8. C. U. Timi.

¥oara

J~ S16CJ~ !S Derrida
••
scrlltura

•
SI

diferenta

,
roni;'i:.e:m:nifufic;.t~
. ie~--------·~".
Cogito ,i i.tona nebuniei
InteroClia cir}ii
Violenli ,i metafizici
= z i ,i Itructuri
Cuvintul .unat
,
Freud ,i scena scriiturii
Inchiderea reprezentirii

-- -
Un he geliani. m (iri rezerve
~ lura, semnul ,i joc.ul
~!!e:i

_._- ­
studii
 24 Scriilllf(l
25

ConSliiflll de a trebui s3 spui ca Si conSli inl3: a nimicului. COOfliin sOI~udmlld~1

• responsabilillilii
• ,- • 3. ca
d' lui Dumnezeu umanc;
perspeCUv.l ( .• 13 un din
sui
nu nevoia.$:l, ci oprimma IOIUJui ConS1iinili a nirrucului de I 111113 I~UI Jeremia ascultmd. de ]IClar
Ii Ie-am spus ... ") SIlU a
pee!!"'''' s-ie in ea loale cuv.mt~ e ~~care
e5IC

. I· De I . d ". ~--...
pomind orice conSlimlli a ceva po.:llc sl se imbog!ireasca:. s!i cape
17.\lQr~ . C" I aIle $1 ..... ce I dlcrea.w
'Ieremill etc. (Ieremin. 36,
..
aroc dre asemenea, instanla pur ~md'n t e, pll.... i: cen divin1\.. cea
$1 C up. a care pomm poale $" once roslu"C.. "C ,f . I anscrimd ceea' ti a plleumatologiel, SHUlla
iucrului drep( eeea ce acesla esre sc confUnd1f deja cu expcrien',a
. aetasla, Ia rind
I UI CI,
, cu cxpencOia
. ~J<'O . I~
.'sau . /ritus sau Iogos. carecupnncar e noi""{rebuic sA dtCldtm
implk', 03rc, utsener"l, to> "a cum esenl' Icibnwan' n"esi~ "~";' ~p." urnan1 Es" momcnW ''$c':{, ".w salveaz3 sau
pure; tar IIIS"g r. (OSllrea

lenla Si se precipi~ c.'itre lume ascmenea plIlinlei spre act? Dadi ~hc ljl (:rav3 sau nu ceea ce auziin. I a<:le~l lUI Lelbniz. pcntru
seriit urii nu este ,i nu "cbuie '" fie un palOS dmm,inal este von~ ~anie euvintuL Dumncuu, Dumnc goosa alegerii In. .
PI~enil
vorba despre ..nu ~l cun~lea
,~
ea nu cons(iruie. esenli31. 0 modificare StlO un afeci empiri 1:1 an dis nea de de in
scriilOrului, ei responsabilitatea acestei m'g"s"o, 'aces,"i pasaj a t , 'el gind" posibdunlc act " ea atare. ca;.este Voi.,d B
rrec~n
semnifiC3liile posibile Se
alrelc, provoemou-so
unpiedk~
mCnte ingusl ill rostirii spre care se inghesuie Si se impiedicll

,at"""",imprcvizibil ,i O""um in pof>da

bllur: sau Logosul sAu: ingusumea une.1
rcciproc, dar se ,i cheam3 u, ketu 3 intotd..una nurnai pc .,cel
"ea'ontinu3 s' "expornc" to.tal"''''' ..
bun. t
i fiecare existenl!
maU
'~'.ve,,~ ,~
Nu exist', prin
dccit·o singu",
inu·un soi de Supnt-cornposibilitate autOOt"", 'semnificaliilor, ,ne '-oi niei un fcl de tragcdi.e '. e':I"""u ex" .Ie In T,odictt ,
are~,
inspl1imin~ s,!lilucl~ ~ ~u
putere de echi'oci"te in eompatalie eu care crealivi"t" Dutttne ,ceeasi Carte so d"",bu,c m to,,; e'j; co lui Jupiter".

des!~ncl~r
cJasie JXlre incl! sUoc:\' Vorbirca m4 pentru ell. dcSi nu te. $] 'uns .capabil sli supone dlvma a iter care

~i .c~nndu+le ~teotl,t'
nieioo.t4 destul, spun imotdcaun. ",·ca mull lat d,d! neeesi"t" or, dus de ",asta in "pal"ul , un c /vit iumile
cle\'cni suOu Si rostire (rc)slringc (I,,.eilll) sensu! - ca respon inainte de inccpulul Ium!, eXiSle?te',a ,i
n03S~"
~ -m p""m"
2" sensu Iu,. -. sensu
. I res"mge"
- . co,~
tr!mge ." cetl
b I , i ' ,Ies-(l pc ceo m". b u" n" d,ntre
. . ele.b.ia\ me
d CI rec'pitul,
t'c,e.~ Ire~stlrotl'
'''ea
mai mull roslirea , Scnerea e5IC angoosa provocOl14 de ebmiea I locurile acestea din plkerea -' t' locu.,nl'
" Teodor estc mt us m roo •
exl~cnl!l') ~Ie l,oc~m13~1
]1 ~i de (l.~i reinool ~Iegere.a 'I
~tul
J l.ol ,
.. tn aceast3 locuinl li exista un
scr~efl;!e o~,
I Nu eSle eil COnstllull!llocmai de ace;Ul!1 Nu·, ca.' re nu mai ern 0 0 u7-a' ab\ine s3 nu intrebe ce

