Sunteți pe pagina 1din 6

8. C. U. Timi.

¥oara

J~ S16CJ~ !S Derrida
••
scrlltura


SI

diferenta

,
roni;'i:.e:m:nifufic;.t~
. ie~--------·~".
Cogito ,i i.tona nebuniei
InteroClia cir}ii
Violenli ,i metafizici
= z i ,i Itructuri
Cuvintul .unat
,
Freud ,i scena scriiturii
Inchiderea reprezentirii

-- -
Un he geliani. m (iri rezerve
~ lura, semnul ,i joc.ul
~!!e:i

_._- ­
studii
24 Scriilllf(l
25

ConSliiflll de a trebui s3 spui ca Si conSli inl3: a nimicului. COOfliin sOI~udmlld~1


• responsabilillilii
• ,- • 3. ca
d' lui Dumnezeu umanc;
perspeCUv.l ( .• 13 un din
sui
nu nevoia.$:l, ci oprimma IOIUJui ConS1iinili a nirrucului de I 111113 I~UI Jeremia ascultmd. de ]IClar
Ii Ie-am spus ... ") SIlU a
pee!!"'''' s-ie in ea loale cuv.mt~ e ~~care
e5IC

. I· De I . d ". ~--...
pomind orice conSlimlli a ceva po.:llc sl se imbog!ireasca:. s!i cape
17.\lQr~ . C" I aIle $1 ..... ce I dlcrea.w
'Ieremill etc. (Ieremin. 36,
..
aroc dre asemenea, instanla pur ~md'n t e, pll.... i: cen divin1\.. cea
$1 C up. a care pomm poale $" once roslu"C.. "C ,f . I anscrimd ceea' ti a plleumatologiel, SHUlla
iucrului drep( eeea ce acesla esre sc confUnd1f deja cu expcrien',a
. aetasla, Ia rind
I UI CI,
, cu cxpencOia
. ~J<'O . I~
.'sau . /ritus sau Iogos. carecupnncar e noi""{rebuic sA dtCldtm
implk', 03rc, utsener"l, to> "a cum esenl' Icibnwan' n"esi~ "~";' ~p." urnan1 Es" momcnW ''$c':{, ".w salveaz3 sau
pure; tar IIIS"g r. (OSllrea

lenla Si se precipi~ c.'itre lume ascmenea plIlinlei spre act? Dadi ~hc ljl (:rav3 sau nu ceea ce auziin. I a<:le~l lUI Lelbniz. pcntru
seriit urii nu este ,i nu "cbuie '" fie un palOS dmm,inal este von~ ~anie euvintuL Dumncuu, Dumnc goosa alegerii In. .
PI~enil
vorba despre ..nu ~l cun~lea
,~
ea nu cons(iruie. esenli31. 0 modificare StlO un afeci empiri 1:1 an dis nea de de in
scriilOrului, ei responsabilitatea acestei m'g"s"o, 'aces,"i pasaj a t , 'el gind" posibdunlc act " ea atare. ca;.este Voi.,d B
rrec~n
semnifiC3liile posibile Se
alrelc, provoemou-so
unpiedk~
mCnte ingusl ill rostirii spre care se inghesuie Si se impiedicll

,at"""",imprcvizibil ,i O""um in pof>da


bllur: sau Logosul sAu: ingusumea une.1
rcciproc, dar se ,i cheam3 u, ketu 3 intotd..una nurnai pc .,cel
"ea'ontinu3 s' "expornc" to.tal"''''' ..
bun. t
i fiecare existenl!
maU
'~'.ve,,~ ,~
Nu exist', prin
dccit·o singu",
inu·un soi de Supnt-cornposibilitate autOOt"", 'semnificaliilor, ,ne '-oi niei un fcl de tragcdi.e '. e':I"""u ex" .Ie In T,odictt ,
are~,
inspl1imin~ s,!lilucl~ ~ ~u
putere de echi'oci"te in eompatalie eu care crealivi"t" Dutttne ,ceeasi Carte so d"",bu,c m to,,; e'j; co lui Jupiter".

des!~ncl~r
cJasie JXlre incl! sUoc:\' Vorbirca m4 pentru ell. dcSi nu te. $] 'uns .capabil sli supone dlvma a iter care

~i .c~nndu+le ~teotl,t'
nieioo.t4 destul, spun imotdcaun. ",·ca mull lat d,d! neeesi"t" or, dus de ",asta in "pal"ul , un c /vit iumile
cle\'cni suOu Si rostire (rc)slringc (I,,.eilll) sensu! - ca respon inainte de inccpulul Ium!, eXiSle?te',a ,i
n03S~"
~ -m p""m"
2" sensu Iu,. -. sensu
. I res"mge"
- . co,~
tr!mge ." cetl
b I , i ' ,Ies-(l pc ceo m". b u" n" d,ntre
. . ele.b.ia\ me
d CI rec'pitul,
t'c,e.~ Ire~stlrotl'
'''ea
mai mull roslirea , Scnerea e5IC angoosa provocOl14 de ebmiea I locurile acestea din plkerea -' t' locu.,nl'
" Teodor estc mt us m roo •
exl~cnl!l') ~Ie l,oc~m13~1
]1 ~i de (l.~i reinool ~Iegere.a 'I
~tul
J l.ol ,
.. tn aceast3 locuinl li exista un
scr~efl;!e o~,
I Nu eSle eil COnstllull!llocmai de ace;Ul!1 Nu·, ca.' re nu mai ern 0 0 u7-a' ab\ine s3 nu intrebe ce

