la unui discu.rs marcat subiectiv, ..de poet', esle cxcelenl poten\3tA
ideen unui foarte mare poet - in primul rand, un poet al neanrului.
enun~, f r pc de aM parte acumuJarea nemaipomenil~ a depoz.itului al ..s~itului" care inso~le pennanenl ..inceputul". In cunoscuta
intern" . Poezia lui Bacovia se mi~ti in profunzime, nu in exlensie. dispulA ..spontaneitalc" sau ,,artificiu", Ion Caraion se sltueaz4 pc
En are greutatca plumbu1ui care se sedimenteazA. o pozi1ie de mijIoc, eel pu~in dcdarativ, AccepUl cil exist! la
In 1974, Gheorghe Grig~u realizeaz1l 0 sintezA avand ca Bncovia ~i ..plans programal,", .,recurs la artificiu poetic", dar
idee-piiOi antisentimentalismul lui Bacovia. A fost ~i incl1 mal desfidc nbsolutizarea conventici in dauon "sinceritli1ii", E vorba,
r.1sarc. din dnd in clnci, 0 neinlelegere cu privire la reaqia mai cucind.. de ..ambiguitale", cu aple<:are spre nUlenticitalc:
psihologicti a poctului. Un Bacovia ,,sentimental" dcscopcnra unii .,l3ncovia nu va inceta niciodata a fi pana la un ponet sincer. dupd
citltori, profcsionj~li sau nu, atat 1.a gradul acuitli~ii intuitive, dit ~i cum nu va renun\3 101a1 s!-~i reflectc ~i sl1-~i filtreze de Ia un punel
Ia acc1a al mtenlionalit..'I~ii. Abundenta lacrimilor (plansul) justificti Iehnic incolo acwnu1arile sezoriale, ideile scnslbile, acultd\ile inutile.
indcob~te 0 atitudine scntimcntalti, e, intr-adevM~ Wnlarc3 fizica a Vom dezvolta, intr-o rnAsurn., acea.stA - sa spW'lcm - ambigultalc
unui sentiment care leaga con~inwle intre ele, lfl~ 1a Baeovia 0 bacovianA. poote singwa importana, celelnl ~ - aproximativ, pUlinc
asemcnea "umanizare" impliciU1 se rezolva artistic. nu .sentimental. - fiind nwnai arborescen1ele sale, lnerentc" , ~i tOl~i, pe parcurs,
In pnmul cind, func~ioncazA intUll'Ca existcntiala ~i abia in subsidiar inchna balan~ sincerilA~ii: "Nu exista. disonan\ll, nu exista priso,i'
aClionea.zll. factorul psihologie al imagina\ici. lnterescazlL, de bWlti nu exist! fard. Rcglarea anifieiului - iat1i artificiu1 lui Bacovia' ,
scamti, consccinW1e eSletiee ale viziunii E posibil sti imre in Cal prive~lc .,fondul" poeziei baeovicnc, cl tine de 0 slruetun'i
diseu\ic, eu folos, ~i perspcctiva traglcA, ~i aspirnlia e!l.trc un ideal ,.3Slcnied", de 0 inlcrionlalc conflietuaJ!I., anxioasti, dcfinita plnd la
coleeliv, Dar Bacovia I1U eade in eroarea lui - s.'I zitcm - Verla inc I. Oheorgh.e Grigun:u, Boco';a. un Qntist!llfimental. &hrura A1batros. 8ucurq1i.
de a renunta 1:1 originaJilate in cfu;iligul une-i comunic.w .,mnanc..... 1974, p, 8.
Gheorghe Grigurcu ajunge, in mod nomlal, la concluzia c!l. lOtl/lla 2. Idl'm, p. IS. In conLiDuare; ..Ccea ce f'i\minc dsn presupusclc .f«le lie poetulul
Bacovia, dar mai ales acea "minor.l muzicaliwlc oarba, cer,;ind e ilIIn de: n~, IIhca rniduul loco Cultiv1uta «rICrV11oot maJadivi n:~1Ii
compasiwlc", nu-i decal 0 punere in seellA, 0 "pozA de damnar', petltnJ ~vi. un mlJloc !k • inJocui matma sentunmtlll, lnadecvatl, cu
Scntimcntu1 e numai un "colorant", •.un fard", altminleri stllrile lnscmnele unui oomponamenl, oonfesiunea neionl.l. C\I 0 m1rturie .. indil'llCUll.
poetului SUn! ..incolorc. halucinante": •.Nicicind scntimcntul nu Suspect4ndu-se pc ,sIne, I'eSpmgind once ex})ibitie conventional-senlimental3,
devine \CSut al accstei poezii atat de lucid-estctice (ceea ee nu e RlIHc:ctu1 Iiric: SCI obieaiveaz:l, sc recomaoda dttp! un «cU». ceca cc it scutqte de
tot una cu arrifjciuJ, did ne intiimpin! 0 sufenn\! a con~tiinlei lui analiu, reducindu- I la obtiv\ia simpla a rdaUrii. (...) Om 51mbohsmul care i....
Oret'll un program fi un eadro, poezia bacovian15e desracc cu un lest sobru pclltru
ce 0 nu~te; ((greaua mizantropie» semruficl1 ecua~ia ~nsibil!l a • inn in nwena in~i • patetieului. pentru a suren III un mod nesentuncntal,
obiectIV".
I. N;.;olac Bal~ GE'OI'ge IJowyia' ..Aud materlil planganJ", in Um(lnlt4fi.
1. Ion Canion, BDc:n'ia, sf'artiflll rnnnnuv, Edltun Cat1ca Rom1neuc:i. BUCUw
E£hlun EmulCSai, DIlC~i, 1973. pp. 363 _ )64. rqtI. 19n, p, 9_
2. AI. Paltoqu, Geniul 0[/l:1l'i. In Slm/"/ prtJ~. EdinmJ Canea RomJnca5cl. 4, Id~... , p. 157.
9uc\lJqd, 1974, p. 41 ~ 42
28 CONSTANTIN TRANDAFIR pOEZlA LVI BACOVlA 29
18 am cu primcJc ~j emblcmaticelc sale lexlc poetice (17la num!lr), ciudatA virtuOZltatC.. I . Ambivalenta i¥i spune cuvMtul: un ,,artlzan
care ..rezuma comple! ceca ce avea s!I. insemne ~i s..'\ cuprin~ in al unor strofe cizclate ani in ~i"" recurge non$8iant la Wl .Jcxic
genere poezia bacoviana", anume. 0 ..impietrire" eu mult inainte lejer", desuet piinA la fadoare. Ironia, nu totdeaW1a inten\iona\1l.
de a incepe inlemperiile medlUJuj ambian!: "Componentc[c dis­ deviaz4 adeseori in burlesc. anticipfuld pe poe\ii ironici modemi. ~i
trugerii lUI ltepU1tc ii emu clare. ca intr-un inventar, Ie in~irase o afinnape-surprizli: baeovianismul ar fi de~it ast1izi de moder·
elocvenl, locuiau in sine ca 0 falalilatc. Nimcni nu-I pUlea cunoa~e niUllea plurivalcntli a poez.iei bacoviene. De ce nu am accepta
mai bine decal sc cun~lea el singur. Solitudinca, demen~. rJsul imbogl'i\irea conotativA :l bacovianismului eu accastli modcmitatc
absurd. alcoolul, lrCmurul, SlIsplciunca, spasmcle $i exdtabilitatea plurivaJentll? ,.ArIA anahoretA" (Gottfried Benn) este serisul lui
erotic1\. un oarccare sadism dcghizal, macabrul, iritabilit:llca, i01agi­
napa calasU'ofica, mca, rlXa{ia in idcea de moarte, impietririlc, Bacovia, cu obsesiile lui, cu relua.rile ~i ~JefuinJc nccontcnite, p<i.no'i
Ia cscn\ializ.are, asemenca lui Branc~i in sculptura, ascmenea lui
reactia la zgomotc. inlennilenla goan!! dupa ocrotire, dupll. 0 patrie
randra Ia ~i ell IOfinni~\ilc lui, infinnitl'ili pronunlabiJe oricand. MaJlanne in poezie. InterpretAri fulguranle produce Dinu FlamAnd
ascunse mereu ~i mcreu cal mai nsiduu. avcrtismcntul noptii, al in legatur.1 cu influen\a simbolistll. eu •.revolu\in eopcmicanli"
bolii. al extenuArii ~i abandonului formascr.1 detaliile discursului sAu produsa prin simbolism (..treeerca de Ia reprezentarea anlrOpocen·
liric, fuscsera inca din 1898-1899 elcmcnlele frecvente ale acestci tric!l a eului spre un heterocentnsm de factum modemA, dj.
poezii despre care tot rnai c~ insisten\A se va spune ulterior d s-a zolvanUi").1o leglitunl eu degradarea tragicului, ell regimul menip·
confundat cu biogrnfia lui" . Acestea sunt lernelc, rTlOtivele ~I peic. eu "organizarea 5paliului;' etc.
atitudinile fundament.a.le ale poeziei bacoviene. djn o.rice Wlghi am o cercc~ in ..tunelul adine" 81 lirismului bacovian ,inte~tc
privi . ..CorolaruJ" aceSlOra CSIC ins~i •.s~ilul permanent pe care Daniel Dimitriu cu consistentui sAu studiu din 1981, Bacovia.
Imea bacoviam l-a Ilustrnt, al~turi de continuulul s~jt al WlCI Criticul. un expert in comeotarea poeziei in gcnernJ, ataeD. subieclUl
agonii. care nu Illni inccteaz.a" . Acestca sunt •.puncte de foc'· . eu 0 dczinvoltura bine st!panitA. Bacovia ii 3parc e3 un "poet ram
•.suspme din Styx" - in tOlul ..0 idee care se chenma bacovianism". 'Ioic" , adicl un poet nliscut dintr-un impuls dcclru-at eonven\ional .
Altfel spus, modemul Bacovia se dezice de spontaneitatea. nevino-­