lum'~ nu~n'r
un soi de rC'pre:.tmare pl1YIJeglalli? e volum de nu 0 (Cur"em acurn. i-3 spus
pro""", °
e~le ~i
2 Ango'''. 'otOO,,'. de ntsun,,, co so ui, sin,um pc mn,u cl. Es" "too, pc. care t ':n Pc frunlea lui
illseamn~ ~II sle~ ~arcnL
remlrn fn SLUe. pcnlru :I se :lSptr;I pc ea ills3s1 }i :I reveni 1:'1 sursa·] a canea destmclor eL AI vlizu or I-a du tat a g!sil
Pentru d :I \'Orbi d gl'nd/J'Ca Ir('blue s!i-$I de\'m!l S 'tus, caut3 in cane nurn3rul Tcod re 0 villOse in rezu ,
~ntru
:I
a pute;! sj sc spUIl!! $1 s!i(-$I) apart. Atunel. ea vrea s! se (re ria lui Sextus . mai :'Impl;} decI! pe !leeea pc COl .
poscSIC ofe nndu.se,. Jmli de; ce, sub limbaJul scni]orului aUtellllC. lIeda . .
~ se menlin!l cit mai aprnape dc origi nea aCluJui s!lu. simlim J::' sl~le?
~i a~sl F~uer
\rea h I eli hmbajul eluat poale s!i se uile pe e!l
rellOlgerii. al illspirlirii roslirii expiralc. Oci illspimll:l inse:llllllll f BJI1Ul:l fns!! Jac 1 1 I iSlOnel dad! IIU se sprijind pc plnuIII1 Pc
~pu~ ~
~v ~ur.
Despre hmooJul origin:lr <;e pDale afirma ceta cc Fcucrb3ch d nu poole s1 Je e ernen u P3nUnlul mUOCIL scnJClil. scris. Element cu
limbajul filo<;Qfie: ..FiJosofia nu iese de pc bu;.e sau de sub condei lIntul eel g.reu, $-1 are sensul eSle gr:l\'::ll ea s!I. dureze. _
pcmru a se rcintoarce imedlal 1" prorria ei SUrJ(f: ell n\! \'Orile$-le pc u~ mal pu\m ~m~er:J. ~ ~re In 3Julor. Ocl chi:lr dadi $I ei gll\deSle .
pl3cerc:l de a vorbi (de unde Sl :lJ1I1JXlli:l sa fall de fmlelc goa/e). ci pe eSCI nc':lr I ::I]CI 11111; menleior natura/c. d ,Acnfl este escnt:l
a /III \'Orb, pelllnf f'I gindi .. , A demonstr.l insc:uTln3 pur Sl simplu a:u'lll '0 IllC:l:l.fond sptnlual3 a e e s renld". eli _apa .. , este cst-mOl
Ctt:l cc SpUli eSle adt'I'4mr, inse:lmnll. pur Sl . simplu, a relua :l/Icn onl/cd. pur ulll\crsaid SI /ranUI~:llea C:lre Ie insufit'/t'$lc", pcnlru eJ.
(EnuiusJcrrmg) ginditu $1 a 0 readUl."C In SJlrJa orrglllllr(f a ,indmi, De a d'
"'''(ll1~ptlla
auIU Ulcnjicalt'I. l:'Ir /OC,U I
~ :~a
stCI inmembr1lri $1 Jubi«tlll oxcslOr
"C/llluficalia demonSlfallCI IIU . prlalc Ii nr.l a 0 IOlJX>l13 ~113
~mnifkaU:l ~1 a~eC:l
SI, ..J)tf"!fntlfl csle /Ionu $0 01 care cle plead C:lre $C ;nton:"
fllllbnju/rd LimroJul nu e"'e III/nil: aJlceva tlcdl rMfj­ IItC, COl 31 procesulUl lor. ' I lUi illslr.lin:11 do: sine" lirad. ron'L
.f{>t'C'lt'I. puncrea in reJalle .1 Illi CII ~I a lUi IU. menu:} a re~<!LCllla UllI l 1If1/11t/lo{o8ra spmtrt!w • .,LUI~lCa spm~5 ;851).
~pe:eici prin suprill\:l(c.lIZ0r~n1 lor lIId'\ lduak. Dc :l\'CC:J. eJeIlX'lIIul Wl ~IJ ~
Bogdan, Edllura IRI. BucurcSII..1 re' -plmil1l este $. l\Ccen u
(..('\ll11llbulie ta (:"11\';1 fiJOS(lfiel Ju. fICt,!el". I839, in ~f(Jmfesl' jilflJoJict
CSIC aero!. medlUl viIJJ eel 111(11 "plntu.11 si mal UI\iVCNJ cu PUI; ProhJema raponunlo r dIOue ~"'~C
IbifU!i11l uncI ;\Slfel de mel:lfom 1 a e en
lClllelor A llngmu "I scnsulLu CI,
~