lum'~ nu~n'r
un soi de rC'pre:.tmare pl1YIJeglalli? e volum de nu 0 (Cur"em acurn. i-3 spus
pro""", °
e~le ~i
2 Ango'''. 'otOO,,'. de ntsun,,, co so ui, sin,um pc mn,u cl. Es" "too, pc. care t ':n Pc frunlea lui
illseamn~ ~II sle~ ~arcnL
remlrn fn SLUe. pcnlru :I se :lSptr;I pc ea ills3s1 }i :I reveni 1:'1 sursa·] a canea destmclor eL AI vlizu or I-a du tat a g!sil
Pentru d :I \'Orbi d gl'nd/J'Ca Ir('blue s!i-$I de\'m!l S 'tus, caut3 in cane nurn3rul Tcod re 0 villOse in rezu ,
~ntru
:I
a pute;! sj sc spUIl!! $1 s!i(-$I) apart. Atunel. ea vrea s! se (re ria lui Sextus . mai :'Impl;} decI! pe !leeea pc COl .
poscSIC ofe nndu.se,. Jmli de; ce, sub limbaJul scni]orului aUtellllC. lIeda . .
~ se menlin!l cit mai aprnape dc origi nea aCluJui s!lu. simlim J::' sl~le?
~i a~sl F~uer
\rea h I eli hmbajul eluat poale s!i se uile pe e!l
rellOlgerii. al illspirlirii roslirii expiralc. Oci illspimll:l inse:llllllll f BJI1Ul:l fns!! Jac 1 1 I iSlOnel dad! IIU se sprijind pc plnuIII1 Pc
~pu~ ~
~v ~ur.
Despre hmooJul origin:lr <;e pDale afirma ceta cc Fcucrb3ch d nu poole s1 Je e ernen u P3nUnlul mUOCIL scnJClil. scris. Element cu
limbajul filo<;Qfie: ..FiJosofia nu iese de pc bu;.e sau de sub condei lIntul eel g.reu, $-1 are sensul eSle gr:l\'::ll ea s!I. dureze. _
pcmru a se rcintoarce imedlal 1" prorria ei SUrJ(f: ell n\! \'Orile$-le pc u~ mal pu\m ~m~er:J. ~ ~re In 3Julor. Ocl chi:lr dadi $I ei gll\deSle .
pl3cerc:l de a vorbi (de unde Sl :lJ1I1JXlli:l sa fall de fmlelc goa/e). ci pe eSCI nc':lr I ::I]CI 11111; menleior natura/c. d ,Acnfl este escnt:l
a /III \'Orb, pelllnf f'I gindi .. , A demonstr.l insc:uTln3 pur Sl simplu a:u'lll '0 IllC:l:l.fond sptnlual3 a e e s renld". eli _apa .. , este cst-mOl
Ctt:l cc SpUli eSle adt'I'4mr, inse:lmnll. pur Sl . simplu, a relua :l/Icn onl/cd. pur ulll\crsaid SI /ranUI~:llea C:lre Ie insufit'/t'$lc", pcnlru eJ.
(EnuiusJcrrmg) ginditu $1 a 0 readUl."C In SJlrJa orrglllllr(f a ,indmi, De a d'
"'''(ll1~ptlla
auIU Ulcnjicalt'I. l:'Ir /OC,U I
~ :~a
stCI inmembr1lri $1 Jubi«tlll oxcslOr
"C/llluficalia demonSlfallCI IIU . prlalc Ii nr.l a 0 IOlJX>l13 ~113
~mnifkaU:l ~1 a~eC:l
SI, ..J)tf"!fntlfl csle /Ionu $0 01 care cle plead C:lre $C ;nton:"
fllllbnju/rd LimroJul nu e"'e III/nil: aJlceva tlcdl rMfj­ IItC, COl 31 procesulUl lor. ' I lUi illslr.lin:11 do: sine" lirad. ron'L
.f{>t'C'lt'I. puncrea in reJalle .1 Illi CII ~I a lUi IU. menu:} a re~<!LCllla UllI l 1If1/11t/lo{o8ra spmtrt!w • .,LUI~lCa spm~5 ;851).
~pe:eici prin suprill\:l(c.lIZ0r~n1 lor lIId'\ lduak. Dc :l\'CC:J. eJeIlX'lIIul Wl ~IJ ~
Bogdan, Edllura IRI. BucurcSII..1 re' -plmil1l este $. l\Ccen u
(..('\ll11llbulie ta (:"11\';1 fiJOS(lfiel Ju. fICt,!el". I839, in ~f(Jmfesl' jilflJoJict
CSIC aero!. medlUl viIJJ eel 111(11 "plntu.11 si mal UI\iVCNJ cu PUI; ProhJema raponunlo r dIOue ~"'~C
IbifU!i11l uncI ;\Slfel de mel:lfom 1 a e en
lClllelor A llngmu "I scnsulLu CI,
~