vatA., de acel ingenium cxaltat de estetica romanticll. dar. eaz rnr.
~ refuzA ~i vointa de a cre3. Singura voin~ ar fi aceen de
o InfT"Oducere in opera lui Bacovia, laconieli ~i plinll de miez complicitate cu un interlocutor care este el ins~i, prin dedublare:
(mu/tum in pan/o). alc1itui~e Dinu FI~d. mai mull un eseu ..Dubis identitate detenninll extraordinarn supraveghere a euvfmtu·
decat ceen cc presupune nceasta colectie n Editurii Minerva. Un hti. de unde disciplina lui drasticA.. ehiar atunei c!nd face auzitc
eseu care lenteazta sa verifice modemitatea polivalent1i a unel opere vaiete ~i slltpMi catastrofale. PoeruJ ~tie cit de nc:interesanta ii cste
cu mijJooce mooeme de interprctarc. l~j inccard putcrile un limbaj propria viata ~ ca a~ i~i trecc confesiunea. mult in wma conven\iei
critic de oarcee culoare structurnlisto-stilistico-semiotica. Adverbe. artistice, de Wlde ~i paradoxul care face din Bacovia nu n.ymai eel
copute, predicate (eJiptice). structurn compozitionai1l. substrativc. rnai profund poet interbelic. dar ~i eel rna; conven\ional'-. Faplul
alinnta cuvinteJor. nlcgorizarc. pcrifra.zA. oximoron. hipcrurbanism. ca Bacovia concepe poczia ca un moment al biograficulUl. iJ
energie asociativl\ etc. - incepc. cum !>C vcde. un nou fel de a aborda situe32l1 printre ini\ialorii acestui proccdcu care va dp;'ita amploare
poezia lui BaeoVJa. eu prcclz.area d nu se ajWlge In fastidiosul in poetica postmodemistA. Nu 0 spune in acc~ti tenncn i Daniel
"tehnicism" al unor astfel de abo~ri care au invadat. prin Dimitriu, dar intui\ia, justll.., cllt:re acest trascu tnmite, mai ales ca
mimctism. critica noost:l'ti din anii 70-80. Am spus cii avcm de-a poeruJ nu face aJtceva deeM sA rronscn·e, ca in poeziile tipic
face cu un eseu. Tot acum incoJ\c~tc .,moda" dec1an~i comen· ocazionale. lmil! rea1itatea, ~i anwne realitatea eea mai bannlii,
tariilor pomind de In un text (fragmem) tutelar. A~ sc intfunplli ~i anociina ~i to~i misterioasa (nu s-a vorbit de un fantastic aI
in cazul de fa~: poeziB Plumb sL'im~te lcctura, iar mobilul cstc banalita,ii?). In sprijinul aeestei reproduceri sunl compuse versuri
ambiguita/ca tipie poeuca. upic bacQvianll: •.Dincolo de necesara vait plate. rareon rcsimtindu-se supravegherea. pomirea caloftla.
ambiguitatc, pe care poczia inccputului de secol 0 propovliduia in De la notatia .,.reaIista". Bacovia trec;:c printr-un Ueprt:Sabil proc:es
trom din cele mai fWllez.iste. Baeovia se inP.1\i~aza inca din aeeasUi. :se artificializare. proces indus de 0 ..con¥iintA esterizanta". Cnpi.
prima poezie cu 0 anwmta mablHtalc pe care eI 0 trnnsfonna in I. Dinu FLimAnd, Imroducrrr In oputI lui G. IJocovlu, EdJNra MII-.erva. 8ue.,
1979. p. 7.
I. Idem . pp. 21-24 2. Daniel Dimlmu, 8uaJl1D. Edmu:l Junimea, Ill$i, 1981. p. IS.
30 CONSTANTIN TRANOARR
pOEZlA LUI DACOVIA JI
lolul £ 111 ononim dczvoltA ideea de insignjfian~ sub crut sunt puse nll toi-a strigat in nici un fel decizia de a inova, dar $i-a dliltlllt
lwnea ~i cui poetic. Textul bacovian at" fi un ,jumal al anonimaru­
hu" despre un altef ego "fieriv" care ~i unna.~te propria existen\1 versurile, de cel~ mai mu.lte ori, astf~ 1 ~cat ~ ~mene ~ldinafal11
leit cu ale poet1lor unamm accepta{l. mv5\atl m $CQa15 . Avem
en pc un specfacol. $i tot~i, 8acovia are voin\<! ~i puterea de a se de-8 face, deci, cu un a~'Qngtrrdist. dar unul •.soliW'" $i cwnpltat,
dela~ de biografic, rcaclioneazA .,artistic", are con~tiin\£l litera­
dc~ind, astfel, iconoclastia avangardelor $i dobSndind. prin fO!\i1
turizArii. Evident, de 31Ci decurg "orizonturile livre~ti.. in care se creatoare, 0 mai Jarga recuno~tere ~ i un mai hotlirilt statui de
mj~a. poe.ua bacovian!. "primele iubiri" (Alecsandri. Enunescu.
inovator. Nu a avut (<vanitatea de em) sau, dad a 3Vllt-o, $i-a
Macedonski) ~i decelate mal cu sellITlll "in ~j dincolo de simbolism" ,
tAinuil-o foarte bine. S-a vrut un ,,solitat" <•.singur... nC~liut de
Astfel, se produc "variatiuni pe teme date", cele mai multc nimeni") ~i a devenit faimos, de 0 popularitate trnimca. Dumitru
simboliste, care ajunJ?,. prin prelucrnn, reduc1;ll. filtr.lri. artificii, 13
Micu in\elege $i faptul ca Bacovia "imiUl" pentru a defonna :5i
,,innoiri" care dctcnninA •• fi~r:l" hacovianismului. pcnuu a crea viziuni personale, mai mUlt. pentru a ..deliteraturiza",
!ntr-un eseu impresionist • in stilul sAu. fervent, Lucian Raicu pentru a produce chiar ,,aliteratW"ll.'·, aticipiind pe Kafka, Artaud.,
disociazli inlre ..timidu''', ..timorntul", ,,neajutoratul" Bacovia $i Beckett, Camus. Michaux ~. c. I. Si, inca, eI parodi37.A (voluntar),
poc"Zia sa "infinit cutezAtoare, nebun~e de curajoasa.. de sfidli­ mlmeazli "naivitatea", 'in felul tabfourilor lui Soutine, Modigliani,
Dare". de dispretuilOOl'C fata de lot ce ,tim ~ ne imagiIWn cc este
Marc ChagaU. Pu~ i-a mai r.1maS exegetului sli pronunte cuvSntul
poczia. Poarte aproapc de a se prtl.bu~i in non-poezie, chiar in •.p05lrnodemism·'!
ridicol, versurile acestui uimitor poet rezistA, ba chiar dobandesc 0 eu studiul Alexandrei lndri~ Alternative baCO\1·ene, se avan·
putcre mim.culoasl. Eseistul continua, in "psalmii" sa.i pentru sew ~i mai mull pc f.i~ul cercetMii poeziei lui Bacovia din
Bacovia. sa sene despre inadecvarea criticii imerbelice fa{a de perspcctiva .,.noii critici", f3ra. excese, dar cu foarte bW1C !"C".wltale
ambivalen\tl O1cestei poezii (•.stfing.1!.cia bacoviana" allituri de for· aliit in ceea ce priv~1e specificltatea aceslei structuri, cat ~i in
mulari "de efigic". comprimatc pam 101 abolirea cuvantulUl. ~ pcivinta unui sincronism al receptarii. AUloorea plttunde in ,"timi·
bog.6tia scrnnificativ1l, sl1lbiciunea care ascunde 0 ,.(011<\ tiranica'·. tatea operei bacoviene indeosebi cu mijloacele anahzei structurale,
•.isterii" ~i ,.n~", pl5nsul ~i tisul, acwnulare prin pierdere, un pomind de 101 m!crolexte, simboluri. sinta~'lle scmn! ficativc. Re­
.,invingAtor" ,,acest invins prcdcstinar' etc.). Relevarea contradiqi· curge $i la analiza stilistica. pc care a expcnmcntat-o $i ahMata cu
ilor textualc gencreaw contradictiile criticii inse$i. ~i mai serie efecte remarcabile. Apcland la aplicarea conceptului de ,.metonim~
Lucian Raicu desprc rezistenta in limp a aces!ei ..puteri" (pros· texluala". se demonstreaza ca aceastA opera estc trnver.;atli de
PCtime3 intactli. in pofida diseontinuitlitilor rcceptarii), desprc adcvlrate linii de fOr1<\ care asigum coeziunea intent;'l a ceca ce
singur.ltalC3 poetului, de fiintll sustrasa. oricM'or obligatii, dar $i aUl(),'uea nume~te ,,noosfera bacoviana" ~i-i dczvaluie tensiunile
oricliror bueurii comune, despre unicitatca lui; despre tristele, sale alternative. Ne~teptat, in nlsdiseutata altemativa ingcnui­
dczolare, dar $i jubilalic (in felul s..'\u); dcspre un p lans incll.rcal "de talc-regie subtila, pri9rita!e i se aco..-dl primei variantc. Flira a intra
pozilivA clectricita!e $i chiar dc un sens al placerii, al elibernrii ..... in detalii. e de v1'lzut ca Alexandra indric$ demonslrcazli exislen\<'l
elc. DC$i nu face parte din gencratia rnai tin3r;1. de critici. Dumitru unui poet de 0 modemit.·lIe izbitoare. tn cele mai valoroasc poczii
Micu realizeatil 0 inlerpretare a poezici bacoviene nea....<>teptat de bacovienc se rema.rcA negarea Iitcraturii vechi ~i adoptarca ,,rnodelu·
noW!.. tn arta poctului este descifmta 0 "artli a disimulruii artei", lui de scriitur;\ expresionistA, incoerenUL exclamauVI1, nervoasA·'.
care revolulioneazA poezia noastrlL ..imitand" pe Emineseu. ..Noul" (in vial!, in artii) presupune alteritale.'l: ,,0, clind va fi un
Macedonski, Traian Dcmetrescu. ~tefan PeticA, George CQ$buc, $t. cantec de .'lite primavcri?!": ,,Privind in general poezia bacoviana
O. losif etc., ca sa ne limit!m nwnai Ja •.modelele" romane$ti. ,,Nu putem aflIlTla cj, in punctul de coliziune dinlTe discunoul simbolisl
exisUi in literatura romana un poet modernist mai cwninte, $i tocmai bazat pe circularitate (metafore circulare. refrene etc. CD expresii ale
aparenta lui cwnintenie e moduJ unei actiuni dinamitardc. Spre ~eorespondentelom !]i d!scursul expresionist baza! pc rupfllrll (fraze
~tA deosebire de t~ ceilalti avangardi$ti, Bacovia nu numai c3
Inlrerupte. cuvin!e disparate. exclamatii. melonimii CIC., exprcsii ale
I. Lucian Raicu, fm;ng4IDn1I (BGcV\'IQ). in vol. Cairo de aCUf. Editura Cana unei rrniri existentiale exacerbate), se produce 0 ~ - 0 uvertura
Romineasd. Bue.• 1982 ..•Cum de n-ar cMea in «maniefb cilleY. care obseTvl
cJ Iwnea I~ este creat'. W1ui demlurg obosIl ,i repe!1tiv pinlb exaspente, Oumllru Micu.. SoIi/fl~t avangardm, in MQtkrnismu/ romdIMK. &liN...
lipsit de lmaai~e. ~ el inJUft 13 ~ U23lC., lntr-un cuvinl (ca ~ MU"len... Bue., 1984. pp. 227-228.
poenU inslqi) LI fNUfiwtJ '! (•.) MlllIensmui poetic ~·aao DU e 0 cuI¢!. ci wmareI
2. Id~"" Nu SPUI"Ie: cuvAnrul cu pncma. daf af1fTl'l1 ~icat d In •.apoemele­
~t11 metafmcll lw:ov!ene'· (pp. 17-18).
baeovient sunl preli~c ..pncnci poruce din zilde noatre" . .wet dll1 anii 80.
POEZlA LUI BI\COVlA
CONSTANTIN TRANDAFIR 3S
34
sale, Bacovia nu a Ilsat pres multe date ~autobiografice). confesive. Incepand CO Comeda in fond. contintcind cu Stanle burgheze,
leOretice. Nici memorialistica Agathei Grigorescu Bacavia nu
expliCl mecanismul genetativ 81 acestci mari poezii. Marturiile sunt
in~i poeziile sale, care, cwn am rnai anat, se instituie, teate, intr-o
,i
precum ,i in postume, opineazA Ion Simut. ca ~i Ion Bogdan Lefler,
ca ~i Mircea CArtArescu mai l1rz..iu. ca a1ti cititori mai recenli ~
lui Bacovia, pottul se preteazj la ,,0 poslbilillcctun'l postmodema" .
adev1l.rata. •.poetic!". Bacovia este crestoNI unui ,,nou stH", carac­
In una dmtJ'e cele mai bune CilIii cqnsacrate lui Bacovia, 1994,
terizat printr-un eu neutru, ,,minersl" (Vladimir Streinu). prin Bacowa. Ruprura de utopia romantic4". V. Fanache SCI axew pc
inauziunea in poezie a prozaismului, a derizoriului, a asocia\Jilor ceca ce anun\A in tidu: ruptura de iluzie. de himera romanticA prin
incoerente. a impreSiitor instantanee, prin naturalete, deperso­ faptul cll accast.A poezic inlCrzice orlce remediu (spaliul omrie,
nalizare••!ealism", pM implicarea temci sociale la ruvelul inlTatel(­ cosmicitatea, istoria. eroizarca). Sutpine pe Iwnc se instalew
(Uiui. Lui Dan C. Mihlilescu poetics bacovianl i i apare ea un ,.golul", ,.nimicul", grata eoudianl, "plwnbul", ploaia, v!owl,
moartea. Cercetarea va1orificA, tntr-o ingcruoasll sintezA, ~igurile
..nesBl1it ritual de autoexon::~". prin care se creeazl ,,0 dinamicA ex.egezci anterioate, introducind accente personaJe privitoare la
vizionarA unicl Tn felul ei" . Solirudinea esen\iall a eului poetic .,geometria textului" bacovian. la erotica.. la .,nesf1.r$ita iamA a
este "un SiaM ontologie ridicat la nivel de CUD08.$lCre". Eseul ironici". la ,.intJ'ebarea inghititll de l!cere" etc. Textul bacovian
criticului se structureazA pe BCeastA perspectiv! ontologie! in stare dcscrie un cere, 0 rotire care se deschide .,mizantrop ,i avar"', urrnatA
sa ajungd 18 straturile de adAncime erin care ..iAuntricui se de 0 rAtAcirc in ..provincia pustic" ~i. in fine, de 0 intoarccre in
ipostaziaza", SpatiHe ~i senza\iile, hiperdilatate, sunl, apoi, ,.regi­ casa-sicriu (tochiderea cercului), sugerind amurgul, iminen\8 nean­
zate" eu obstina\ie .•,Autoexorci.zarea prin covirlirea spa\iului, prin tului. rnoartca. C4derea cste 0 suprateml a poezici bacoviene, prilej
ap!Sare ~i aneantizare, este, la Bacovia, Wl princip'iu antiromantic". pcntru cercetlltor de a-i aprofunda dimensiunea "dccadenra" ~i
Morbidul se opune naturii hipervitale a romantictlor, comunl fund ..expresionista" (implicit existenpall). ,.tnfll\ifIriJe cAderii" sum
numai lentoarea viziunii ha1ucinatorii. Oinamica bacoviana. este muhiple: plinsul materiei ~i plAnsul omului, spa~ul "decor de
marcatA de sleirea progresivl. a vitalititii ~i. totodatA, vine dinspre doliu", timpul ..decazur' (cAderea in timp ~i cAderea din timp),
vidull!untric. ~i, privind lumta bacovian! din "orizonrul intrcblrii", exhibarea , . banalizarea tragieului etc. lnterpretarea lui V. Fanache,
criticul 0 "vcde" sub semnul sus~nsiei, ncdetenninArii care ar fi dc~i se menline in liniile excgezei tradiponalc, pune in mi ~ °
ca1itatea fundamental! a ex.isten~1 ~i a gindirii poctice. "fntreblirile" energic care plaseazA ,,monotonia" liric ii bacoviene intr-o actuali.
~ui unndreSC esen\3 tiin(cl, altfel decAt Arghezi ~i Htllderlin
(..10 noapte3 grozavl la cine voi bate?"). printr-o specificl tate stringent!. $i, eu caracteriz4ri memorabile: "Un satllmjan al
intoarcere in sine. Pe acel8.$i itincrar a1 revalorizArii pocziei genialitilril Il4ciae ar fi probabil formuJarea cea mai potrivil! de
bacoviene intr-o luminA cit mai apropiati nou! se inscrie ~i Ion sintetizate a identitA\ii poetului Bacovia" (p. 182). Iri 1982. Ion
SimU( in densa introducere la volumul Opere de G . Bacovia, 1994. Apetroaie seria desprc "cromatica radicalizatA" in poezia lui
Baeovia. Tot acum, istoricul literar observa ol>sesia poerului pentru
Iscusitul critic observa. cum in contexrul "expansiunjj" modemiste. acel "demon 81 analogiiJor" . scwnp lui MaUanne ~i pc care
cu radicale inovo\ii merg§.nd pW 13 anarhie, in prima juml!.tate 3 Baudelaire il decreta principiu fundamental al poeziei modeme:f1l$8
secolului al XX-lea, se afinnll, cu 0 ..simplitatc dczannantA" ,
Bacovia a cArui poczie va dovedi cA deline resurse nebAnuite, cum au Bcut pamasienii cu pic,tura. Sim bolijtii cu rnuzica etc.) . In
de~ind simbolismul, prin inciden\ele expresio niste ~i gennenii lpostaze ale poeticii bacoviene • din 1996, on Apetroaie pom~te
de la constatarea ca.. de~i Bacovia i~i declinA orice veleitate de
posunodemismului. ,,Limpezimea cristalinA" cu profunditAli in·
teoretician. ca. deza.rna.~te in latura rcflecliei explicite despre
sondabile constitllie nota definitorie a acestei poezii. Pentru a accede poezie, prin PU\lnatate , i simplism, to~i ridieA ,,pe:nuu un moment
la accstc profunzimi, Ion SimU\ propune analogia cu mosofia
cioranianA: ,,((Filosofi8)~ bacovianA arc ca obiect nu fiin\8, ci
nefiin\3, nu existen\<!. ci ncantul - d~i un tennen nu poote fi ~andit I. Ion Sirnllt. $ll/uf III.!mn/a bacovie",: "IIIi/OfPI~a/TrolitJ, prefl\A II Opu. de
G, 88COvia, EdJtuta f'undapei Culru.rale Romlne. 1994.
rnra. cela!al," (Exact!); ,.Bacovia ~i Cioran se intAlnesc pe tentoriul 2. V. Fanache, BacovltJ. Ruptllrv d, "'apIQ romtmtfCt1, Edhun Dacia, Cluj­
nihilismului, ignorAndu-se reciproc". " Nihilome/ancolia" gloseazA NIIpoea, 1994,
despre melancolia bacoviana., provocat4 de starea psihc! deprimantA
a poetului predispus 1a totala tzOlare, apatie. arooctatc, mizantrOpie. 3. Ion Apetroaje. C'ro.orKrrim rvdiCXllktlltl: G. BacvvltJ, in Orfru " Arl.rltm;
Editunr, Junimea, lati, 1982.
4. Ion Apetrot.je, /po.I1(U. al, ponkll bocm~'"'' tn Uttrarwd ,; rtj1mvilale.
•. uan 1,;. MihliletCU. Naltu4 moantl CU ll" (lib ""8"'. In vol ,,,,~riJ. poeM. Editunr. Univmit.llii ..AIcxandN loan Cuza". ~, 1996.
Edlll... CaneI Rom1neaJCI, Bue. , 1988.
36 CONSTANTIN TRANDAFIR

perdeaua care-i masca binc ideile ~i atitudinilc poetice". ~i convinge


ca are 0 poetic;1 propric •• ~i inca una perfect rnaccatli", la niveluJ
practicii poetice exccp\ionaJe, in in\clesul ,,alegerii dintre modurile
artei". Sc poate vorbi In Bllcovia de ,.poetica absen1ei". de ars
combinalOria, de ..clemente de recuzitli $i de conven\ie", de •.gustu)
pentru artificli", •.rol, masd teatralB, joc", Hotariit luem, disputa a INTERFERENTE