Scn;wf{I ~;
For/l'l1i selllJlijicfllie 25
24
Con$tiint!l de. :tlrebui slI..spui ca ~i con~tiinI3.~ nimk~lu!. c~$tlin\5 elm:
nu estc I\CVOla~a, (:1 opnm<lt:1 \OIUIUL CooShUl\i'i :l ntnuculUl de la care persp"cll'..a lu~er~
rtsiJlllita dill rs f\
s~I~IUdlnll ~I
J '<1,
....
a respons;lbllilti\li umllnc' din
pomi"d on'" 000";'''1' a"'" poo.e
~i
s.'
se imbog"easc" s, cape.c scns
chip. De 1:1 carc pomind p:>atc sl izvorasdi ariee roslire. C!lci gindirca
I, cafl' " scdc ' nua aseu .md de d,,,,,ea lui Dumnczeu (,,10 u;. sui
:u· Ba~c Irons I~ c; IOale cUYlnlele pe care Ii Ie-am spus .... ) Sall:l
2.~)· ce~a ce~1
"~,,i ',p""
lucrului lIrepl cteCl Ct ace513 tSle 5e confund1i deja eu expcnenl3 roslini sail de asemn thcteazll. Ieremia etc. (ieremia 36

\nscr~rcal,.o.
pure: i" acca<la, la rindul ,i, cu "perie"la
'mphc', oon:,
,,,,.,i,
Or, rosurea puril nu
"'" cum escnla I"bn,";"'" necesi.' exls­ ~~ecl:C"" ce~'~ sau10g" cupri~caca~
emcner '""'"Ia P"' uman' • plI",ma,%gi" ,;"nl;
care Irel ¢r1\: eea dl,in', cea
len~ ~ll
$1 se preclpltlc1itre \ume asemenea puumel spreact? Daci1 angoosa
",rlllUrli no <S1e $1 nu ""bol' " fic un pa.os der,""",a'
,SIC pen"" c. d~ce ~ ;,,~"" ~u
d 011 mao
sau salv",~
te rnomentu l In
«oa ce au,lm $1 dad. gm""
noi lrebuic s1l. dec'd
,""
nlI1l
'" nu conSlI.ule. escnllal. 0 madlfien" sau un alec. emplrlce al
~. ~
scriitorului. ci respoosabili1.!llea aceslei aligustia, a acestui pasaj oecesnr.
'.0"
.~ ~ de~pl'e ~I. cun~tea
c b'l
'e'"" cu' nlUl Dumnezeu, Dum""eul lui Lcib"I, J .u
nlll "'Odl' b3 nu angoosa aleg_n' :w:

poslbll~ une~ r",'''.~',z,u.:~~,o;deauna n~mal ~ C}~

, I ' .. • .... . ._ .., , ' peSI I Uri e gm '" P"S,b,lur I - .. I lOtte
mente IOgUSI a rosllnl spre cart se ll1gn<;.:,ute $1 se unplC:.wC reclpr<lC I t lee l i e In act Sl ca a(are dis nea de \
scnmlficalme Se impl,dld rcelproc, dar se ,I ch''''''
ahcle, pro, ocindu-se .00odn.a, nllp"",,,;b\! ,I oarecum in pofid. '"'"
P< e

U~I.""ului ,~":/
Logosul s'u: i"gu,,'me. unel lICe,,; ca;'"" I'
pe "eel mal bun", SI fiee,,, '.
'nlr-un sol de supra-composlbill".e .u.oI""",, , semn\ficalillor,
pulere de echl,,"'"'' in comparalle cu care ercauvl ..... Dumnozeul
clask pa"c inc' "",,1 Vorblrca "" insp.\\mln" pen"" d, ""' nu s
~'"
~ne,,, ac'''"
unn'" ~n
m P' ,con"nu, ""expnme" '01",""'"
",co
c"',I~ r'?.~;o'1"e~,
Nu "'s"s '"1
fel de .ms,die a "",ifl"u exl,,' dec'. ,." pnn
C.rle se di"ribule in
.oale smgur.
,,\Clod.>" des.ul. sPU" in.o.deau,," pre> mull lor dad ne,,,"a!" de
d~ .~""a
"""" 'Juns "capab,1 sO supone d"'na s"3\ucl,, ,
fikei

"ccr~~~nd~'I'
devenl sufiu ,I 1OS.lre (Jels"inge (In',im) sensul _ co ,I ",ponsabil' "" ",!'dus in "palalUl des.lrlelor" und, J u'. upn" ,

mal mull ros"<a ,

2
S,~I"ca
'a!C> nonslf.l in prl'''I' sensulul _, serlsul ","inge ,I conslringe hoed
.Sle ,"goa" pro'oc,,' de ,bra'ca rn po".' "a
"VI7,teaZ!l
m"n" de incepu.ul lumll exisl;",e a UP""j care
pc cea din
, Ies-oaceslea
locurile mal bun'
I edlnll'' .de" ~, pr~::...
. : me ell~a13
lowl 51 de n-$i reinnoi ale erea'" p 11 ert!a Ire2Jsllb,lll de a recapltul a
um,l,$i

acea~111.
"" so, de "P""''''''' pn"I'~""
! Nu eSle e3 COI\$UlUll:l locm:1.I de

2 Angom. lotoda1l1. proyocal:l de 0

cxigen\1'J Nu·i eslC ca. oa
~Uflo.re cc sel~IC smgurll pentnl.
.•care nu mai era 0 locu'
,.'~,~ IT~?r
. . jeste 1Oirodus imr-o locui0\1I.
insemnau cle. Esl . n .. eodo~. nu S-3 PUIUI ablinc s!l nu imrebe ce
marc 'olum d, SCI" , "0 ume ,n accas" laculnl' exlSla u;