Scn;wf{I ~;
For/l'l1i selllJlijicfllie 25
24
Con$tiint!l de. :tlrebui slI..spui ca ~i con~tiinI3.~ nimk~lu!. c~$tlin\5 elm:
nu estc I\CVOla~a, (:1 opnm<lt:1 \OIUIUL CooShUl\i'i :l ntnuculUl de la care persp"cll'..a lu~er~
rtsiJlllita dill rs f\
s~I~IUdlnll ~I
J '<1,
....
a respons;lbllilti\li umllnc' din
pomi"d on'" 000";'''1' a"'" poo.e
~i
s.'
se imbog"easc" s, cape.c scns
chip. De 1:1 carc pomind p:>atc sl izvorasdi ariee roslire. C!lci gindirca
I, cafl' " scdc ' nua aseu .md de d,,,,,ea lui Dumnczeu (,,10 u;. sui
:u· Ba~c Irons I~ c; IOale cUYlnlele pe care Ii Ie-am spus .... ) Sall:l
2.~)· ce~a ce~1
"~,,i ',p""
lucrului lIrepl cteCl Ct ace513 tSle 5e confund1i deja eu expcnenl3 roslini sail de asemn thcteazll. Ieremia etc. (ieremia 36

\nscr~rcal,.o.
pure: i" acca<la, la rindul ,i, cu "perie"la
'mphc', oon:,
,,,,.,i,
Or, rosurea puril nu
"'" cum escnla I"bn,";"'" necesi.' exls­ ~~ecl:C"" ce~'~ sau10g" cupri~caca~
emcner '""'"Ia P"' uman' • plI",ma,%gi" ,;"nl;
care Irel ¢r1\: eea dl,in', cea
len~ ~ll
$1 se preclpltlc1itre \ume asemenea puumel spreact? Daci1 angoosa
",rlllUrli no <S1e $1 nu ""bol' " fic un pa.os der,""",a'
,SIC pen"" c. d~ce ~ ;,,~"" ~u
d 011 mao
sau salv",~
te rnomentu l In
«oa ce au,lm $1 dad. gm""
noi lrebuic s1l. dec'd
,""
nlI1l
'" nu conSlI.ule. escnllal. 0 madlfien" sau un alec. emplrlce al
~. ~
scriitorului. ci respoosabili1.!llea aceslei aligustia, a acestui pasaj oecesnr.
'.0"
.~ ~ de~pl'e ~I. cun~tea
c b'l
'e'"" cu' nlUl Dumnezeu, Dum""eul lui Lcib"I, J .u
nlll "'Odl' b3 nu angoosa aleg_n' :w:

poslbll~ une~ r",'''.~',z,u.:~~,o;deauna n~mal ~ C}~


, I ' .. • .... . ._ .., , ' peSI I Uri e gm '" P"S,b,lur I - .. I lOtte
mente IOgUSI a rosllnl spre cart se ll1gn<;.:,ute $1 se unplC:.wC reclpr<lC I t lee l i e In act Sl ca a(are dis nea de \
scnmlficalme Se impl,dld rcelproc, dar se ,I ch''''''
ahcle, pro, ocindu-se .00odn.a, nllp"",,,;b\! ,I oarecum in pofid. '"'"
P< e

U~I.""ului ,~":/
Logosul s'u: i"gu,,'me. unel lICe,,; ca;'"" I'
pe "eel mal bun", SI fiee,,, '.
'nlr-un sol de supra-composlbill".e .u.oI""",, , semn\ficalillor,
pulere de echl,,"'"'' in comparalle cu care ercauvl ..... Dumnozeul
clask pa"c inc' "",,1 Vorblrca "" insp.\\mln" pen"" d, ""' nu s
~'"
~ne,,, ac'''"
unn'" ~n
m P' ,con"nu, ""expnme" '01",""'"
",co
c"',I~ r'?.~;o'1"e~,
Nu "'s"s '"1
fel de .ms,die a "",ifl"u exl,,' dec'. ,." pnn
C.rle se di"ribule in
.oale smgur.
,,\Clod.>" des.ul. sPU" in.o.deau,," pre> mull lor dad ne,,,"a!" de
d~ .~""a
"""" 'Juns "capab,1 sO supone d"'na s"3\ucl,, ,
fikei

"ccr~~~nd~'I'
devenl sufiu ,I 1OS.lre (Jels"inge (In',im) sensul _ co ,I ",ponsabil' "" ",!'dus in "palalUl des.lrlelor" und, J u'. upn" ,

mal mull ros"<a ,


2
S,~I"ca
'a!C> nonslf.l in prl'''I' sensulul _, serlsul ","inge ,I conslringe hoed
.Sle ,"goa" pro'oc,,' de ,bra'ca rn po".' "a
"VI7,teaZ!l
m"n" de incepu.ul lumll exisl;",e a UP""j care
pc cea din
, Ies-oaceslea
locurile mal bun'
I edlnll'' .de" ~, pr~::...
. : me ell~a13
lowl 51 de n-$i reinnoi ale erea'" p 11 ert!a Ire2Jsllb,lll de a recapltul a
um,l,$i

acea~111.
"" so, de "P""''''''' pn"I'~""
! Nu eSle e3 COI\$UlUll:l locm:1.I de

2 Angom. lotoda1l1. proyocal:l de 0


cxigen\1'J Nu·i eslC ca. oa
~Uflo.re cc sel~IC smgurll pentnl.
.•care nu mai era 0 locu'
,.'~,~ IT~?r
. . jeste 1Oirodus imr-o locui0\1I.
insemnau cle. Esl . n .. eodo~. nu S-3 PUIUI ablinc s!l nu imrebe ce
marc 'olum d, SCI" , "0 ume ,n accas" laculnl' exlSla u;