,
fost tran~t.a. in favoarc3 "Iirismului voluntar" al poeticii bacovicne ...
o interprcl8.f psihnnalitidi. face Lucian Tamaris in cartea PlOnsul BACOVIENE

lui Bocovia . Dorin\3. de originalitate se traduce primr-o scriilurn


e fervescentli. pc directia Ion Carnicn - Lucian Raicu, darcu realiz!ri
$i punclc de vedert difcnte. In pofida faptului ca autorul convoocA
o swnedenie de referinte-. romane$ti $i moo ales strnine (acestea din
llmlA, pcntru consolidarea unU! ~fodaj teoretic impunl!tor), cfortul
sliu de a se delimita d!i. roade mai co ~ pe terenul tentativei La prima vedere, Bacovia pare a nu avea precursori. ruCI 0
de •.idenlificare": " Iuare de cun~in(A a con$tlln\ei altuia" (Georges ndi.acen~ cu poezia de 13 Doi ~i de aiurea. Principial vOrblIld, nu
Poule1). Allminlen, Lucian Tamaris aduce in discu\ie " Ieme" exisUl rupluri absolute sau ~teri ca Minerva din eapul lui Zeus.
bacoviene muJt $i serios dezb1\tute: spa\iul, timpul, erotica (..iubirea Originalitatea absolutA nu-i cu putinta, confonn principiului ex
sororolli"). apa, focuJ, friguJ "C3 experien\ll a moliii", pldnsu-r.isul, nihilo nihil; ba chiar ..origina1italea" ar fi un nonsens. JX)trivit
cldcrea. Unele Inluitii sunt cu adevdral rdevante: "Complexur' convingerilor lui G. OUinescu care respinge notiunea aceasta ~i
privirii (oedipl3n)••.5pa\iul Mayei"...Bancherul: un eleusis de propune sintagma "putere de crea\ic". Orieal dc singular ar fi un
salon". Analogia Bacovla-Michaux, pfu1A acum doar cnun\3ta., creator - iatA inca un truism -, leglilurile sale sunt inevitabile.
componA 0 scwtA demonstratie. !?i prin construqia lui eseistic1, omologiile sunl JX>Sibile. La scriilorii de seama., influen\3 lit~
aces! demers oficiazA despre un Bacovia «copil divum (Jung), nu e un proces pasiv, ci ori consecinta unei afmitli\i elective. ori
dcspro .,geamatul apc+ Brll v3.rstli. fhrli loe, Brn fonnli. door un sincronia propulsivll. Dar cruar acolo unde nu se manifesta 0
arheu plAngiind", despre •.abisul psihologic" (nu ontologic. ea 13 asetncnea intluentll, se impune 0 asem4nare de structuJ;i. c5nd e
Eminescu). cazul. Se cunosc. de pildll, contiguiCi.\i, voile ~i declarnte, ehiar ale
Nc~it. bibliografia despre poe:zia bacovianll e mu1t oW operei lui Shakespeare eu lex!c mai vechi ale unor aulori aproape
bogata. Nu ne-am propos. insli. s-() epuizAm in aceast! trteere in anonimi. De similitudini, lilialii, scun circuitc subtcranc prin eare
revistA a momentelor ei principale. Este aproape imposibiJ $i n-at comunica marii arti$ti, flrlI urmli de infeudare, se poate vorbi in
fi 0 initiativA func\ional:l. A fost numai 0 recapitulare, cronoiogicA, orice imprejurtui. Eminescu i~i euno~te antccesorii ~i. initial, ii ~i
pentru a vedea mcandrele reccptArii unui poet de 0 conliguratie imitli.
neobi$nuilh, ~i, astfel, pentru a conlura un alt discurs, tal mai In aeeasta. privinl<l, privitor la Bacovia existli pmri diametral
coercnt, mai \0 spirilul accstei mati poezii $i a1 actualului orizont opusc. ewn am spus, pe de 0 pane, se crede ell ,.nu scamW cu
de ~leptare. nimen.i". iar pe de alta parte, a fosl pus prea nediferenliat sub zodia
"canoanelor". De netligMuit, inconfundabilul Bacovia are nu­
meroase ecouri Ii~ti, pe care, cele mai multe, cl insu*i Ie
..deconspir.'i". Dintre poetii romAni, eel mai mult se lasA adcmenit
de Eminescu. F.1ra. sa: fi fast atras in special de romantism,
dimpotrivli, declarli ca nu este indiferenl la •.gr.mdoarea'" unor
Vigny, Heine, Lenau:
Ce vremuri alit de fericlee
MI-ncieamnll, singur. sA stau _
Spre toamna. duioase suspine
Din Eminc:scu, Heine ~i Lenau...
I. LucIM T~ PImuwI lui 8Dcrwfa. Editun Pro Humanilale. 1997. (Amwg)
76 CONSTANTIN TItANDAFlR POEZlA LUI BACOVlA 77
Singur. singur. singur.
Nimeni nu mai este tiber ...

'otr-un han departe -


Vreau sa. rm gaooesc 1a anii mei pustii _

Doanne ~i hangiul.
Incrude aliunde,

Str.lzile-s ~c.
Incrude up, - c frig, iam!.

Singur, singur, singur... (Din vremun)


PiaU!, ploua, plouA.
Intr-o atrnosfern "existcnlialistA.., pentnl Bacovia via(a se
Vreme de belie ­ transfonna in •.melodic funerarn", ceca ce I1W;ite regretul de a se fi
~i s-ascul\i pustiul.
nAscut C.,De n-ai fi fost ..."). De aiei. fudoarea specifie baeoviana a
eu melancolic! lumii care provoacl prin alte semna le simboliee imagina\ia cititoru­
PlouA, plouA. plow... lui decat scarbAdul vcrlainean. Galul !ii intWleneul cavemos sunl
Nimeni, n[meni, nimeni,

percepute lucid, ca sens potential al existeolei omului in univers:


Cu auit mai bioc ­ Un haas vrea sa lIlA dud
~ide-atita vreme
De unic uitand, ~ de nurn.!ir _
Nu ~Ije de mine
Un r~t uscat rTli1 usucA,
Nimeni, nimeni. nimeni
Pe-un amore piling ca pe-un wnl1r.
(Rar)
~i sflicaie-o ploaie I1$03f'!
to poezia lui Bacovia se discloge elar deplasarea de la eroul Pc ripi, pc padurea uscal! _
titanic. romantic, la eel modem, traumatizat, spre planul ontic. a1 Cavema de-odilllOOI'1L.
fiinlei. Dorin\3 de anonimal, singurlitalea mtr-un univers monmon ~i zarea-ntunecatll...
~i abrutizat, intr-o lume •.infemala". reprczintA tocm3i aceasta. ( Go~
prefigurare a eroului de tip existentialist. Poetul nu analizeaz1l.
(pesimist) existen\<\ uman~ d, ea artist, 0 trifiqte ~i 0 expn'mt!. Absurdul. subiect rodnic in ontologia poetic! bacovian3, con­
Sinceritatca apllJ\i.ne lexturii individualit!tii, infinit mai bogatA decal tinuA (fAra sa. 0 repete) esenta gandirii eminescicnc. Contrarictatca
schema strict logica. Existentialismu! acredite~ individul singular poetului atinge parorismul atunci cfuld universul '*'nane mut In
repetatele lui inlcrogAri:
drept categoric filosoficl, chcamA spre interioritatea umana pentru
a 0 scruta. mtr-un avant al Cillloa~terii de sine, restituind astfel Omul incepuse oS! vorbeasca singur.. .
ontologiei un domeniu legitim at ei : ncmArginirea sufletului ~i totul se mi~ in wnbre trcclUoll1'c _
omcne$C. Dc buna scam!, pcntru poetul Baeovia pcriplul difern ea Un cer de plwnb de-a pururea donnea,
motlva~e ~i suucturli atilt fu¢ de existentialism, ciil ~i fata de )X>C~ Jar crcieml aniea ca flac4ra de soare.
ca Rilke, Tmkl, Peguy, UnamWlO. tntre altele, )X>Clul nostru, de~i (A ltfel)
nu ajunge adversar invcr.j:unat al depen;onalizlirii, e frll.mantat de
autenticitatea propriei cxistcn(c. ,.A ventura personalil" e consecin(a Ambiguitatea din titlu se men\inc in tot textul accsta. Oricum,
care a dobandit grcutate estetiell. Din poezie nu se degajl. ea de \a ca configtrreazA sentimentul absurdului. ..Omul ineepusc sa vor­
sine, un fe l de ontologie heideggerian~ a "fiin(ei tiisate in uitare", beascl singw" , reflex delirant al con;;tiintei absurdului. Mi~
o prospec\ie care, de fapt, tot in introspeqie se eonvertc!ite. Nu halucinantA a Iwnii sc proiectea..zl ca "umbre trec!toare" in
euriozitatea descopcririi de sine ii dicteaz3 mobilurile, dar 0 imensitatea tAcerii cosmice, resimtite ca ,.un cer de plumb".
explicabiiA _ orieat de ciudatA - aplccare ca.tre zonele de ad:ineime Singumtatea absolutA a fiin{ei rationaJe, neputincioa.sA, c povara
unde actul eunoa~rii constA dintr-o trnire in negat ie : ontologicA ~i aici exprimalA prin acel~i simbol: plumbul. Este. in
fond, confruntarea s~ietoare, in care i se releva fiinlei umane
E frig, taml...
absurdul - "ecru! de plumb". ~i acel care tr3iC!ite sub acest Cet nu
Vreau sa gWesc la anii mel pustii ­ are de aJes. DivoJ1U1 de lome se justific! prin acest presupus imcns
Nu mai ~lept pc nimem,
~i e~t efort de cun~ere. Monologul, ea remediu impotriva
Nici 0 sperdJl~
anxiet3~i (,.!?i cad. recad, !ii nu mai lae din gun\''), suferinta ~i
114 CONSTANTIN TRANDAFlR

voul printre simbolurile jnllmitAtii ~i ingAduie izomorfismul "mar­


mant-leag;ln" (chtonian) . Practica leaganului telune are 0 scmni ·
fica\ie fasLil (odihna ve~niC1i), departe de simbolurile cJaustromorfe
~i de necrofilia baudclaireana. Am vlzut cum Erosul in poczia
bacovianll. are 0 dominanta macabra:. Iubirea ~i moartea tTansgre­ BACOVIA,