~i sursa~1 7ella e~te e rt e dlslo.na lurnl.' pe care 0 pareurgem :lcum i·a s

p,,,,,u c' , ,~"" \,,,,.mn' "n "g'"d,~a ,,,",,i, ,,_"
remt'" 111 SlIle. pent!"u 3 se aspUll pc ea insll$t a rcveni la din
de,in' s,," s,,"
pcn"" a pu",,' s< sP''''' " sO(-") ,pa"- A,""",,, ",," sc
p<>s<"i, of",ndu,se. I..' de "', sub IimbaJul seril,orolol '""''''', ,,,Ia
v«" sO se ""'lin' cH mol ,,_pc de ori,lnca " .ulul sOu, ,'ml'm ._
«,)..
:JCe~t lU~
rctr.lgerii. al inspir!irii rostirii upiratc. Cllc; inspirali3 inscanul1\ $i
[)espre hmbaJUI originar <;c pcmtC nfirma ceea ce FeU(rbaeh spune d
hmb3jul ntowfic: ~Filosofi3 nu iese de pc ooze s:m de sub condei
pe1ltru a se rcinloarce ;mcdlat 1(\ propria ei sursll: ca nu \,orbeste
pI!k:erca de.:l vorbt (de uode $; antlpatio. sa fal!i de fr;luie gO:lle). ci
3 nu vorbl. pel1lfll n 8flldi ... A demollstm inse:unnll pur sl simplu 3­
ceca cc spun esle nd~\"llmr. insc:1mn!i. pur $1 simplu. a Klua
(EnWILSStrllllg) gindirll ~I a 0 readuce la surstl orlgmllrll:l gindt"i.
~ml\lfiCl\ia demonsli.luel nu poole {j 1.'OIll'Cputa flrl II 0
S('llloifiC3\ia IlIlIbafl,lw. ulllooJul nu eSte 11111\1':: ruleCY3 dceil
Jl'ulti. PUIlC\t::I. in relaue a lUI CII ':II a 1m lu. mcnil!a :I reprezcnta
.,peel.:i prin supOlI\:I.rea izoia.m lor mJi\'iduaiC. De xcea. e1cl"l"W!ntul
cQC JCf1I1. InedlUI \'11.11 cd n~ ~p,,"lual <;1 mai uni~1 eu
C.cCllllribu\le 13 enll~"J fiI()<.(lHCI lUI Ue~d" 1839. in \ltmifrJ'1.'
Se,,;s c'a ; _en es"",lor" Ai v',u, un nun"'r pc f';'nla ~u~
" '0'; 'I ,"' m can, numOrul m"Cal Tcodor I-a" In ' ca u,
a .n Smus, rna> ampl3 dedi pe aceca pc care o,~ ' " t 8'sn
zuso n <ozu­
""'!lUI" fils.!! Feuerb3ch c3 hmbajul eterm po.11e So'1 sc Ulle pe sine') C3
rlCrul nu pome ~ fie elememul iSlonei dad IIU se sprijin3 pe p!mim? Pc
p3mimul eel greu. grav si duro P1I.mi/llu\ munCH. scri,IClil. sens. £Iemenl eu
- ·-·.c 1113i putin universal. in care sensu 1eSle gr.l....u c:! ~ o.Jurtze.
Hegel nc·ar fi :liei de un nUll rn:lre ajmOf. Cllc, ehiar dac1l. $1 el ginde$le.
mel;"lronc3 sptnlualll a elcmentdor I\:1\Ur.lJe. dI ..flerlll eSle eSCI1 \a
pur uni\'Crs:Il:1 $1 lr.mspareIl13". c!i ..3p.:1. .. este esenl:! ..
. Jar .jocll' ... umto.lea c;;ue Ie illsuflt(~sr~". pelllru el.
este nodlll solltt al :Il'e.Sle, inmeml:>r.1ri SI $lIbl~Cwl 3CeSlor
lor. k~ de la care de ple:.c3 $1 1:1 cart <;c imorc"
..Lun)Ca spintulul in~II':lIll:U do: ~lIIe'" 1100 rom.
IRI. Bu.:uresli. 1995. p. 285) •
raponunlor dmlre scnere. $1 p:imilll C~IC $1 x«a :I
UIICI 3Slrd de mo:l:1rOl'KI :1 elernemclor. A llriglnll SI sensulul CI.
 374 Scriilllm li tiijtr(,II/(I
Dad! [Oatil iSloria scll5ului e cancenlr:ul $i reprez.ellloriJ. iOl _
punet aJ tablouJui, prin figura sciavului. dacil discursul hli Hcg
Logica, acea Cane despre care vor~(e Ko~ve sint Iimba~l
r ----ur
sclav(ului), adidi (011) muncitor(uJui), cle pot Ii citile de la Stinga\
dreapttl sau de 13 dreapta 13 stinga, ca mi$care reaclionan'l sau c:
mi$carc rc\'olulionar.l. ori COl amindouiI in acela$i limp. Ar Ii absurd ca
transgresarea Clh1ii prin scriitudi sA nu fie citil! dedi intr-un $ens
detcrminaL Ar Ii absurd. dat1i fiind forma AufJrtbung·ului. care e
menlinUl1i in transgresiune $i. totcxlatll. prea plinl!. de scns PCnlru 0
transgresare a sensului. De 13 dreapta la slinga sau de 101 stinga la
dreapt3: aceste doull prop,nilii cQntradiclorii $i mult prea pline de
sens sin! la rel de lipsire de pertinenl1l. rnlf-un anume puncl, bine
delerminal
Foane derermin3l Consl31are :1 non-peninemei ale c!rei efeclc
trebuie, pe cIl posibil. supravegheate. Nu vom ti iDleles nimic din
slralegia general~ daca. am renuntll cu totul s4 cOntrol4m ulilizarea
acestei conSlala.ri. Dad am imprumula-o. daell am abandon3.o. dac.1
am ineredinta·o indifcrent c!irei miini: dreapla sau slinga