~i sursa~1 7ella e~te e rt e dlslo.na lurnl.' pe care 0 pareurgem :lcum i·a s


p,,,,,u c' , ,~"" \,,,,.mn' "n "g'"d,~a ,,,",,i, ,,_"
remt'" 111 SlIle. pent!"u 3 se aspUll pc ea insll$t a rcveni la din
de,in' s,," s,," Se,,;s c'a ; _en es"",lor" Ai v',u, un nun"'r pc f';'nla ~u~
pcn"" a pu",,' s< sP''''' " sO(-") ,pa"- A,""",,, ",," sc
p<>s<"i, of",ndu,se. I..' de "', sub IimbaJul seril,orolol '""''''', ,,,Ia
v«" sO se ""'lin' cH mol ,,_pc de ori,lnca " .ulul sOu, ,'ml'm ._
«,).. " '0'; 'I ,"' m can, numOrul m"Cal Tcodor I-a" In ' ca u,
a .n Smus, rna> ampl3 dedi pe aceca pc care o,~ ' " t 8'sn
zuso n <ozu­
:JCe~t lU~
rctr.lgerii. al inspir!irii rostirii upiratc. Cllc; inspirali3 inscanul1\ $i
""'!lUI" fils.!! Feuerb3ch c3 hmbajul eterm po.11e So'1 sc Ulle pe sine') C3
rlCrul nu pome ~ fie elememul iSlonei dad IIU se sprijin3 pe p!mim? Pc
[)espre hmbaJUI originar <;c pcmtC nfirma ceea ce FeU(rbaeh spune d p3mimul eel greu. grav si duro P1I.mi/llu\ munCH. scri,IClil. sens. £Iemenl eu
hmb3jul ntowfic: ~Filosofi3 nu iese de pc ooze s:m de sub condei - ·-·.c 1113i putin universal. in care sensu 1eSle gr.l....u c:! ~ o.Jurtze.
pe1ltru a se rcinloarce ;mcdlat 1(\ propria ei sursll: ca nu \,orbeste Hegel nc·ar fi :liei de un nUll rn:lre ajmOf. Cllc, ehiar dac1l. $1 el ginde$le.
pI!k:erca de.:l vorbt (de uode $; antlpatio. sa fal!i de fr;luie gO:lle). ci mel;"lronc3 sptnlualll a elcmentdor I\:1\Ur.lJe. dI ..flerlll eSle eSCI1 \a
3 nu vorbl. pel1lfll n 8flldi ... A demollstm inse:unnll pur sl simplu 3­ pur uni\'Crs:Il:1 $1 lr.mspareIl13". c!i ..3p.:1. .. este esenl:! ..
ceca cc spun esle nd~\"llmr. insc:1mn!i. pur $1 simplu. a Klua . Jar .jocll' ... umto.lea c;;ue Ie illsuflt(~sr~". pelllru el.
(EnWILSStrllllg) gindirll ~I a 0 readuce la surstl orlgmllrll:l gindt"i. este nodlll solltt al :Il'e.Sle, inmeml:>r.1ri SI $lIbl~Cwl 3CeSlor
~ml\lfiCl\ia demonsli.luel nu poole {j 1.'OIll'Cputa flrl II 0 lor. k~ de la care de ple:.c3 $1 1:1 cart <;c imorc"
S('llloifiC3\ia IlIlIbafl,lw. ulllooJul nu eSte 11111\1':: ruleCY3 dceil ..Lun)Ca spintulul in~II':lIll:U do: ~lIIe'" 1100 rom.
Jl'ulti. PUIlC\t::I. in relaue a lUI CII ':II a 1m lu. mcnil!a :I reprezcnta
IRI. Bu.:uresli. 1995. p. 285) •
.,peel.:i prin supOlI\:I.rea izoia.m lor mJi\'iduaiC. De xcea. e1cl"l"W!ntul
raponunlor dmlre scnere. $1 p:imilll C~IC $1 x«a :I
cQC JCf1I1. InedlUI \'11.11 cd n~ ~p,,"lual <;1 mai uni~1 eu UIICI 3Slrd de mo:l:1rOl'KI :1 elernemclor. A llriglnll SI sensulul CI.
C.cCllllribu\le 13 enll~"J fiI()<.(lHCI lUI Ue~d" 1839. in \ltmifrJ'1.'
374 Scriilllm li tiijtr(,II/(I .•
Dad! [Oatil iSloria scll5ului e cancenlr:ul $i reprez.ellloriJ. iOl _
punet aJ tablouJui, prin figura sciavului. dacil discursul hli Hcg
Logica, acea Cane despre care vor~(e Ko~ve sint Iimba~l
r ----ur X

sclav(ului), adidi (011) muncitor(uJui), cle pot Ii citile de la Stinga\ STRUCfURA, SEMI\'UL ~l JOCUL

dreapttl sau de 13 dreapta 13 stinga, ca mi$care reaclionan'l sau c: IN DlSCURSUL ~TIlNTELOR UMANEo