seaz.!l autobiograficul dcvcmnd actc e ll proiec\ie existen~aU.. At­


mosfera funebm de care se impregneazA intreaga existenta alinse ANTICIPATORUL

punclu] culminant in Phlmb, poem emblematic, de 0 tcnebroasti


intristare. lubita c, aici. un inger thanatic :
Donncau adanc sicriele de plumb.
~i flori de plumb ~i funerar vesunant -
Smm smgur in caveu... $1 era vanl...
~i scartiiau coroanclc de plumb. In prima jum1Uate a secoluJui al XX-lea, cind modemismul
atinge apogeul, cu radica1e inovatii care au mers pfula. 13 anarltie,
Donnca intors amoruJ meu de plumb
Bacovi3 se impWle printr-un alt fel de d~, mai simplu, dar de
Pc flon de plwnb... ~i-ll.m inupul sa-I suig -
o mra profunzime. S-a spus d el este eel mai european poet roman,
Starn SIOgur langa mon... ~i era frig ...
sincron cu noua sensibilitnte ~ menllllitate care au mareal aceste
$i-i atlmau anpllc de plumb.
vremuri extrem de rulburi ~i de propulsive. Tot la fel de bine se
Totol sUi sub ap<'lsarca inc:corabiJa a plumbului ..•Peisajw'· este poole afinna (~i receptarea mai recent5 a flicul-O, e drept cu oarecare
•.1ugubru" inen. aJX1S!ltor (,,sicriele de plumb", ..f1ori de plumb", reticenll) ell, in acest pelsaj, poetu1 roman se situeazA. esteticqte
..funerar vestmant")i in aa=st abis pregenetic, teroarea se amplifid \'orbind, inlre modemitate ~i postmodemitale sau, dad vreti, intr-Wl
prin vuietul sinistnJ al vanrului. prin scfu1:'i..itul coroanelor de plumb postmodemism ca aJta. ..fall" a modemita\ii, in ceea ce s-a nurnit
~i prin frigul subsecvent mOliii. Amorul de plumb nu are nimic din o nou1 episterna. poetic!; ori, ~i mai coree! spus. inlT-Q postmoder·
mitul fccioarei adormile; doorme inIon (in spatiu, in timp), e mort nitnte ne\l1Jmurita. Bincln1c1es, cu toata mulritudinea interferen1elor,
in sensul eel mm propriu ~i mai trist al cuv:'i.ntului. Singura.tatea esle poetul ~i creea.zA 0 efigie inconfundabilll, e, cum se spune, Wl
absolut.\, intr-un cavou absolut inchis ~i trua nici 0 puti.n\A de a se scriilor-sintez.a. refractar la erichetAri stricle. Dadl. a filcut figurn
dcschidc vreodat5. Numai un strig51 de dispernre, al nouJui Orfeu, apane ~i pSrui la ComediJ in fond, de acurn incolo, Bacovia e tOI
sc adaugl, intr-Q agonicli umanitate, macabrelor s~icri aJe tllcerii mm putin insc:riabil ~i tOl mai mult novator.
\fe~nice. Un striglit de imposibilitate a comunicllrii, de omeneascll Am v;'l.zut, mai tnaintc, cum poetul se desparte de simbolism
jalc. scmn de perccp1ie acutrl a solitudinii irevocabile ~i de in mod Illcit, direc1ie pe care 0 unnase voluntar, ca intr-un fel de
scufundare dcftnitivi:!. in ncant. exerci\iu, pentru 3-~i crea un limbaj propriu. Tot IlSlfcl se explic3
~i congruen\c1e cu expresionismul, mai pU1in ell 3vangardelc care
se proclamau potrivnice oricllror corelalii. S-a Illsat u~r contaminat
~i de clasicism (I), ~i de romantism, de Eminescu mai mult, nu
neapArat in ceca ce are acesla romantic, ci, dacll se poale spunc
~ trans-romantic, "eminescian", etem-valabil; tot in c.!lutare de
timbru personal, de strategii ..bacovienc", de diferentA specifica.
Marea dcspAJiire s-a vrut a fi cea de estetica modemisl41, inceputa.
ell ruprura de simbolism, expresionism, imagism etc. ~i continuatli.
cu puncrea in cauzA a .. Iegilor" de bazA aJe modcmismuJui:
metaflZicA, transcenden1l, exacerbarea eului etc. DupA ce ~i-a emit
un .,chip" personal, ~i prin alian1ele voite, imaginarul bacovian s-a
constiruit el insu$i in protorip. ,.Bacovieni" s-au ivit imediat dupa
I. MIl"CCa Eliade. Trotal tk /.srorlG rrligii/or. Ediwr.. HImWlibJ" 1992; Gilbert
volumul Plumb din 1916 $i s-au inmul\it odata cu Sctintei ga/bene.
Durand, Op cit.? "InflueR\:! lui Bacovia asupro poeziei romine este apreciabilli",
POEZIA LUI BACOVIA 119
118 CONSTANTIN TRANDAFlR
mnd ~ el trccut prin OacArile entuzlasmului ~i ale conteSUirii,
cotidiene; poezia •.met.aflZicului", dar 0 transcenden\li coboriita la ajung5ndu-sc, ~i in aces! caz, la aJ1unlarea dccesului cu nc­
nivelul un evenimenl •.real"; poezia •.ncvrozei" ~i a nelini~ii crolo~le de rigoare. 0 amologie pro !fi contra ar fi instructiva ~i
existen~iale. eel mai mull poc\li acestei generalii se intilnesc in incitanta.. AdevliruJ lot pe la mijloc trebuie cAutat. Sigur e ca, in
experimentul postmodcmist. OTgoliul personalizArii a detenninat literatura romanli, postmodemismul se afinnli plenar, eu loatc
uncle scind!iri fhrA ea solidarilatea de fond sll se destrame. De aceca,
Cll bunll drcplntc. s-a afinnnt C4 genera\]a aceasta este deopotriv:l. antccedelltelc notabile. oda~ cu alirmacca genem\iei 'SO. Dar
unitarl\ ~; plurnlli. Comuniunea ~i spccificitatea poe,ilor optzeci~ti conccptul ,,sufcra" de un miens provizomt al definirii. rur!fi silnplu,
consist1l in catcva mize de prim ordin: interesul pentru realit.'llea el nu are nid 0 dcfini\ie, ceea ce nu-i un pacal in conditiile unui
imediatA. pentru biogrnfie $1 autobiogmtic, de unde tendinta relativism marcat al epocii noastre. ~i lotu!fi, SWI! nwncroase studii,
epicizArii, co~lienlizarea actWui poetic ca text, imagismul artificios, alc.atuind 0 bibliotcca, dcspre posunodemisrn, privind fundarnentul
care se raporteazl!. awl 13 obiecte. personaje $; senza,U curenle, cat teoretic al mi!fClrii, cal ~i operele care intn1 sub aceastA incidcn\A.
$1 In faptul creatie; inse~i Cll erouri metatextuale. apelul la discursul Deci posbnodcmismul exista., cAci de n-ar fi nu s-ar povesti. Aid,
oral, perspectiva ludicA, ironica.., autaironic1\, parodic!, umoristica. insii. nu cste locul de a starui asupra sublccrului . Se cuvine nwnai
Chintesen\3 aceslei poetici rezida in preschimbarea raportului dintre o rapidA ochirc, pcntru a stabili un contact cu ansamblul acestuj
poet ~i limbaj, dintre text ~i realitate. Modemitatea echivaleaz:l excucs. ..Democ.ratia" postmcx1emistA valorifictl 101 ce cste mai
poezia cu IimbaJul (textul), autorul fiind neutralizat in text; poezi3 .,popular" din iSloria unci, Umberto Eco vorbind de radAcini
optzecis~ comunicA 0 realitate in care peetul este reper !fi autoritate homerice. P\mcte de vcdere difcrile s-au ivi! ~i in privinta raportului
ordonatoare. RezultA un spectacol lotal, care implicA 0 mare plAcere mcx1emismlpostmodernism, unii acuzAnd 0 netA disjunctie, care
a lecturii, un hedonism auctorial !fi al receptArii. Tn ciuda unor justificA ~i cx.islen\a posunodemismului, al\li promovlinc! ideea
reflexe modemistc (simbolism, expresionism, hennetism), '?PI ­ concordan,ci. Cu aile cuvinle, inca. mal dureaz;l controvc~ intre
zec~tii provoocA 0 schlffibare de oprica. inaugunind 0 al~ ordme orgoli~ii sustinatori ai postrnodcnusmului n1scut ca 0 reac\ie
lite~ e~ 'insearnn3 0 spe<:taculoasli modificare a criteriilor
impotriva tqodemismului ~i toleran,ii panizani al procesului de
literarit.!i\ii. eel mai mult ii une~c co~tiin\a critic!i !fi increderea in continuitate . tntrebarea: posttnodemitalC3 inchelc 0 elapa. .sau
rolul dinamizalor 31 spiritului tcoreric. AceastA co~tiln\A poetic!i
solidll ii orienlea.z!i cAire refuzuJ canonimrii ~i unifonnizAril, cAtre incepc aJta, nu ~I-a gasit ind WI rAsPWlS hotariil. Rimbaldienei
reactivatea trnditiei. mai cu scamA a formelor lilerate nealiniate, decizii : ,JI faul etre absolurnent moderne" , prin care se cerea
inc1asificabile, cu precursori contemporani sau din strnvechime. descoperireasacrulw in dezordinea splritului fl se proclama peetul
Optzecismul a fost c!l.lduros imbm\i!f3t ~i drastic respins, ca ,,hibrid", ca proroc slbihnic, i se opune, acum, pnntr-un nou verdict.
"indecent" !fi alte calificAri infamante. N-ar fi, adicl, nicidecum un imperativul de a fi absolut postmodem. Mai dcgrab:1, menU!. aprobat
fenomen de am{lloare, ci, mai curiind, inve~, un e~ de proPO'1.ii . "pa.radoxul" lui Jean-FrnniYois Lyotard: ..0 opcr.'l poote deveni
cAruia de mult I se cantA prohodul. AlAt apologia, cat !fl reaClhle rnodemll door daca e, mai inlai, postmodcrntt. Astfel inlelcs.
adverse atestA faprul dl ol?tzecismul existA, eli e un fenomen vju. postmodemismul nu e modemismul care s~e!f~e, ci modemismul
Cu voie sau M VOle, mai mult sau mai PU\ln, optzeci!flii in stare nl1scand.'\ - !fi aceaslA stare c constantA" . Tncat nu este un
pavcaza drumul clilre mctaficliunea postmoderro. A ventura lor cslc
tot mai mull asimilaU!. cu posunodenlismul, dC!fi ~ii se indoicsc
de aceastA legatum, iar al~i se dezic in mod categoric. Dar raportul
I. PC'ntru John Barth, lermenul insufi esle .~saei ". ell 'I
Impresiorusm". _C'YOClnd activitatca unui grup de epl&ooi ln~". Clemml
~I de ..post.

nu c de subordonare, ci de complementaritate. Incat, pe drept Greenberg: •.PostrnodC'misrrwl C$le nurnC'ic c:cl mai recenl, Sllb care prosrul gust
romercial ia C\I aWl IntC'gl'iwea anei. mimind un lIepiaooiSffilt IOfisticar'. Gh.
cuvant, se vorbe!fte de oplZccism in ipostazA: posunodemistA.. Cu Ctkiun: ,.MIC' OO\lunea de posf1rlodfimism nil mi-e nicl azi . impalic.L Oen\l~
preciz.area cA postmodemismul are 0 sfen1 de cuprindere mai largd, cC\'~ sccundar, CC"o'l dupl eeYII". Marcel Pop Corm$: _TonI! e postmodemism~ ...
I. OptzecIStUl AIC':undru M~: .'poqii gencn?eI 'SO poe fi subsumati
postrnodembmulul cto.r pm f()l'\:ll'ea lcnnC'nului ~ pin obnubilare:l csmlC'1
~lw klf poetIC. dar de: • ~ noM (b 1OBtC' niYelurile sale. dc:siaur.
'I
2. VeL $i Robert Scholes in Fobulotion olld MC'tuIICtio ll, 1979: Dan Grigorescu.
ModC'nfismtlPostmOdernisme: un processus de c:onrillllftifl Rlchanl ShllStennan.
La ruisot1 et I'esthitique entre modentite et post-wxiern{ti , in £uruls. Cuhien
inclusiv eel cuiNBI, dar nu punAncI xttlltul pc: dimensnQ'OC'a culruraLI • lumli) P roumOill.l d 'etudes littb-oires 1-2, Edltioos UnlvC'1'l, Buc.TC$1, 1995; Maid
prin toc:emaru de: 0 tID 1I/1.rms absurdului lumii InconjwfllOftl'e, de. luplll impotr'iYII CllJneseu. Cind 1~/e ole mot/0'1Iitdtii. EdilUnl UI1lYUJ, 8UCUte$U, 1995, unde
OItropid_ TocuJ pm (re)lducerea in cenb'U • UldividualitJItii. II pasoaoei. care postmoderrusmul C' c:onsidenl ca •.0 oou1 "fa\b • modem,U\u".
de-.'IDC Sistan de rcfenn\o\: de.ceca .vem de-. face cu cecil ee C'\I 1$ numi un nou 3. UJ cOIIdiliOll posrmodeT7lC'. Ed. Mmuit, Paris, 1979.
onrropocelllnlm (Antologfu poem geJlUOliei ·SO. Edirura VlaslC', 1993. p. 6).
120 CONSTANTIN TRANDAFIR. POEZIA l.UI BACOVlA 12 1

abuz a crcde cA existll 0 tipologie postffioocmli. ca manifcstarc a clemismul fiinlcaza., en ~ i optzecismul. in spatiul artislic romlinesc,
spiritului wnan in toatc timpurile. precum clasicismul, romantismul. di nu e numai " un mil cultuml", tectum in aceasta .,grila." se cere
realismul. De aceea s-a vorbit. Cll indreptl'i\irc, de un "om incen;;at.i1 acolo wuJc ~ ceva e cu putinlA, eh.iar dac! tenta\ia
postmodem". Cat pri~e poetica, sc aprox imeazll c5 once opcrn seamllna Fmva eu ,,proba labirimului'·. PararrazAnd pc Matei
bazatl pe un joe complex ~i bizar, pe 0 slructllrli ironicA ~~ Ca,linescu • se recomandA, in asemenea situalii, sa acceptam ca
metalingvistic1 poole fi 0 opcrn posmlodema. Ezitl'irite ~ i fluctua\ii1e ipotez.'i de luc ru d textele citite prin lentilil postmodemista trebuie
conceptuale se vad ~i in includcrea in aceast.'l rctorica a unor ~ eorcspundli unor conven{ii, tehnici ~i procedee strucrurnle !j:i
tcnwnle diferite, contrndictorii chiar: ..Arb pop ~i Ulccrea. cullUm stilistice rcclU'Cme, chiar dad'i. luatc scparat, implicatiile !Ji rezul­
de masA ~ i dec0?Structivismul, Superman ~i Godot, imanenta $i talc\e lor estetice pot fi diferite, Bunooaru, ar fi, cred, util de v1zu1
indeterminarea ..... _ Ihab Hassan repune in d iscutie postmodemis­ in ce mAsurn poezia lui Bacovia ,.reactioneaza" III 0 astfel de
mul din ~tiva pluraiismuJui ~i tolerantei. ea 0 recuperare a solicitare. dad este d , ell adevli.rat, un anticipator a1 noii retorld,
stilurilor revolute . •,tndArnl spre viilor!'" cwn recomanda cineva. optzedst-postmodernistc. ,i incA unu! dintre cei mai recWlOSCuti,
Aceastli .,m.i~e bogatA ~i creatom'C" sc define~tc. to~i, pri" rup cwn sus\in poc:\ii care defil~ cu tablo ul lui ~i c3\iva dintre
"abandonarea vocatiei protopolirice a mai vechiuiui modernism" ~i exegC1ii lui Bacovia.
prin "cclipsa tuturor afectelor (adincime. anxiet.3tc, tcroare. ematii sa iucepem QI 0 parabo/il poslmooer"isI4: Bacovia recilit de
ale momenrului) care rnarcheaza. modemismul la apogeu"; ambclc Crisfian Popesar. Si sa pomim chiar de la poemul-eseu din Ana
trl\sAturi ar cond uce la un joe este,~. Ia 0 celebrare a superficialului Popescu, ir'ltirulat Cum l-a ucir George Bacovia pe Gheorghe
in toate intelesurile acestui cuvanr . POLrivil lui Guy Scarpetta,. s-ar Vasiliu.o meditatie in registru postmodem asupra idcntitalii marelui
pulea desl~i cateva ,,principii" ale postmodemismului: nedire­ poet. ~ti.ind c! Gheorghe Vasiliu esle numele adev!lmt, numele de
renlierea genurilor, reanimarea Wlor vcchi retorici. corupcrea botez a l lui Bacovia (pseudonimul ,.artistic"), pilda devine clam:
kitsch-ului prin e l insu~i, acceptare3 simulArii ~ i a artlficiului, ,.PseudQllimul este - in mintea mea - un simbol al modului de
respectul pentru a lteritate, dezavuarea etitismului ierorhic. Centrljl cxisten\4 al poetului din secolul nostru. Crcdin\3 modemista d un
de greutate i1 constituie staturul realitlllii in raport cu fic\iunea . cuvant nu este legat de realitatea pc care ar desemna--o ~i d este
John Barth, cu 0 simpalidl. modestie ~ cu un vag scepticism, crede mai important sa. exprime, sa sugereze decal sa comunice... are
3 se fi lansat •.nu in inventia unui substitut oarecare al modcrnis­ pcntru mine leglitura directli cu ceca ce este, in biogrnfi a poetiJor
mului, ci intr--o crealic veritabilA care sA-i succea<C1 ~i sll-I egalezc; modemi$ti, viala lor dedublata de poet ~ i de om, ruplllra inlre
etta ce asthi noi numim innritiv fiC1;iunea postmodemista, cu numclc real $i pseudonim" . Parabola pseudonimului sugcreaza CI
speran\3 cA intr--o zi va fi ~i ea consider-nil ca 0 litcraturA a ,,alegerea numelui neag3 diferenta uzuala lntre (<v1atlb) ~ i «operID>.
_ ...• .4
mnotnl Pseudonimul, care este "Iitemtura", contracareazl numcle real. care
cste ..viata". Modemitalea .,Iilemturizantl" cala sa "ucida" realitatea

anoslA - sursa de c:i.piiw.i a fi etiunii poslmodem iste. 'n sprijin~1
aceslui ,.ra\ionament", este Gitat un pasaj din interviul lui Bacovia ,
,.Nucleul istoric" 31 postmodemismului , 13 noi, in poezie, trebuic
care se refcrll la personajul Sensitif din proicctatuJ roman Dintr-un
ca.uta!. cum am mai spus. in optzecism care i!j:1 &Aseite, Ia r.indul
text com",,: .. Un priclen m-a sfll.tuit sA-I nwnesc Stan sau Bran,
lui, anll..'1:e<iente in ...$.lPtezec~ti .. (mai a les in "prozaismul" lui cu nume de oameni. Eu nu \fAd personajuJ meu decat in scns
Mircea Ivlnescu ~i in fabulatia Iudica. a lui Leomd Dimov), dar ~i
simbolic. Ascmeru m ie sau celorlal\i nameni, el trece printr-o serie
in ciiteva dimensiuni ".~iste". nu mai putin in reciclarea uoor de stan SlIflet~ ...". Comcntariul d'i. 13 iveal1i faplul c...'i numele
vesrigii ale rormclor trecute. Admil:1nd ca., intr-adevlir, postmo-
personajului. fiind asocial simbolului, este 0 conventie arbit:ran1 ~i,
I. 1hab Hassan. Spn un crJ#IUpf tk poslmotkrnism. ~ ttb\lel dm 1982. in consecinta. rupe legatura dircctll intre limbaj ~i reatitate.
;mlOkIptl Tn CtDnt! crilia. 1-2. 1986, p. 181 Pseudonimul ,,artistic" se afla la polul opus numelui real considcrat
2. Frmc:rie Jameson. in /"rrodwcn>e b I~ 1m J.-Fr LyoWd. TIle Posl­
moMmlSlfl C(}N/irion, Minneapolis. 1984. l. Op t:fl .
3. Vd. CDiele crlrke, nr 1-2/1986. 2. OvidIU VenJq: Un~ poraOO/~ prutnwtknti.rre. Bacovlo relu par Crisrian

4 . UIOaIllrQ rrinnoirlL Ffc(iu~ pMllnodentd, Ilntologat in COllfle ("" ce, nr Popescu, in h'urt!si.r. nr. 1-21 1995.