... ...... . .. .. . . .. . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. .
..condilia C3 ~ w'fd ar fi ~ ies. s!i nl!! eXIr.lg din aceSI ",tesUI». Si
imedi:l1 du¢ aSI3 se cU\'ine. flilt! doar si poole, sA spun: conditill ca s3
\"t'Jd ar fi 53 mor. Nu voi avea niciodal~ poslbiln31c.a 5.i n'lt/!"
Exisld. deci, ft'suruf vu lgar al $Iiintei absolute si deschiderc3
monall1 3 odriului. Un lex l Si 0 privire. Slug~micia sensuJui ~i Irezire:1
13 mo3J1e. 0 scriiluri minor:} si 0 lumina. m3jorll..
De 1:1 una Ia ce3Iah!!". cu totul diferil. un anumilleXl Care lraseazll.
in Il'lcere struclUra ochiului, desene3z.:1 deschiderea. se a\"enlUreaz~ sll.
url.eascl ..sfi.sierea absoluUI". SrLSie in mod absoluf propria. i le5lilUrll
redevenil!!" .solid.1·' $i suHcient de servil!!" ca 53 se mai ofere ~ i acum
spre leclur-a
.•
X
STRUCfURA, SEMI\'UL ~l JOCUL
IN DlSCURSUL ~TIlNTELOR UMANEo
,.E m:u important s3 ulIcrprel3m imerprelmle
dedt sll inlcrpret4m lucrurile."
(Monl:ugne)
Poale c1i. in iSlOria conceptului de slructurll s-a produs eeva ce·ar
putea ti numit "eveniment" dad!. acest cuvin! nu ar aduce cu el 0 in­
clrdltur1l de sens pe care tocmai exigenta structuralll - sau structu­
ralistll - are (unctia de a 0 reduce sau de a 0 suspet:ta 511 spunem,
tOluSi. un .,evenimenl"" $i s1l lu3m cuvintul aceSl3 cu precautie. intre
ghilimele. tn ce ar const:l. prin unn:lre. aceSI eveniment? Ar avea
fonna exterioa!"A a unei mpruri $i ... unci udublllri.
Ar fi usor de demonstrat cll un concept precum cel de structurli $i
chior cuvinlUl .. struetur~" au virsla a ceca ce !it numeste episreme.
adicA in acela$i limp virst.:I. stiinlei si a lilosofiei occidentale. ~i ctl
rMikinilc lor sint infiple in solul limbajului obiSnuit. din adincul
droia rpislemf! vine s3 Ie cuieagli pentru a Ie aduee la sine prinlr-o
deplasare metaforicll.. $i totu$i. pin~ la evenimentul pc C3re jmi pro­
pun 53-1 reperez. structut:l. S3U mai degrab:i structur31itatea siroclurii.
chiar dac3 !llblll 101 limpul la luero. a fosl intOlde3una neutralizatll..
redusll: printr-un geSI ce conSla in a-i atribui un centru. a 0 rapona \3
un punel de prezcnlll. Ja 0 origine fixll.. Aeesl ccnlru indcplinea funclia
nu num3i de a orienta ~i de a echilibr3. de a organiza structura - c1Iei
nu se peale. intr-adev!it. concepe 0 structurll neor!llnizal3 -, ci mai cu
scamli dc a face in asa fel ca principiul de org:lniz.are al sirociurii sa
Iimiteze cee;) ce am pUlca numi jccul srruclUrii. Fir~te cll centro I unci
strocluri. orientind $i orgnnizind coerenl3 sistemului. permite jocul
elementelor in inlcriorul fonnei lotale. Pin~ ast!lzi. 0 stroclurli lipsitA
de orlee fel de centru este cu neputinlll de conccpuL
Cu \(.latc aces tea. ccntrui inehidc. deopolrivii. jocul pe care tot cl
il deschide si 11 face posibiL tn cali late de ctntru. cl estc punetul in
Care :;;ubstilUirea CODtinulurilor. a clcmcnlclor ~i a Icrmcnilor incetea
1..l s4 mai tic posibilii. In cenlru. permUlarca si tran<;formarea e]emeo­
.. I'rnducef"e ~I nole de Bo£dan Ghlu.
:3~7C6~_________________s<~n:·'~· '"~'~"~"~d:'~if'~'~'~"~/"~_________________
____
lelor (carc, de :lluel. pot sl1 fie cle insele niSle structuri cuprinse intr-o
slruclur3.) e inlerL.is!i. Sau. eel putin. a r3mas inloloeauna. imervsd {si
mll rolascsc special de acest cuYint~ S-a considerat. prin UflTlare
inloldeauna ell cenirui. care prin definitie c unie, constituie. i~
intcriorul unci strUcluri, ceea ce. deoarecc comand!. sU'Uc!ura, scapa
struCluralitAlii 1M3 de ce, pentru 0 gindirc clasidl :lsupra struCtu rij
centrol poatt fi considenu. paradoxal. COl aOindu-sc deoIX)lrivl1 i,;
int~rioru{ $i ;" a/ara structuri i. EI se ana in cenwl 10lalit3iii dar. cu
IODle acestea, dat flind di centrul nu :lpal'\ine tOlaiit!lii, aceasta i$i are
cen/rut iTt alrd parte. CenlnJi nu c centruL Conceplul de StrUclur!i