mi$carc rc\'olulionar.l. ori COl amindouiI in acela$i limp. Ar Ii absurd ca


transgresarea Clh1ii prin scriitudi sA nu fie citil! dedi intr-un $ens
detcrminaL Ar Ii absurd. dat1i fiind forma AufJrtbung·ului. care e ,.E m:u important s3 ulIcrprel3m imerprelmle
menlinUl1i in transgresiune $i. totcxlatll. prea plinl!. de scns PCnlru 0 dedt sll inlcrpret4m lucrurile."
transgresare a sensului. De 13 dreapta la slinga sau de 101 stinga la (Monl:ugne)
dreapt3: aceste doull prop,nilii cQntradiclorii $i mult prea pline de
sens sin! la rel de lipsire de pertinenl1l. rnlf-un anume puncl, bine
delerminal Poale c1i. in iSlOria conceptului de slructurll s-a produs eeva ce·ar
Foane derermin3l Consl31are :1 non-peninemei ale c!rei efeclc putea ti numit "eveniment" dad!. acest cuvin! nu ar aduce cu el 0 in­
trebuie, pe cIl posibil. supravegheate. Nu vom ti iDleles nimic din clrdltur1l de sens pe care tocmai exigenta structuralll - sau structu­
slralegia general~ daca. am renuntll cu totul s4 cOntrol4m ulilizarea ralistll - are (unctia de a 0 reduce sau de a 0 suspet:ta 511 spunem,
acestei conSlala.ri. Dad am imprumula-o. daell am abandon3.o. dac.1
am ineredinta·o indifcrent c!irei miini: dreapla sau slinga tOluSi. un .,evenimenl"" $i s1l lu3m cuvintul aceSl3 cu precautie. intre
ghilimele. tn ce ar const:l. prin unn:lre. aceSI eveniment? Ar avea

... ...... . .. .. . . .. . . . fonna exterioa!"A a unei mpruri $i ... unci udublllri.


Ar fi usor de demonstrat cll un concept precum cel de structurli $i
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . chior cuvinlUl .. struetur~" au virsla a ceca ce !it numeste episreme.
adicA in acela$i limp virst.:I. stiinlei si a lilosofiei occidentale. ~i ctl
..condilia C3 ~ w'fd ar fi ~ ies. s!i nl!! eXIr.lg din aceSI ",tesUI». Si rMikinilc lor sint infiple in solul limbajului obiSnuit. din adincul
imedi:l1 du¢ aSI3 se cU\'ine. flilt! doar si poole, sA spun: conditill ca s3 droia rpislemf! vine s3 Ie cuieagli pentru a Ie aduee la sine prinlr-o
\"t'Jd ar fi 53 mor. Nu voi avea niciodal~ poslbiln31c.a 5.i n'lt/!" deplasare metaforicll.. $i totu$i. pin~ la evenimentul pc C3re jmi pro­
pun 53-1 reperez. structut:l. S3U mai degrab:i structur31itatea siroclurii.
Exisld. deci, ft'suruf vu lgar al $Iiintei absolute si deschiderc3 chiar dac3 !llblll 101 limpul la luero. a fosl intOlde3una neutralizatll..
monall1 3 odriului. Un lex l Si 0 privire. Slug~micia sensuJui ~i Irezire:1 redusll: printr-un geSI ce conSla in a-i atribui un centru. a 0 rapona \3
13 mo3J1e. 0 scriiluri minor:} si 0 lumina. m3jorll.. un punel de prezcnlll. Ja 0 origine fixll.. Aeesl ccnlru indcplinea funclia
De 1:1 una Ia ce3Iah!!". cu totul diferil. un anumilleXl Care lraseazll. nu num3i de a orienta ~i de a echilibr3. de a organiza structura - c1Iei
in Il'lcere struclUra ochiului, desene3z.:1 deschiderea. se a\"enlUreaz~ sll. nu se peale. intr-adev!it. concepe 0 structurll neor!llnizal3 -, ci mai cu
url.eascl ..sfi.sierea absoluUI". SrLSie in mod absoluf propria. i le5lilUrll scamli dc a face in asa fel ca principiul de org:lniz.are al sirociurii sa
redevenil!!" .solid.1·' $i suHcient de servil!!" ca 53 se mai ofere ~ i acum Iimiteze cee;) ce am pUlca numi jccul srruclUrii. Fir~te cll centro I unci
spre leclur-a strocluri. orientind $i orgnnizind coerenl3 sistemului. permite jocul
elementelor in inlcriorul fonnei lotale. Pin~ ast!lzi. 0 stroclurli lipsitA
de orlee fel de centru este cu neputinlll de conccpuL
Cu \(.latc aces tea. ccntrui inehidc. deopolrivii. jocul pe care tot cl
il deschide si 11 face posibiL tn cali late de ctntru. cl estc punetul in
Care :;;ubstilUirea CODtinulurilor. a clcmcnlclor ~i a Icrmcnilor incetea
1..l s4 mai tic posibilii. In cenlru. permUlarca si tran<;formarea e]emeo­

.. I'rnducef"e ~I nole de Bo£dan Ghlu.