1_211986, 3_ lnrCfVlul reaJizat de l. Vakrian., 1929.

122 CONSTANTIN TRANDAfIR


POEZlA LUI BACOVlA 123
ca 0 subversnme a Mel cu prelcntii de unicitate. Concluzia e c! Dad modemii jinduiesc idealitatea (,,goall1" la ei...plinA" 13
in aceasUl tendin\<1 a 101agina\iei extrabiogralice se ascunde un reflex romantici), la Bacovia trnnscendenta li~te cu desa.v~ire:
modernist care "ucide" ceea ce apartine realuJui. Conditia "de­
dublaUl" a pseudonimiei •.modemiSlc" repr~zint!l un 5emnal. in Omul lncepusc sa vorbeascA singur...
mlce. a1 picrderii realului in favOOJ'ea virtualului, CUIll at spune Jean ~i toNI 5l: mip in umbre trecAtoAre -
Oaudrillard. Numai ell! Bacovia, poetul. nu are cultul tmnsfigur.1rii, Un cer de plwnb de-a pwwea domnea,
nici autoadmirn\ie ori proiect stimulativ. El se complace in derizonll, lar creieNi ardc:! ca flacara de soore.
in reaJitatea frustA ~i-~i tronsforma pseudonimul intr-un nwne
Nimic. Pustiul tOI mai !arg p4tea...
comun, care doar pnn puterea anei devine reI/lime. ~i vom avea ~i-n noaptea lui 3fIlllJ'4 tAcuse orice cant, ­
prilejul sA vedem cA ,Je-biograflzarca" vocii naratoore iI preocupl ~i-nvinlC\it de ginduri, CU I'runtC3 In plunfult,
din ce in ce mal mult, Bra sa. faea.. ~ pasul decisiv. Se intimpl.!l
Omul tnccpuse sa vorbeascll singur...
~i 0 rnstumare de situ3tie: Crisllan Popescu ajunge "poetul famillei"
(Altfol)
prin clalarea autobiogrnfiei wnile, pe cind Bacovia se aUlOprezinl3
in text ca personaj obscur, damnat, vagabont tragic, soljtar afanc. S-ar plItea spune c4 Bacovia sfideaz!i convenpa elevatl in
Dtn perspectiva dedubillrii. cei doi poeli sunt contcmporam. Lectwa beneficiul .,naturale~ii" ~i aI unei mai marl sociabilitAti. PW La
psiho-bograficA, la care purcedc, parodic, regretatul poet postmo­ Sranle burgheze• •,aliterarura" (erezie La metaflZica. orfism, abstrac­
demisI nu mai are, aid, relcvan\!i. tiza.re. transfigurare etc.) a fast deghizatA. ~i. de muUe on. evidenlll.
Am VdzUI cum cci mui mul\'i dintre exege\ii recenti ai poeziei Se poote exemplifica orieaL sa ne limitam la cateva secven\e: .,In
bacoviene a "scot" de sub tulela sentimentalismului simbolist, fapt odaie. irisl sun/). lemnul mut: I Poe. I Umbre imprejur intr-un gol.
posibiJ chiar datori~ iniliativci lui Bacovia care a inlcles de la tlcut, I Loc. 1/ In van peste foi, singur, un condei I Free. I Lampa
inceput ,,neajungerea" acestei poetlci, in\Clegere adancitA, in timp, plange... anii tai. anii mei I Tree" (Monosilob de toomtuf); ..Uitarea
pful!l la 0 reaqie antisimbolistA, prin ironic: ~i parodic. In primele venea ... a venit. I 0 lacrima cade jos, totul tace, ! Lampa obosita.
dow volume, vechea recuzit\ simbolislll sc sp£1jinea, in spiritul a cJipit, ! Orice obiect atins ~te~te: lasA-md-n pace... : (Nocfllrn4);
•.marclui modernism'" pe formalizarea textualil: simelrii, elipse, ,J)uduia ve~nic eit~le; ! ~tie cJavirul, picteazA - ! ~i nopti de-a
redundan\A semnificativa. Poetul se in~e, mtultlv, cu ex­ r.indul vegheazA, I ~i poate, de-accca sIA~le" (Unei fecioore);
presionismul. pentru a trcce intr-o noUi1 zodie, experimcntind fl1nl ..Toamna rupe afi~ ,i flori. l Ema) trist departe-o prnpastii - I sa
ambitii avangardiste, in "stil" rupcrrealist. "Bacovianismul" de acurn face(i foc pc zi de mai muJle ori; ! 0, trebuie s.ll fie triSl departc-n
inseanma: ~i divol'\ul de ,,mistificIirile" poetice, de ..elitismul" p~pi1stii ... / Flugi de zapada ~tkilo£1 ..." (Fn'g). De-aellm ineolo,
modernist Cll proie<:\iilc lui "cosmice" ~i calofile, l11siind loe antilirismul. reactia impotriva modemillltii poelizante se produce
pseudopoeticului pnn directctc, ..trans-scriere" . Raportarea la reali~ fl11~, ostentativ chiaro Sum ..doi·· Oacovia. nu atfu de ~I
tate nu se mai produce prin procedeul transgresArii, ci prin depArtiti. cum se crede, Primul (eel din Plumb $i Sainte; galbene;
inregistrare fidell, cum lesne s-a observat. Locul "fanteziei Cu voi reprezintl 0 etapA tranzitorie) e de 0 modemitale specificA,
dictato£1ale" este luat de ..copijie du~ naturli": ,.nu 0 plutire serafic! prin, de fapt, ncgarea lumii modemc ~i prin valorizarea baudelaire·
sau tumultuoasil a imagma)iei. proiectare in lurni ale fanteziei, nu anA a catego£1iloT negative; aI doilea, eel de la Comedii in fond
transcendere a obiectelor, nu metafore Bra referat (!), ci rcstri.ngere incoace, eu deosebire in Stan/e burgheze ~i in ceea ce a wrnat,
la orizontui «inguso) de percep\ii concrete ~i simplA «transc£1cre)). impune •.re\eta" CODSCmn!rii nemeditate a realuJui. "P£1vind din
Nu faytastic. ci realism: nu lirism fulgurant, ci monotonie (<PIt>-­ perspectiva posunod.emitA(ii literare, primul merit aI I~ Bacovia
zaiea» . Poemele lui Bacovia sum de multe o£1 ~i devin tot mai mnine orientarea cAtre scriitura direct!., antimetaforic!" . lalA. din
mult simple consemnIiri indifercnte. N u eonteaz.!l. sensui metafizie, volurnul eu voi. acest Dialog de iDm4: ,,Fereastrn e-o poem! de
misterul, "poezia", ci numai sensul flZic, stihial o£1 monoton. Poezia plumb ~i de scintei. I ~ doarme troienit. ! Mult mai tfuziu de
lUi nu "corcspwuie", inca de la ineeput, canonului Uricii modeme. miezuJ nop\ii sunt orele trecute... !ln haosul vie\ii nici noi nu ne-am
Cu limpul. aceaslll despAliire devine tot mai invcderatA, dar nu atat gasit... I 0, vino, eel putin. acum prin fOI'\e1e necunoscute: I - sa
de radical! ca iconoclastia avangardelor ~i nu pc acee~i uaiecto£1e. viu? I - Oh! mi-i mca... ! - Vezi! ! - Hail I - Am venit; I - Unde?
Ion uoaGln ~,Boco\w - IIIf -xlel oJ frolU;"a. foe. cit.• p. 228.
I. Idem, p. 241.
124 CONSTANTIN TRANDAFIR POEZlA LUI BACOVlA 125
I - Ungll tine, I - Piing... I - Taci... I - HaL . I - Hai; I - In aproape uniea ~ de inspira~e a deven it existentuJ corupt, banal.
infmil. .. I - t n infmit~ I - Cinta. .. I - Vis; I - Da... I - Nu. I - Nu... faduJ. prozaicul" . ~i to~i. a prcdominat in I«tura JlOC2;iei sale,
f - Minus; 1- Minus... I - Plus; / - Plus... 1- Armonie.l - Armonic.. de la G. C!l..inescu Clbre. imaginea wlui poel rafinat, care i~i dozeaz.ll
1- cand? I - Cand... I - Poote; I - Poote ... I -on". A nu se confunda
ell dicteul automat., de vreme cc .,dialogul" (on mooologul , in aIle
imprejurliri) are coeren\1l inregistrnrii ,.in direct", eu tot eliptismul
,i
efectele intr~ perfectll. regie textualA. Dar narntiwl devine nota
dominantll. tehnica de cApltiii Ia "ultimuJ" Bacovia. C u precizarea
ca .,proz.astlcuJ" se infiltreaza inca din faza initial!:
ei "caragialesc" ~ i absurd. Eludarea artistizArii, suprimarea "litem­
turii" cOl1stitWe noua sa "poetid". Bacovia n-a fOS! mare llulllai E toarnna, C fo~et, e somn...

cal s-a mentinul in sfcra imaginarului. a fictiwli i modeme. ci $i-a Copacii, pc stradl, ofteaza;

consotidat statum $i cand s-a situat pe aliniamcntele care due spre E tuse, e plinset.. e goL

cele mai imperioase experimente p:>etice, deschizind cru rodnice ~i-i frig. ~i bureaza..

poezici. Ceea ce apare, in versiunca unora. ca proces de devalori2are (Nervi d,. toamn4)
nu-i decal expresia lmui impuls dc:scoperitor de proaspele posi­ Bacovianismul. in toot! specificitatea lui, presupllOC ~i aceasta
biliUi~ ale exprimArii poetice. Nemu1tumit de impasul Iirnbajului. ..p['()7A... ca ~i incongruenta notatiilor.
poc:tul incearcA fClone\e ahui tip de ruscuno, sa. piamcze, cum se
spune, ..un semn mai nou", AboLirea ••literaturii" implica 0 intreaga Cum gMdul sta....

strategic: mimasea insuficienWi intdectve ~i a neindeman1rii po­ A vietii proza nwnai

elice. recursuJ la realul prozaic. antimetllforismul. n013(ia neocolitIl.. Privind...

decanonizarea., desolcmnizarea, efortul de srmplificare, de esen· Pustiu pan;urs

tiali:zare pfultlla fruntariile tdcerii. "Transcrierea" reaJit3.~Li . in versun Mai mult cu gemete

tOI mai directe ~i mai proz3tce, intoorce poezia la origini, in starea De faice dureri _.

ei cAt mar natural!, potrivit eu 0 peroeplie estetie! de datA mni (Momorf)


recentA, opusa. poetizlirii "inalte"", cterice. Cotidianul. ncreprezenrabilul. I-a mnrcat, rnai inta;, prin p~i­
La un moment dat. Bacovia dccl~ e:l prefern sa scrie prozA: une. prin rencgare ~i prin abdicare in fa\3 lui:
..tn proztl port mernbrele rnai Jiber" . ~i chiar sene proztl., dar...
poetic!. Mai binc ZlS, poeme .,fantastice"..• Dae! lucrnrea <;c \13 Pc strnda. uric via~ li moar1en
chema roman sau poem fantastic? Nu importli. Talentul n-are ~I plAnga poc\ii pOCOla lor vani...
nevoie de definiBe. Cre...-az!l cum il laic capul, cal1'luzit numni de ~tiu ...
induc~e poeticA" . Surpnnzator e eli poctul prozaizeaz!l rot mai Dar foamca grozava nu-i glumi, nu-i vis ­
mult, prozatorul nu sc rC~le de poemati7.are. Aceast!i viziune Finis...
numai la suprnfat.3 pare ti /'envers, Fiindctl ,.induclia" iI conduce Istoria contcmpornna...
clitre un nou mod de scriiuutl. dcsehis dtre un poslmodemism E rimpuL tOll nervii Ie vor...
sui-generis. Cut prive!itc proza propriu-zis.'l, ea nu inlrll in (Poemd finald)
preocupllrile aeestui comentariu. InterescazA door faptul eli Bacovia In asemenea cond.i~i. c ine mai cnutll. grandoarca? Eul nu mai
conciliazA poezia eu proza ~i aceasta vine din credinta indivi­ estc profetic, cu aparen1e vizionare ~ cu cvunescen\e senlJmentale.
zibililA\ii genurilor literare ~i din neincrederea in imaginarul ezolerie
Vremurilc arrUigesc, straJucirea e ~lAtoare chiar in sfem "fic\iwili
~i in retonsmul supraindividual. El ,,simte'" cA a venit cindul
ideale'·. Soarelc, cerul "ideal" nu I-au adememt niciodatl pe
contingentului s1-~i dczvAluie puterile originare. rneA rnai de mull,
Bacovia; nici lumea de aici in forfota ei tcratologica, iar cind nu
E. Lovinescu observase ca poeruJ apeleazll la mijloaee atal de
a mai dar ascultare g lasului: ..Dispari mai cur.ind!", s-a indreptat
simple .,incal par crescute dio obiect'. " Bacovia aplid existcn\.CI
cAtre elemente~ comune din jurul Siu. Pentru crca\ie, sursa cea mai
obiective acel3.$i tratament ca fotoreportcrul sau operatorul cinema­
lografie ( ... ) Bacovia e eel dint:ii artist roman a dIUi pennanenlA. fertiUi s-a dovedit a fi ,,.a1 vietii rear"
eel mai apropiat de universul
wnan. lubi13 e "domnita" care suferll in cartea lui Arghezi. eel care
I. IIJ1t:tvlul ~1~1 de I. Valc:nan. 4i cauta puterea de crea\ie, precwn Anteu, in reaIitatea cea mai
2. Ibidem I. 0umilI'\I Mlcu. Op. CIt., pp. 18. 19.
rol:.ZlA LUI BACOVlA 127
126 CONSTAl'IT1N TRANDAFlR
de bombaslica romantico-moderrusta Si soclalul, daca deviazti. in
discreditatl. PAmAntul cheaml\ cuplul .Ja dansul", de fapt sub·
vizionarism: "Frumos I Vesel. I Bun I Droit 1 Trist l R!l.u. I Cauzc
pamantul, nu nea~t pentru 0 im~care cu Iwnea. Ispirit sau din ctem I ~i social .. ." (Giindiri). Chiar in mai vechea ~i faimoasa
"constcins" de rea.litalea cotidian!. poetuJ nu se rnai abandoneazA Serenadd a muncitorului tonal i~tca cstc, clar, a unei ..compozilii
cadeni, ci de--c!l.cierii, regresiunii pe care 0 gA.se~te eel pUlin fecuncll\ Ililare de ostentatie eroi--comicli" . Artificiul implicArii intra. intr-un
penlru poezic. Solu~ia a fost g!lSita: serle "versete prozaice": ..E fals fel de automatism parodic. iar lccturile nu ezil4 sa. pedalezc, inc3,
de 13 0 vrcmc I Oricale s-ar vorbi, I Grozave iscusinti I Mereu a pc 0 percep\ie .,serioasi1" a socialului. Poetu) se "implicA", i~i
cantJri .. . /1 Afarll-i umed / Moinli J Ca ~i demult. mizeri i..... (Verset repudiazA, chipurile, solitarismul endemic ~i indca.mn3 la sociabili·
prozaic). lnferiorul devine tot rna; poruncilor ~i pentru ex islcn\li ~i late, duplicitar: ••Singurntate, I Nu te-eam voitl I Viata - hain1i _ I
pentru SlaJ'ea poeziei. privit rnai intai cu sarcasm ~i amAr.l.ciune, M-a dAmit tie. II Tu m-ai cerut / Vie ~i / - Prixonierul tliu - I
apoi din ce in ce cu un rnai pronun~t sentiment al fratemizlirii, pe Singuriltate... ( ...) /I Pacti, evilati I Singurlltatca. / 'litre oameni / E
de 0 parte. ~i ca s~ a ,,hiiaristicii". pc de alta parte (£Stene urban, viata..." (SingurtIlate, nu re-am voit) . ..poctice~te" ~i ocazional.
Sean!, £tceISior. $; ce? Cle.): ..Rlizboi I Mi~a popoarelor. I udoptli faconda jubilaliei: ,,.Mi-a.m realizat / TOOle profetiile I
ComcJiUl a-ncetat. I Miilai, I Paine, I DupA alfabet. I Progrese in Politice. I Swn fericil.. I Frumos I £Sie cerul I Scnin, sau m5.nios.
~in\A. I Semnalc, I Descoperiri. I CArom. I Colib1\, I AdApost ... I I Un aforism celebru I Te face ~ trai~ ... I Nu-i mfuni, I Nici w,
Nopti ro~i.i. I CUtremur... I Rc~erea Iwnii" (De ultima ord) . I Nici ieri. - I Timpul..." (Cogito). Finalul .,pune in abis" exuberan\3
Dupa cum se vedc:, solitarul se raporteaza. tot mai intens Is pasagcra. ReaJitatea este alta.: ,.Po... e~ti... I De muncA, I Lene. I
lume, ca ~i cum ar fi sau chiar este "un spirit insetu de real"·. Banchetul din wnbr.'l, I Sau limp de fericirc. I ~i, iaUi, ne-a prins
Ascult1. ..derizorii ecouri·'. informeaza la modul jumalistic: ,.Un seam. I Peste zi nefiind nimic" (Sic trailSil ... 1I). laUi adev;1mta fa\A
manifest, I lannaroc I De pnncipil. 1 S-a opl~1t in cetate, - I - 3 sArbltoOJ de Annindeni : •.Pl!k:eri I Dc-o zi de sArMtoare, I
Noi nu complic4m I Manifesrul, I Comunidim I Cu partizani" Voioase, vechi moravwi... I Spre camp se duce I ~i dumbrave I
(lnfonnativ). ..Militantismul" sAu (suprnJicitat politic, !?i cu m uM Eroua lume mWlcitoare. /I ~i dupa ahA zi. , Post festum - I
scriozitate, de excgeza proletculustA) eontr3iace, de fapt, tendinlcle lndcnuirutri de croci I Pe suui I ~i in trnnlvaic, I Spre necesaruI
sociale: randament I Din O1onoto03 Muncll" (Amrinden. ap1rutA in VO)Wl1ul
Stal/le burgheze. 1946, -!?i, "in fascintil. in Flacdra. 1956).
CompozitOr de vorbe ...
Poemele de dupa 1946 se apropie decisiv de simpla reaJitate,
In culon.
de zvonul tumii. nu in sensuL detumat al angaJArii. al acelui poela
Revcrii.
mtes. vcchl de caod lumea. ci in sptntul unei arte (X)etice de cea
Armonii.
l11aj recent!J condi~e. din care nu lipscsc. ne-am putut convinge,
Pcnlru a trecc L!icerca grea.
ironia subtirc, parodia subtil3, simularca fC!)livislllului. l\ inregistrtlrii
Compozilor de vorbc: ...
obsccvioase:
Lun"IC3 sc schimba.