CCnlrlltll - chiar dOle! reprez.int3 coerenla insAsi. eondi~ia lui episleme
inteleas1i ea filosofie ori etl ~ti inl3 - este in ehip eontrad ietoriu COt.
renl ~i. ea intotdeauna. eoerenla in eomradictie exprim3 forta unei
dorime. ConeeplUJ de structuri central3 este, intr·adev3r. concepluJ
unu i joe inttmeiat. consliluit pc b:ru unei imobilil1l.Ii fond::l.loa rc Si a
unei een iludini lini ~tiloare care. ea ins1l.si. se sustrage joeului. Pc baza
aeeslei certitudini. angoasa poalC fi sllpinh3. angoas! ce se nilSlc
intotdcauna dinlr-un anumit fel de a fi implicat in joe. de :1 fi prittS in
joe. de a fi ea $i cum ai fi de la inceputul joeului in joe. Plecind de 13
ceea ce noi numim. a~adar. centru $i care. putim:! s3 fie in accJasi limp
afar3 $1 in4untru. pri~le. indistinct. fie denumirea de origine. fie pe
eea de scop. de ardze sau de telos, repetiliiie. subslilUirile. tmnsfor­
m~i1c. pennut3riic sint de fiecare dlltll. prinu imr-o iSlorie a sensului
- adic<l intr·o istorie pur Si simpJu - c4reia i se poote oricind rcaduce
13 \·jaI1l. originea sau anlicipa sfif'$ilU\ sub forma prezenlei. lat3 de ce
soar pulen. probabil, susline c3 mi~carea oridrti :uheologii. ea si a
oridird cscalologii. este complice cu aceast1l. rcducere a struc·
turalitll.lii Siruclurii $i ineearea intotdeauna sl 0 gindeasc3 pc accasta
din urm! din perspectiva unei pre1.enlc pline $i af1:ue in afara jocului
Dad lucrurile stnu Intr-adev.1l.r 8$3. intrcaga istorie a conceptului
de structur3. pin:i 13 ruptura despre care vorbim. trebuie gind it4 ell 0
serie de substiluiri de centre, ca 0 inlAnluire de determin3ri ale cen­
trului. Centrol prim~le, succes iv Si intr-un mod reglat, fonne $i denu­
miri diferile. lstoria metafizici i. cn, de altfe!' si istoria Occidenlului.
nu ar f1 dedt istorin acestor melafore si a acestor melOnimii. Fornll ei
matriciaUI iU const itui--o - ieoal fie·mi raptul e11 sin! alit de PUli~
demonstrativ 5i atit de eiiptic. 0 fae numai pentru a ajunge cit m;lI
rtpede la lema mea principalil - delenninarea fiinlei ea pre~lIrtf. in
toatc scnsurile ace~tlli cuvinl Sc poatc demonSI"'" d loalC nUlHcle
date tcmciului. pnnclpiului ori I:cntrului au dcscmn:u intolde:iUn:l
inv:triantul unci prc1.cnlc (tidos. al'che. /tlos. t'nt'rgt'ia. oIdia (~n\l.
existeO\;l. substanl:'1. subiect). alt'fheia. tr;msc.:endcntalilolle. c.:onslzlnl;l.
DUlIlnezeu. om etc. \.
SlroCl!lrfI. stlllflllili jtxlll 377
Eveoimcntul de roplUr<l, disruplia la care faceam a\uzie la ioce­
plllu l aceslor rinduri. esle posibil s1l se fi produs in momentul in care
siructuralilatea struclUrii a inccpUl sil fie gindit1i. adidl repela111., Si de
3Ceca spuncam eli aceast11 disru~ie esle. in loate sensurile cuvintului,
o repelilie.lmedi;lI n lIebuil s1 inceapli a fi gindit3 Si legea ce coman·
cia. intr-un fel sau allul, dorinla de centru in constiluirea structurii, ca
$i procesul sCITUlifie3rii ce·si subordona deplas:irile Si substitu irile
IlCcstei legi a prezen\ci centrale: prczent! centrall care n-a fost ins1l.
Iliciodatd ea ins11$i, care a fost dintOldcauna deja deportall in afar1l. de
sine in substitutul ei Subs1itulul nu se subSliluie la nimie care, intr·un
(ei sau altol. i-a pre·exislal Din momeOlui acela a trebuit sll. inceap<\
3 sc considera eli nu exisl3 ccntrU, d, centrol nu poote fi gindil sub
(onna unei fiin I1l.ri-prezente. e3 nu are un loe natural. ell. nu cste un
Joe fix ci 0 funclie. un soi de ne-loe in care au loe nesfir$ite inloeuiri
de semne. Este momemul in care Iimbajul invadcaza cimpul
pub1cmatic universal: momentul in cart. in lipsa unui centro $i a unci
origini. t(){ul devine discurs - cu condilia s! ne in\elegem asupra
accstui cuvinl -, altrel spus sistem in care semnificalul centra\. fie eJ
originar sau transcendental, nu este niciod:lI:i absolul prezent in afara