:3~7C6~_________________s<~n:·'~· '"~'~"~"~d:'~if'~'~'~"~/"~_________________
____ SlroCl!lrfI. stlllflllili jtxlll 377

lelor (carc, de :lluel. pot sl1 fie cle insele niSle structuri cuprinse intr-o Eveoimcntul de roplUr<l, disruplia la care faceam a\uzie la ioce­
slruclur3.) e inlerL.is!i. Sau. eel putin. a r3mas inloloeauna. imervsd {si plllu l aceslor rinduri. esle posibil s1l se fi produs in momentul in care
mll rolascsc special de acest cuYint~ S-a considerat. prin UflTlare siructuralilatea struclUrii a inccpUl sil fie gindit1i. adidl repela111., Si de
inloldeauna ell cenirui. care prin definitie c unie, constituie. i~ 3Ceca spuncam eli aceast11 disru~ie esle. in loate sensurile cuvintului,
intcriorul unci strUcluri, ceea ce. deoarecc comand!. sU'Uc!ura, scapa o repelilie.lmedi;lI n lIebuil s1 inceapli a fi gindit3 Si legea ce coman·
struCluralitAlii 1M3 de ce, pentru 0 gindirc clasidl :lsupra struCtu rij cia. intr-un fel sau allul, dorinla de centru in constiluirea structurii, ca
centrol poatt fi considenu. paradoxal. COl aOindu-sc deoIX)lrivl1 i,; $i procesul sCITUlifie3rii ce·si subordona deplas:irile Si substitu irile
int~rioru{ $i ;" a/ara structuri i. EI se ana in cenwl 10lalit3iii dar. cu IlCcstei legi a prezen\ci centrale: prczent! centrall care n-a fost ins1l.
IODle acestea, dat flind di centrul nu :lpal'\ine tOlaiit!lii, aceasta i$i are Iliciodatd ea ins11$i, care a fost dintOldcauna deja deportall in afar1l. de
cen/rut iTt alrd parte. CenlnJi nu c centruL Conceplul de StrUclur!i sine in substitutul ei Subs1itulul nu se subSliluie la nimie care, intr·un
CCnlrlltll - chiar dOle! reprez.int3 coerenla insAsi. eondi~ia lui episleme (ei sau altol. i-a pre·exislal Din momeOlui acela a trebuit sll. inceap<\
inteleas1i ea filosofie ori etl ~ti inl3 - este in ehip eontrad ietoriu COt. 3 sc considera eli nu exisl3 ccntrU, d, centrol nu poote fi gindil sub
renl ~i. ea intotdeauna. eoerenla in eomradictie exprim3 forta unei (onna unei fiin I1l.ri-prezente. e3 nu are un loe natural. ell. nu cste un
dorime. ConeeplUJ de structuri central3 este, intr·adev3r. concepluJ Joe fix ci 0 funclie. un soi de ne-loe in care au loe nesfir$ite inloeuiri
unu i joe inttmeiat. consliluit pc b:ru unei imobilil1l.Ii fond::l.loa rc Si a de semne. Este momemul in care Iimbajul invadcaza cimpul
unei een iludini lini ~tiloare care. ea ins1l.si. se sustrage joeului. Pc baza pub1cmatic universal: momentul in cart. in lipsa unui centro $i a unci
aeeslei certitudini. angoasa poalC fi sllpinh3. angoas! ce se nilSlc origini. t(){ul devine discurs - cu condilia s! ne in\elegem asupra
intotdcauna dinlr-un anumit fel de a fi implicat in joe. de :1 fi prittS in accstui cuvinl -, altrel spus sistem in care semnificalul centra\. fie eJ
joe. de a fi ea $i cum ai fi de la inceputul joeului in joe. Plecind de 13 originar sau transcendental, nu este niciod:lI:i absolul prezent in afara
ceea ce noi numim. a~adar. centru $i care. putim:! s3 fie in accJasi limp unui sistem de diferenle. Absen\a unui semnific:lI transcendental
afar3 $1 in4untru. pri~le. indistinct. fie denumirea de origine. fie pe e;ttinde la infinil cimpul si joeul semnificaliei