Egnlitatc,
Adcseori
lcici tumultuoasc,
Culcat,
NoleZ
~
Viitorului intrevllzut. AI lumii zvon

SUof grade,
De \llJ1l now.

Soo'
- Capital moderal ­
Posturi de r.lsptmdere...
- Ono:lre intelectualilor,

(Perpetuum mobile) ~i c:dor ce munccsc.

lar cc va fi in viitor.

Nici" de data aceasta. ironia nu poale sa scapc unui oehi cat de - Deocamdata e sublim...

cit vigilent. ln~i lillul e grliitor. ReaJizlirile, lozincacde, SWlt (SIan",)


semnaJe pentru v~cie (in care poetuI n-a crezut niciodatA). in
mod mecanic. flra nici un supor1 logic in real: •.EtemitA\ii i-am 1. Dtnu Fl!miod. Op. cil.. p. )S.
zis: I La murica asta frumoasA. I Soot lipsuri" (Ide;). Etemul tine
128 CONSTANTIN TRANDAFLR POEZlA LUI BACOVlA 129
E de pri50s a atr3ge aten~ia asupra ironiilor. ,.Slcnograful imaginarului ca •.hipennaterie". ~ i inca.. impactul cu cotidianul
cotidianului" c poet social, negre~it, se implicA in "problematica asiguri discursului poetic alerte\C, sinceritate ~i, implicit, mai m ulta.
timpulw", ell 0 candoare spedficA, de reguJ1i. spiritului ludic. EI naturaie1e. Cu toate acestea, realitatea nu-i dedt in aparcn1d 0 copie,
recurge Ia ~bloane pentru a se •.relaxa", dar ~i pentnl a Ie pentru cll adev1irata realitate este cea produ.s4 de poetul ins~i.
compromite. Masca parodicli ~i ambiguiUl.tile conduc, ingenios, •.Anonim ul", are, tot~i. orgoliul de a transfera fidelitatea fa1d de
clitre demitizart $i desolemn.iz.are. rnrli un program bine calcu lat, referentul din lumea real!!. in fidelitale rata. de sine insu~i , referentul
mill curind e ll 0 incertitudine jucatA, intr-o pennanenta ~i ascunsli primordial. Din acest moment, poetul scrie despre seris (.,seriu cA
tatonare de noi mij loace de exprimare. Toea 0 datA. sa. spunem eli seriu"), se inloarce clltrc propria fiin1d ~i clitre mecanismul intern
flU e vorba o.bordlrii revcrberaIllc. nici de stanglicie autentic!, dar, al texrului. Fapt cunoscu t, devenit loe com un, literatura dobande~te
sigur, de 0 reabilitare a inferiorul ui e u care se simte solidar. ~i mai o acuUl corl¥iinta. de sine, i~ i scruteazlt propria condj ~ie. interesata
e puterea secret! de a preface ,.n~tii nla" (ea Arghezi) in virtuozj­ cu preclidere de genezA, alcAtuire, func~ ionare ~i fi nalitate. Aces!
late, de unde reiesc cli parodicrea e delibernUl., autoco ntemplare eu ..textualism" are 0 existen\o!l. mai veche (a se vedca .,artele poetice",
discreUi. ironic. Plirelnicul handicap se preschimbA in virtute. Se poezia poeziei), dar modemitatea ii acordA greutate specificA, in
ascunde in manier.1 un sarcasm bi.ne tempera!. ~ i, binein1cies, sensul de f1c~ iune despre fk 1iune. sa-I dAm ascultare lui Roland
autoironie: Barthes: ..Literaturn a inceput sa se simtl dubl:1: obiect *i totodaUi
Din to( ce scrill, iubilQ,
Reicse-at.5.t de bine ­ Ijteraturn~iec:t ,i
privire asupra acestui obiect, d~ ~i discurs despre ace~1 diSCUnl,
meta- literaturn" . Sc:riitorii mai noi au ajWlS sa
fadi din textualism cerin1d de cApatai a faptului literar. S-ar putea
ACce3.$i~

De oomcni, ~i de tine.
spune ca aproope intreaga poezie actuala. este •.autoscopW;a.".
(£go) ..Metapoezia" a dcvenit, daca DU exciusivistA, in to( cazul prec:um­
p!tnitoare. Refercn tul predilect este propria literaritate, in limitele
De multe orl. poetul melodramatizcazA, tot parodic. evident, dintre liternlu rti ~i metaliteraturA. Con~in~ actului poetic, constiind
intr-un rei de exorcizare de-a-ndoaselea. Cu cal inainleazA in dintr--o necontenitA denun~ a resorturilo r textuale. caractcrizcaz;'l.
experimentelc sale poetice, ••pamomimelc", ,.mimodnunele" pla­ eel mai m ult noua art! poetica.
seazA tragismul existential sub acoperi~ul a1veoleJor arti2anale. Spuneam cindva cd Bacovia, poet "put', nU-$i expu ne
Potrivit principiu lui ambivalen~ei. comunicarea doban~. pe principiile escetice sau est~tice in chip cxplicit, ~ cum se
ling!!. 0 ,.energie Iclune!!.", ~i 0 maxima concentrare care linde de ob i~ui ~e eel PU\in de la Poe incoace, ci i~i materializeaza
la disloeare panll la ispita t!l.cerii. conceptia poetic!!. la nivclul .scriituni inse~i . Poezia lui i~i con ~i ne
•.figurn spiritului creato(', iar al doilea Bacovia se preocuplt tOI mai

mult de starea ei, ca intr--o palinodie, rcnuntand In proiectul
modernist de mai in ainte. Acum i~i str.lmuta. sistem ul de t:n1iri
A¥"dar, arta (poezia) revine In •.realismul" social care ii csle
intr-un sistem de comunicare .•esteticli". manifcsUI sau subince ntll.
funciar; revine, adiCll, la starea de odinioorll, din premooemitatc.
Poetul are lot mai mult disponibil itatea de a capta inuil11pUiri. Lwnea lui se zbate sa ias! din convenlie inlr-O existent3, al c&'ei
senza(ii, obiectc, fragmcnte din realitatea imediaUl. de a produce sens este convenlia in~i. T exlul ~i contextul decurg imperceptib il
lUlul din allul. De altfel. realitatea textua!li, referentialli ~i Butom­
"texte" e laHindu-~i productii le cu 0 ironica dMnicie. Poezia i~ i
redobfutde ~tc chipul originar, acela de a fi lfi lirica. ~ i epien, ~i grava.,
ferentialA. marcheazA poezia bacovian.!l. de 1a bun inceput. Poetul
introduce, progresiv. discursul despre un rut discurs poetic: ,,Bacovia
~i ludicl, ~i modestIl.. lfi o rgolioasa...
Bacovia unneaz! traseul de Is indoiaIa cu privire la Iiriea este, in fe lul slu. un precursor al metodclor con~mporane a
oracularfl, la expurgarea total! a declaraliilor patetice. adoptfuld un v ariantelo r succes~ve, prin care textul, elatandu -~i di buiri le se afil1Tl!i
en p rod uctivitnte' .
ah mOO de abordare, mai directA, a vie\ii, pana la limita exhJbllrii
cinice a realulul anodin. Bineinteles, aceast!i manier.l ducc necesar­
I. Rotand Bartbcs, Unbo.ru~ et _1a-/attgtlDp, in £.uai critiques, Seuil, paru.,
mente la deliricizare, in registru ludic, parodic, ironic ~i sarcastic. 1964, p. 106.
Excesului de sentimente ~i de "viziuni" i se opune abunclen\3 2. Akxandn Indnet, A llD7IDIivr~. Editwa Mincva. col. ,.Univcnitas"',
concretului, navsla maleriei, ~ presupune, de fapt, expansiWlC8 Buc::urqt1, 19&4, p. 81.
130 CONSTANTIN TRANDAFlR
POEZlA LUI BACOVlA 131
Mai intii, dintre strategiile intertcxtuale (aplecarea cltre inter·
actiunea cu ..textul wUven.al", jocul cu diferite registre stili stice). CAnd tinqtea rnA impl'CS031i

sA reamintim, pe $Curt. referin~le livre¢ mai cunoscute: am vUut ~i CJ"ed ciI. pacea rnA susline,

cwn poetuJ se las! "inspirat" de "duioase suspinc" ,,Din Eminescu, Un rai. plkere eSle vialS ­
Heine ~i Lenau" (Amurg); •.Dar in lugubrul sAlii pufneau in ris Nu are cwn a fi mai bille.

sarcastic I ~i Poe, ~i Baudelaire. ~i Rollinat" (Finis); "ea Edgar (Si doca)


Poe rnA reintorc spre casA, / on ca Verlaine lopit de bluturl. .. "
(So net) ; vede neguros cwn "Tree corbii - ah, «Corbii» I Poetuiui Acest impact " Iivresc", are, la lneeput, 0 eonotatie o ntologicil,
Tradcm" (Amwg) ; invoc! volumele de versuri ale lui ~tefan PeticA, pcntru ca, pc parcurs. intentia sa. fw: nwnai spectaeuJarlt, prin
Fecioara fn alb ~i Moartea lIisurilor, la dispari1ia pretimpurie a manierism $i d isimularc. in ultiml instanIA - prin parodiere.
nefericitului poet: "Cu visurile moarte in pace vei donni... I Repetarea datelor din Plumb in Scanrei ga/bene, adicA •.rc-scrierea"
Fecioara- n alb muri-va pc mannura stelarn ..... (Tu oj m uril). lor intrll lntr-un cifru parodic ~i, cu deosebire, in practica vecbc ~i
Aluziile cultumlc ~ de acee~i apeten\A livresc!: •.lata! Am venit mereu nouA a remanen\ei. Butaforie livresca ~i artifleialitale a
ca Hamlet I In hainele melc I Cemite" (Festiw1); •.Ebreie. I Plingind limbajului - in deplinil libertate. AUlocitarea. aUloanaliza. ea ~i
tc-ai dus de- aicea peste mIri I ~ i te-a cuprins, pe veei, in departari. citatul sau ,,~", reprezint! tot un mesaj din interiorul propriului
I America..... (Ebreia); •.Lugubrul I1'W'l al lui Chopin I II repeta cu mesaj, cu IT\8.."limA coneretizaJe inlertextuaia; eu alte cuvinte. un
nebunie ..." (MaTJfonebru) etc. ~i cuvmtele ~i expresiile ..erudite", ,.autoportret" retrospectiv sau actual:
cilate in original au 0 destina~ie cu hural-livrescll ce va lua amploare
Eu seriu

in manevrele texlua1e mai mcente: "pulvis", ..finis", "vobiscum",


~i, poole,

"vae soli", •.gaudean1us", •.memento", ,,nihil", "veritash , ,,sic T"<Iez

transit", ..sine die", ,.nihil oovi", ..excelsior", "sana mens", "cogito" ,


.,pro arte" , ,,pc:tpc:tuum mobile", •.requiem", ..in somno", ,Jargo" ,
o crizl moral!,.

Fica s-o $liu, ­


"piano", ,,spleen" cte. Intertextualitatea i i este dictatA de imboldul
AI obiecta

colabornrii, de jocul meta textual eu mai multe strategii, cu diverse


Cititorul ( ...)