unui sistem de diferenle. Absen\a unui semnific:lI transcendental
e;ttinde la infinil cimpul si joeul semnificaliei
Unde ~ i cind se produce aceasl1l. deseentrare. sub ronna unei
gindiri a structuraJitllii slrucrurii') Pentro a desemna aceas!11 produ·
cere ar fi destul de naiv sltrimi tem III un evenimenl. la 0 doetrinl sau
la un nUme de aUlor. E 0 producert ce apanine. flrll. doar Si poate.
tOlalilAtii unci epoci, a Doostrl. dar care a incepul dintoldeauna deja
sA se \'esleascll. Si s!! lucl'ez.e. Dacll aT fi. IOlusi. cu titlu pur indicativ,
53 ne oprim la citc\,a ..nume proprii" si S;1'1 aminlim pc aUlorii acelor
discursu ri in care aceast11 producere s-a menlinut cel mai aproape de
formularea ei eea mai radical11, ar trebui. des igur. runiOlite criuca
nictz.schcan3 a mttafiz.icii. a conceptelor de fiinll si de adevAI. clrora
Ie sint substituile conceplele de joe. iOierprelare ~i scmn (semn tar!!
adev<lr prezeOl); eritica freudianll a prezenlei la sine. altfel spus il
conSliinlei. a subie<:luiui. a identitllii cu sine. a proximit11lii sau a pro­
prict11lii faill. de sine: ea si. mull mai radicaJ:i. dislrugerea heideggc·
rian:l a metafizicii . .n onto-Ieologiei. a delerminlrii fiinlei ca prezenl!l..
Or. loote aceste discursuri dislructive Si loate analoagele lor se a03
prinse intr-un soi de cere, Cere unie. $i care descrie rorma raponului
dimre istoria melafizkii 5i distfugerea istoriei mclalil.icii: 1111 al't' "ici
ttn seilS 51 ne hpsim de L'Onceplele mctafllicii pcntru a zgudui din
!caneHi metafizica: nu di!'punem de nici un hmbaj - de niei 0 sjn'ax~
$i de nici un lexic - cure sl fie strllin de :lceast~ i!'ll'lric; nu putem rilsti
nici 0 propozilie clistntcti\'1i care si'i nu ,e fi mulal deja pc forllla.
378 &rii/ufII i' tfif~'~'I/"
logic:! ~i pc>Sluialelc impiicilc :I
-
ccea ce ea hi propune sii. conteStc, U
exemplu dintre nenumar.lIc!e posibile: melafiz.ica prezenlci n
z.dru~inaI4 c~ lljulOrul conceplului de stmn. D~r din. moment ce'l~
prOpUI s1'l arAII, aSlfe!. eli., 3$3 cum am sugerat admeaun. nu exiSl.li. un
semnifical transcendel11aJ ori privilegiat $i eli jocuJ sau cimpu]
semniticaliei nu rnai arc. asadar, niei 0 limit1\., ar !rebui - dar Cste IOC­
mai ceca ce nu se po~lIe face - sc'i refuzi pina si conceplul si termenu!
de semn Aceaslll dcoare<:e semnific31ia "semn" a fost dintotdeauna in­
leieas:'l Si deICnnin:lIJi. in sensul sIiu, ca semn·a-ceva, ca un semnifi.
calli cc Irimite la un semnificat. ca un semnificant diCerit de semnifi.
catul sALL l;:af dacA anulezi diferen\a radicaHI. dinlre semniflcant $i sem.
nillc:!.!. se cuvine s!i renun1i la insu~i termenul de semnificam, ca $i
concept mew.fitic. Anmci dnd. in pref:lta In Crud ~i gifti" Levi-Strauss
spune: "am cllutat s11 transc:endem op:>z.ilia dintre sensibil ~i inteligibil
situindu-ne din cnpul loeului 13 nivelu] semnelor"·, necesitalca, forta
$i legilirnitate:1 geslUlui s!iu nu pol s3 ne facn s3 uil!m d[ un concept
precum ncela de semn nu are cum s:l depl$eascA, prin el insu$i,
opoulia dintre sensibil ~i inlcligibil Estc dClerminal de aceastil
opotilie: in lotalilate ~i prin inlermediul inlregii sale istorii N-a trJi.il
dedt gmlie ei $i siSlemului ei. Nu pulem in$:l s:I ne Jipsim de
conceplUl de scmn. nu putem s!i renunl!hn la aceast3 complicitate me­
tafizic1i Urn a renUnla, implicit. la travaliul critic pe care iI indreptim
impolri\'a ei, 1M3 a riscn s:l $tergem diferenla in identilatea cu sine a
unui scmnificat ce-$i reduce la sine insusi semnificanlul sau. ceca cc
e5le 10luna. il expulzeaz.i1 pur $i simplu afllrn din sine. aci exist!!
douJi. modalitll.li elerogene de a $terge diferenla dintre semnific:mt $i
senmificat: una, clasic3. consli1 in a reduce sau in a deriva semnifi­
cantu!. adic3. pin1i la urm:l. in a subordono gindirii semnul; cealalt!i,