eea de scop. de ardze sau de telos, repetiliiie. subslilUirile. tmnsfor­ Unde ~ i cind se produce aceasl1l. deseentrare. sub ronna unei
m~i1c. pennut3riic sint de fiecare dlltll. prinu imr-o iSlorie a sensului gindiri a structuraJitllii slrucrurii') Pentro a desemna aceas!11 produ·
- adic<l intr·o istorie pur Si simpJu - c4reia i se poote oricind rcaduce cere ar fi destul de naiv sltrimi tem III un evenimenl. la 0 doetrinl sau
13 \·jaI1l. originea sau anlicipa sfif'$ilU\ sub forma prezenlei. lat3 de ce la un nUme de aUlor. E 0 producert ce apanine. flrll. doar Si poate.
soar pulen. probabil, susline c3 mi~carea oridrti :uheologii. ea si a tOlalilAtii unci epoci, a Doostrl. dar care a incepul dintoldeauna deja
oridird cscalologii. este complice cu aceast1l. rcducere a struc· sA se \'esleascll. Si s!! lucl'ez.e. Dacll aT fi. IOlusi. cu titlu pur indicativ,
turalitll.lii Siruclurii $i ineearea intotdeauna sl 0 gindeasc3 pc accasta 53 ne oprim la citc\,a ..nume proprii" si S;1'1 aminlim pc aUlorii acelor
din urm! din perspectiva unei pre1.enlc pline $i af1:ue in afara jocului discursu ri in care aceast11 producere s-a menlinut cel mai aproape de
Dad lucrurile stnu Intr-adev.1l.r 8$3. intrcaga istorie a conceptului formularea ei eea mai radical11, ar trebui. des igur. runiOlite criuca
de structur3. pin:i 13 ruptura despre care vorbim. trebuie gind it4 ell 0 nictz.schcan3 a mttafiz.icii. a conceptelor de fiinll si de adevAI. clrora
serie de substiluiri de centre, ca 0 inlAnluire de determin3ri ale cen­ Ie sint substituile conceplele de joe. iOierprelare ~i scmn (semn tar!!
trului. Centrol prim~le, succes iv Si intr-un mod reglat, fonne $i denu­ adev<lr prezeOl); eritica freudianll a prezenlei la sine. altfel spus il
miri diferile. lstoria metafizici i. cn, de altfe!' si istoria Occidenlului. conSliinlei. a subie<:luiui. a identitllii cu sine. a proximit11lii sau a pro­
nu ar f1 dedt istorin acestor melafore si a acestor melOnimii. Fornll ei prict11lii faill. de sine: ea si. mull mai radicaJ:i. dislrugerea heideggc·
matriciaUI iU const itui--o - ieoal fie·mi raptul e11 sin! alit de PUli~ rian:l a metafizicii . .n onto-Ieologiei. a delerminlrii fiinlei ca prezenl!l..
demonstrativ 5i atit de eiiptic. 0 fae numai pentru a ajunge cit m;lI Or. loote aceste discursuri dislructive Si loate analoagele lor se a03
rtpede la lema mea principalil - delenninarea fiinlei ea pre~lIrtf. in prinse intr-un soi de cere, Cere unie. $i care descrie rorma raponului
toatc scnsurile ace~tlli cuvinl Sc poatc demonSI"'" d loalC nUlHcle dimre istoria melafizkii 5i distfugerea istoriei mclalil.icii: 1111 al't' "ici
date tcmciului. pnnclpiului ori I:cntrului au dcscmn:u intolde:iUn:l ttn seilS 51 ne hpsim de L'Onceplele mctafllicii pcntru a zgudui din
inv:triantul unci prc1.cnlc (tidos. al'che. /tlos. t'nt'rgt'ia. oIdia (~n\l. !caneHi metafizica: nu di!'punem de nici un hmbaj - de niei 0 sjn'ax~
existeO\;l. substanl:'1. subiect). alt'fheia. tr;msc.:endcntalilolle. c.:onslzlnl;l. $i de nici un lexic - cure sl fie strllin de :lceast~ i!'ll'lric; nu putem rilsti
DUlIlnezeu. om etc. \. nici 0 propozilie clistntcti\'1i care si'i nu ,e fi mulal deja pc forllla.
378 &rii/ufII i' tfif~'~'I/"