..searl'· stilisticc. " Tmitatiilc" dupa Conaehi, Eminescu, A1ec:sandri. Seriu

Co~bue . $t O. losif, G. Topirceanu sunt exerci~ii care vizeazll


inscrierea in " textu l intini!", imposibilitatea de a trai in afara lui
sa m4 <iqlept.

-Contagiul

(cum arCTede Barthes), Mai insc:amnll ~i porunC3 ludic! de a accede De aistul meu moral,

la impros~tate prill exercitii "in duJcele sril clasic", aflITJlaJ'"ea Stimate cititor,

libelUlii de alegcre, satisfac\ia de a conluera, uneori, in game


Vita-I, -

minon:: cu lexle de o~ic indepArtat!, dar mai ales inseamnll, cum Dupl aile: cAl1i.

am spus. dorin\3 de intcgrare prin difercntiere, eu substrat polemic .


(Pro Orle 1/)
RAsfriingerile pot sa villA de OriWlde ~i chiac din trecutul propriei
crea\!i. Textul devine, astfel, un loe de imainire cu ansambul Complicitatea eu eititorul, colaborator al scriiturii. e inca 0
istoric-social-estetie-ctie. Textul. cum se spune astazi, e Beul din marotii 0 lileraturii de datA mai recentJ. Exist! 0 mai mare
texte; nu mai slujCile 0 singura. coard1, dar mel polifomc nu este, deschidere cAire referentul din afara eului, in primul rind caire
pe:ntru c4 i~i aswnA simplitalca, e drept, una de adaneime. Am lector, de unde ~i 0 prielenoasA oralitate. Nu intrAm in amAnunle.
exemplifiesl suficient astfel de inteTfcren\e, ~ ca. nu mai e nevoie Orice scriitor al Wlui metalext este, totodatA, Wl e itilor (aJ
de insisten1A. decal door de men\ional ca. Bac:ovia continua mai eu textului-obiect), in sensul acreditat al )ec:turii co scriitura. 10 locul
scam! 54 eminescianit.eze: poeticii de co loraturn modern!, care concepea ana ea un domeniu
~i dac! vrernea iar intoan:e

sacrosanct, lextul bacovian utilizeazA codul ,.popular" , se vrea


Ncdwneriri in jurul rneu,
convenativ, colocvial. Cum s-ar spune, ,,marginal" " ies la supra­
Un iad, dezgust imi cste via"
fal4, prin J?OeIIlui CDtt ~i aswn.a contradietia, ~vliala, nede­
Nu em cwn I t fi mai rill.
Slv~irea. loire poet ~i receptor sc stabile~e un "dialog" pe picior
de egalitale (..egalitatea prin diferen\i1")' Scriind, poctul are senti­
134 CONSTANTIN TRANDAFiR POEnA LUi BACOVlA 135
deco ratie, I Am deVerul un tfulAr I De 57 de ani... I Aici Ia picpt I poetuI se antrenea2A cu sfiiciunea binecunoscutA ~i cu subtilA
E steaua din Bac8.u..... (FesJivd) . Dar poetul i~i creeazA un rol pe autoirorue:
care n interpretea7A e1 ifL'm~i, ca 0 etapA a (im)personalizArii lui. I ar despre tine

S-a spus cA daC! aT fi flk ut un pas mai hotArit cArre •.re-hi. Mi-am zis

ografuare", in sensu! implic1rii ener-gicc a cului care se eXPTnA. Ca rnA duci

•.am fi avut - atunei - un Bacovia prim mace postmodemist" . 1ctr-<l lume


Can: tine mult,

Ca intr-o camm cu cAtti.

lntr-adevu. 0 Iiteraturn filr! ooJlitiinU\ teoretid e condamnatA Din lOt cc se \fOfbqte

18 mediocritate. Bacavia, repel, CU 0 vocatie teoretica redusli, Pe atit se 101 serie.

poseda., in scrumb, aceast! co~ inUi 11 scrisului pe care 0 pure in ~i-n iimba care 0 cunosc,

m~are cu cal inainteazl in rimp ~j co cat simte mai presanta nevola Sunt mu!te teme

c;1utArii unui ,,scmn mai nou, mai pozitiv", ~i anume cand are Cu fum"" vc:rsmc.lrii.

deplina convingere ca liter.1tura~biecl poote supravietui ca meta­ Descric: tu,

literatun\. ..Compozitorul de vorne" incearcll sa invinga ..tAcc:rca Cind.. dezolant,

grea" ce pare a se instals implacabil . Artele poetice se inmulte5C o.-e b«.

in ac~ abnegalie de ..clntcc nou" ( ..... Cursul vielii I NcgAsind (Antrenare)


I Un cmlce nou.. ." - Vonitas). Continull. sa. suspectezc: efuzhm.ile Totu$i, poezin este 0 stare de grape. cu tot prozaismul ei C3l"C
Iiricizante cu pretentie de propuisie in ve~cie. Cantecul care 4 i coboam din sferele supraumanc in ..cen::ul strfunt", amt de productiv
cautA orig inea "deasupra cetatu" ~i -a epuizat resurscle ticluite; in pentru poezia post-romanticA $i ~1 - modemA : ..C.lI.ci Dumnezeu I
nwnele contactului eu etemitatea, stan~le s-au degradat, devenind Mi-a d1t ~ seriu I Aceste rfuldun" (Dupd-amfaz4 ca/dt'f) . Sccoariul
reversul \eJului scontat, eft.-meride. Poezia "inspiratA", inefabila., nu mai include obsesia mot1ii (1ern4 prin excelen\.ll. modema), dar
sfidcazA autenticitatea care, la randul ei, nu se sfiC$te ~-i apliee 0 nici optimismul flI.ri conditie nu-i a solu\ie. decal numai, ocazional.
imponderabilA in~Atura : ~i, neapArat, ascunsa: sub un voal parodjc. Ambiguibtea se
Taknrul ride sardonic
dov~te a fi, in continuare, rentabila ca resort existenlial $i artistic
Cu aspirapi nobile.
(mai ales c4 Iwnea ~i textul se intrepltruod). AceasU ambivalentll
Se due, SoC due nori albi
se exercitA., de regula. potrivit tehnicii contmpunctului: .Astazi
Pe bolta de safir.
superb, I Maine sumbru. I Este I eli seriu frumos. I ~ i . poole, I
R.czcrv:i I De vism. I Dar suflet mai viteaz..." (Excelsior) .
Cdnd in stradll ti-a lraS unw $piritul rontanlei il viziteaz.li tot din ncela~ i impuls al cxcrci\iului
DoIlA palme adevil.rale stilistlC ..dernodat". a1 regenemrii fostelor acorduri ~te in
Lwnea rAde c.a la arm! desuetudine . ba chiar de a oferi drept de convictuire Ijterarti.
Zicind cl sum iar simulate. kilsch - ului pentru a se compromite prin el insu~i: ,,0 stea fug i I
(Unui clovn) Din fumament... I S i stropi de foe , I lncoerent, I C u dansa I $ -au
s~ ir ' (Arhaism). P~tul, singur. a vAzuI S1caua C$U.lI.rii ~i nici nu
..Poetica" OOcoviana. intreprinde, acum, 0 discreta campanie de poate sli-~i dea seama a cui este ea, ce Iwne reprezint1l ~i dac!
vestejire a simbolisticii textuaJe . ,,0 repedc: magic", "culmile de aceasl1 lume exist1l cu adevlral Artist in acceptia consacrata a
poezie" au fast cindva tenblll romantioase, cu totul inWnplAtoate, cuvantului ruei inu-un caz nu se consi<iera., ceea ce nu-I impiedicA
p4r1.sitc actua1mente ell suniswi condescendente. sa preia c1 i~ de mull uzalc. pentnl a le divulga vetustetea la modul
,,Filosofia vie\ii" l-a inv4tat cA visul ca din cIrli (visul parodiei relaxante (,.8 tale rnindre gesturi", ,,al meu do l''', ,,mi-ai
romantic!) e un aoacronism pAgubos (nu retoricA revolutA, avanta­ fi icoan.ll-n viatA", ..ti-~ ¥'Pti I Cu flaut, I Sau cu struna"; ••Din
jom pentru recoru>ctrucl"ia unei noi modalitAti poetice). Solu\ia. a1 meu dor I S-ar povesti, I De tine-ntotdeauna" etc.) Dar mai mull
subintc:leasA, este nwnai convertirea textului la real ~i, "in acest sens, decal v~ roman\!, se resimte 0 organica dezabuzare, cxprimatA
pe un ton ,,alb", fl\nl modulatii (Dq i nimic. Slan ftI veelle, Stall/d
I. Ion Soldan Lefter, foe:. cil.• p. 240.
.,.

136 t'ONSTANTlN TRANDAFIR POEZlA WI BACOVIA 137


reald), unde misleru l poetic e acoperit de: avalan~ materiei . Trecu.

lmprevizibil. stan\cle vorbesc ~i de pi3cerea scrisului care cia In Se face start

ivealli. ma; dcgr.d)!l.. 0 structur.! scindala: Cina,

Nu ~iu dad Culcarea...

SUn! inlClese De-a nu mai ,Ii nimic


Aceste stante ... - Dar, ,i un vis deosebil
Dar mic-mi face: plJkcre.
(SiU simplu)
Ele VOfbeg;
Stilul " informativ" (v. Informaliv, Jurna f) , •.simpl u", tinde cntre
De un sunet delical
un iaconisJn substan ~ aJ specific intregii poe'L.ii bacoviene, dus Ja
In goana de barbar...
ultimele consecinle in accast.'\ a doua fazll. a crealiei sale. "Stilul
~i c5.nd toole,
stenograma" vine din a~i lendinlA de abolire a "Iiteraturii".
~i toote
Poezia reaIului prozaic impune un cfort de simplificare, de
Vor amu,i,
csentia lizare radical!. Golul pune st3pfullre $i in plan lingvislic pam
Poa'"
la textura mo nolexicalA; dar. in acest en, nu toti ~ ii ii dau
Nwnai arunci
ascuhare inainla¥iui. multi preferiind locvacitatea ~i poemele de
Vor fi tr1ite.
,Jarga respiratie". Pereep\ia unci lumi destr.1mate sau tranzitorii
Dtx:il niciodatl.
detennina. un discurs "dcconstructiv". fragmentar, 0 ,.reproductibili­
Dar sun! tn\C1ese
tate mecanica". ~ i jar trebuie spus do aceste creiorWi simple, din
Acesce stan\C...
ciiteva limi, nu slirncesc sensurile. lmpresia eSle, intr-acievllr, de
Ele tr.iicsc
improvizalie ~ i incoerenta. dar aceste texte condenseazl subtilitAti
Un suflet delicaJ:.
maxime, invecinatc e u Idcerea. Concept estetic modem, in relatie
In gOOlla de brubar.
eu eel al obsen/ei, ~cerea dob3.n~e un plus de semnificalie in
(Sianfd metJie) poetica rnai nouA: .,Poezia lace I In ziJe de sfad!? .." (Doind If);
"Reflectiile" 3Supm propriei crea1ii it ocapareazA total (nu doar ..Bacovia I Tara I and taC:e I Once cuge!.. ... (Stan/il ia Bacovia);
prin Diwlgi!n'le utile din 1955-1956, ci ~ i pnn leXle \'ersificate), ,i, ..TAceri I De viitor. I Dar sunet rnai viteaz·· (Excelsior); ,,Ace l ~i
odatl Cll c le. sporesc imboldwile (aulo) biografice: ,.Azi am gandil tictaC: de tfuziu I Cu ~ceri ce plang. I Din nici un limp..... (Noapte
J
I ArtA, I Preocupal l A compune I Un inleres.1nt roman. I Dar ceasul de QrQ.f If); , ,J.O uist11 tAcere I Privind... I Nc-aducem aminte. I
era greu ..... (Rejlec(ij). Recun~le natura elabora~ a scrisului sliu: Misterios poetic..... (Stan/4 real4); "In culori, I Reverii, I Arrnonii,
"Cand clutlm I Cuvintc 11n dragi dic1ionare ..." (Smdiu); I.n1deaza / Pcntru a trece / Tticerea gn:a" (Perpenlum mobile); ••Nu-\i rnai
o criza morala. prin care poelul trecea intre 1950-1956: ,,Eu scriu din t I Roman\e, / T oatc laC 1 10 jurul meu; / Fnls sc duce / Ctumll
I ~i . poole I Tr.ldC'L I 0 criu1 mornI5 .. ." (Pro ar(e II); ciA in vilcag vietii, I Negdsind I Un cantcc nou.. .'· (Vanilas).
dez.arnAgiri existcn\iaJe ~i anistice, ;n ..stil simplu". ostenlativ Dcschizand calea nOla~e i directe, concentrate, a solitarismului
prozaic: ..In iatac... I Un gand I Prin inruneric. - I Genial.. I A antiromantic. eliminfind progresiv coordonatcle poeLice ale limba·
dorrnitL." (Compl); consemneazA, ca inlT-o agendli contabiUl.. jului modem standardizat, Bacovia se plasew pe traiectul celot
eliptic; Modemil. A$a. Asediu. Destin. Ganduri. Sti! simplu (trci mai innoitoare expericnlc artistice. premise ~i ..mesagii", cum spune
texte au acest din Ul11'I.3 titlu): Mi.rcea Eliade, pcntru genernlia poc:tica de astAzi.
Tn wnelelirice

~i bucuroase

~i proiecte

lnteresante...