pi! care 0 Tndreplt!rn aici impotriva prccedenlei. consl1l in punerea s~b
semnul intreb1irii a sistcmului in carc funclionn pr~cedent:l reduclle:
~i in primul rind n opnilici dintrc sensibil $i intcligibil. GiCI
parodoxli/ eSlc c:I reductia mClafizicli n semnului avea nevoie de
opozilia pc care 0 reducea Opozi\in face sislem cu reductia. Inr cecil
ce spuncm aid dcsprc semn po3le fi eXlins 13 tcale conccplcie ~i ~~
lOOle fraz.cle mClafizicii. in p.'1rlicular la discursul despre ,.struCtucl :
E.'{jst3 ins1l rnai muhe feluri de :l fi prins in acest cere. Toole sint m:u
mull sau mai pUlin naive. mni mull 13U mai pUlin empirice. lTl3i Illull
suu mai PUlin sislem:llice. mai mull sau nui PIllin aproplale de
fonnularea $i chinr de formaliznrca aceslUi cerc. Toemai nces1e
.. Claude U"j,Sll"3uss. Mi:ologict I. Crud ,fl glft/t. traducere SI rrd~ IJ
de 10M P,"nzarn. Ed. Babel. BucuCC$lI. 19')5. [). 35.
Srfl/('wrn. YlIlIlul fi jlxlll
difcrcnlc sint cclc care explidl. mulliludinca discursurilor distruclive
si deZ.:lcordu) dintrc cei cc Ie suslin. ~i toemai in intcriorul conceplclor
rno~lcnile de 130 melnfizic1i au oper:ll. de pild3, Nietzsche. Freud $i
379
Hcidegger. Or, dat fiind cli aceste conceple nu constiwie ni~te
elemenl!!, niste atomi, fiind prinse tntr-o sintax1i $i inlr-un sislcm.
ficcnre imprumul 1n parle aduce cu el intrcaga metafizidL E ceca ce
Ie permitc. alunci. aces!or dislfUg1itori s!i sc dislfUgli reciproc. de pildli
lui Heidegger s:l-I considere pe Nietzsche, eu tOI alita lucidilate $i
ligoare cil3 rea-credinl3 $i necuno%l$tere. drep! eel din urm3
metafizician. drepl ultimul ..plntonician". Acesl exerciliu i-nr pUlea Ii
aplic:1l lui Heidegger insuSi. lui Freud $i allom dliva. $i nu exist3
cxercitiu tn:Ij rlI.spindi! in clipa de falA.
Cum se prez.inl:l ins3 aceaslll sehemA' formalli dnd ne indrept1im
privirile sprc Ceca ponr11i numele de ..$tiinlt umane"? Exislli una care
ocup!i aici un loe privikginl Este \'Orba de etnologie. Se pOatc.
intr·adev3.r. considera eli elnologia n-a pulut sA ia na$tere ca $liinl4
dedi in momenlul dnd 0 descenlrare a pulut fi o~ra.t1i: in momentul
in C3re cuhura european:!!: - ~L prill urmare. istoria melafizieii $i a
conctplelor :.cesleia - a fosl dis/ocat", izgonit! din loeul sliu. fiind
nt\'oitli. alunci. sll inceleze :. se mai consider:a drepl culturll de refe­
rilllA. Acest moment nu apal1ine in primul rind discursului mosofic
nu ~liinliJic, el este Si un moment politic. economic. tehnie ttc. Se.
peate aruma cu deplinl ceniludine d1 nu este nimic fortuit in faplul
c~ critica etnoeentrismului. condilie a ctnoiogiei, eSle sis!cm:lIic ~i
istoric conlemporanli cu distrugcrca istorici melafizicii Apartin.
amindoull. uncia Si aceleia~i epoei.
Or. eUlologin - C3 orice ~ Iiin lli - se produce in clementul dis­
cursulu;' ~i CSIC, mai prcsus de orlce. 0 ~tiinlll europeanll, care se
folose$te. fie Si ap1irindu·se din r:!l:sputeri. de conceptcle apal1inind
tr:ldiliei. tn consecinlll, eli wea sau nu - iar luerul aeesla nu depinde
de 0 decizie a elnologu!ui -, acesta face loe in discursul sllu premi­
se\{'lr elnoeentrismului in chi:.r momenlul cind il denuntli. Este 0
l'ICcesitale ireduelibilt!. nu 0 contingenlll is!oricJ.: 130 ale e3.rei implicalii
S'ar cuveni sA renecllim Dar ehiar dad nimeni nu ponte s1I scape
actstei necesillili. chiar dact! nimeni nu e. prin urmare. rllspunllilor
Ptll1ru aceast4. cit de mid. cedare. nu inseamnli d tOale felurile de a
~a sin! eg:lIe ca pertinen!1. Cnlitalea $i fccundilalea unui discurs se
~soa~. poo!le. locmai dup! ri£oarea critict! cu cart e5le gindil acest
laport cu iSloria melalizicii si cQllceplele mOSlcnite. Este \'QTba aid de
oraJXIrtarc crilict! I:. limbajul Sliinicior umane $1 de responsabililalea
CtillClill discursului Este vorba de a pune in mod exprcs 5i sislem.'1tie