logic:! ~i pc>Sluialelc impiicilc :I


-
ccea ce ea hi propune sii. conteStc, U
exemplu dintre nenumar.lIc!e posibile: melafiz.ica prezenlci n
z.dru~inaI4 c~ lljulOrul conceplului de stmn. D~r din. moment ce'l~
Srfl/('wrn. YlIlIlul fi jlxlll

difcrcnlc sint cclc care explidl. mulliludinca discursurilor distruclive


si deZ.:lcordu) dintrc cei cc Ie suslin. ~i toemai in intcriorul conceplclor
rno~lcnile de 130 melnfizic1i au oper:ll. de pild3, Nietzsche. Freud $i
379

prOpUI s1'l arAII, aSlfe!. eli., 3$3 cum am sugerat admeaun. nu exiSl.li. un Hcidegger. Or, dat fiind cli aceste conceple nu constiwie ni~te
semnifical transcendel11aJ ori privilegiat $i eli jocuJ sau cimpu] elemenl!!, niste atomi, fiind prinse tntr-o sintax1i $i inlr-un sislcm.
semniticaliei nu rnai arc. asadar, niei 0 limit1\., ar !rebui - dar Cste IOC­ ficcnre imprumul 1n parle aduce cu el intrcaga metafizidL E ceca ce
mai ceca ce nu se po~lIe face - sc'i refuzi pina si conceplul si termenu! Ie permitc. alunci. aces!or dislfUg1itori s!i sc dislfUgli reciproc. de pildli
de semn Aceaslll dcoare<:e semnific31ia "semn" a fost dintotdeauna in­ lui Heidegger s:l-I considere pe Nietzsche, eu tOI alita lucidilate $i
leieas:'l Si deICnnin:lIJi. in sensul sIiu, ca semn·a-ceva, ca un semnifi. ligoare cil3 rea-credinl3 $i necuno%l$tere. drep! eel din urm3
calli cc Irimite la un semnificat. ca un semnificant diCerit de semnifi. metafizician. drepl ultimul ..plntonician". Acesl exerciliu i-nr pUlea Ii
catul sALL l;:af dacA anulezi diferen\a radicaHI. dinlre semniflcant $i sem. aplic:1l lui Heidegger insuSi. lui Freud $i allom dliva. $i nu exist3
nillc:!.!. se cuvine s!i renun1i la insu~i termenul de semnificam, ca $i cxercitiu tn:Ij rlI.spindi! in clipa de falA.
concept mew.fitic. Anmci dnd. in pref:lta In Crud ~i gifti" Levi-Strauss
spune: "am cllutat s11 transc:endem op:>z.ilia dintre sensibil ~i inteligibil
situindu-ne din cnpul loeului 13 nivelu] semnelor"·, necesitalca, forta Cum se prez.inl:l ins3 aceaslll sehemA' formalli dnd ne indrept1im
$i legilirnitate:1 geslUlui s!iu nu pol s3 ne facn s3 uil!m d[ un concept privirile sprc Ceca ponr11i numele de ..$tiinlt umane"? Exislli una care
precum ncela de semn nu are cum s:l depl$eascA, prin el insu$i, ocup!i aici un loe privikginl Este \'Orba de etnologie. Se pOatc.
opoulia dintre sensibil ~i inlcligibil Estc dClerminal de aceastil intr·adev3.r. considera eli elnologia n-a pulut sA ia na$tere ca $liinl4
opotilie: in lotalilate ~i prin inlermediul inlregii sale istorii N-a trJi.il dedi in momenlul dnd 0 descenlrare a pulut fi o~ra.t1i: in momentul
dedt gmlie ei $i siSlemului ei. Nu pulem in$:l s:I ne Jipsim de in C3re cuhura european:!!: - ~L prill urmare. istoria melafizieii $i a
conceplUl de scmn. nu putem s!i renunl!hn la aceast3 complicitate me­ conctplelor :.cesleia - a fosl dis/ocat", izgonit! din loeul sliu. fiind
tafizic1i Urn a renUnla, implicit. la travaliul critic pe care iI indreptim nt\'oitli. alunci. sll inceleze :. se mai consider:a drepl culturll de refe­
impolri\'a ei, 1M3 a riscn s:l $tergem diferenla in identilatea cu sine a rilllA. Acest moment nu apal1ine in primul rind discursului mosofic
unui scmnificat ce-$i reduce la sine insusi semnificanlul sau. ceca cc nu ~liinliJic, el este Si un moment politic. economic. tehnie ttc. Se.
e5le 10luna. il expulzeaz.i1 pur $i simplu afllrn din sine. aci exist!! peate aruma cu deplinl ceniludine d1 nu este nimic fortuit in faplul
douJi. modalitll.li elerogene de a $terge diferenla dintre semnific:mt $i c~ critica etnoeentrismului. condilie a ctnoiogiei, eSle sis!cm:lIic ~i
senmificat: una, clasic3. consli1 in a reduce sau in a deriva semnifi­ istoric conlemporanli cu distrugcrca istorici melafizicii Apartin.
cantu!. adic3. pin1i la urm:l. in a subordono gindirii semnul; cealalt!i, amindoull. uncia Si aceleia~i epoei.
pi! care 0 Tndreplt!rn aici impotriva prccedenlei. consl1l in punerea s~b Or. eUlologin - C3 orice ~ Iiin lli - se produce in clementul dis­
semnul intreb1irii a sistcmului in carc funclionn pr~cedent:l reduclle: cursulu;' ~i CSIC, mai prcsus de orlce. 0 ~tiinlll europeanll, care se
~i in primul rind n opnilici dintrc sensibil $i intcligibil. GiCI folose$te. fie Si ap1irindu·se din r:!l:sputeri. de conceptcle apal1inind
parodoxli/ eSlc c:I reductia mClafizicli n semnului avea nevoie de tr:ldiliei. tn consecinlll, eli wea sau nu - iar luerul aeesla nu depinde
opozilia pc care 0 reducea Opozi\in face sislem cu reductia. Inr cecil de 0 decizie a elnologu!ui -, acesta face loe in discursul sllu premi­
se\{'lr elnoeentrismului in chi:.r momenlul cind il denuntli. Este 0
ce spuncm aid dcsprc semn po3le fi eXlins 13 tcale conccplcie ~i ~~
lOOle fraz.cle mClafizicii. in p.'1rlicular la discursul despre ,.struCtucl : l'ICcesitale ireduelibilt!. nu 0 contingenlll is!oricJ.: 130 ale e3.rei implicalii
E.'{jst3 ins1l rnai muhe feluri de :l fi prins in acest cere. Toole sint m:u S'ar cuveni sA renecllim Dar ehiar dad nimeni nu ponte s1I scape
mull sau mai pUlin naive. mni mull 13U mai pUlin empirice. lTl3i Illull actstei necesillili. chiar dact! nimeni nu e. prin urmare. rllspunllilor
suu mai PUlin sislem:llice. mai mull sau nui PIllin aproplale de Ptll1ru aceast4. cit de mid. cedare. nu inseamnli d tOale felurile de a
~a sin! eg:lIe ca pertinen!1. Cnlitalea $i fccundilalea unui discurs se
fonnularea $i chinr de formaliznrca aceslUi cerc. Toemai nces1e
~soa~. poo!le. locmai dup! ri£oarea critict! cu cart e5le gindil acest
laport cu iSloria melalizicii si cQllceplele mOSlcnite. Este \'QTba aid de
.. Claude U"j,Sll"3uss. Mi:ologict I. Crud ,fl glft/t. traducere SI rrd~ IJ oraJXIrtarc crilict! I:. limbajul Sliinicior umane $1 de responsabililalea
de 10M P,"nzarn. Ed. Babel. BucuCC$lI. 19')5. [). 35. CtillClill discursului Este vorba de a pune in mod exprcs 5i sislem.'1tie