- Nici un minul

Pierdul degeaba. -

Poate cI ziua

POEZlA LUI BACOVIA


139
Sloflle Ii w rure. Posturne, EdilUra Minerva, Bu~t i , 1970.
Poeni. PTefa\! de Adian PAunescu, Editura Canes RomWascl\, BUC lll'C~ti ,
197 1.
Panii. Postfall de Marian Popa. Bibliografie de Ion N istor. Editura
BIBLIOG R A FI E Minerva. col. ,.Arcade~, B ~, 1971 (editia a Il~ 1975).
Yersuri $1 prtr..4. Editie ingrijitlL, tabel cronolog)c, noce, repere critice P
(SELECTIV A) bibliografice de l on N istor. Prefata de Mircca Anghelescu. Editura
Albatros. col. " Lyceum", 1972 (ed. a Il-a, 1985).
Plumb. Scintei galbe:ne. Anto logie, tabel crono logie, prefatl, note ~i
bibliografie de Adriana M itescu. Editura Albatros, ..Textc co mentate" ,
Buc~, 1976.
L EOITll O~rc. Prefa1A. antologic, note, bibliografic de Mihail Petrovcanu, Text
stabilil, val'iante de Cornelia Botez. Editura Minerva. ..ScriilOri
Plumb. Poezii. Tipografta ,,FtacIra", Bucure~. 191 6.
romlni", 1978.
Plumb, Edi\ia a It-a. Tipognfia .'poporuI", RAmnicu-S!rat., 1924.
Plumb. Editie centcnar, ingrijit1 de Romulus Vulpescu, Editura Canca
Samt,l go/bene, Poezii. Tipogn.fll ,,Minerva", Bdu, 1926.
Romincascl, Buc~. 198 1.
Poezli, Plumb, Scante{ ga/bene. Edi\ia a ill-a. Editura ,,Ancor.1 S.
Ponii. P,.0z4. Postfata ~i bibliografie de Ion Bogdan Lefler, Editura
aenveni!lti", BucurqU, 1929. Minerva. col. ,.Arcade", Bucure~i , 1983 (editia II [I-a, 1987).
Cu \'01...• Editura ..Orizootur1 noj", Buc~~ 1930. Poe:ii. Antologie de Alexandru CoOOoescu. ?refa\! de Paul Dugneanu.
poezff. Prc:fa\ll de Adrian Maniu, Funda\ia Rcgall pcnlIU Lilernturt ,i EdilW'a Porto-Franco. Gala{i. 1991.
PIUTllb. Prefat<1 de ~ tefan Aug. DoinaJ.. Editura Hyperion. Chi~inau, 1992.
Arti. colectia ,.scnitori romAni contempornni", Sue., \ 934.
Comedii in/ond, Versuri, Edilura Li brmei "Universal"" Alcalay. colcc!ia ,i
Opere. Editle prtfalli de Jon Simut, Edi Nn! Fundatiei Cu.lturaJe Romane,
,,Fundamente". Buc ~i. 1994.
..Biblioteca pcnttu 101i", Buc:~. 1936.
Ope~. Fundapa Regal.3 penuu Literarura ,i
Ard", •.Edi\ii defInitive" . Poc.ii. Edipe intocmilA ~i prefa\81l1 de Tudor Op"" ell un tabel cronologic
Bucun:lli. 1944. de Gabriel Bacovia, Editura R.A.l. BI.lCUlqti. 1996.
Stanle burgheze, Editura Casa ~oalelor, Bucwqti. 1946. Venuri. Edipe. pr-efa", tabcI cronologic, scleqie, aprecieri critice ~i analize
Poe:zll. Prcfati de Eugen Jebeleanu, Editura de Stal pentru LiteraturA ~ i litemre de Florenrin Popescu, Editunl Saeculwn LO., ..8ibliograne
Art!, Buc~i, 1956. ~ Iara", BucW'C¥i. 1996.
POld;. Edilie revAzut4 ,i
adlugil1l. de autOf". ?refa\! de Eugen Jebel~u. Plumb. Texte al~, schita biografiCl. studiu introductiv, cometItarU.
Edirura de Stat penau Literaturt , i Anl, Sue., 1957. docwncntar, fi~ de dictionar, indteptar analitic, teme de lucru de
Scrierl alae. Studiu introductiv de Ov. S. Croh.JnAlniceanu. Evocarc ,i Theodor Codreanu, Institutul European, I~i, 1997.
bibliografie de Agatha Grigo~-Bacovia, Editwa pentru Literatwi, Slan/(- burgheze. Editia a II-a, bibliofilA, cu 32 de desene inedite ale
Bucure~i. 1961. autoru1ui f i c4teva ciome, Argument de Ovidiu Gerwu, Editura Looc
Poei;, Editwa pentnl Literatud, •.Lilipuf'. B~ , 1962. Design. BacAu. 2000.
Poezil. PTefata de Eugen Jebeleanu, Editura Tinererului, col. "Cele mai
frumoase poezii", BuclU'e1ti, 1964. 1I. REFERINfE CRlTlCE
Plumb. Versuri ii prozl. Editic tngrijitll de Ion Nistoc. ?refata de Nicolac
Manolescu, Tabel cronologic de Agalha Grigorescu-Bacovia, Editw'a APETItOAlE, ION, Cromalica radicalizarlJ: G. Bacovia, in Orfeu Ii
pentru Litemnri, col. •.Biblioteca pentru to\i" Bucure¢. 1965 (edi\ia Aristarc, Editura Junimea, l~i , 1982.
a II-a, 1981). BACONSKY, A. E., Bacovia, in CoI«Viu erin'c, Editura de Stat pcntru
Venurl. Ptefa\! ~i note de F10rin MihAilescu. Editura Tinerc:ru\ui, col. LiterahlrA fi An!, Bucure~, 19S7.
,,Biblioteca ~larului", Buc~ , 1966.
BAl OTA NICOLAE. G. Bacorio: " Aw materia pliiflgtifld ", io
Plumb ( Editie omagial!), Editura pentru LiteraturA. B~ti. 1966.
Umani/iJli. Edinua Eminescu. Bue.. 1973.
Poezii, Edirura pentru Literarurl, B~, 1968.
BALAITA. GEORGE. Nopple unui p rol'iflciaJ. Editun Juoimea, 1983.
Poe;; fEditie de lux], Edittml pentru Literanrt, BUCI.lI'qti, 1968.

140 CONSTANTIN lltANOAFlR


POEZ.IA LUI BACOVlA 141
BOTE, LIDIA, Simbolismul romunesc, Editura pentru Literarurn,
l TVESCU, CRISTIAN. Poezia Illi G. BaCOVUl. Concepte/e inwginorului,
Bucu~. 1966.
in &ene dill viala ;maginard, 8ditura Canea Rom3neascl, Bucure~t j,
CALIN ESCU, G., G. V. Bacovia , in [sloriD literotl/rii rom6ne de fa
1982.
origin; pan4 in prezent, 8uc~ti, Funda\ia RegalA pentru IiternturA
LOVINESCU, E.. G. BacQvja, in Criti~, Vu. Edi rura Ancom, Buc~,
~i AJU. 1941.
1922; G. Bucovia, in Critice, IX. Edilura Ancora, B ~. 1924;
CALlN, CONSTANTIN, Bocovia In critica $; istoria IilerarJ. in Aleneu, /s/oria filer-amri; romline contemporane, Edirura Soccc, 1924: ISIorW.
an. U, nr. 10, oct. 1966 .,i nr. II, noiembrie 1966; Dosarul Bacovia literalUrii romdn e eoniemporune, Editur:!. Socec, 1937.
1 £Seurl desp re om $; epocd. Edirura ,,Agora", Bac;'iu, 1999. MACEOON SKJ. A l., Bac ovia, in FtJclia, an. I, nr. 7, I ianuaric, 1916.
CAUN ESCU, MATEl , Uni'l/lf!~ul lirlc allui Bac:ovia, in Aspecte lilerare, MANIU, ADRJAN, Bacoviu, to Mijcarea li/erar4, an. n, nt. 36-37, 18
Editura pentru Li teratuI'A, BUC'UI'e~. 1966. iulie 1925.
C ARAION. ION, Bacovia. SFarsitu/ coltfinuu. Editura Canea MANOLESCU, NICOLAE, George Bacovia, in VioJO romaneascd, an.
Romioeasca, Bu~i, 1974. XVIII, nt. I, ianuarie 1965 (rcprodus in vol. Plumb de G. B acovia,
CIOCULESCU. ~ER.BAN . G. Bacovia: "Poezii ", in Aspet:l<! lirice 1965, rcluat lfi in Lecruri ;nfidele, Editw"a pelltru L itcratur1, Bucure$,
conlemporane, Editura Casa ~ !clor", Bucure¢. 1942 (teI.'ditat. 1966 ; Radicolul Bacovio, in Teme 1, Editura Canea Romaneasc!.
1972), 1975.
CJOPRAGA. CONSTANllN, Sirtgurdtatea poetu/ui: G. Bacovia. in MATTA, SVETLANA, Existence poetique de Bacovia, Edirura P.O.
Portrf:t£ $i refleep; lilerare, Edin.tra pentru Litenltunl, Buc~ti. 1967; Keller, Winterthur, 1958.
Dramn $fXlfiului iflChu, in jntre Ulysse $; Don QuijOle, Editurn MIC U, DUMJTR U, Inceput de secof. /900-/916. &7iitori # curellle,
JWlimca, I~j. 1978; Spec/aco/1l1 omenesculul sfo~it; G. Bacovio, in Edirura Mi nerva., B~ , 1970; Mademismul romanesc. I, De fa
PropiJee, Editwa Junimea, I ~, 1984. Mocedonski fa Ducovia, Editura Minerva, Bucu~ , 1984.
CONST ANTINESC U, POMPlLI U, G. Baco,;a; "Opere", in Scrieri I, MIHNl ESCU, DAN c., Noflln} moand CIt un cub negnJ, in Inln!bdriie
Editura pcntru Literntudl., 1967. poeziei, Editurd Cartea RomaneascA, Bucurc~, 1988.
CODREAN U, THEODOR, G. Bacovio, in Provvcarea va/wi/or, Editurn MIHAILESCU, FLORIN, Lirismul mascat, in Ateneu, Badu, an. VIII,
Porto-Franco, Galali., 1997. nt. 9, septembrie, 197 1.
CROHMALNICEANU, OV. S., LiterolUTO romand Ii expTt'Sioni.Jmul. MORARU, CRJSTIAN, George Bacovla-leXlUl porabolil;, in Cn-emonjo
Editurn Eminescu, 1971. lextului, Editura Eminescu, Buc~, 1985.
OAVlDESCU, N., G. Bocovia: " Plumb". in Aspecte ~'i direc/ii lilerare, MUNTEANU, GEORGE, &covio-un clasic 01 poeziei romtine~ti. in
Editurn "Via\3 Romiineasca", S.A., BUCtuqli, 192 1. Atitudini, Editura pentru Literatura., Buc~, 1966.
DIMITRIU, DANIEL, Boco vio, Editura Junimea, Tal?i, 1981; Bocovia M UNTEANU, ROM UL, 0 interprcrare baclrelordiand u·poeziei lui G.
dupd Dacovjo, Editwa Junimea, Ia!i-i, 1999. Bacovia, in Sleal/o , an. XX V, or. 6, 1974.
FANACH E. V., Bacovio. Rupturo de utopja TOmal/tied. Editur.l Dacia, NEGOITESCU, ION, p oezia lui Baco ,;a, in Scriitori modem;, Editura
Cluj- Napoca, 1994. pentru Li terarur!, Bu~ti , 1966.
FELEA, VICfOR, Dacoyia, In Dia/ogun' dcspre poezie, Ed.ilura pcntru NQICA, CONSTANTIN, .. Poezii" de G. 8 acov/a, in Semnele M;nervei.
Liternrunl. 1965. I, 1927-1929. Ed.i\ie ingrijitlt de Mario Diaconu, Editura Humanitas.
FLAMANO, DINU, /mroducere ;n opera lui George Bocovio, Editura 1994.
M inttva., Bucu~i, 1979. PALEOLOGU. ALEXANDRU. Geniul alanei, in SimfUl practic, Editura
FUNDOIANU, B., G. Bacovia, in !magini # crIrfi, Echtunt Minerva, Cartea Romaneasca. B~ , 1975.
Buc~. 1980. PANA, SA~A, Poezio Illi Barovio , in Sadismul adevrJn.t/ui, Editwa Unu,
GRlGORESCU-BACOVlA, AG ATIiA, Viola poe/ului, Editura pentru B~ , 1936.
Utetatur!!.. Bucurefti, 1962 (cditia aU-a, 1972); Pcmeritatea poelU/ui, PAPAHAGI, MARIAN, ATlifici1i1 co poezie $I Plecarca illi &nsiti/. in
Editura ,.Bacoviana", BucUl"C$ti, 1955 . Exercilii de leclUTd, Editura Dacia, Cluj-Napoca. 1976.
GRlG URCU, GHEORGHE, 8acovio - UII antisentimenlol, EdilUra PERPESSICIUS, G.v. Bacovia: "Sciinlei galbene", in Men/iuni eritice,
Alb.ltros, col. "Conlemporanul nostru", Buc~ti, 1974. Seria I. Editurn Casa ~elor. BucllI"qri, 1928; Actualilatea lui G.
INDRl~, ALEXANDRA, Altemalive bocoviene. Editura Minerva, col. Bacovill. In Aile men(iulli de i.Jtoriograjie literaTi! $; /olclor.
"Universitas" , Buc~i, 1984. /958-1962, Editurn pcntru Literalurj, B uc~ri, 1962.
142 CONSTANTIN TRANDAFIR

PETRA~. IRINA, " Co 0 psa/mod/ere de bles/em", in n!j1iinlQ mOrfii ".


fnfll/f$4ri ale mor/ii in literatura roman4, Edi~ura Dacia. Cluj- Napoca,
1995.
PETRESCU, CAMIl.., Tudo,. Arghezi Ii George Dacavia , in Rev/sta
Funda/iilor Regale, an. I, nr. 6, iulie 1934.
PETRESCU, CEZAR. G. Bucovio, poel 01 deznddejdij proviflciale
(scmnat Ion Darie), in Gand/rea, an. Vl, S dcccmbrie, 192) ; poeziile
Illi G. Bacovia, in Curentulllterar ~i artistic, an. 11, nr. 499, 10 iunic
1929.
PETRO VEANU, MlliAlL, George Bucov/a, Editura pentru LitenlturA,
Bucure~ti. 1969; George Dorovic, Edirura Cartea Romaneascll., Buc.,
1972.
PlLLAT, DINU, Pe marginea "fief poezii a lui B ocowa, in Preocupdri
literare, an. VII, noiembrie 1942.
PIRU, ALEXANDRU. M. Rollinat si G. Bacovia, in Refle~e sf
inteiferenle. Edinua Scrisul Romanesc, Crniova, 1974; George
Bacovia, in Marginalia. Editura Eminescu, B uc~ti, 1980.
POP, IO N, ~I bacQvian, in Tronscrieri. Edilurn Dacia. Cluj-Napoca,
1976; J ocul lui BocoYia, in Jocul poe2iei, Edirura Cartea RomSneasca.,
Bucurc~li. 1985.
RAlCU, L UCIAN, InvingtIto",,1 Bacovia, in Co/ea de acces, Editura
Cartea RomaneascA, Bucure~i, 1982.
SCARLAT, MlRCEA, George Bacovio. Edirura Cartea Romaneasdi,
Buc~. 1987.
SEBASTIAN, MlHAIL, G. Bacovio, in R~ta scriilorilo,. fi scriilorilor
romani, an. m. nr. 3, manie 1929.
STOLNICU, SIMION, File dejurnol (1935-1966), in Printre scriitari 1i
orl'ifli, Editie ~i prefa\! de Simion Bllrbulescu. Editura Minerva,
..Mcmorialistica", Bucure~ti, 1988.
STRElNU, VLADIMIR. G. Bacovia: "Plumb ", in Pagi,,; de critiet!
literard, Editura penttu Lileratur;i ~i An4. Buc~ti. 1938 ,
T AMARlS, LUCIAN, Plti f/SUI lui Bocovia, Ec:lirura Pro Humanitale, Buc.,
1997.
TOMU~, MIRCEA, Bacovia, in CincLtpn:zece poe{i, Editura pentru
litenltunl, Bucure~ti, 1968.
VUCI, lAURENTI U, George Bacovia, in Recurs, Ec:litura Cartes
RomAneasca. 1985.
VIANU, TUDOR. Bacoyja in edi{ie definitivd, in Figuri i i form e literare,
Editura Casa $coalelor, Buc~ti, 1946.
VINEA, ION, "Plumb" de George Bacovia, in Cranica, an. II. flr. 57,
13 manic 1916.
VITNER, ION, Un iversul poetic 01 lui G. Bacovia, in Pasiunea lui PIIVe/
Korceoghin, Editura de Stat, B~ti, 1949.
ZACIU, MlRCEA, £1 trecea co un aulor misterior, in Slea ua, an. XXlll ,
nt. 10, 16-30 scptembrie 1971.